INTERPRETAREA STATUTELOR Ș I PRINCIPIILOR

DE LEGISLAȚIE
Subiectul Proiectului

Limitele constituț ionale ale legislaț iei delegate

Trimis de
GAURAV KUMAR SINGH
Număr de ordine - 1621

7thSemestrul, 4thAn, [Link].B. (Hons.)

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE DREPT CHANAKYA, PATNA

SEPTEMBRIE, 2019

1
 RECUNOȘ TINȚĂ

Scrierea unui proiect este una dintre cele mai semnificative provocări academice cu care m-am confruntat vreodată.

Deș i acest proiect a fost prezentat de mine, există mulț i oameni care au rămas în
val, care a oferit tot suportul lor ș i m-a ajutat să finalizez acest proiect.

În primul rând, sunt foarte recunoscător profesorului meu de disciplină, fără sprijinul căruia ș i
finalizarea proiectului a fost o sarcină herculeană pentru mine. El ș i-a donat valoarea sa
timp din programul său ocupat pentru a mă ajuta să finalizez acest proiect ș i mi-a sugerat din
unde ș i cum să colectezi date.

Sunt foarte recunoscător bibliotecarului care mi-a oferit mai multe cărț i pe acest subiect.
s-a dovedit benefic în finalizarea acestui proiect.

Recunosc prietenii mei care mi-au oferit sfaturi valoroase ș i meticuloase, care au fost foarte
util ș i nu putea fi ignorat în scrierea proiectului.

Nu în ultimul rând, le sunt foarte recunoscător părinț ilor ș i familiei mele, care mă susț in întotdeauna.
alături de mine ș i m-a ajutat mult în accesarea tuturor felurilor de resurse.

Le mulț umesc tuturor!

Gaurav Kumar Singh

Număr de rol: 1621

2
 DECLARAȚIE

Prin prezenta declar că lucrarea raportată în raportul de proiect B.B.A. LL.B (Hons.) intitulat
„Limita constituț ională a legislaț iei delegate” prezentată la Chanakya National Law
Universitatea; Patna este un document autentic al muncii mele desfăș urate sub supravegherea
Prof. Dr. Syed Ali Mohammad. Nu am trimis această lucrare în altă parte pentru nicio altă
diplomă sau certificat. Sunt pe deplin responsabil pentru conț inutul raportului meu de proiect.

(Semnătura Candidatului)
GAURAV KUMAR SINGH
Universitatea Naț ională de Drept Chanakya, Patna

3
 TABELULDECONTINUT

ARECONOAȘ TERE................................................................................................................................................ 2

TCAPABILOFCCONȚ INUT................................................................................................................................................. 4

CCAPITOL-I IINTRODUCERE...................................................................................................................................... 5

CCAPIȚ OL-II IIMPORTANȚ A LEGISLAȚ IEI DELEGATE............................................................................................ 7

CCAPITOL-III DDELEGAȚ IE DEPPUTERE...................................................................................................................... 9

CCAPITOL-IV PPUTERI CARE POT FI DELEGATE................................................................................................... 10

CCAPITOL-V CCONCLUZIE....................................................................................................................................... 15

4
 CAPITOLUL-I

INTRODUCERE

Pentru a reduce presiunea asupra timpului parlamentar, actele de legislatură oferă adesea Guvernului
Miniș tri sau autorităț ile optează pentru a reglementa detalii administrative prin intermediul riscurilor că
delegarea puterilor către executiv ar putea submina autoritatea parlamentului,” astfel de puteri sunt
în mod normal, doar poarta - către autorită ț i care se raportează responsabil Parlamentului. Actele relevante

uneori oferă un anumit grad de control parlamentar direct asupra delegaț iilor propuse
legislaț ie, acordând parlamentului autoritatea de a o afirma sau respecta. Parlamentul are de asemenea autoritate
pentru a vedea dacă regulile ș i reglementările sunt elaborate în conformitate cu puterile delegate.

Legislaț ia delegată (de asemenea, numită legislaț ie secundară sau legislaț ie subordonată) este lege
făcut de o autoritate executivă în baza puterilor acordate de legislaț ia primară pentru a
implementează ș i gestionează cerinț ele acelei legislaț ii primare\Legislaț ia delegată este
numele dat legislaț iei sau legii care este adoptată altfel decât printr-un Act al Parlamentului.
În schimb, o lege de înființ are (cunoscută ș i sub denumirea de lege părinte sau lege de împuternicire) conferă o putere de

elabora ț i legisla ț ia delegată asupra unui ministru guvernamental sau asupra unei alte persoane sau organism. Mai multe

mii de acte legislative sunt adoptate în fiecare an, comparativ cu doar câteva zeci de acte.
legislaț ia parlamentului a fost adoptată pentru o varietate largă de scopuri, variind de la relativ
aspecte înguste, tehnice, pentru completarea detaliilor despre cum o Lege care stabileș te principii generale va
a fi implementat în practică.

Legisla ț ia delegată este o tehnică pentru a reduce presiunea asupra timpului legislativ astfel încât să poată

concentrează-te pe principii ș i formularea politicilor. În contextul indian, în conformitate cu Articolul 77

rezidentul are puterea de a face reguli pentru o mai convenabilă desfăș urare a afacerilor guvernului. India,

reguli ș i reglementări, ordine, notificări prin lege fac parte din legislaț ia delegată.

Pe lângă funcț ia pur administrativă, executivul îndeplineș te ș i funcț ii legislative ș i judiciare.

funcț ia de asemenea. În Anglia, teoretic, este doar parlamentul care poate face legi. Chiar ș i în
Statele Unite ale Americii unde doctrina legislaț iei delegate nu a fost acceptată în
în practică, legislativul a încredin ț at puterile legislative executivului.
Legislaț ia administrativă a înregistrat o creș tere rapidă după al Doilea Război Mondial ș i în India în 1973

5
până în 1977. Există unele limitări ale legislaț iei în legătură cu delegarea puterilor sale către
autorită ț i administrative. Doctrina limitelor permise vorbe ș te despre acele limitări ale unei
legislaț ia căreia puterea poate fi delegată. Această doctrină a impus o limitare asupra legislativului
astfel încât legislativul să nu poată delega întreaga sa putere autorităț ilor administrative.

Legislaț ie emisă de ramura executivă sau de o autoritate statutară sau de un organism local sau altul sub

Autoritatea legislativă competentă se nume ș te legisla ț ie delegată. Aceasta permite corpurilor

sub parlament pentru a adopta propriile lor legi. Este o legislaț ie făcută de o persoană sau un organism diferit.
decât Parlamentul. Parlamentul, printr-un Act al Parlamentului, poate permite unei alte persoane sau organizaț ii să

elaborează legislaț ia. O Lege a Parlamentului creează cadrul unei anumite legi ș i tinde doar
pentru a conț ine un contur al scopului Actului. Prin acordarea autorităț ii Parlamentului pentru legislaț ie pentru
a fi delegat permite altor persoane sau organisme să ofere mai multe detalii despre o lege a Parlamentului.
Parlamentul, prin urmare, prin legislaț ie primară (adică o lege a Parlamentului), permite altora să facă
legea ș i regulile prin legislaț ie delegată.

Legislaț ia creată prin legislaț ie delegată trebuie să fie elaborată în conformitate cu scopurile
stabilit în Act. Funcț ia legislaț iei delegate este că permite Guvernului să modifice
o lege fără a fi nevoie să a ș tepț i aprobarea unui nou Act de Parlament. În plus, delegat
legislaț ia poate fi utilizată pentru a aduce modificări tehnice legii, cum ar fi modificarea sancț iunilor în temeiul unei

statutul dat. De asemenea, printr-un exemplu, o Autoritate Locală are puterea acordată lor în baza
anumite statute pentru a le permite să facă lege delegată ș i să facă legi care se potrivesc nevoilor lor
zona. Legislaț ia delegată joacă un rol foarte important în crearea legii, deoarece există mai mult
legislaț ia delegată adoptată în fiecare an este mai multă decât actele Parlamentului. În plus, legislaț ia delegată

legislaț ia are aceeaș i valoare juridică ca Legea Parlamentului din care a fost creată.

6
 CAPITOLUL II

IMPORTANȚA LEGISLAȚIEI DELEGATE

Există mai multe motive pentru care legea delegată este importantă. În primul rând, evită supraîncărcarea
timpul limitat al Parlamentului, deoarece legislaț ia delegată poate fi modificată ș i/sau adoptată fără
trebuie să aprobăm o lege prin Parlament, ceea ce poate dura mult timp.

Prin urmare, pot fi făcute modificări legii fără a fi necesar un nou Act al Parlamentului ș i
de asemenea, evită ca Parlamentul să îș i petreacă mult timp pe chestiuni tehnice, cum ar fi
clarificarea unei părț i specifice a legislaț iei. În al doilea rând, legislaț ia delegată permite legii să fie
făcut de cei care au cunoș tinț e de specialitate relevante. Ca ilustrare, o autoritate locală
pot face legi conform nevoilor locale, spre deosebire de a avea o singură lege pentru toț i
consiliul care s-ar putea să nu se potrivească zonei lor particulare. O autoritate locală anume poate face o lege
pentru a se adapta nevoilor locale ș i că autoritatea locală va avea cunoș tinț ele necesare despre ce este mai bine pentru

localitate mai degrabă decât Parlament.

În al treilea rând, legislaț ia delegată poate face faț ă unei situaț ii de urgenț ă pe măsură ce apare, fără a fi nevoie să

a ș teptaț i ca un act să fie adoptat prin Parlament pentru a rezolva situa ț ia particulară. În cele din urmă,
legislaț ia delegată poate fi utilizată pentru a acoperi o situaț ie pe care Parlamentul nu a anticipat-o la
timpul în care a fost adoptată legislaț ia, care o face flexibilă ș i foarte utilă pentru procesul legislativ.
Legislaț ia delegată este prin urmare capabilă să răspundă nevoilor în schimbare ale societăț ii ș i, de asemenea, situaț iilor.

care nu a fost anticipată de Parlamentul când a adoptat Legea Parlamentului. Delegare de

Puteri conform Constituț iei Indiene: Legislativul este complet competent să delege altora
autorităț ile. Să stabilească regulile pentru a pune în aplicare legea creată de aceasta.

InD. S. Gerewal v. Statul Punjab, K.N. Wanchoo, pe atunci judecător al Onorabilei

Curtea Supremă a abordat în detaliu puterile legislaț iei delegate conform Articolului 312 din India
Constituț ie. El a observat: "Nu există nimic în cuvintele Articolului 312 care să ia îndepărteze"
puterea obiș nuită de delegare, care în mod obiș nuit revine legislativului.

Cuvintele "Parlamentul poate prin lege să prevadă" din Articolul 312 nu ar trebui citite ca însemnând că există

nu există loc pentru delegare în legea făcută conform Articolului 312" În Anglia, parlamentul fiind
suprema poate delega orice Cantitate de puteri deoarece nu există restricț ii. Pe de altă parte

7
în America, ca ș i în India, Congresul nu deț ine puteri necontrolate ș i nelimitate de
delegare. În cazul Panama Refining Co. v. Rayans, curtea supremă a Statelor Unite a hotărât
că Congresul poate delega puteri legislative Executivului cu condiț ia ca acesta
stabileș te politicile ș i stabileș te standardele lăsându-le autorităț ilor administrative
elaborarea regulilor subordonate în limitele prescrise. Critici: legislaț ia delegată este
nu fără critici. Defectele principale ale legislaț iei delegate sunt următoarele:-

S-a sugerat că prin delegarea legislaț iei pentru a crea ș i a modifica legi.

Lipseș te democraț ia, deoarece prea multă legislaț ie delegată este realizată de persoane nealeș e.

Legisla ț ia delegată este supusă unei analize parlamentare mai reduse decât legisla ț ia primară.
Prin urmare, Parlamentul are o lipsă de control asupra legisla ț iei delegate ș i acest lucru poate duce la

inconsistenț e în legi. Prin urmare, legislaț ia delegată are potenț ialul de a fi utilizată în moduri
pe care Parlamentul nu l-a anticipat atunci când a conferit puterea prin Legea Parlamentului.

• Legea delegată este lipsa de publicitate care o înconjoară. Când legea este elaborată prin statut
instrumentul public nu este în mod normal notificat, spre deosebire de actele parlamentare, pe care le
pe de altă parte, sunt foarte promovate.

Un motiv pentru lipsa de publicitate în jurul legislaț iei delegate este volumul
a legislaț iei delegate adoptate ș i acest lucru duce la faptul că publicul nu este informat cu privire la modificările

lege. De asemenea, există îngrijorări că prea multe legi sunt elaborate prin delegare
legislaț ie.

8
 CAPITOLUL-III

DELEGAREA PUTERII

Delegarea puterilor înseamnă acele puteri, care sunt acordate de autorităț ile superioare celor inferioare
autorităț ile să facă anumite legi, adică, puteri acordate de legislativ administraț iei pentru a adopta
legile pentru a efectua funcț ii de administraț ie.

Legea legiferată de administra ț ie cu puterile date de legislativ se nume ș te

legislaț ie delegată. Sau putem spune că atunci când un instrument de natură legislativă este realizat de un
autoritatea în exercitarea puterii delegate sau conferite de legislativ se numeș te subordonată
legisla ț ie sau legisla ț ie delegată. Legisla ț ia delegată, de asemenea, denumită legisla ț ie secundară
legislaț ie, este legislaț ie făcută de o persoană sau un organism altul decât Parlamentul. Parlamentul, printr-o
Actul Parlamentului poate permite unei alte persoane sau unei entităț i să facă legislaț ie. Un Act al Parlamentului

creează cadrul unei anumite legi ș i tinde să conț ină doar un contur al scopului
Legea. Prin autorizarea Parlamentului de a delega legislaț ia, aceasta permite altor persoane sau
corpurile pentru a oferi mai multe detalii despre o lege a Parlamentului. Parlamentul astfel, prin intermediul primar

legislaț ie (de exemplu, o lege a Parlamentului), permite altora să facă legi ș i reguli prin delegare
legislaț ie. Legislaț ia creată de legislaț ia delegată trebuie să fie realizată în conformitate cu
scopurile stabilite în Lege. Funcț ia legislaț iei delegate este că permite Guvernului
a modifica o lege fără a fi nevoie să aș tepte adoptarea unei noi legi de către Parlament. În plus,
legea delegată poate fi folosită pentru a face modificări tehnice în lege, cum ar fi modificarea sancț iunilor
sub o anumită lege. De asemenea, printr-un exemplu, o Autoritate Locală are puterea care le este dată
sub anumite statute pentru a le permite să facă legislaț ie delegată ș i să elaboreze legi care se potrivesc
zona lor.

Legisla ț ia delegată joacă un rol foarte important în crearea legii, deoarece există mai mult
legislaț ia delegată adoptată în fiecare an este mai multă decât există acte ale Parlamentului. În plus, delegată

legislaț ia are aceeaș i forț ă legală ca Legea Parlamentului din care a fost creată.
Doctrina limitelor permise Doctrina limitelor permise vorbeș te în esenț ă despre puterile unui
legislativ care poate fi delegat autorităț ilor administrative o legislaț ie nu poate fi delegată
toate puterile sale. Legislativul are unele puteri limitate care pot fi delegate.

9
 CAPITOLUL IV

PUTERI CARE POT FI DELEGATE

Începere : Mai multe statui con ț in o clauză de 'zi numită', care împuternice ș te
guvernul va numi o zi pentru ca actul să intre în vigoare. În astfel de cazuri, operarea actului
depinde de decizia guvernului, de exemplu, sec ț iunea 3 din Legea chiriilor din Bombay, hoteluri ș i
Legea de control al tarifelor pentru casele de cazare, 1947, prevede că actul va intra în vigoare la o astfel de

date pe care guvernul de stat le poate stabili printr-o notificare în jurnalul oficial în această privinț ă.
Aici actul intră în vigoare când notificarea este publicată în monitorul oficial. Asemenea o
dispoziț ia este valabilă pentru, aș a cum remarcă Sir Cecil Carr, "legislativul oferă arma ș i prescrie"
obiectivul, dar lasă la latitudinea executivului luarea deciziei de a apăsa pe trigger.

Furnizarea Detaliilor:

Dacă politica legislativă este formulată de legislatură, funcț ia de furnizare a detaliilor poate fi
delegaț i executivului pentru a da efect politicii. Ceea ce este delegat aici este un aspect auxiliar
funcț ie în sprijinul exercitării funcț iei legislative de exemplu, secț iunea 3 din Legea Serviciului Public Indian
1951 autorizează guvernul central să stabilească reguli pentru a regla condiț iile de serviciu n Toate
Serviciile Indiei.

Includere: Uneori, legislativul adoptă o lege ș i o face aplicabilă, în prima instanț ă,

la unele zone ș i clase de persoane, dar împuterniceș te guvernul să extindă dispoziț iile
acestora în teritorii, persoane sau mărfuri diferite, etc, de exemplu, legea transferului de proprietate,
Legea din 1882 a fost aplicabilă întregii Indii, cu excepț ia unor zone, dar guvernul era
autorizat să aplice dispoziț iile actului ș i în acele domenii. În acelaș i mod, Dourine
Legea din 1910 a fost aplicabilă la cai în prima instanț ă, dar prin secț iunea 2(2), guvernul
a fost autorizat să extindă dispoziț ia actului pentru a evalua, de asemenea. Prin secț iunea 146 din Indian
Legea feroviară, 1980, guvernul a fost autorizat să aplique prevederea la tramvaie.

10
Excluziune: Există unele statute care împuternicesc guvernul să excludă de la acestea
operaț iuni anumite persoane, teroriș ti, mărfuri etc. secț iunea 30 din Legea privind plata bonusului,
Legea din 1965 împuterniceș te guvernul să scutească orice unitate sau o clasă de unităț i de la
operarea actului. Suspendare : Unele statute autorizează guvernul să suspende sau să relaxeze
dispozi ț iile con ț inute în acesta, de exemplu, conform sec ț iunii 48 (1) din Legea Ceaiului, 1953, centrala

guvernul este împuternicit în anumite circumstanț e să suspendă funcț ionarea tuturor sau a oricărei
dispoziț ia actului menț ionat. Aplicarea legilor existente: Unele statute conferă puterea asupra
executivul să adopte ș i să aplice statutele existente în alte state fără modificări (cu
schimbări incidentale) către o nouă zonă. Nu există o delegare necondiț ionată în astfel de cazuri, deoarece;

politica legislativă este stabilită în statut de către legislaț ia competentă.

Modificări:
Uneori, în statut sunt prevăzute dispoziț ii care autorizează executivul să modifice prevederile existente
statut înainte de aplicare. Aceasta este într-adevăr o putere drastică, întrucât se încadrează în categoria unei modificări a

act, care este un act legislativ, dar uneori, această flexibilitate este necesară pentru a face faț ă situaț iei locale

condiț ii. Astfel, în virtutea puterii conferite de legea din Delhi, 1912, guvernul central
a extins aplicarea Legii privind ajutorul debitorilor agricoli din Bombay din 1947 la Delhi.
Legea din Bombay a fost limitată în aplicare la agricultorii ale căror venituri anuale erau mai mici decât

500 RON, dar acea limitare a fost eliminată de guvern.

Stabilirea pedepselor:

În unele cazuri, legislativul delegatează puterea executivului de a lua măsuri punitive, de exemplu,
în conformitate cu secț iunea 37 din legea energiei electrice din 1910, consiliul electric este împuternicit să prescrie

pedepse pentru încălcarea dispoziț iei actului, supusă celei mai mari pedepse prevăzute
în act. Prin secț iunea 59(7) a Legii Valea Damodar, 1948, puterea de a prescrie pedepse
este delegat unei autorităț i legale fără a fi stabilită o limită maximă de către actul de bază.

Conform Institutului de Drept Indian, această practică nu este contestabilă, cu condiț ia să existe două măsuri de protecț ie.

sunt adoptate:

11
1) Legislaț ia trebuie să stabilească pedeapsa maximă pe care o poate impune autoritatea care emite reglementări.

poate prescrie pentru încălcarea reglementărilor; ș i

2) Dacă o astfel de putere este delegată unei autorităț i în afară de guvernul de stat sau central, atunci
exercitarea puterii trebuie să fie supusă sancț iunii anterioare sau aprobată ulterior de stat
sau guvernul central. Stabilirea regulilor: O delegare de putere pentru a stabili reguli, reglementări interioare,

regulile, reglementările etc. nu sunt neconstituț ionale, cu condiț ia ca regulile, statutele ș i reglementările să fie

necesare să fie prezentate în faț a legislativului înainte de a intra în vigoare ș i să prevadă în continuare că
legislativul are puterea de a modifica, modifica sau abroga acestea. Înlăturarea dificultăț ilor (Henery VIII)

clauză) : Puterea este uneori conferită guvernului pentru a modifica dispozi ț iile
statutele existente în scopul eliminării dificultăț ilor. Când legislativul adoptă o lege, acesta
nu poate prevedea toate dificultăț ile care ar putea apărea în implementarea sa.

Executivul este, prin urmare, împuternicit să facă modificările necesare pentru a elimina aceste dificultăț i.
O astfel de dispoziț ie este de asemenea necesară atunci când legislativul extinde o lege într-o nouă arie sau într-o arie

unde condi ț iile socio-economice sunt diferite. În general, două tipuri de "eliminare a
clauzele de „dificultă ț i” se regăsesc în statute. Una îngustă, care împuternice ș te executivul să
exercitarea puterii de eliminare a dificultăț ilor în conformitate cu prevederile actului părinte; de exemplu:
secț iunea 128 din Legea de Reorganizare a Statelor, 1956 spune următoarele: „Dacă apare vreo dificultate în
dând efect prevederilor acestui act, preș edintele poate prin ordin să facă orice care nu este în contradicț ie
cu o astfel de dispozi ț ie care i se pare a fi necesară sau convenabilă în scopul
eliminând dificultatea". O astfel de dispoziț ie nu este obiecț ie.

Conform comitetului privind puterea miniș trilor, singurul scop al Parlamentului în adoptarea unei astfel de

o prevedere este 'de a permite ajustări minore ale propriilor lucrări să fie făcute în scopul de
adaptând principiul său la ț esătura legislaț iei existente, generale sau locale'. Sir Cecil Carr pe bună dreptate
spune, "dispozitivul este în parte o poliț ă de asigurare pentru desenatori în cazul în care au trecut cu vederea ceva,

ș i parț ial din cauza imensei cantităț i de acte locale din Anglia care creează dificultăț i speciale în
zone particulare". Prin exercitarea acestui puteri, guvernul nu poate modifica actul părinte, nici nu poate

face orice modificări care nu sunt conforme cu actul de bază. Un alt tip de "o
clauza de eliminare a dificultăț ilor este foarte largă ș i autorizează executivul în numele eliminării
de dificultăț i în a modifica chiar ș i actul părintesc sau orice alt act.

12
Ilustrarea clasică a unei astfel de dispoziț ii se găseș te chiar în constitutie. De obicei, o astfel de
dispoziț ia este pentru o perioadă limitată. Această dispoziț ie a fost criticată vehement de Lordul Hewart
ș i alț i juriș ti. Este poreclit clauza Henery VIII pentru a indica autocratismul executiv.
Henric al VIII-lea a fost regele Angliei în secolul al XVI-lea ș i, în timpul regimului său, a impus
voinț a ș i a avut dificultăț ile eliminate prin utilizarea instrumentelor unui parlament de servicii pentru
scopul de a elimina dificultă ț ile care i-au apărat calea. Conform comitetelor de
puterea miniș trilor, regele este considerat popular ca fiind întruchiparea autocraț iei executive ș i
o astfel de clauză 'nu poate fi decât considerată inconsecventă cu principiul parlamentar
guvern

În cazul Jalan Trading Company v. Mill Majdur Sabhat, Curtea Supremă a fost chemată să decidă
legalitatea unei astfel de clauze. Secț iunea 37 (1) din Legea privind plata bonusului din 1965 împuterniceș te

guvernul central să emită astfel de ordine, care să nu fie incompatibile cu scopul actului, ar putea fi
necesar sau oportun pentru eliminarea oricăror îndoieli sau dificultăț i. Secț iunea 37 (2) a făcut
ordonanț ă emisă de guvernul central conform subsecț iunii (1) finale. Instanț a, cu o majoritate de
3:2 a ț inut sec ț iunea 37 ultra vires pe baza delegării excesive în măsura în care
guvernul a fost făcut singurul judecător al oricărei dificultăț i sau îndoieli care ar fi apărut, dacă
a fost necesar să se elimine astfel de îndoieli sau dificultăț i ș i dacă ordinul emis a fost consistent
cu prevederile legii. Din nou, ordonanț a emisă de guvernul central a fost 'finală'.
Astfel, în esen ț ă, puterea legislativă a fost delegată autorită ț ii executive, care nu era
permisibil.

Minoritatea, totuș i, a adoptat o viziune liberală ș i a susț inut că funcț iile care urmează să fie exercitate de către

guvernul central nu avea deloc funcț ii legislative, ci era destinat să avanseze scopul
pe care legislativul l-a avut în vedere. În cuvintele lui Hidautllah, J. (aș a cum era atunci): „parlamentul

nu a încercat să stabilească o legislaț ie. Am declarat tot ce a dorit în subiectul bonusului în

actul. Totuș i, temându-se că în aplicarea noului act apar îndoieli ș i dificultăț i
s-ar putea să ajungă ș i să nu lase acolo soluț ii instanț ei cu întârzierile ș i cheltuielile aferente,
parlamentul a ales să ofere puterea guvernului central pentru a elimina îndoielile ș i diferenț ele
printr-o ordine adecvată." Se susț ine că opinia minoritară este corectă ș i după Jalan trading
compania, Curtea Supremă a adoptat abordarea liberală. În Gammon India Ltd. v. uniunea de
O prevedere similară din India a fost declarată constitu ț ională de către instan ț ă. Distinc ț ia Jalan Trading

13
Compania, instanț a a observat: "în cazul de faț ă, nici finalitatea ș i nici modificarea nu sunt prevăzute"
în orice ordine sub secț iunea 34 a legii. Secț iunea 34 este pentru a da efect prevederilor îi
această prevedere este o aplicare a funcț ionării interne a aparatului administrativ.
Prin urmare, devine clar că după cazul Jalan Trading Company, instanț a ș i-a schimbat punctul de vedere ș i
între timp a anulat practic judecata majorităț ii.

În cazul Universitatea Patna v. Amita Tiwari, statutele relevante au permis cancelarului să emită.
direcț ii către universităț i "în interes administrativ ș i academic."

În exercitarea acestei puteri, cancelarului i-a direcț ionat universitatea să regularizeze serviciile unei
profesor ineligibil "din motive de compasiune." Când acț iunea a fost contestată, s-a încercat să
a fi sprijinit pe baza clauzei "dificultă ț i de eliminare". Men ț inând că "eliminarea
clauza de "dificultăț i" a avut doar o aplicare limitată, Curtea Supremă a anulat ordinul. Este
s-a afirmat că, prin utilizarea unei clauze de 'îndepărtare a dificultăț ilor', guvernul "poate modifica uș or

cu actul de a rotunji colț urile ș i a netezi îmbinarea sau a elimina obscurităț ile minore
este funcț ional, dar nu poate schimba sau deforma structura de bază a actului. În niciun caz nu poate
sub pretextul eliminării unei dificultăț i, schimbă schema ș i dispoziț ia esenț ială a actului
comitetul privind puterile miniș trilor a opinat pe bună dreptate că ar fi periculos în practică să
permite executivului să schimbe un act al parlamentului ș i a făcut următoarele recomandări:
utilizarea aș a-numitei clauze Henery VIII care conferă puterea unui ministru de a modifica puterea
un ministru de a modifica dispoziț iile actelor parlamentare ar trebui să fie abandonat în toate, cu excepț ia celor mai multe.

cazuri excepț ionale ș i nu ar trebui să fie permise de parlament decât în baza unor motive speciale menț ionate
într-un memorandum ministerial pentru proiectul de lege. Clauza Henery VIII nu ar trebui folosită niciodată, cu excepț ia

scopul unic de a pune în aplicare actul, dar cu condiț ia limitării la un an.

14
 CAPITOLUL-V

CONCLUZIE

Legisla ț ia delegată permite organismului sub parlament să adopte propria legisla ț ie.
Legislaț ia delegată este legislaț ia creată de persoane sau organisme altele decât parlamentul. Aceasta
o persoană sau un corp trebuie să fie permis de parlament printr-un Act adoptat de parlament. Un Act
Parlamentul creează cadrul unei legi particulare ș i tinde să conț ină doar un contur al
scopul legii. Prin acordarea de către Parlament a autorităț ii pentru delegarea legislaț iei, se permite
alte persoane sau organisme pentru a oferi mai multe detalii despre o lege a Parlamentului. În plus, delegat

legislaț ia poate fi folosită pentru a face modificări tehnice în lege, cum ar fi modificarea sancț iunilor în baza unei

statutul dat. De asemenea, ca exemplu, o autoritate locală are puterea care le este acordată în virtutea
anumite statute pentru a le permite să elaboreze legislaț ie delegată ș i să facă legi care se potrivesc nevoilor lor

zona. Legislatie delegata joaca un rol foarte important in crearea legii, deoarece exista mai mult
legislaț ia delegată este adoptată în fiecare an mai mult decât actele Parlamentului.

În cele din urmă, putem concluziona că legislaț ia delegată este importantă în urma creș terii în
numărul legilor ș i al aspectelor tehnice implicate. Dar, în acelaș i timp, odată cu creș terea în
legislaț ia delegată, necesitatea de a o controla apare de asemenea datorită creș terii în delegare
de putere creș te, de asemenea, ș ansa abuzului de putere. Controlul judiciar, în afară de
controlul legislativ ș i procedural este modul în care delegarea puterii poate fi controlată.
Astfel, legislaț ia delegată poate fi contestată pe baza unei ultra vires substanț iale ș i pe
temeiul constituț ionalităț ii actului părinte ș i al legislaț iei delegate. Aceasta din urmă poate
de asemenea, poate fi contestat pe baza faptului că este nerezonabil ș i arbitrar.

În plus, legislaț ia delegată are aceeaș i valabilitate juridică ca Actul Parlamentului din
care a fost creat. Există mai multe motive pentru care legislaț ia delegată este importantă. În primul rând, aceasta

evită supraîncărcarea limitatului program parlamentar, deoarece legislaț ia delegată poate fi modificată
ș i/sau realizate fără a fi necesar să se aprobe o lege prin Parlament, ceea ce poate dura mult timp.
Legisla ț ia delegată, denumită ș i legisla ț ie secundară. Delegarea puterilor înseamnă
aceste puteri, care sunt date de autorităț ile superioare autorităț ilor inferioare pentru a asigura anumite
legi, Pentru a-ș i delega puterile unei persoane sau unui organism, parlamentul are propriile sale limitări.
Parlamentul nu poate delega toate puterile sale niciunei autorită ț i administrative. Există câteva

15
puteri care nu pot fi delegate. Aceste puteri care pot fi delegate pot veni în
previzualizarea Doctrinei limitelor permise.

16
 BIBLIOGRAFIE

Judecătorul G.P. Singh, Principiile Interpretării Statutare, Edi ț ia a 11-a. (Wadhwa & Co.)
New Delhi, 2008) p 49.
2. Vepa [Link], Interpretarea Statutelor, (Compania de Carte Eastern, Lucknow, Rep 2008)
3. Introducere în Interpretarea Statutelor de Avtar Singh & Harpreet Kaur
4. Principiile Interpretării Statutare (inclusiv Legea clauzelor generale din 1897 cu
note) de Justiț ia GP Singh

17