1.

Anaestezia generala si locoregionala

1. Anestezie peridurala
- Consta in depunerea anestezicului in spatiul epidural (intre dura mater si calanul osos
vertebral), la nivelul trunchiurilor nervilor spinali
- Rezulta o anestezie cu caracter segmentar influentata mai putin de gravitatie si mai mult de
volumul de substanta anestezica injectata
- Punctionarea spatiului poate fi urmata de lasarea pe loc a unui cateter, pe care se poate
instala perfuzie continua cu anestezic
- Tehnica
o Sezand sau decubit lateral, acul se introduce perpendicular pe spate si strabate
tegumentul, tesut celular subcutanat, ligamentul supraspinos, lig. Interspinos, lig.
Galben, ajunge in spatiul epidural
o Se injecteaza anestezic lent
o Se utilizeaza de preferat solutii hiperbare, care difuzeaza conform gravitatiei, si fac
ca inaltimea blocului anestezic sa fie conferita de pozitia bolnavului
o Instalarea anesteziei se testeaza prin inteparea tegumentului cu un ac
- Interventii chirurgicale pe etajul inferior
2. Anestezie rahidiana
- Se obtine prin depunerea solutiei anestezice in spatiul subarahnoidian, la nivelul radacinilor
nervilor spinali
- Maduva spinarii coboara de la C1 la L2, iar dura mater pana la S2
- Pentru a evita lezarea medulara, punctia se practica cel mai bine intre L2-S2
- Tehnica
o Sezand sau decubit lateral, acul se introduce perpendicular pe spate si strabate
tegumentul, tesut celular subcutanat, ligamentul supraspinos, lig. Interspinos, lig.
Galben, Dura mater, ajunge in spatiul subarahnoidian
o Se injecteaza anestezic lent
o Se utilizeaza de preferat solutii hiperbare, care difuzeaza conform gravitatiei, si fac ca
inaltimea blocului anestezic sa fie conferita de pozitia bolnavului
o Instalarea anesteziei se testeaza prin inteparea tegumentului cu un ac
- Interventii chirurgicale pe etajul inferior
3. Complicatiile anesteziei peridurale si rahidiene
- Blocul spinal total – introducereaunei doze masive de anestezic
o Hipotensiune
o Apnee
o Midriaza
o Exitus prin asfixie

1
 - Hipotensiunea
o Relaxarea brusca a sistemului vascular si muscular
o Scaderea intoarcerii venoase din cauza paraliziei musculaturii intercostale
o Diminuarea presiunii sistolice
o Bradicardie
- Stop respirator
o Rahianestezie inalta cu paralizia nervilor intercostali si frenici
- Insuficienta cardiaca acuta
o Extinderea rahianesteziei pana la T5
o Hiperactivitatea vagala pe fondul paraliziei lantului simpatic
- Greata si varsaturi
o Hipotensiune cu hipoxie din cauza drogurilor vasoconstrictoare
- Oliguria si anuria
o Hipotensiune cu hipoxie
- Retentia de urina
o Relaxarea musculaturii vezicii urinare
o Pierderea senzatiei de mictiune
o Spasmul sfincterului vezical
- Cefaleea
o Hipotensiune intracraniana din cauza evacuarii unei cantitati prea mari de LCR
- Meningism sau meningita
o Asepsie incorecta
o Iritatie locala produsa de anestezicul local
o Hemoragie
o Septicemie sau infectie locala
- Parestezii si paralizii
o Hipotensiunea LCR
o Hemoragie si hematom la nivelul punctiei
- Lezarea maduvei si a radacinilor nervoase
4. Anestezia regionala de plex brahial
- Intre M. Scalen Ant. si Mijlociu, regiunea supraclaviculara, subclaviculara – invelit de o
teaca fibroasa
- Depunerea in spatiul perivasculonervos a unei cantitati de 30-40 ml solutie anestezica prin
abord axilar, supraclavicular sau interscalenic
- Interventii chirurgicale sau ortopedice asupra membrului superior
- Contraindicatii – adenopatii axilare, fracturi proximale ale bratului
- Complicatii – minime, au caracter local –hematom
5. Anestezia topica – indicatii, solutii utilizate si riscuri
- Aplicarea anestezicului pe mucoase prin pulverizare sau badijonare realizand anestezia
terminatilor nervoase
- Se foloseste in OMF, ORL, oftalmologie

2
 - Solutii utilizate –lidocaina, xilina,cocaina
- Complicatii – supradozaj, aparitia reactiilor toxice
6. Barbituricele – definitie, clasificare
- Derivati ai acidului barbituric cu proprietati sedative si hipnotice
- Clasificare
o Barbiturice N metilate – metohexital
o Oxibarbiturice – pentobarbital, oxibutobarbital
o Tiobarbiturice – tiopental, tiobutobarbital
- In functie de durata: lung, mediu, scurt, ultra scurt
- In functie de doza, toate realizeaza un efect gradat de la sedare la coma profunda
ireversibila
7. Actiunile substantelor din clasa barbituricelor pe diferite aparate si
sisteme. Indicatii si contraindicatii
- SNC – sedare, hipnoza, coma prin actiune directa la nivelul cortexului si sistemului reticular
activator ascendent
- Respirator – depresie puternica prin actiune directa asura centrilor bulbari de automatism
respirator
- Cardiovascular – scaderea debitului si frecventei cardiace, hipotensiune arteriala, dilatatie
venoasa (iritante pentru peretele venos – dau flebite)
- Exacerbeaza reflexele cailor aeriene – indicatia sub barbiturice este contraindicata
- Indicatii – inductia anesteziei generale si tratamentul convulsiilor
- Contraindicatii – obstructii de cai aeriene, hipovolemie, lipsa echipamentului de anestezie
generala
8. Benzodiazepinele in anestezia generala
- Anxiolitic, anticonvulsivant, sedativ, miorelaxant central, amnestic
- Nu dau analgezie
- Poate fi antagonizat farmacologic de flumazemil
- Actiuni pe aparate si sisteme
o SNC – se ocupa receptorii specifici din cortex, hipocamp, bulb
o Respirator – depresie
o Cardiovascular – depresie
o Miorelaxant central – receptorii de glicina din maduva spinarii
- Contraindicatii
o Hipotensiune arteriala
o Insuficienta renala
9. Ketamina in anestezia generala
- Produce anestezie disociativa
- Amnezie, analgezie, catatonie
- Determina cosmaruri, halucinatii si dezorientare; prevenite de diazepam
- Inhiba receptorii NMDA de la nivelul SNC

3
 - Actioneaza pe receptorii opioizi, producand analgezie
- Efecte
o SNC–creste presiunea intracraniana, fluxul sanguin cerebral, metabolismul cerabral
o Respirator – depresie, bronhodilatator, hipersecretie traheobronsica
o Cardiovascular – cresterea presiunii arteriale, frecventei cardiace prin stimulare
simpatica
o Nu modificafunctia hepatica sau renala, nu elibereaza histamina, prelungeste efectul
unor curare
- Indicatii
o Hipotensiune, soc, insuficienta cardiaca, astm bronsic, mentinerea ventilatiei spontane
[Link] anestezica pentru chirurgia programata – examenul preanestezic
- Interventiile chirurgicale programate nu au caracter de urgenta si permit evaluarea
amanuntita a bolnavului, compensarea disfunctiilor organice asociate, astfel incat se poate
alege momentul optim pentru desfasurarea interventiei chirurgicale
- Anamneza
o Antecedente personale patologice
o Antecedente heredocolaterale
o Abuzul de tutun, cafea, alcool
o Interventii chirurgicale precedente, tipul de anestezic folosit si eventuale accidente
anestezice
o Terenul atopic
o Conditii de viata si munca
o Boli cronice
o Medicatia in uz ce ar putea interfera cu drogurile anestezice
- Examen clinic
o Cord, pulmon, cai respiratorii, sistem nervos, functia renala
- Examen paraclinic
o Hemoleucograma, grupa sanguina
o Timpi de coagulare
o Glicemie
o Probe hepatice
o Ionograma
o Uree
o Creatinina
o Rx pulmonara
o EKG si consult cardiologic
- Stadii de risc anestezic
o Clasa I – individ sanatos
o Clasa II – disfunctie de organ sanatoasa
o Clasa III – boala sistemica severa neinvalidanta
o Clasa IV – boala sistemica invalidanta
o Clasa V – muribund

4
o Clasa VI – donator de organe
o U– urgenta

5
[Link] notiunea de anestezie locoregionala si descrieti mecanismul de
formare a senzatiei dureroase (receptori, calea de conducere, arii de
proiectie corticala si subcorticala)
- Depozitarea unei substante anestezice in imediata vecinatate a unui trunchi nervos, a
radacinilor nervoase, in jurul componentelor unui ganglion, sau in LCR
- Durerea este declansata de stimularea terminatiilor nervoase libere, de catre stimuli
mecanici, chimici, termici sau electrici
- Pentru a fi perceputa, stimulul trebuie sa depaseasca in intenitatesi durata ovaloare prag
- TractulSpino-Talamic:
o Receptori(Meissner-Merkel, Vater-Pacini) ->Ggl. Spinal (neuronul I) ->Cornul posterior
(neuronul II) ->Talamus(neuronul III) ->Cortex
- Centrii bulbari ai automatismului respirator si cardiovascular
- Hipotalamusul–regleaza functiile autonome si endocrine implicate in raspunsul
organismului la stress
- Sistemul limbic – responsabil de starile emotionale
- Anestezicul localintrerupeconducerea stimulilui nociceptiv pe traiectul nervilor periferici
de la receptori pana la maduva
- Mecanismul de actiune consta in impiedicarea procesului de depolarizare membranara,
prin blocarea canalelor de Na. Receptorii pentru anestezic se afla in interiorul acestor canale
[Link] patrulaterul anestezic
- Analgezia – este insasi scopul anesteziei (obligatorie)
- Hipnoza – starea de somn anestezic (de preferat pentru confort; se poate asocia cu amnezie
anterograda)
- Relaxarea musculara–selectiv in functie de sediul si amploarea interventiei chirurgicale
- Protectia vegetativa antisoc – obligatorie intrucat orice interventie chirurgicala este
recunoscuta de organism ca o agresiune si determina declansarea mecanismelor de aparare
[Link] si clasificarea anestezicelor volatile
- Un grup de substante chimice cu proprietati anestezice neomogene ca structura (gaze sau
lichide volatile), care se administreaza pe cale inhalatorie
- Sunt foarte liposolubile si au efect, mai ales, asupra SNC
- Clasificare
o Gazoase
- N2O, Xenon
o Volatile
- Eteri – Eter dietilic
- Eteri halogenati–Isofluran
- Hidrocarburi halogenate–Halotan

6
[Link] si clasificarea substantelor anestezice intravenoase de tip opioid
- Droguri care se leaga de receptorii opioizi endogeni
- Clasificare
o Agonisti puri
- Naturali – Extract de opiu – codeina, Morfina
- Semi-sintetici – Heroina
- Sintetici–Petidina (Mialgin), Metadona
o Agonisti-antagonisti
- Nolarfina
o Antagonisti puri
- Naloxon
[Link] alcatuirea aparatului de anestezie
- Aparat complex obligatoriu prezent in orice sala de operatie
- Are functia de a livra solutia de gaze anestezice si a asigura ventilatia pe duratia interventiei
- Este alcatuit din
o Masina de gaze – se amesteca O2 cu N2O si/sau lichidele volatile aflate in vaporizoare; O2
ajunge din sursa de presiune inalta
o Circuitele anestezice – ansamblul de tuburi grofate din plastic sau cauciuc, care conduc
amestecul de gaze de la aparat la pacient
o Ventilator–dispozitiv computerizat care asigura ventilatia bolnavului pe parcursul
operatiei
o Tensiometru
o Presiunea venoasa centrala
o Pulsoximetru
o EKG
o EEG
o Temperatura centrala
o Spectometria de masa – pentru masurarea concentratiei gazelor inhalate
o Calitatea blocului neuro-muscular
[Link] etapele unei anestezii generale
- Preanestezia
o Se administreaza antibiotice, antitusive, heparina fractionata, sange sau derivati de
sange, lichide si electroliti
o In ziua interventiei se suprima aportul lichidian si alimentar si se intrerupe
medicatiacare interferacu drogurile anestezice
- Inductia – perioada necesara instalarii anesteziei
o Se practica abordul vascular periferic sau central
o Se injecteaza hipnoticul
o Dupa ce bolnavul adoarme, se continua cu celelalte droguri anestezice
o Se intubeaza si se conecteaza la aparatul de anestezie

7
8
 - Mentinerea
o Corespunde interalul de timp cat dureaza interventia chirurgicala
o Paientul se afla sub controlul total al medicului anestezist, care reinjecteaza drogurile
necesare mentinerii anesteziei si monitorizeaza functiile vitale
- Trezirea
o Act indus farmacologic prin administrarea de droguri
o Pacentul este transferat la terapie intensiva unde este supravegheat de personalul
medical specializat pana la revenirea la statusul preoperator
[Link] in ce consta anestezia locala prin infiltratie
- Consta in infiltrarea progresiva cu solutie anestezica, strat cu strata tesuturilor din
vecinatatea zonei interventiei
- Este utilizata pentru incizii de panaritii, flegmoane, abcese, sutura unor plagi si uneori chiar
pentru interventii mai ample – amigdalectonii, apendicectomii
[Link] – caracteristici fizico-chimice, efecte pe aparate si sisteme,
indicatii si contraindicatii
- Lichid cu miros puternic si placut
- Neiritant pentru caile aeriene
- Instabil la lumina
- Neinflamabil, neexploziv
- Analgezie, hipnoza, relaxare musculara si protectie vegetativa
- Actiune pe aparate si sisteme
o SNC – deprima centrii corticali si subcorticali generand hipnoza si analgezie
o Respirator – conserva respiratia spontana la concentratii mici in aerul inspirat, deprima
reflexele laringiene, determina bronhodilatatie
o Cardiovascular – deprima toate functiile miocardului, bradicardie, hipotensiune
o Digestiv – scade secretile salivare si ale glandelor mucoase, relaxeaza musculatura
neteda, se metabolizeaza la nivelul hepatic(foarte toxic dupa administrari repetate)
o Renal – scade fluxul plasmatic si filtrarea glomerurala – scade diureza
o Relaxeaza musculatura uterina
o Slab miorelaxant
- Indicatii – ORL, oftalmologie, chirurgie generala, cardiaca, neurochirurgie, urologie, BPOC (la
copii)
- Contraindicatii – insuficienta hepatica, hipertermie maligna, in asociatie cu catecolamine,
obezi

9
[Link] si sevofluranul in anestezia generala
- Anestezic inhalator puternic
- Miros placut
- Iritant pentru caile aeriene
- Mai puternic decat halotanul
- Genereaza rapid hipnoza
- Depresie respiratorie
- Stabilitate hemodinamica buna
- Nu sensibilizeaza cordul la catecolamine
- Foarte bun miorelaxant
[Link] de actiune a miorelaxantelor de tip competitiv
- Curarele competitive (nedepolarizante) – intra in competitie cu acetilcolina pentru
situsurile receptoare, pe care le ocupa si le blocheaza
- Astfel acetilcolinanuisi va mai genera efectul, iar fibrele musculare raman relaxate
[Link] de actiune a miorelaxantelor de tip necompetitiv
- Curarele necompetitive (depolarizante) – actioneaza prin similitudine structurala cu
acetilcolina, ocupand receptorii specifici si generand fasciculatii (depolarizari repetate
succesive ce contracta rapid fibra musculara)pana o epuizeaza si apare relaxarea
- Se produce deschiderea simultana a unui numar mare de receptori, determina iesirea K+
din celula si, prin urmare, cresterea concentratiei plasmatice
- Faza I – avand o actiune mai indelungata la nivelul receptorului postsinapticdecat
acetilcolina, apare fenomenul de desensibilizare (lipsa de raspuns la o noua stimulare)
- Faza II – dupa o expunere prelungita, apare blocul dual, similar cu cel indus de curarele
nedepolarizante
[Link] de transmisie nervoasa la nivelul jonctiunii neuromusculare
- Jonctiunea neuromusculara este alcatuita din 3 elemente
o Componenta presinaptica – alcatuita din butonii axonilor neuronilor centrali din
coarnele anterioare ce contine mediatorul chimic (acetilcolina)
o Fanta sinaptica – spatiul ingust in care se descarca acetilcolina in cursul transmiterii
nervoase
o Componenta postsinaptica – membrana fibrei musculare pe care o inerveaza neuronul;
este prevazuta cu receptori specifici pentru acetilcolina
- Impulsul electric sosit din cornul anterior medular pe cale axonala, determina ruperea
butonului si descarcarea acetilcolinei in fanta sinaptica
- Acetilcolina migreaza spre membrana postsinaptica, si se fixeaza pe receptorii specifici,
deschide canalele membranare de Na+, K+, Cl- si produce o inversiune a distributiei ionilor
de o parte si o parte a membranei, cu aparitia unei diferente de potential electric, ce se va
propaga, din aproape in aproape, de-a lungul fibrei musculare, generand contractia

10
11
[Link] de azot si xenonul in anestezia generala
- N2O
o Nu se utilizeaza in concentratii mai mari de 66% (O2 33%) pentru a nu aparea hipoxia
o Se amesteca cu un anestezic volatil
o Asocierea anestezicelor prezintaurmatoarele avantaje
- Reduce necesarul de anestezic volatil cu aproximativ 50%
- Apare efectul celui de-al doilea gaz – accelereaza rata preluarii celui de-al doilea gaz
(anestezic volatil) administrat concomitent
o Nu se metabolizeaza in organism
- Xe
o Gaz nobil, foarte scump, cu proprietati analgezice superioare N2O
o Nu se metabolizeaza in organism
[Link] si clasificati substantele anestezice de tip locoregional
- Esteri
o Putin toxici pentru fibra nervoasa
o Actiunea anestezica se instaleaza rapid
o Durata efectului e scurta
o Cost redus
- Amide
o Sunt toxice
o Actiunea anestezica se instaleaza mai lent
o Dirata efectului e mai lunga
o Sunt mai stabile
o Cost ridicat
[Link] mecanismele generale prin care substantele anestezice produc
anestezie generala
- Actioneaza la nivel celular, unde produc alterarea reversibila a functiilor celulei (nervoasa,
musculara, miocardica, hepatica, renala)
- SNC – depresia realizata nu este uniforma
- Sunt blocate sinapsele atat pre- cat si postsinapti, cu reducerea timpului de deschidere a
canalelor ionice postsinaptice
- La nivel subcelular, anestezicele interactioneaza cu structurile membranelor celulare
o De membrana lipidica se ataseaza proteinele extrinseci prin forte ionice de suprafata
o Proteinele care penetreaza in interiorul celulei formeaza un canal, prin a carui
deschidere este permis fluxul de ioni de-o parte si de alta a membranei Na+, K+, Cl-
o Prezenta ionilor de o parte si de alta determina starea de polarizare
o Inversarea polarizarii suprafetei membranare genereaza diferenta de potential electric
si declanseaza potentialul de actiune care se va deplasa din aproape in aproape la toate
celulele invecinate
o La acest nivel actioneaza anestezicele, afectand functionalitatea normala a canalelor
ionice si deci a celului asupra careia s-au fixat, impiedicandu-i functia

12
 o Pot actiona direct asupra receptorilor din proteinele membranare
o Indirect la nivelul canalului ionic membranar, prin acumulare de fosfolipide si blocarea
canalului
- Desi mecanismul narcozeinu e suficient elucidat, se apreciaza totusi ca instalarea narcozei e
conditionata de realizarea unei anumite concentratii molare a anestezicului in tesutul
cerebral, care se realizeaza cu ajutorul substantelor puternic liposolubile, deoarece patrund
mai usor prin membrana lipidica neuronala
[Link] notiunile de monoanestezie si anestezie combinata
- Monoanestezia
o Putin uzitate indicate in cadrul unor manevre de scurta durata
o Intravenos – ketamina singurul cu efecte analgezice certe
o Volatil rar utilizate, inductia si trezirea fiind lente – izofluran, sevofluran
- Combinate
o Asociere de mai multe droguri in vederea obtinerii dezideratelor patrulaterului
anestezic (analgezie, hipnoza, miorelaxare si protectie vegetativa antistress)
[Link] complicatiile cele mai frecvente ale unei anestezii generale
- Inductia si trezirea sunt momentele critice ale anesteziei
- Complicatii respiratorii
o Tuse
o Laringospasm
o Bronhospasm
- Cardiovascular
o Hipo sau hipertensiune
o Tahicardie
o Bradicardie
o Crize anginoase coronariene
- Sindrom Mendelson
- Varsaturi la trezire
- Reactii alergice
[Link] componentele echipamentelor de monitorizare intra-
anestezica
- Tensiometru
- Presiunea venoasa centrala
- Pulsoximetru
- EKG
- EEG
- Temperatura centrala
- Spectometria de masa – pentru masurarea concentratiei gazelor inhalate
- Calitatea blocului neuro-muscular

13
[Link] de risc ASA
- Stadii de risc anestezic
o Clasa I – individ sanatos
o Clasa II – disfunctie de organ sanatoasa
o Clasa III – boala sistemica severa neinvalidanta
o Clasa IV – boala sistemica invalidanta
o Clasa V – muribund
o Clasa VI – donator de organe
o U - urgenta

2. Terapia intensiva in insuficienta respiratorie

1. Ce inseamna sevrajul de ventilator
- Reprezinta totalitatea manevrelor de desprindere a bolnavului de ventilator, si trecerea lui
in respiratie spontana, daca parametrii functiei de oxigenare au revenit la normal
o Pa O2> 70 mm Hg
o Fi O2< 0.40
o Pa O2/ Fi O2< 200
o Parametrii mecanici ventilatori trebuie sa fie normali
o VC = 8-10 ml/kg
o Ventilatie/ min> 5 l
o Frecventa respiratorie – 10-18 /min
o Presiunea inspiratorie maxima< -20cm H2O
- Modalitati de realizare a sevrajului
o La bolnavul treaz – prin asigurarea suportului presional in inspir
o La bolnavul care nu este treaz – prin trecerea pe ventilatia IMV (ventilatie intermitenta
obligatorie) sau SIMV (ventilatie intermitenta obligatorie sincronizata)
o Metoda tubului T – bolnavul e deconectat de ventilator si lasat sa respire spontan
printr-o piesa in T atasata la sonda IOT prin care se administreaza O2umidificat
2. Ce sunt aparatele de respiratie artificiala si ce tipuri de ventilatie asigura
- Ventilatia pe masca cu balon Ruben
o Permite ventilatia artificiala la locul accidentului si pe timpul transportului
o Permite imbogatirea cu oxigen a aerului insuflat
o Este usor de executat fiind tolerata si de bolnavul stabil
- Ventilatia pe sonda cu resuscitatorul AMBU
o Presupune intubarea traheala prealabila a bolnavului urmata de conectarea balonului
Ambu la adapterul sondei de intubatie si apoi insuflarea de aer sau aer imbogatit cu
oxigen
o Ritm de 10-12 insuflatii/min
o 800-1200 ml

14
 - Ventilatia mecanica cu ventlator
o Este capabil sa introduca gaz proaspat in plamanul pacientului, la un volum prestabilit,
dupa un interval de timp prestabilit asigurand astfel functia ventilatorie normala
o Este condus si controlat compiuterizat si permite medicului sa adapteze parametrii de
functionare la nevoile fiecarui pacient realizand proteza ventilatorie
3. Descrieti mecanismele prin care se realizeaza insuficienta respiratorie
- Hipoventilatia alveolaraglobala
o Suferinta centrilor respiratori
o Obstructia cailor aeriene
o Traumatisme toracice
o Afectiuni pleuro-pulmonare - atelectazia
- Tulburari ale difuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilara
o Edem pulmonar
o Fibroza
o Hemoragie
- Alterarea raportului ventilatie perfuzie
o ARDS
o Arsuri
o Sepsis
- Suntul pulmonar dreapta-stanga– ARDS
4. Descrieti metodele neaparative de ventilatie artificiala
- Ventilatie gura la gura
o Pacientul in decubit dorsal
o Reanimator in pozitie laterala
o Hiperextensia capului
o Acopera gura cu o compresa sterile si insufla puternic
o Se penseaza narile in acest timp
- Ventilatie gura la nas
o Pacientul in decubit dorsal
o Reanimator in pozitie laterala
o Hiperextensia capului
o Gura trebuie sa fie inchisa
5. Descrieti tehnica intubarii oro-traheale
- Laringoscop
o Dispozitiv metalic din inox
o Alcatuit din maner si lame curbe sau drepte
o Are o sursa optica, are o sursa de iluminare
- Mandrinul
o Va fi introdus in lumenul sondei pentru rigidizare si directionarea sondei
o Poate sa fie din metal sau plastic
- Sonda de intubatie
o Din cauciuc sau plastic, dimensiuni variabie

15
 o Manson gonflabil si balonas de control
o Umplerea mansonului cu aer etanseizeaza si fixeaza sonda pe peretii mucoasei traheale
- Gel cu xilina
- Tehnica
o Decubit dorsal
o Hiperextensia capului
o Se scot lucrarile dentare mobile
o Toaleta cavitatii bucale si orofaringelui
o Se introduce lama, se incarca limba si avanseaza pana la epiglota
o Se pulverizeaza anestezicul
o Se imprima manerului laringoscopic o miscare de ridicare pana se vizualizeaza orificiul
glotic
o Se introduce sonda de intubatie care e tinuta ca un creion cu curbura in sus pana ce
balonasul sondei a trecut de corzile vocale
o Se retrage laringoscopul
o Se va injecta aer in balonas
o Se va ausculta plamanii bilateral
6. Descrieti ventilatie pe masca cu balon Ruben
- Masca se aseaza pe fata pacientului etans
- Se ataseaza balonul auto-expansibi Ruben in orificiul central al mastii
- Balonul e prevazut cu o valva auto-ocluziva
- Avantaje
o Permite ventilatia artificiala la locul accidentului si pe timpul transportului
o Permite imbogatirea cu oxigen a aerului insuflat
o Este usor de executat fiind tolerata si de bolnavul stabil
7. Pipa Guedel - ce este , cum se monteaza, la ce foloseste
- Canule de plastic, metal sau cauciuc de forme diferite
- Forma curba ce urmeaza concavitatea normala a orofaringelui
- Prezinta un lumen prin care se face ventilatia si aspiratia cavitatii bucale si orofaringelui
- Montarea
o Se deschide gura
o Se introduce pipa median cu concavitatea in sus
o Se roteste 180 de grade agatand baza limbii pe care o ridica de pe planseul bucal
- Rol – mentinerea libera a caii aeriene impingand baza limbii si prevenind caderea acesteia in
oro-faringe
8. Principalele manevre de desobstructie neinstrumentala a cailor aeriene
superioare
- Hiperextensia capului – contraindicat in fracturile cervicale
o Ridicarea planseului bucal, a bazei limbii
o Decubit dorsal
o Ridicare si sustinerea mandibulei
- Manevra Esmarch – in fracturile cervicale

16
o Sublucxatie anterioara a mandibului din articulatia temporo-mandibulara

17
 - Tripla manevra de eliberare SAFAR
o Hiperextensia capului
o Sublucxatie anterioara a mandibului din articulatia temporo-mandibulara
o Deschiderea gurii prin apasarea mentonului
- Manevra Heimlich – aspiratie de corpi straini opriti la nivelul glotei
o Victima constienta
- Reanimatorul in spatele victimei in ortostatism sau in pozitia sezanda
- Inconjoara toracele cu bratele si realizeaza o presiune brusca transdiafragmatica
antero-posterior – infero-superior
o Victima inconstienta
- Reanimatorul culca victima in decubit dorsalcu palmele suprapuse se exercita o
presiune brusca in zona epigastrica antero-posterior – infero-superior
9. Descrieti principalele tipuri de dispozitive care sunt utilizate in tehnica
oxigenoterapiei efectuate in ATI
- Dispozitive cu flux scazut si performanta variabila
o Debitul de oxigen nu acopera intregul volum de aer necesar
o In completare este antrenat aerul atmosferic si in functie de parametrii respiratorii ai
pacientului concentratia de oxigen ajunge la 40-80%
o Cateterul nazal – concentratiede oxigen 25-40% – 2-6 l/min
o Dispozitivul cu rezervor si masca faciala – 35-70% oxigen si 4-15 l/min
o Corturile de oxigen si incubatoarele – 80% oxigen
- Dispozitive cu flux crescut si performanta fixa
o Asigura intreaga nevoie de oxigen si aer a pacientului
o Masca Venturi
o 6-12 l/min dar se poate ajunge pana la 40-60 l/min
[Link] manifestarile clinice specifice insuficientei respiratorii
- Manifestari respiratorii
o Dispnee de repaus sau de efort
o Frecventa > 30/min sau <12/min
o Modificari ale ritmului respirator
o Tiraj, cornaj
o Respiratie de tip abdomino-toracica
o Apnee
- Hemodinamice
o Tahicardie, bradicardie
o Extrasistole
o Fibrilatii
o Hipertensiune, hipotensiune, colaps circulator
o Hipoxemie
o Cianoza
o Tulburari de ritm cardiac
o Agitatie

18
 o Dezorientare temporo-spatiala
o HTA
- Hipercapnie
o Transpiratii profunde
o Aritmii
o Eritroza palmara
o Facie vultuos
o Vasodilatatie cutanata
o HTA
- Manifestari neurologice
o Agitatie, insomnii
o Letargie, somnolenta, confuzie, coma
[Link] cricotirotomiei si traheotomiei
- Cricotirotomia
o Cea mai rapida manevra de degajare a cailor aeriene superioare
o Este indicata cand este imposibila IOT, INT
o Se realizeaza o incizie in membrana cricotiroidiana si prin bresa se introduce un mandrin
cucanula de mini traheotomie
- Traheotomia
o Procedeu chirurgical de eliberare a cailor aeriene
o Este de preferat a fi facuta in sala de operatie cu bolnav bine oxigenat
o Este indicata cand este imposibila IOT, INT
o Premergator interventiilor chirurgicale pe laringe
o In conditii de IOT, INT prelungita – peste 7-10 zile
[Link] ventilatiei mecanice
- Administrarea de O2100% in perioada de pregatire a bolnavului pentu a mentine o saturatie
de 92-96%
- Se intubeaza pacientul
- Se stabilesc parametrii ventilatorii
o Volum curent
o Frecventa respiratorie
o Fractia de O2 din aerul expirat
o Modul ventilatiei
- Se conecteaza sonda la ventilator

3. Resuscitarea cardiopulmonara si cerebrala

1. Cauzele opririi cardiace
- Oprirea cardiaca primara
o Tulburari de ritm si de conducere
o Infarct miocardic acut
o Tamponada cardiaca

19
o Reflex vago-vagal
o Supradozari medicamentoase

20
 - Oprirea cardiaca secundara – prin afectiuni la distanta
o Embolii pulmonare
o Inec
o Soc hipovolemic, anafilactic
o Dezechilibre hidroelectrolitice si acido-bazice
o Afectiuni ale SNC – tumori, AVC, hemoragii, traumatisme, meningoencefalite,
hipertensiune intracraniana
2. Ce este si cum se realizeaza protectia cerebrala in cursul si dupa
resuscitarea cardiopulmonara si cerebrala
- Mentinerea presiunii arteriale sistolice> 90 mm Hg
- Reducerea hipertensiunii intracraniene – i.v. solutie de Manitol 18-20%, asociat cu
Furosemid, corticoizi de sinteza – Metilprednison
- Ameliorareareologiei sanguine prin hemodilutie – Dextran si Antiagregante plachetare
- Reducerea nivelului metabolic cerebral
o Controlul temperaturii corpului prinhipotermie controlata (30-32° C)
o Administrarea deBarbiturice, Benzodiazepine, Fenitoin
- Blocarea reactiilor de autoliza declansate de ischemie si reprefuzie prin tratament cu
Blocante ale canalelor de Ca, sau indepartarea radicalilor liberi de O2 de catre Vitamina E,
Glutation, Manitol, Dexametazona
3. Enumerati drogurile cele mai frecvent utilizate in resuscitarea
cardiopulmonara si cerebrala
- Adrenalina
- Vasopresina
- Bicarbonat de Na
- Atropina
- Xilina 2%
- Tosilat de bretilium
- Procainamida
- Calciu
4. Resuscitarea in caz de hipotermie
- Este necesara atunci cand temperatura centrala scade sub 35° C
- Pacientul prezinta
o Coma
o Midriaza
o Bradicardie, puls filiform sau absent
o Hipotensiune arteriala sau colaps
- Reincalzirea – cale externa
o Pacientul este dezbracat rapid de hainele ude si acoperit cu paturi calde, folie de Al
termoizolanta
o Imersie in baie cu apa calda la 40° C

21
 o Paturi incalzite sau pungi cu apa calda
o Rapiditatea si timpul reincalzirii se stabileste in functie de gradup hipotermiei
o Niciodata nu se incalzeste brusc pacientul – se poate produce vasodilatatie
o Temperatura se creste cu 1° C / ora
- Reincalzirea – cale interna
o Ventilatia cu oxigen umidifiat prin ser cald
o Administrarea de lichide perfuzabile incalzite la 37° C
o Spalaturi gastrice pe sonda cu ser incalzit la 37° C
o Lavaj peritoneal sau pleural cu lichide la 37° C
o Bypass cardiopulmonar sau hemodializa
5. Algoritmul resuscitarii in asistolie, disociatia electromecanica si fibrilatie
ventriculara
- Asistolie
1. Lovitura precordiala
2. Daca nu se poate exclude fibrilatia ventriculara: 3 defibrilari 200, 300, 360 J
3. Intubatie traheala si acces venos
4. Injectare de adrenalina 1 mg i.v.
5. 10 secvente CPR 5/1
6. Atropina 3 mg i.v.
7. Cardiostimulare electrica artificiala (pacemaker) in cazul aparitiei activitatii electrice
8. Reluarea ciclului 4-5
9. Adrenalina 5 mg i.v. daca nu este evidenta nicio activitate electrica
10. Reluarea ciclului 4-5
- Disociatie electromecanica – cele mai frecvente cauze sunt: hipovolemia,
pneumotoraxcompresiv, tamponada cardiaca, embolia pulmonara masiva, intoxicatii
medicamentoase, hipotermia, dezechilibre electrice majore
1. Cautarea si recunoasterea cauzelor specifice si corectabile ale disociatiei
electromecanice si aplicarea terapiei specifice lor
2. Intubatia traheala si acces venos
3. Adrenalina 1 mg i.v.
4. 10 secvente CPR 5/1
5. Reluarea ciclului 3-4; dupa fiecare reluare se poate administra Cl2Ca, Bicarbonat de Na,
vasopresoare sau adrenalina 5 mg i.v.
- Fibrilatia ventriculara
1. Lovitura precordiala
2. Defibrilare 200 J
3. Defibrilare 200 J
4. Defibrilare 300 J
5. Intubatie orotraheala si acces venos
6. Injectarea de adrenalina 1 mg i.v.
7. 10 secvente CPR 5/1
8. Defibrilare 360 J
9. Defibrilare 360 J

22
 10. Defibrilare 360 J
11. Etapele 5-10 se reiau pana la pornirea cordului

6. Criteriile de diagnostic a mortii cerebrale

- Absenta semnelor clinice de funcie cerebrala (coma areactiva)
- Absenta semnelor clinice de funcie a trunchiului cerebral
- EEG–izoelectric

4. Aspectele hemodinamice in soc

1. Clasificarea formelor de soc hipovolemic dupa volumul de sange pierdut
- Usor – pierderi volemice <20%
o Paloare
o Frisoane
o Vene colabate
- Moderat – 20-40%
o Hipoperfuzie hepatica, tubului digestiv, miocardului
o Hipotensiune arteriala
o Oliguric
o Sete
- Sever – >40%
o Hipoperfuzia SNC
o Obnubilare
o Agitatie psihomotorie
o Scaderea intoarcerii venoase
o Scaderea debitului cardiac
o Anurie
o Tulburari respiratorii
2. Obiectivele tratamentului socului hipovolemic. Descrieti modalitatile de
refacere a volumului de sange pierdut, cu fluide
- Refacerea volemiei si oxigenarea adecvata
- Hemostaza
- Prevenirea infectiei si a tulburarilor de coagulare
- Optimizarea activitatii cardiace
- Mentinerea diurezei
- Prevenireainstalariitubului digestiv de stress
- Refacerea volemiei
o Administrarea de lichide cristaloide – ser fiziologic, solutie Hartman, Ringer
o Administrarea de substante coloide – sange, albumine, plasma, dextrani, gelatine,
amidon hidroxietilat

23
- Ridicarea membrelor inferioare
- Aplicarea pantalonilor antisoc

24
3. Descrieti reactia organismului la hemoragia acuta
- Cardiovascular
o Tahicardie
o Vasoconstrictie arteriolara – scaderea perfuziei pentru tegument, rinichi, tub digestiv,
muschi
o Vasoconstrictie venulara si venoasa – mobilizarea sangelui spre cordul drept
- Respirator
o Edem pulmonar
- Neuro-endocrin
o Se elibereaza ACTH, catecolamine, glucocorticoizi, glucagon, renina, angiotensina,
insulina, ADH, endorfine, metaboliti ai acidului arahidonic
- Renal
o Scade filtrarea glomerurala si diureza
o IRA functionala
o Hipoxie renala – necroza tubulara – IRA organica
- Digestiv
o Flux sanguin scazut la mucoase
o Alterarea barierei mucoase
o Ileus
- Reactia metabolica initiala
o Este o reactie catabolica intensa sub actiunea glucagonului, cortizolului, adrenalinei
o Scade lipoliza, creste gluconeogeneza hepatica
4. Caracteristicile socului cardiogen si cauzele care duc la insuficienta de
pompa cardiaca
- Cauze
o Infarctul miocardic
o Interventiile chirurgicale pe cord
o Traumatismele cordului si vaselor mari
o Scaderea debitului ventricular stang prin ruperea septului interventricular, insuficienta
mitrala, aortica si anevrism de ventricul stang
o Obstructia ejectiei ventriculare de mixom, miocardiopatie hipertrofica si obstructiva,
miocardite, rejectul cordului transplantat
- Caracteristici
o Debitul cardiac scazut
o Tensiune de umplere crescuta
o Scaderea TAsistolica <90
o Activitatea SN Sy cu eliberare de catecolamine
o Creste frecventa cardiaca si rezistenta vasculara periferica
o Vasoconstrictia periferica incearca sa centralizeze circulatia dar hipotensiunea,
tahicardia si rezistenta vasculara agraveaza ischemia

25
5. Medicatia ionotropa pentru tratamentul socului cardiogen
- Stimularea receptorilor β1-adrenergici
o Creste contractilitatea,
o Frecventa cardiaca
o Creste consumul de oxigen
- Pe receptorii α
o Vasoconstrictie
o Refac presiunea arteriala
- Dobutamina –β1
- Dopamina – β1 si α
- Noradrenalina
- Inhibitori de fosfodiesteraza
- Digitala in fibrilatie atriala
6. Terapia cu vasodilatatoare pentru combaterea socului cardiogen
- Urmareste optimizarea postsarcinii cu reducerea efortului inimii si reducerea cererii de O2
- Faciliteaza reducerea edemului pulmonar acut
- Nitroprusiat de Na – nivel arterial si venos – scade TA medie la 60-80 mmHg
- Nitroglicerina – actioneaza in teritoriu venos
7. Definitia, descrierea si etiologia socului septic
- Suferinta tisulara hipoxica determinata de prezenta germenilor patogeni si
toxinelorinsange
- Sepsisul este o infectie generalizata care debuteaza ca o infectie clasica(febra, tahicardie,
tahipnee, leucocitoza sau leucopenie) si evolueaza spre agravare cu tulburari circulatorii,
hipoperfuzie tisulara, acidoza, oligurie si tulburari ale statusului mental
- Etiologie
o Infectie cu bacterii G+, G-, anaerobe, virusuri, richetsii, fungi
o Endotoxinele bacteriene ajung din sange la tesuturi
o Elibereaza o serie de mediatori declansand reactie inflamatorie sistemica (SIRS)
o Cand barierele naturale sunt depasite raspunsul inflamator hiperactivat va duce
deteriorare hemodinamica, hipoxie tisulara, soc septic, MODS si exitus
8. Fiziopatologia socului septic - rolul citokinelor, complementului si
factorilor de coagulare
- Citokinele – ungrup de proteine sau peptide solubile care actioneaza ca reglatori umorali ai
functiilor celulare
o Proinflamatoare
o Antiinflamatoare
o Activeaza neutrofilele, macrofagele si limfocitele si proteinele de faza acuta
- Activarea complementului stimuleaza agregarea neutrofilelor si fixarea lor pe endoteliul
capilar pe care il lezeaza – procesul are loc mai ales in plaman – sindrom de detresa
respiratorie

26
27
9. Sindromul hipodinamic in socul septic
- Etapa I – faza compensata
o Circulatie hiperdinamica de lupta
o Debit cardiac crescut
o Rezistenta vasculara sistemica scazuta
o Faza e produsa de mediatorii vasodilatatori histamina, bradikininasi prostaglandine
- Etapa II – decompensata
o Hipovolemie relativa(dezechilibru intre continutul vascular constant si calibrul plegic
mare al vaselor)
o Scaderea debitului cardiac
o Hipotensiune
o Voasoconstrictie periferica
- Daca hipoxia se mentine apare sindromul de disfunctie organica multipla
[Link] - descrieti principalele modificari pe aparate si sisteme
- Cord – insuficienta cardiaca
- Plaman – ARDS
- Rinichiul – necroza tubulara acuta
- Ficatul – necroza centrolobulara
- Colecistul – colecistita acuta alitiazica
- Stomacul – HDS prin ulceratie de stres
- Intestinul subtire – leziuni superficiale de mucoasa
- Colonul – colita ischemica
- Pancreas – pancreatita acuta sistemica
- Sistemimun – depresie
- Coagulare – coagulare intravasculara diseminata
- SNC – coma
[Link] mecanismul fiziopatologic declansator a socului anafilactic
- Reprezinta o reactie acuta, violenta, la un anumit antigen la care organismul a fost supus
anterior si sensibilizat
- La primul contact cu antigenul se sintetizeaza IgE care se fixeaza pe mastocite si bazofile
- La expunerea urmatoare,antigenul este recunoscut ca non-self de catre
mastocitelesensibilizate, care se degranuleaza si elibereaza in circulatie o serie de
mediatori(PGD2, PGF2, leucotriene) si histamina
- Acestea determina
o Vasodilatatie
o Bronhoconstrictie
o Hipersecretie brosica
o Depresie miocardica prin mecanism direct
o Coagulare
- Impactul acestor modificari duce la hipoperfuzie si hipoxie tisulara

28
5. Comele
1. Etiopatogenia comelor
- Traumatisme
- AVC
- Tumori cerebrale
- Meningoencefalite
- Abces cerebral
- Ischemie cerebrala
- Intoxicatii
- Tulburari metabolice
- Septicemie si soc septic
- Diselectrolitemiile
2. Clasificarea comelor dupa gradul de profunzime
- Gradul I
o Pacient inconstient
o Raspunde la stimuli durerosi
o Refelxie de aparare conservate
o Reflex de tuse prezent
o Reflexul de deglutitie prezent
o Functii vegetative normale
- Coma de gradul II
o Bolnav inconstien
o Nu raspunde la stimuli durerosi
o Reflexe de aparare consevate
o Reflex de tuse prezent
o Timpul labial al deglutitie abolit
o Timpul bucal al deglutitiei prezent
o Functii vegetative perturbate
- Coma de gradul III
o Inconstient
o Nu raspunde la stimuli durerosi
o Reflexe de aparare abolite
o Reflex de tuse lenes sau absent
o Timpul bucal al deglutitiei absent
o Functii vitale perturbate
- Coma de gradul IV
o Coma profunda
o Bolnav areactiv
o Reflex de tuse disparut

29
 o Reflexul de deglutitie disparut
o Functii vitale perturbate sever la limita supravietuirii

- Coma de gradul V
o Coma depasita, moarte cerebrala
o Pacient areactiv
o Functii vitale mentinute artificial
3. Scorul Glasgow
- Deschiderea ochilor
o Spontana – 4
o La comenzi verbale – 3
o Stimuli durerosi – 2
o Lipsa reactiei – 1
- Raspuns verbal
o Orientat – 5
o Confuz – 4
o Cuvinte fara sens – 3
o Sunete neinteligibile –2
o Lipsa reactiei - 1
- Reactie motorie la stimuli durerosi
o Reactie motorie ampla, generalizata – 6
o Reactie motorie localizata – 5
o Retragerea membrului la durere – 4
o Flexie de decorticare – 3
o Extensie de decerebrare – 2
o Lipsa reactiei – 1
4. Masuri de combatere a edemului cerebral
- Restrictia aportului de lichide
- Asocierea diureticelor osmotice (Manitol) cu diuretice de ansa (Furosemid)
- Solutii hipertone care nu traverseaza bariera hemato-encefalica, dar cresc
osmolaritateamediului extracelular fata de cel intracelular
- Corticoizii
- Barbiturice – efect anticonvulsivant, reducerea metabolismului cerebral
- Hiperventilatie
- Drenaj LCR
- Craniotomie
5. Terapia comei diabetice
- Coma hiperglicemica – hiperosmolara
o Deshidratat
o Fara cetoza
o Tratament

30
- Repletie volemica cu ser fiziologic asociat cu insulina
- Glicemia trebuie sa scada cu 100 de mg%/ora
- La valori de 2-300 mg % /ora se introduce glucoza tamponata cu insulina

31
 - Coma hipoglicemica
o Complicatia unui tratament neadecvat
o Pacient palid
o Sudorat abundent
o Obnubilat
o Tratament
- Se administreaza 1-2 lingurite de zahar sublingual
- Perfuzie rapida cu 50-100 ml de glucoza
6. Terapia comei hepatice
- Substantele azotate si amoniaculnu mai pot fi distruse in ficat
- Se asociaza cu encefalopatie hepato-portala
- Apare in orice insuficienta hepatica, ciroza, hepatite fulminante
- Tratament
o Amoniofixatoare plasmatice – acid glutamic, aspartic, sorbitol
o Scaderea florei intestinale amonio-formatoare – nomicina si metronidazol
o Lactuloza
7. Masuri nespecifice si generale de terapie intensiva aplicabile bolnavului
comatos
- Pozitionarea pacientului in decubit dorsal, cu capul ridicat 15-30°
- Montarea unei linii venoase periferice sau centrale, sonde vezicale, sonde nasogastrice
- EKG
- Pulsoximetru
- Capnograf
- Evaluarea caii aeriene
- Mentinerea circulatiei in limite fiziologice prin corectarea hipovolemiei si deshidratarii
- Corectarea dezechilibrelorhidroelectrolitice si acidobazice
- Controlul hipertermiei si al frisonului
- Controlul durerii
- Controlul convulsiilor – barbiturice sau benzodiazepine i.v.
- Asigurarea unui aport caloric adecvat pe cale parenterala sau enterala
- Masuri de combatere a edemului cerebral
- Toaleta generala a bolnavului comatos
8. Examenul clinic al unui pacient comatos
- Absenta starii de constienta
- Starea functiilor vitale
o Libertatea cailor aeriene si modalitatea de ventilatie a bolnavului
o Starea aparatului cardiovascular
o Diureza
o Tract digestiv
- Prezenta semnelor de hiperpresiune intracraniana – redoare de ceafa, varsaturi in jet,
fotofobie

32
33
 - Examenul neurologic
o Reactia la stimuli verbali si durerosi
o Prezenta deficitelor motorii
o Anizocoria
o Devieri ale globilor oculari

9. Sustinerea functiei cardiovasculare la pacientul comatos

- Se incearca mentinerea unei perfuzii cerebrale adecvate prin mentinerea unei presiuni
arteriale medii ~100 mm Hg
- Abordul venos periferic multiplu sau abord venos central
- Mentinerea unui volum sanguin central optim prin terapie volemica cu substante coloidale
si cristaloide
- Se recolteaza analize de urgenta

6. Echilibrul hidro-electroltic si acidobazic

1. Ce este, cum se realizeaza si ce se monitorizeaza intr-un bilant
hidroelectrolitic
- Monitorizarea aportului si pierderilor hidroelectrolitice
- Aportul hidroelectrolitic
o Lichidele ingerate
o Perfuzate
o Sange si derivate de sange transfuzate
o Solutii utilizate ca solventi pentur diferite medicamente administrate
o Apa endogena – 300 ml
- Pierderile hidroelectrolitice
o Fiziologice 2000-2500 ml
- Diureza 1000-1500 ml
- Perspiratie 15 ml/kg ~800 ml
- Scaun 100-200 ml
o Patologice
- Hemoragii
- Varsaturi
- Aspiratii digestive
- Diaree
- Plagi operatorii
- Fistule digestive
- Revarsate seroase
- Hematoame

34
- Febra – 500 ml/ fiecare grad peste 37° C

35
7. Insuficienta renala
1. Cauzele de IRA
- Prerenala
o Insuficienta circulatorie – infarct miocardic acut, insuficienta cardiaca, soc, arsuri extinse,
obstructia arterei renale
o Cresterea produsilor de catabolism – leziuni tisulare, hemoragia digestiva superioara,
dieta hipocalorica, toxice
- Renala
o Glomerulare – glomerulonefrite acute, sindrom hepatorenal, lupus
o Tubulointerstitiale – necroza tubulara acuta, nefrite imune, infectioase, alergice,
bacilare, obstructii tubulare
o Vasculare – HTA, traumatisme, tromboze, vasculite
- Postrenala
o Tumori de uroteliu
o Litiaza urinara obstructiva
o Compresiuni extrinseci
o Patologia vezicii urinare
2. Evolutia naturala a IRA
- Diferita in functie de forma IRA
- Prerenala si postrenala – devin reversibile odata cu indepartarea cauzelor
- Renala
o Stadiu incipient – scaderea diurezei, retentie hidroelectrolitica
o Stadiu oliguric – oligurie pana la anurie, edem, HTA, creste K, ureea, creatinina in sange
o Stadiu de stabilizare – parametri evolueaza in platou
o Stadiu poliuric – corespunde recuperarii functiei renale; poliurie, pierderi de K, Na, Mg,
uree, creatinina, fosfati
3. Tratamentul IRA de cauza prerenala, renala, postrenala
- Prerenal
o Tratamentul afectiunilor cauzatoare
o Repletie volemica
o Reechilibrare electrolitica
o Inotrope
o Diuretice
- Renala
o Stadiu incipient
- Diuretice – Manitol, Furosemid
- Dopamina
- Schema combinata de fortare a diurezei: Glucoza + Dopamina + Furosemid
- Bicarbonati de Ca – protejeaza rinichiul de actiunea ischemica

36
37
 o Stadiu oliguric
- Restrictia de fluide
- Modificarea tuturor drogurilor cu eliminare renala
- Controlul hiperpotasemiei
- Glucoza + insulina
- Corectarea acidozei
- Controlul HTA
- Daca starea clinica nu se amelioreaza => dializa
o Stadiu de stabilizare
- Terapia de la stadiul oliguric
o Stadiu poliuric
- Mentinerea unei balante echilibrate hidroelectrolitice
- Postrenala
o Indepartarea obstacolelor
o Eradicarea infectiei
o Mentinerea diurezei
4. Tabloul clinic a perioadei de stare IRA
- Pierderea functiei excretorii
o Retentia de uree, creatinina, fosfati care se manifesta prin – greturi, varsaturi, anorexie,
scaderea rezistentei la infectii, obnubilare pana la coma
o Retentia de droguri – risc crescut de supradozaj
- Pierderea functiei reglatorii
o Retentia de H2O si Na determina aparitia edemelor generalizate,edemul pulmonar acut,
edemul cerebral, HTA
o Retentia de K produce anemii
o Retentia acizilor ficsi produce acidoza
5. Criterii de indicatie a hemodializei
- Simptomatologie uremica severa – encefalopatie uremica
- Supraincarcare lichidiana
- Acidoza metabolica severa
- Hiperpotasemie severa
- Pericardita
- Cazuri selectionate de IRAnefrotoxica

8. Transfuzia de sange si derivati

1. Principalele grupe de sange si Rh
- OI – aglutinogen O, aglutinine α, β
- A II – aglutinogen A, aglutinina β
- B III – aglutinogen B, aglutinina α

38
- AB IV – aglutinogen A, B, aglutinina O

39
2. Principalele derivate din sange si indicatia utilizarii acestora
- Sangele integral – contine toate elementele figurate
- Masa eritrocitara – se obtine prin centrifugarea sangelui, extragerea plasmei si
resuspendare
- Masa leucocitara – se obtine prin centrifugarea sangelui si absortia stratului dintre plasma si
hematii
- Masa trombocitara – se obtine prin centrifugarea sangelui
- Plasma proaspat congelata – are indicatii in controlul imediat al hemoragiilor, purpure si
deficit de vitamina K
- Crioprecipitatul de plasma – este indicat in hemofilie, boala Von Willebrand, CID
- Albumina – se prepara din plasma si se foloseste in expandarea volemica
3. Incidentele si accidentele ale transfuziei de sange
- Etiologie imunologica
- Hemodializa intravasculara diseminata
4. Transfuzia masiva si incidentele transfuziei de sange
- >500 ml – obligatoriu izogrup

9. Nutritia pacientului critic

1. Cai si tehnici de administrare al principiilor alimentare
- Enteral
o Avantaje
- Toleranta digestiva buna
- Risc de diaree redus
- Permite cunoasterea exacta a continutului caloric
- Absorbtia buna a nutrientilor
o Dezavantaje
- Metoda scumpa
- Dificil de controlat glicemia la diabetici
- Parenteral
o Avantaje
- Dozarea foarte exacta a principiilor alimentare
- Siguranta ca substantele ajung la celula
- Scurtarea timpului de administrare
- Existenta unor formule prefabricate pentru terapia anumitor stari patologice
- Posibilitatea administrarii cand intestinul este nefunctional
- Posibilitatea reducerii aportului de sare sau lichide in functie de parametri clinici
o Dezavantaje
- Necesita reguli stricte la prepararea si administrarea solutiilor
- Este necesara instruirea personalului auxiliar
- Risc de complicatii septice si metabolice
- Risc de atrofie a mucoasei intestinale

40
 - Mixt – partial parenteral + partial/minim enteral
2. Necesarul caloric al unui pacient critic
- Se calculeaza in functie de necesarul energetic de repaus – normal = 1500-2500 cal/zi
o Glucide – 50%
o Proteine – 30%
o Lipide – 20%
- Consumul excedentar legat de boala
- Starea de nutritie a pacientului
- Se calculeaza cu ajutorul formulei Harris-Benedict
3. Glucidele alimentare in nutritia pacientului critic
- Sunt produsi de oxidare ai alcoolilor, aldehidelor sau catonelor
- Cele mai importante sunt
o Amidonul – se degradeaza in glucoza
o Glicogenul – seamana structural cu amidonul, este principala forma de depozit glucidic
o Celuloza– rolimportant in metabolismul celulelor colice
- Reprezinta 50-60% din aportul energetic
- Sunt stocate in muschi, ficat sau transformate in grasimi
- Este asigurat prin
o Legume
o Fructe
o Graunte de cereale
o Lapte
4. Proteinele folosite in alimentatia pacientului critic
- Rol
o Enzime
o Hormoni
o Proteine plasmatice – globuline, hemoglobina
o Elemente structurale – cheratina, elastina, colagen, miozina
- 10 aminoacizi esentiali adusi numai prin alimentatie

41