Dosarul nr.

21r-520/25 / 1-24139670-02-21r-
23052025/
Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana)
Judecător Negru Vladislav

DECIZIE
În numele Legii
15 septembrie 2025 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții de Apel Centru

În componența:
Președintele completului judecătorul Ion Bulhac
Judecătorii Natalia Mămăligă și Vitalie
Pîslariuc

a judecat în ordine de recurs, în procedură scrisă, în lipsa părților, recursul declarat

de avocatul Culeac-Reul Natalia în interesele condamnatului Chirica Serghei împotriva
încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din 05 mai 2025, cu privire la cererea
condamnatului de aplicare a amnistiei.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

în procedura instanței de fond din 06.12.2024 – 05.05.2025;
în procedura instanței de recurs din 23.05.2025 – 15.09.2025.
Procedura de notificare a părților a fost executată.

Verificând legalitatea încheierii contestate, pe baza materialelor din dosar, în

contextul motivelor invocate de recurent, Colegiul penal, -

A C O N S T A T A T:

1. La data de 05 decembrie 2024, directorul adjunct al Penitenciarului nr. 9 Pruncul,

Iaţco Eugeniu a înaintat un demers prin care a solicitat aplicarea prevederilor art.7
alin.(1), lit. c) al Legii nr. 243, din 24 decembrie 2021, „privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova” în privinţa
condamnatului Chirica Serghei *****, invocând faptul că, condamnatul anterior a fost
condamnat, la data de 26 noiembrie 2024 a ispășit 15 ani 4 luni 25 zile, iar în urma
aplicării prevederile art. 4732 - 4734 CPP al RM, şi a 29 zile privilegiate, a executat 17 ani
2 luni 1 zi. Condamnatul a fost caracterizat pozitiv, rezultatele evaluării riscului de
recidivă este mediu, astfel, Chirica Serghei ***** întruneşte condiţiile prevăzute la art.1
din Lege nr. 243, din 24 decembrie 2021.
2. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din 05 mai 2025, s-a respins
ca fiind neîntemeiat demersul directorului adjunct al Penitenciarului nr. 9 Pruncul, Iaţco
Eugeniu, cu privire la aplicarea prevederilor Legii nr. 243, din 24.12.2021, „privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii
Moldova” în privinţa condamnatului Chirica Serghei *****.
3. La 06 mai 2025, avocatul Culeac-Reul Natalia în interesele condamnatului Chirica
Serghei a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din
05 mai 2025 solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și rejudecarea cauzei cu
admiterea cererii de aplicare a amnistiei.
4. În motivarea recursului indică, că instanța de fond a examinat superficial cauza, fără
a analiza în detaliu circumstanțele și fără a cerceta în original dosarul personal al
condamnatului, ceea ce echivalează cu o neexaminare a fondului. Hotărârea nu este
motivată în mod corespunzător, iar lipsa aprecierii argumentelor prezentate de
reprezentantul Penitenciarului nr. 9 și de condamnat contravine dispozițiilor legale și
practicii Curții Europene a Drepturilor Omului, afectând dreptul la un proces echitabil.
5. Subliniază că persoana condamnată este caracterizată pozitiv, fiind evaluată cu un
risc mediu de recidivă, iar instanța trebuia să țină cont de aceste împrejurări. Conform
normelor din Codul de procedură penală și Codul de executare, instanța era obligată să
verifice aplicabilitatea amnistiei, mai ales în condițiile în care condamnatul și-a exprimat
acordul scris pentru aplicarea acesteia. Totodată, nu au fost respectate principiile
contradictorialității și egalității armelor, întrucât instanța nu a analizat și motivat toate
probele și observațiile cauzei.
6. În lipsa unei motivări clare și complete, hotărârea pronunțată aduce atingere
dreptului la un proces echitabil, precum și dispozițiilor constituționale și internaționale
privind protecția persoanei.

Procedura de examinare în instanța de recurs,

7. Conform art. 437 alin. (1), pct. 4) Cod de procedură penală, pot fi atacate cu recurs
alte hotărâri penale pentru care legea prevede această cale de atac.
8. Conform art. 446 din Codul de procedură penală, după parvenirea recursului, se
îndeplinesc următoarele acte procedurale preparatorii: 1) se desemnează un judecător
pentru a pregăti cauza spre judecare; 2) cauza se numeşte spre judecare cu înmînarea
copiilor de pe recurs părţilor interesate.
9. Conform art. 447 din Codul de procedură penală (1) Recursul se judecă în termen
rezonabil, fără prezenţa părţilor la proces. (2) Instanţa de recurs fixează data examinării şi
dispune să se comunice părţilor la proces despre aceasta, cu acordarea dreptului depunerii
referinţei. (3) Dacă consideră cauza de un interes deosebit pentru jurisprudenţă, precum şi
la cererea motivată a părţilor, instanţa de recurs poate dispune, printr-o încheiere
motivată, stabilirea şedinţei de judecată cu citarea părţilor pentru participare la proces.
10. Colegiul penal, ținând cont de faptul că, speța deferită justiției nu reprezintă o cauză
de un interes deosebit pentru jurisprudență care ar impune prezența părților nemijlocit în
ședință de judecată, prin prisma dispoziţiei generale din art. 447 alin. (1) Cod de
procedură penală, a procedat la examinarea cauzei fără prezența părților, cu cuminicarea
părților și acordarea dreptului de a depune referințe.
11. Conform art. 448 Cod de procedură penală, (1) Judecînd recursul, instanța verifică
legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei şi a
oricăror documente noi prezentate în instanța de recurs. (2) Instanța de recurs este
obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în recurs.
12. Potrivit art. 449 alin. (1), pct. 1, lit. a) Cod procedură penală, (1) Judecând recursul,
instanța adoptă una din următoarele decizii: 1) respinge recursul, menținând hotărârea
atacată, dacă: a) recursul este nefondat.

Aprecierea instanței de recurs

13. Examinând încheierea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate şi cercetând
materialele cauzei, Colegiul consideră necesar de a respinge recursul declarat împotriva
încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din 05 mai 2025, ca fiind nefondat, din
următoarele considerente.

14. Conform art. 469 alin.(1) pct.15) din Codul de procedură penală, la executarea
pedepsei, instanţa de judecată soluţionează chestiunile cu privire la schimbările în
executarea unor hotărâri şi anume, liberarea de pedeapsă în temeiul actului amnistiei sau
stingerea executării pedepsei (art.295 din Codul de executare).
15. Potrivit art. 471 alin.(1) din Codul de procedură penală, chestiunile specificate la
art. 469 alin.(1) pct.5), 11) şi 14) se soluţionează de către judecătorii instanţei de drept
comun, iar chestiunile prevăzute la celelalte puncte din art.469 alin.(1) se soluţionează de
către judecătorul de instrucţie la demersul instituţiei care pune în executare pedeapsa, la
cererea condamnatului sau a apărătorului acestuia ori, după caz, la demersul procurorului
care exercită supravegherea organului sau instituţiei care pune în executare pedeapsa.
Soluţionarea de către instanţa de judecată a chestiunilor prevăzute la art.469 alin.(1)
pct.1) şi 2) se efectuează în condiţiile prevăzute la art.266 şi 267 din Codul de executare
şi numai după respectarea procedurii extrajudiciare stabilite.
16. Conform prevederilor art. 107 din Codul penal, (1) Amnistia este actul ce are ca
efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau
comutarea ei. (2) Amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranţă şi asupra
drepturilor persoanei vătămate. (3) Amnistia nu se aplică în cazul săvîrşirii de infracţiuni
prevăzute la art.1661 alin.(2)-(4), precum şi persoanelor care au săvîrşit asupra minorilor
infracţiuni prevăzute la art.171- 1751 , 201, 206, 208, 2081 şi 2082.
17. Colegiul Penal atestă, că judecătorul de instrucție a respins cererea de amnistie
formulată în favoarea condamnatului Chirica Serghei pe baza unor argumente legale
clare. În primul rând, conform articolului 1 alin. (1) din Legea nr. 210/2016 privind
amnistia, acest act se aplică exclusiv persoanelor condamnate care au o caracterizare
pozitivă pe parcursul executării pedepsei sau perioadei de probă și care sunt evaluate ca
având un risc de recidivă mediu sau redus.
18. Totodată, instanţa a reținut natura și gravitatea faptelor pentru care acesta execută
pedeapsa, de altfel, în speţă, Chirica Serghei ***** a fost condamnat la 18 ani închisoare
pentru infracțiuni deosebit de grave, inclusiv omor și jaf. Aceste fapte reprezintă atentate
directe la valori fundamentale protejate de lege, precum dreptul la viață și integritatea
persoanei, având un grad extrem de pericol social. Gravitatea faptelor și urmările acestora
constituie un prim argument pentru a considera nejustificată aplicarea unei măsuri de
clemență.
19. În al doilea rând, instanța a examinat comportamentul condamnatului pe durata
executării pedepsei. Deși acesta a fost evaluat cu un risc de recidivă mediu și, în ultima
perioadă, a fost caracterizat ca având un comportament pozitiv, analiza globală a
conduitei sale nu confirmă o îndreptare autentică. Din datele prezentate de administrația
penitenciarului reiese că condamnatul nu a reușit să îndeplinească în mod corespunzător
programul individual de executare a pedepsei. În plus, pe parcursul detenției a acumulat 9
sancțiuni disciplinare, comparativ cu doar 2 stimulări, ceea ce denotă că manifestările
sale de disciplină și cooperare nu au avut un caracter constant și durabil.
20. Un alt element important reținut de instanță privește antecedentele penale ale
condamnatului. Chirica Serghei ***** are un istoric infracțional persistent, debutând cu
fapte antisociale încă de la vârsta de 16 ani. De-a lungul timpului, a fost condamnat în
repetate rânduri pentru furt, huliganism, jaf și alte infracțiuni contra patrimoniului și
ordinii publice, ceea ce arată că măsurile anterioare de sancționare nu au avut un efect
reeducativ. Această conduită repetitivă dovedește o lipsă de corectare și de căință sinceră
și ridică serioase dubii asupra posibilității reale de reintegrare socială în lipsa executării
pedepsei până la termen.
21. Instanța a ţinut cont inclusiv de factorii criminogeni individuali identificați în cazul
condamnatului. Din evaluările realizate rezultă că acesta prezintă un nivel scăzut de
empatie, o toleranță redusă la frustrare, manifestă comportamente antisociale și are o
predispoziție spre consum de alcool, aspecte care au stat la baza comiterii infracțiunilor
grave. Aceste trăsături confirmă un risc crescut de recidivă și justifică necesitatea
continuării executării pedepsei.
22. Colegiul Penal, nu poate ignora faptul că aplicarea actului de amnistie prevăzut de
Legea nr. 210/2016 este condiționată de respectarea unor criterii precise și de evaluări
care trebuie efectuate de organele competente, inclusiv Comisia penitenciarului. Legea
este clară în privința condițiilor ce trebuie îndeplinite de persoanele condamnate pentru a
beneficia de amnistie: căința activă, caracterizarea pozitivă pe parcursul executării
pedepsei sau termenului de probă, și evaluarea psihologică cu risc de recidivă mediu sau
redus. Instanța de fond a aplicat corect aceste condiții și nu există indicii că acestea nu au
fost respectate, de altfel, recursul nu aduce dovezi clare care să contrazică evaluările
anterioare făcute de instanțele inferioare.
23. Cu referire la argumentele invocate de apărător în recursul declarat, Colegiul penal
reține că, instanța de fond a examinat în mod complet și obiectiv cauza, având în vedere
toate circumstanțele relevante și probele existente, inclusiv datele din caracterizarea
condamnatului și evaluarea riscului de recidivă. Faptul că dosarul personal al
condamnatului nu a fost cercetat în original nu poate echivala cu o neexaminare a
fondului, întrucât instanța a dispus de suficiente informații oficiale și verificate pentru a
forma o convingere legală și temeinică.
24. Hotărârea este motivată corespunzător, reținând explicit gravitatea faptelor
săvârșite, şi anume - omor și jaf, comportamentul condamnatului pe durata detenției,
lipsa realizării programului individual de executare a pedepsei, sancțiunile disciplinare
acumulate și antecedentele penale numeroase, elemente care indică o lipsă de îndreptare
și un risc criminogen ridicat. Așadar, nu este viabil argumentul precum că instanța ar fi
ignorat circumstanțele cauzei sau observațiile reprezentantului Penitenciarului sau ale
condamnatului.
25. Caracterizarea pozitivă relativ recentă și evaluarea unui risc mediu de recidivă nu
sunt suficiente pentru a justifica aplicarea amnistiei, în condițiile în care ansamblul
datelor arată un istoric infracțional persistent și un comportament oscilant pe durata
detenției. În plus, acordul scris al condamnatului privind aplicarea amnistiei nu constituie
un criteriu determinant, deoarece amnistia este o măsură de clemență cu caracter
excepțional, aplicabilă doar atunci când există dovezi clare ale îndreptării și reintegrării
sociale, ceea ce nu este cazul.
26. În ceea ce privește invocarea principiilor contradictorialității și egalității armelor,
Colegiul consideră că instanța a asigurat dezbateri contradictorii și a analizat probele
relevante, însă nu era obligată să răspundă exhaustiv fiecărui argument în parte, ci doar să
expună raționamentele esențiale pe baza cărora a luat decizia.
27. Colegiul Penal subliniază odată în plus, că conform legislației aplicabile, amnistia
poate fi acordată doar în condițiile în care persoana condamnată îndeplinește toate
cerințele legale. Instanța de fond a analizat cu atenție materialele cauzei și a constatat că
condamnatul nu se încadrează în cerințele stabilite de Legea nr. 210/2016, în special în
ceea ce privește evaluarea pozitivă a comportamentului său și riscul de recidivă.
28. În consensul circumstanțelor reliefate, Colegiul penal atestă, că instanța de fond a
pronunțat o încheiere întemeiată şi motivată, iar în situația în care instanța şi-a motivat
decizia luată, argumentând și motivând corespunzător totalitatea împrejurărilor care
infirmă/afirmă acuzația, permițând părților să utilizeze eficient orice drept de recurs
eventual, o curte de apel poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele
jurisdicției de primă instanță (Hotărârea CtEDO Garcia Ruis versus Spania).
29. Prin urmare, Colegiul penal ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat şi a
menține încheierea contestată fără modificări.
30. În conformitate cu art. 449 alin. (1), pct. 1), lit. a), 450 din Codul de procedură
penală, Colegiul penal al Curţii de Apel Centru, -

DECIDE

Se respinge, ca nefondat, recursul declarat de avocatul Culeac-Reul Natalia în

interesele condamnatului Chirica Serghei împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău
(sediul Ciocana) din 05 mai 2025 cu privire la cererea de aplicare a amnistiei și se
menține încheierea contestată fără modificări.
Decizia este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Ion Bulhac

Judecător Natalia
Mămăligă

Judecător Vitalie
Pîslariuc