CORRENTE PEDAGOGICE CONTEMPORANE: PRACTICĂ DE OBSERVAȚ IE I

Elaborat de: Mónica Segura Bonilla

Cod. 141004526
LIC. Matematică.

David Ausubel, născut în New York în anul

1918, este un psiholog ș i pedagog, creator al
teoria învăț ării semnificative. Sublinează că Dispozi ț ie pentru a învă ț a (memorie-
învă ț area semnificativă este aceea care îi atenț ie
ajută studentul să rezolve o problemă
acorde cu cunoș tinț e vechi ș i noi
cunoș tinț e. Condiț ii pentru Materialul de învăț at trebuie să fie relatable
IMG 1. Ausubel cu structura cognitivă a individului.
să se producă
Teoria învăț ării semnificative
Învăț area elevului depinde de structura cognitivă anterioară care se leagă de Existen ț a ancorării care permite
informa ț iile noi. Acest lucru se realizează atunci când studentul corelează noile interacț iunea cu materialul de studiu.
cunoș tinț e cu cele anterioare. Cu condiț ia ca studentul să fie interesat de
a învăț a ce se arată.
TIPURI DE ÎNVĂȚ ARE SEMNIFICATIVĂ
„Structura cognitivă” este ansamblul de concepte, de idei Este important de subliniat că învăț area semnificativă nu este o „conexiune simplă”
ce un individiu posedă într-un anumit domeniu al între informa ț ii noi ș i informa ț ii existente. Ausubel distinge trei tipuri de
cunoș tinț e, la fel ca ș i organizarea lor. învăț are semnificativă
Învă ț area conceptelor: cei
Învăț area reprezentaț iilor: Este Învă ț area propozi ț iilor:
concepturile sunt definite ca "obiecte,"
învă ț ământul cel mai elemental al Acest lucru depă ș eș te simplul
evenimente, situa ț ii sau proprietă ț i
pe ce depind celelalte tipuri de asimilarea a ceea ce se
IMG 2. Copii scriind. care posedă atribute de criterii
învă ț are. Include atribuirea de reprezintă cuvintele,
comune ș i care sunt desemnate prin
semnificaț ia unor simboluri. DE EX: cele combinate sau izolate, locul
ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE ÎNVĂȚ ĂRII un simbol sau semn"(Ausubel 1983).
primele cuvinte ale unui copil sunt ceea ce impune captarea semnificaț iei
SEMNIFICATIV. EJ: copilul va învăț a că cuvântul
legate de ceea ce înț elege ș i de la ideile exprimate în
conform lui Ausubel (1978), pentru ca să aibă loc un învăț ământ tata poate fi angajat de alț ii
cum îl leagă de obiectul care forma de propoziț ii.
semnificativ conț inutul de învăț at trebuie să aibă semnificaț ie copii care se referă la tata lor.
ve.
în sine. Este necesară o predispozi ț ie pentru
PRINCIPIILE ASIMILĂRII
învăț are semnificativă, astfel încât persoana să aibă
Se înț elege prin asimilare procesul prin care "informaț ia nouă este legată de
un motiv pentru a învă ț a: motiva ț ie ș i o bună
atitudine. În plus fa ț ă de materialul cu semnifica ț ie ș i
aspecte relevante ș i preexistente în structura recent achizi ț ionată ș i structura pre
existente" (Ausubel 1983).
 CORNICE PEDAGOGICE CONTEMPORANE: PRACTICA DE OBSERVAȚ IE I
Elaborat de: Mónica Segura Bonilla
Cod. 141004526
LIC. Matematică.

VYGOTSKY s-a născut în 1896 în Orsha, Belarus. Vygotsky a considerat că este de mare
importan ț a influen ț ei mediului în dezvoltarea copilului. Pentru el,
procesele psihologice sunt schimbătoare, niciodată fixe ș i depind în mare măsură
al mediului vital.

CE ESTE CONSTRUCTIVISMUL? procesul de dezvoltare culturală poate fi definit în

Este o teorie a învăț ării care se bazează pe presupunerea că oamenii îș i construiesc cu privire la con ț inutul său, precum dezvoltarea
însuș i concepț ia lor despre realitate ș i despre lumea în care trăiesc. personalitatea copilului ș i concepț ia despre lume
1. A-l învăț a să gândească. (Vygotsky, 1983).
2. a-i învăț a despre gândire.
3. a-l învăț a despre baza gândirii.
IMG 1. Vygotsky
DEZVOLTAREA Ș I RELAȚ IA ACESTEIA CU ORIGINEA SOCIALĂ A
PROCESE MENTALE.
TEORIA VYGOTSKY, Explică procesele sociale care influen ț ează achizi ț ia de
abilităț i intelectuale ș i susț ine că cunoaș terea nu este construită în mod
individual a ș a cum a propus Piaget. Se prezintă cinci concepte fundamentale:
IMG 2. Cărț i. IMG 3. Copii fericiț i. Func ț ii mentale, abilită ț i psihologice, zona de dezvoltare apropiată, la
Măsurare, Unelte Psihologice.
JEAN PIAGET s-a născut în 1896, în Neuchatel (Elveț ia). A adus contribuț ii teoriei constructiviste. ABILITĂȚ I PSICOLOGICE
FUNCȚ II MENTALE ZONA DE DEZVOLTARE
dezvoltarea inteligenț ei. Studiile sale au avut un impact mare asupra Pentru VYGOTSKY, funcț iile
Inferioare: Sunt acelea cu URMĂTORUL
domeniul psihologiei infantile ș i psihologiei educaț iei. mentale superioare se
că ne naș tem. Acele func ț ii care încă
se dezvoltă ș i apar în două
În lucrările sale, Piaget a distins patru Superioare: Se achizi ț ionează ș i se nu maduran si nu se afla
momentele întâi la scară
stadiile dezvoltării cognitive a copilului dezvoltă prin intermediul în proces de maturare.
social ș i mai târziu la scară
care sunt legate de învăț ări ale interacț iune socială.
individual
cunoa ș tere cum să gânde ș ti, să recuno ș ti,
UNELTE PSIHOLOGICE LA MEDICIÓN
a percepe, a-ș i aminti ș i altele.
Se transmite copiilor prin Ceea ce învă ț ăm depinde de uneltele
mijlocul interac ț iunilor psihologice pe care le avem, ș i la rândul său,
DEZVOLTAREA INTELECTUALĂ PE ETAPE EVOLUTIVE
 CURENTE PEDAGOGICE CONTEMPORANE: PRACTICĂ DE OBSERVAȚ IE I
Elaborat de: Mónica Segura Bonilla

Regulile noastre oficiale de peș te Cod. 141004526

LIC. Matematica.

ÎNVĂȚ ĂRI COGNITIVE

INTRODUCERE
DAVID PAUL AUSUBEL (1918-2008)
David Paul Ausubel a vorbit despre diferitele tipuri de învă ț are în
S-a născut în Brooklyn, a studiat la Universitatea din New York. Originul său ș i
psihologia educaț ională dintr-o perspectivă cognitivă (procesarea de
a difuzat teoria învă ț ării semnificative. Teoria sa despre
informa ț ii). A ș a cum au semnalat comportamentali ș tii, tendin ț ele
învăț area semnificativă constituie una dintre cele mai relevante contribuț ii
cognitive sunt interesate să sublinieze direc ț ia de a realiza un
în cadrul teoriei psihopedagogice actuale.
învăț are semnificativă, ș i nu toate tipurile de învăț are sunt la fel.

IMG 1. Ausubel.

ÎNVĂȚ ARE PRIN DESCOPERIRE

În învăț area prin descoperire, ceea ce va fi învăț at nu se dă în forma sa finală, ci
ce trebuie să fie reconstruit de elev înainte de a fi învăț at ș i încorporat semnificativ
în structura cognitivă. Cu alte cuvinte, învă ț area prin descoperire este un proces de
cunoș tinț e, în mod inductiv. Asta înseamnă că elevul învaț ă sau progresează într-un mod
de la cunoaș tere mai specifică către cea mai generală.

IMG 2. Copil ascultând.

ÎNVĂȚ ARE PRIN RECEPȚ IE

 BIBLIOGRAFIE

oAusubel, D. (1983). Teoria învă ț ării semnificative. Fasciculele CEIF, 1(1-

10).
oAusubel, D. A. V. I. D., NOVAK, J., & HANESIAN, H. (1978). Psihologia educa ț ională:
o viziune cognitivă. New York: Holt, Rinehart ș i Winston.
oAUSUBEL-NOVAK-HANESIAN (1983). Psihologia Educativă: Un punct de vedere
cognitiv. 2° Ed. TRILLAS Mexic

URL IMAGINI ÎNVAȚ ARE SEMNIFICATIVĂ

Imaginea 1. David Ausubel.
David Ausubel s-a născut în New York, iar opera sa se încadrează în cadrul...
psihologia-co
Imaginea 2. Copii scriind. Aparț ine ș ablonului Canva.
Imagine 3. Copil activ. Face parte din ș ablonul canva.
Imaginea 4. Copii interacț ionând. Aparț ine ș ablonului Canva.
Imaginea 5. Stările apei.
[Link]
Imaginea 6. Vulturi.
[Link]
Imagine 7. Struț .
5 specii de păsări care nu zboară
Imagine 8. Pinguin.
[Link]

REFERINTE

oVielma, E. V., & Salas, M. L. (2000). Contribu ț ii ale teoriilor lui Vygotsky, Piaget,
Bandura ș i Bruner. Paralelism în poziț iile lor în legătură cu dezvoltarea.
Educere, 3(9), 30-37.
oBANDURA, A. (1987). Gândire ș i ac ț iune: funda ț ii sociale. Barcelona-
Spania: Martínez Roca.
oBRUNER, J.S. (1975). Interac ț iunea socială timpurie ș i achizi ț ia limbajului. Londra:
Editura Academică.
oVYGOSTKY, L.S. (1982). Gândire ș i Limbaj. Cambridge: The MLT Press.

URL IMAGINI TEORIA CONSTRUCTIVISTĂ

Imaginea 1. Vygotsky.
Invalid input. Please provide text for translation.
Imagine 2. Cărț i. Aparț ine ș ablonului canva.
Imagine 3. Copii fericiț i. Aparț ine ș ablonului Canva.
Imaginea 4. Piaget.
URL provided cannot be translated.
Imaginea 5. Albert Bandura.
The provided text is a URL and not a translatable text.
Imaginea 6. Bruner.
[Link]
Imaginea 7. Bebé. Aparț ine ș ablonului canva.
Imaginea 8. Copii mâncând. Aparț ine ș ablonului Canva.
Imaginea 9. Copil studios. Face parte din ș ablonul canva.

BIBLIOGRAFIE

oAusubel, D. (1983). Teoria învă ț ării semnificative. Fasciculele CEIF, 1(1-

10).

URL IMAGINI ÎNVĂȚ ĂRI COGNITIVE

Imaginea 1. David Ausubel.

Nu pot accesa link-uri externe. Vă rog să oferiț i textul pe care doriț i să-l traduc.
Imaginea 2. Copil ascultând. Aparț ine ș ablonului Canva.
Imaginea 3. Copil scriind. Aparț ine modelului Canva.
Imaginea 4. Copil activ. Face parte din modelul Canva.
Imaginea 5. Copii veseli. Aparț ine ș ablonului Canva.