DNB alb / Colegiul Michel de MONTAIGNE

martie 2020

FRANCEZ

Gramatica ș i abilităț i lingvistice

Înț elegere ș i abilităț i de interpretare

Serie generală

Durata probei: 1h10 50 de puncte

De îndată ce subiectul vă este înmânat, asiguraț i-vă că este complet.

Acest subiect are 4 pagini numerotate de la pagina 1/4 la pagina 4/4.

Candidatul îș i predă lucrarea ș i se asigură că păstrează acest subiect.

în sprijinul probei de redactare.

Utilizarea dicț ionarului ș i a calculatoarelor este interzisă.

Pagina 1 din 4
A. Texte literare

În Chagrin d’école, Daniel PENNAC vorbeș te despre raportul său cu ș coala, despre elevul care a fost.
si de profesorul de franceză care a devenit.

1 Ura ș i nevoia de afecț iune m-au cuprins totodată încă de la începuturile mele.
ș ah. Era vorba despre a mângâia1ogreul ș colar. Fac tot posibilul ca el să nu mă înghită.
inimă. A colabora, de exemplu, la cadoul de ziua de naș tere al acestui profesor de clasa a ș asea care,
totuș i, nota dictările mele negativ: „Minus 38, Pennacchioni2, temperatura este
5 de plus en plus basse ! » Mă chinui să găsesc ce ar face cu adevărat plăcere acestuia
salaud, organizează căutarea printre elevi ș i oferă-mi eu completarea, având în vedere că
preț ul teribilei minuni depăș ea suma premiului.
Existau seifuri în casele burgheze ale vremii. Am început să
croș etist3celui de părinț ilor mei pentru a participa la cadoul tortionarului meu. A fost un
10 dintre aceste mici cufere întunecate ș i zvelte, unde dorm secretele de familie. O cheie, o
molette cu cifre, una cu litere. Ştiam unde îşi păstrau părinţii cheile, dar
mi-a luat mai multe nopț i să găsesc combinaț ia. Roată, cheie, uș ă închisă. Roată,
clef, uș a închisă. Uș a închisă. Uș a închisă. Ne spunem că nu vom reuș i niciodată. Ș i iată că
deodată, clic, uș a se deschide! Rămânem uimiț i. O uș ă deschisă către lume
15 secrete ale adul ț ilor. Secrete bine păstrate în acest caz: câteva obliga ț ii., 4 presupun,

împrumuturi ruse ș ti4care dormeau acolo sperând la învierea lor, pistolul

de reț etă5un unchi, al cărui încărcător era plin, dar de la care se ș tia că fusese ș lefuit
percuteur, ș i bani de asemenea, nu mulț i, câteva bancnote, din care luam zeciuiala6
necesar pentru finanț area cadoului.
20 A fura pentru a cumpăra afecț iunea adulț ilor... Nu era exact furt ș i asta
n’acheta evident nicio afecț iune. Oul cu roze a fost descoperit atunci când, în timpul
în aceaș i an, i-am oferit mamei mele unul dintre acele oribile grădini japoneze care erau atunci la
la modă ș i care costau ochii din cap.
Evenimentul a avut trei consecinț e: mama mea a plâns (ceea ce era rar), convinsă
25d'avoir adus pe lume un perforator de cufere (singurul domeniu în care ultimul său născut manifesta
o precocitate indiscutabilă), am fost dat în pension, ș i pe parcursul întregii mele vieț i am fost incapabil să
faucher orice, chiar ș i atunci când furtul a devenit cultural la modă în rândul
tinerii din generaț ia mea.

Daniel PENNAC, Tristeț ea ș colii, 2007

a seduce
2 - Pennacchioni : numele adevărat al lui PENNAC.
3 - croș etat: a deschide o uș ă cu un cârlig, a forț a o uș ă.
4 - obligaț ii, împrumuturi ruseș ti: plasamente financiare.
5 - ordin: grad militar.
6 - dîme: comparaț ie cu impozitul din Evul Mediu.
Pagina 2 din 4
B. Imagine

Robert DOISNEAU, Ceasul, Paris, 1957

Pagina 3 din 4
 Lucru asupra textului literar ș i asupra imaginii (50 de puncte)

Răspunsurile trebuie să fie complet formulate.

Gramatica ș i competenț e lingvistice (19 puncte)

1. uș a se deschide
a) Precizaț i, pentru fiecare verb, modul ș i timpul său. (1 punct)
b) Care este valoarea fiecărui verb? Justificaț i răspunsul dumneavoastră. (2 puncte)

2. « indiscutabil » (l. 26) : decompuneț i acest cuvânt ș i daț i-i semnificaț ia.

3. a) Relevez deux expansions du nom « jardins » (l. 22) de nature (ou classe) grammaticale
diferenț ă. (2 puncte)
b) Precizaț i clasa gramaticală a fiecărei expansiuni relevate. (2 puncte)

4. Scrie ț i din nou pasajul următor la prezentul indicativ ș i înlocui ț i prima

persoană la singular prin prima persoană la plural. Vei face toate
modificări necesare. (10 puncte)
Evenimentul a avut trei consecinț e: mama mea a plâns, m-au trimis la internat ș i am fost incapabil.
de faucher orice, chiar ș i când furtul a devenit cultural la modă printre tineri
oameni din generaț ia mea.

Înț elegere ș i competenț e de interpretare (31 puncte)

5. Ce text aparț ine unui gen academic sau analitic. Justificarea pentru aceasta este că textul solicită o clasificare ș i o argumentare, ceea ce este caracteristic discuț iilor academice. De asemenea, utilizaț i termeni formali ș i structura întrebării sugerează un context educaț ional.

6. a) Care este punctul de vedere folosit de narator? Justificaț i răspunsul.

b) Ce ș tiț i despre narator (tipul de elev, clasa socială...) ? Justifica ț i-vă
răspuns citând textul.(4 puncte)

7. Liniile 1 până la 19 :
a) Ce pute ț i spune despre rela ț ia profesor-elev? Justifica ț i analiza dumneavoastră în
relevant patru grupuri nominale care desemnează profesorul. (3 puncte)
b) Identificaț i o figură de stil printre aceste grupuri nominale.(1 punct)

8. Ce tipuri de sentimente îndrumă naratorul copil să comită o furtiș ag? Justifică-ț i răspunsul.
în citând textul. (3 puncte)

9. Liniile 8 până la 15: identificaț i ș i numiț i două procedee de scriere care evidenț iază
suspansul ș i satisfacț ia la deschiderea cufărului.

10. Explicaț i în ce constă faptul că acest episod a putut fi formator pentru narratoare. Vei răspunde în
un paragraf argumentat ș i construit.(6 puncte)

11. Ce legături puteț i stabili între fotografia lui Robert DOISNEAU ș i textul de
Daniel PENNAC? Dezvolta ț i-vă răspunsul bazându-vă pe elemente.
analiză precisă.(6 puncte)
Pagina 4 din 4
 DNB alb / Colegiul Michel de MONTAIGNE

martie 2020

FRANCEZ

Dictare

Serie generală

Durata probei: 20 min 10 puncte

Atenț ie: candidatul compune pe aceeaș i lucrare ca la proba de „gramatică ș i

competenț e lingvistice - înț elegere ș i abilităț i de interpretare.

Utilizarea dicț ionarului ș i a calculatoarelor este interzisă.

Pagina 1 din 2
 Dictare (10 puncte)

În timpul dictării, se va proceda succesiv:

1) la o lectură anterioară, lentă ș i bine articulată a textului, marcând legăturile;
2) la dictarea efectivă a textului pe grupe de cuvinte, specificând punctua ț ia, în
marcând clar legăturile ș i indicând în mod clar revenirea la linie;
3) la revizuire, fără a preciza de data aceasta pontua ț ia, dar marcând tot timpul
legături.

Se va cere candidaț ilor să scrie un rând din două.

Nu vom răspunde la eventualele întrebări ale candidaț ilor după recenzarea textului; ei...
vor fi avertizaț i înainte de această revizuire.

Vom lăsa timpul rămas pentru ca elevii să-ș i recitească dictarea (sau eventual să termine
întrebările).

Înainte de a începe dictarea, se va scrie la tablă într-un mod lizibil pentru toț i
candidats
-Tarin
- Daniel PENNAC, Tristeț ea ș colii, 2007

Tulburată de jafurile familiale, mama mea a mers să ceară sfaturi la

directorul colegiului meu, un personaj dotat cu un nas mare ș i liniș titor (elevii îi spuneau
Tarin). Judecându-mă mai anxios ș i firav decât periculos, Tarin a preconizat îndepărtarea ș i marea
aer. Un sejur la înălț ime m-ar umple de energie. Un internat montan, da, asta era soluț ia.
Nu vă faceț i griji, dragă doamnă, nu sunteț i mama unui mare hoț , ci a unuia mic.
visător căruia trebuie să-i dăm sensul realităț ilor.
Întrebarea dacă am fost „fericit” la internat este destul de secundară. Să spunem
că statutul de pensionar mi-a fost infinit mai suportabil decât cel de extern.

Daniel PENNAC, Tristeț ea ș colii, 2007

Pagina 2 din 2
 DNB alb / Colegiul Michel de MONTAIGNE

martie 2020

FRANCEZĂ

Dictare amenajată

Serie generală

Durata probei: 20 min 10 puncte

De îndată ce subiectul vă este înmânat, asiguraț i-vă că este complet.

Acest subiect conț ine 3 pagini numerotate de la pagina 1/3 la pagina 3/3.

Utilizarea dicț ionarului ș i a calculatoarei este interzisă.

Pagina 1 din 3
 Dicită amenajată (10 puncte)

Candidatul răspunde direct la subiectul care trebuie predat la sfârș itul probei.
Subiectul va fi agrafat în interiorul copiei.

Veț i completa acest text ascultând textul citit de profesor ș i transcriind pe

punctele unul dintre cuvintele propuse deasupra fiecărei linii.

Bulversată
Îngrijorat
Bulversa

………………………………… prin jaful meu familial, mama mea era

cerut
a cere
cereau

alege ………………………………… consiliu la directorul colegiului meu, un personaj înfăș urat

nas
nu
născut

un mare ………………………………… liniș titor (elevii îi spuneau Tarin). Considerându-mă mai

anxios preconizate
anxios preconizată
anxios preconizat

………………………………… ș i chinuit, dar periculos, Tarin …………………………………

Pagina 2 din 3
 umplu
întreț inere
ar umple

îndepărtarea ș i aerul liber. O ș edere la înăl ț ime mă ………………………………… O

îngrijora
îngrijoraț i
a îngrijora

pensiune montană, da, aceasta era soluț ia. Nu vă ………………………………… nu,

dragă
scaun
dragă

………………………………… doamnă, nu sunteț i mama unui mare hoț , ci a unui mic

căror
la care
la care

visător ………………………………… trebuie să dăm sens realităț ilor.

ai
est
și

Întrebarea dacă am fost „fericit” la internat …………………………………

destul de secundar. Să spunem că starea de pensionar mi-a fost infinit mai suportabilă decât cea

externă.

Daniel PENNAC, Tristeț ea ș colii, 2007

Pagina 3 din 3
 DNB alb / Colegiul Michel de MONTAIGNE

martie 2020

FRANCEZ

Redactare

Serie generală

Durata probei: 1h30 40 de puncte

Deîndată ce subiectul vă este înmânat, asiguraț i-vă că este complet.

Acest subiect cuprinde 2 pagini numerotate de la pagina 1/2 la pagina 2/2.

Candidaț ii trebuie să compună, pentru această parte, pe o copie distinctă.

Utilizarea dicț ionarului este permisă.

Utilizarea calculatoarelor este interzisă.
Pagina 1 din 2
 Redactare (40 puncte)

Subiect de imaginaț ie

« Aș fi descoperit secretul când, în aceaș i an, i-am oferit mamei unul dintre acestea
grădini japoneze îngrozitoare...
Părinț ii îș i dau seama de furturile comise de narator.
La sfârș itul povestirii tale va trebui să ț ină cont de consecinț ele menț ionate în ultimul paragraf
textul studiat.

Veț i insera, în povestea dumneavoastră, dialogul care are loc între părinț i ș i narator.

Subiect de reflecț ie

« A zbura pentru a cumpăra afecț iunea adulț ilor... »

Naratoul caută să atragă atenț ia profesorului său furând bani pentru a-i face un.
cadou.
În opinia dumneavoastră, privirea celorlalț i este importantă pentru a ne construi, pentru a creș te?

Vă veț i dezvolta punctul de vedere bazându-vă pe exemple precise, provenind din...

cultura personală ș i operele studiate în timpul ș colii.

Pagina 2 din 2
 ASISTENȚĂ PENTRU CORECTARE :

ELEMENTE DE RĂSPUNS & BAREM

Lucru asupra textului literar ș i asupra imaginii (50 de puncte)

Gramatica ș i competenț ele lingvistice (19 puncte)

1. « la porte s’ouvre » (l. 14) ; « je suppose » (l. 15) :

a) Precizaț i, pentru fiecare verb, modul ș i timpul său. (1 punct)
Corectat: Este vorba despre prezentul indicativ pentru cele două verbe.
Baraj: mod (0,25 x 2), timp (0,25 x 2) = 1 punct

b) Care este valoarea fiecărui verb? Justificaț i răspunsul dvs. (2 puncte)

Corrigé: Primul verb, „se deschide”, este la prezentul naraț iunii; acest lucru permite să facă
scena povestită este mai vie ș i dinamică, deș i acț iunea are loc în trecut.
al doilea verb, „presupune”, are o valoare de enunț are sau de actualitate; se referă la momentul
unde naratorul-autore scrie, spre deosebire de prezentul naraț iunii.
Baraj : valoarea timpului (0,5 x 2), justificare (0,5 x 2) = 2 puncte

2. « indiscutabil » (l. 26) : descompuneț i acest cuvânt ș i daț i-i semnificaț ia.
Corectat: Cuvântul „indiscutabil” este compus din prefixul negativ/privativ „in-”, din
radical/de la rădăcină « -discut- » (de la verbul « discuta ») ș i de la sufixul de posibilitate « -
(a)ble ». Semnificaț ia acestui cuvânt este următoarea: care nu poate fi discutat, care nu poate
a fi contestat.
Remarci: Vom aș tepta, la minim, cuvintele prefix, radical/rădăcină ș i sufix în
decupajul cuvântului, fără a penaliza totuș i absenț a de sens pentru fiecare dintre aceste elemente.
Baraj: prefix (0,5), rădăcină (0,5), sufix (0,5), sens (0,5) = 2 puncte

3. a) Relevez deux expansions du nom « jardins » (l. 22) de nature (ou classe) grammaticale
diferentă.(2 puncte)
Corectat: Cuvântul „grădini” este caracterizat prin mai multe extensii ale substantivului. Se poate
relever : „afreux” (l. 22), „japonezi” (l. 22), „care erau atunci la modă” (l. 22-23) ș i
« care costau o avere » (l. 23).
Barrem: 1 punct pentru fiecare expansiune menț ionată, de natură diferită = 2 puncte

b) Precizaț i clasa gramaticală a fiecărei expansiuni relevate.(2 puncte)

Corectat: „îngrozitor” (l. 22) ș i „japonez” (l. 22) sunt adjective calificative (epitete
liées dejardins); „care erau atunci la modă” (l. 22-23) ș i „care costau o avere
» (l. 23) sunt propoziț ii subordonate relative (complemente ale antecedentului
grădini).
Baraj: 1 punct pentru fiecare clasă gramaticală = 2 puncte
Pagina 1 din 8
4. Rescrie ț i pasajul următor la timpul prezent al indicativului ș i înlocui ț i prima.
persoană la singular prin prima persoană la plural. Vei face toate
modificări necesare.(10 puncte)
Evenimentul a avut trei consecinț e: mama mea a plâns, m-au trimis la pension ș i am fost incapabil.
de faucher orice, chiar ș i când furtul a devenit la modă culturală printre tineri
oameni din generaț ia mea.
Evenimentul are trei consecinț e: prima plângem, on ne pune în pensie, ș i
suntem incapabili să cosim orice, chiar ș i atunci când furtul devine
cultural la modă în rândul tinerilor din generaț ia noastră.
Baraj: 1 punct pentru fiecare modificare = 10 puncte [-0,5 pentru fiecare eroare de copiere sau
modificare în plus, -0,5 pentru două erori de punctuaț ie ș i/sau de accent

Înț elegere ș i competenț e de interpretare (31 puncte)

5. La ce gen aparț ine acest text? Justificaț i răspunsul dumneavoastră cu două elemente. (3 puncte)
Corectat: Acest text aparț ine genului narativ autobiografic deoarece naratorul povesteș te
o experienț ă de viaț ă la persoana întâi: „Ura ș i nevoia de afecț iune mă făceau
pris totul în considerare de la primele mele e ș ecuri." (l. 1-2) Se poate identifica un pronume
personalul primei persoane (« m' ») ș i un determinant posesiv de asemenea de
prima persoană ( „mele”). Pe de altă parte, putem în ț elege că este vorba despre o adevărată
autobiografie în care naratorul este efectiv autorul: autorul se numeș te PENNAC ș i
în text, îl auzim pe profesor numindu-l pe narator „Pennacchioni” (l. 4).
Baraj: poveste autobiografică (1), 2 citaț ii (2) = 3 puncte

6. a) Care este punctul de vedere folosit de narator? Justificaț i răspunsul vostru. (2 puncte)
Corectat: Naratorul adoptă un punct de vedere intern deoarece scrie la persoana întâi.
singular (« primele mele eș ecuri », l. 1-2 ; « ca să nu-mi devoreze inima », l. 2-3...)
îș i exprimă sentimentele personale („ura ș i nevoia de afecț iune mă cuprinseseră”, l. 1)
ș i povesteș te o aventură pe care a trăit-o.
Baraj: punct de vedere intern (1), justificare (1) = 2 puncte

b) Ce ştiţi despre narator (tipul de elev, clasa socială...) ? Justificaţi-vă.

răspuns citând textul. (4 puncte)
Corectat: Naratorul se numeș te Daniel PENNAC ș i profesorul său îl chema uneori
« Pennacchioni » (l. 4). Nu este un elev care îș i termină ș coala: „încă din primele mele
„ș ah” (l. 1-2). De exemplu, nu avea rezultate bune la dictare: „nota dictările mele
negativ: „Minus 38” » (l. 4). Părinț ii săi aparț in categoriei sociale de
bourgeoisie : „Existau seifuri în casele burghezilor din vremea respectivă.”
Am început să cro ș etez cel al părin ț ilor mei. Totu ș i, ei nu sunt
foarte bogaț i: „de bani ș i, nu mulț i, câteva bilete” (l. 18). El povesteș te
amintiri din clasa a ș asea. Ştim graț ie introducerii, la început, că adult, el
a devenit profesor de franceză. La sfârș itul textului, înț elegem că a plecat în pensiune.
pentru a-ș i continua studiile.
Observaț ii: Pentru a redacta răspunsul, nu faceț i o listă de informaț ii, ci luaț i în considerare
timpul de a-ș i explica răspunsul ș i de a-l justifica prin citate din text.
2 elemente/informaț ii (2), 2 citaț ii (2) = 4 puncte
Pagina 2 din 8
7. Liniile 1 la 19:
a) Ce pute ț i spune despre rela ț ia profesor-elev? Justifica ț i analiza dvs. în
relevant patru grupuri nominale care desemnează profesorul.(3 puncte)
Corectat: Cele patru grupuri nominale care desemnează profesorul, „Ogrul ș colar” (l. 2),
« acest profesor de clasa a ș asea » (l. 3), « acest nemernic » (l. 5-6), « tortionarul meu » (l. 9), noi
font înț elege ura pe care naratorul o simte faț ă de profesorul său: el foloseș te o
insulte pentru a-l desemna (« acest nenorocit », l. 5-6). Evocarea „ogreului” sau a „tortionarului”
lasă să apară suferinț a ș i sentimentul de nedreptate pe care naratorul l-a putut simț i
în ș coala sa, în raportul său cu profesorul. El consideră profesorul ca pe un duș man.
Aceste reluări nominale apar în text ca o gradaț ie spre un personaj
din ce în ce mai groaznic, înfiorător.
Observaț ii: Atenț ie, un grup nominal nu conț ine un verb conjugat, altfel...
se numeș te un grup verbal. Grupul nominal are ca nucleu un nume, poate fi însoț it
un determinant, un adjectiv, eventual un adverb. Când se cere în
consigna de a nu releva decât un grup nominal, nu trebuie să se releve o propoziț ie completă.
« Mizerabila minune » (l. 7) nu se referă la profesor, ci la cadoul pe care vrea să i-l ofere.
Este o figură de stil; un oxymoron (mijloc prin care se desemnează pe cineva sau ceva
alege prin juxtapunerea a două termeni opuș i, contrare).
Baraj: idee (0,5), explicarea ideii (0,5), 0,5 pentru fiecare grup nominal identificat = 3 puncte

b) Identificaț i o figură de stil dintre aceste grupuri nominale. (1 punct)

Corectat: „Ogroscolastic” (l. 2) sau „torturătorul meu” (l. 9) sunt metafore utilizate
pentru a desemna profesorul. Ele oferă o imagine peiorativă a cadrelor didactice. Putem
de asemenea, a înț elege „ogrele ș colare” ca reprezentarea sistemului ș colar văzut de
narrator-elev: un sistem / un profesor care îl sperie, care îi face frică ș i care poate să-l
devora, a-l anihila, a-l torturea.
Baraj: figură de stil (0,5), imagine peiorativă (0,5) = 1 punct

8. Ce sentimente îl determină pe naratorul copil să comită un furt? Justifică-ț i răspunsul.

citat din text.(3 puncte)
Corectat: „Nevoia de afecț iune” (l. 1) este la baza deciziei de zbor a narratoului.
copil. Deoarece nu reuș eș te la ș coală, se simte obligat să facă totul pentru a "îmblânzi ogrele"
ș colară » (l. 2), a-l seduce ș i „a colabora” (l. 3). O spune explicit la linia 20: „A fura
pentru a cumpăra afecț iunea adulț ilor”. Se poate, de asemenea, observa determinarea care animă
personaj: se implică în achiziț ia cadoului: „să-mi furnizez eu singur completarea” (l. 6).
Această determinare îl va conduce la zbor ș i se citeș te de asemenea în povestea căutării de
combinarea seifului. Un sentiment de frică apare de asemenea. „Să facem totul pentru a nu
nu-mi devorează inima" (l. 2-3) ș i astfel personajul va fura pentru a seduce,
"d’amadouer" (l. 2) "[s]on tortionnaire" (l. 9). În cele din urmă, "ura" (l. 1) faț ă de son
însegnant, cristalizat prin expresia vulgară „acest ș arlatan” (l. 5-6), împinge de asemenea
petit PENNAC la greș eală.
Baraj: 2 sentimente (2), citate/explicaț ii (1) = 3 puncte

Pagina 3 din 8
9. Punctele 8 până la 15: identificaț i ș i numiț i două procedee de scriere care evidenț iază
suspans ș i satisfacț ia la deschiderea seifului. (3 puncte)
Mai multe procedee de scriere accentuează suspansul ș i satisfacț ia în timpul
deschiderea cufărului
-repeti ț iile („u ș ă închisă” este repetată de patru ori, în două versuri, l. 12-13);
frazele nominale („O cheie, o roti ț ă cu cifre, alta cu litere.”, l. 10-
11)
contrastele dintre fraza declarativă „Ne spunem că nu vom reu ș i niciodată.” (l. 13) care
lasă să se creadă că naratorul se lasă bătut, urcând imediat cu propoziț ia
Iată că dintr-o dată, clic, uș a se deschide!
-ritmul, ternar apoi binar (3/3/2/2), care se accelerează: „Roată, cheie, u ș ă închisă.
Molette, cheie, uș ă închisă. Uș ă închisă. Uș ă închisă.
-onomatopeea „declic” (l. 14) care imită zgomotul de deblocare atât de a ș teptat al u ș ii;
-prezentativul „iată” (l. 13) introducând o formulare emfatică;
-adverbul „sudain” (l. 14) care „deblochează” situa ț ia ;
prezentul narativ care face ac ț iunea mai vie ș i o dinamică („u ș a se deschide”,
l. 14) ;
adjectivul „sidéré” (l. 14) care arată o mare surpriză, o stupefac ț ie;
-punctua ț ia (virgulele întârzie ș i izolează cuvântul „declic”).
Baraj: 2 procese (2), explicaț ie/justificare (1) = 3 puncte

10. Explicaț i cum acest episod a putut fi formator pentru narator. Vei răspunde în
un paragraf argumentat ș i construit. (6 puncte)
Acest episod a fost formativ pentru narator din mai multe motive.
narratorul a fost marcat de acest eveniment ș i pedepsit de părin ț ii săi („m-au pus în
pensie », l. 26) ș i a scris că nu a mai început niciodată să fure („incapabil să fure
orice ar fi, l. 26-27);
zborul poate avea consecin ț e nocive pentru persoanele pe care le iubim ("ma
mama plângea (ceea ce era rar) », l. 24);
narratorul a în ț eles că afec ț iunea, în special cea a adul ț ilor, nu putea să
să-ș i cumpere ș i că a comite un furt sau alte acț iuni rele pentru a face plăcere nu era
nu este o soluț ie bună ("A fura pentru a cumpăra afecț iunea adulț ilor... Nu era
exact exact despre furtiș ag ș i nu cumpără, evident, nici o afecț iune.
-narratorul, stigmatizat ca neastâmpărat în sistemul ș colar, realizează aici, cu o
certaine incrédulité, că este capabil să deschidă o ladă (l. 13-14), ș i că, chiar dacă nu
tentera niciodată această experienț ă, el este purtătorul unei alte forme de inteligenț ă decât
cea legată de ș coală ;
Naratorul fiind devenit profesor de franceză (vezi introducerea):
asta ne face să credem că a găsit cu siguran ț ă alte "solu ț ii" pentru a se construi
profesional...
- ș tie că anumi ț i elevi pot e ș ua în materiile ș colare (ca el) dar
ei trebuie încurajaț i, deoarece «nevoia de afecț iune» sau cel puț in de recunoaș tere,
dacă nu este satisfăcut, poate deveni „ură”.
Baraj: 3 argumente (3), explicaț ie/justificare (3) = 6 puncte
Pagina 4 din 8
11. Ce legături puteț i stabili între fotografia lui Robert DOISNEAU ș i textul de
Daniel PENNAC? Dezvolta ț i-vă răspunsul bazându-vă pe elemente
analiză precisă.(6 puncte)
Corectat: Legăturile pe care le putem stabili între fotografia lui Robert DOISNEAU ș i
texte de Daniel PENNAC sunt :
-tema ș colii;
-rigurozitate, severitate (atitudinea rigidă a copilului din prim-plan), austeritate de
ambianta de clasă
-singurătatea în clasă (elevii sunt izola ț i, separa ț i; no ț iunea de grup este absentă);
plictiseala (privirea elevului din col ț ul clasei către ceas), dificultatea de
a se interesa de curs;
-teama (copilul are ochii mari, privirea fixată în direc ț ia profesorului);
-l'absen ț a de dinamism, de dezvoltare în imagine (pozi ț ia statică a elevilor,
ei nu sunt activi; elevii ascultă ș i nu scriu) de pus în paralel cu
rejetul naratorului textului ș i ura pe care o simte faț ă de profesorul său care îl desconsideră
mă umileș te în faț a întregii clase.
Baraj: 3 elemente aș teptate (3), explicaț ia elementelor (3) = 6 puncte

Dictare (10 puncte)

Corectat :
Zguduită de jafurile familiale, mama mea s-a dus să ceară sfaturi la
directorul colegiului meu, un personaj înzestrat cu un nas mare ș i reconfortant (elevii
îl numeau Tarin). Judecându-mă mai anxios ș i slab decât periculos, Tarin a preconizat
îndepărtarea ș i aerul curat. O ș edere la înălț ime m-ar revitaliza. Un internat de
munte, da, aceasta era soluț ia. Nu vă faceț i griji, draga doamnă, nu sunteț i la
mamă a unui mare hoț , dar a unui mic visător căruia trebuie să-i oferim sensul realităț ilor.
Întrebarea dacă am fost „fericit” la internat este destul de secundară. Să spunem
că statutul de pensionar mi-a fost infinit mai suportabil decât cel de extern.
Daniel PENNAC, Durerea ș colii, 2007
Observaț ii: Dacă sunt comise mai multe erori pe acelaș i cuvânt, nu se va penaliza decât.
mai grav. O eroare repetată pe un singur cuvânt va fi penalizată doar o singură dată.
-1 punct pentru erorile gramaticale
-0,5 puncte pentru erorile lexicale
-0,5 puncte pentru patru erori de punctuaț ie, majusculă, cratimă sau accent

Dicț ie amenajată (10 puncte)

Corectare: Conferinț a de mai sus.
Remarci: Cuvintele trebuie copiate. Nu se va conta un punct dacă cuvântul este
numai înconjurat sau copiat greș it.
Baraj: 1 punct pentru fiecare răspuns corect = 10 puncte
Pagina 5 din 8
 Redactare (40 puncte)

Subiect de imaginaț ie

„Culoarea roz a fost descoperită când, în acelasi an, i-am oferit mamei mele unul dintre acestea
grădini japoneze îngrozitoare... »
Părinț ii îș i dau seama de furturile comise de narator.
Sfârș itul povestirii tale trebuie să ț ină cont de consecinț ele menț ionate în ultimul paragraf
textul studiat.

Veț i insera, în povestea dumneavoastră, dialogul care are loc între părinț i ș i narator.

Observaț ii: Dialogul:

-cuvinte raportate la discursul direct: când punem întrebări, să nu uităm
Unde te duci?
cifrele sau liniu ț ele, dar nu ambele în acela ș i timp
-două puncte ș i la linie
Identificarea criteriilor de evaluare (ceea ce este subînț eles, implicit):
-narrator la prima persoană deoarece este o autobiografie
-în textul studiat: trecut simplu; elevii îl transformă uneori în trecut compus
în ț elegeț i că dialogul a ș teptat este în discurs direct ș i nu indirect
A fost posibil să ne ajutăm de dictare: este directorul colegiului, Tarin, care propune
la pensiune. Este în cadrul acestei discuț ii că această decizie este luată.
Unde începe naraț iunea? Părinț ii au îndoieli după cadoul prea scump oferit.
mamă : aici este punctul de plecare aș teptat.
Atenț ie la anacronisme.
Baraj: În afara subiectului: nu mai mult de 14/40. Mai puț in de 200 de cuvinte / 30 de linii / 1 pagină ș i

jumătate : nu mai mult de 20/40. Tabelul criteriilor :

Povestea descoperirii zborului de către părinț i /10
Prezenț a dialogului ș i respectarea prezentării (punctuaț ie, verbe de
/6
parole...)
Luarea în considerare a informaț iilor din text (narator interior, caracterul
/8
personaj, context, timp folosit...) + consecinț e evocate
Coerenț a ș i bogăț ia textului, a expresiei /6
Stăpânirea limbii ( Ortografie, conjugare, sintaxă, punctuaț ie ) /10
TOTAL /40

Pagina 6 din 8
Subiect de reflecț ie

« A zbura pentru a cumpăra afecț iunea adulț ilor... »

Naratorul încearcă să atragă atenț ia profesorului său furând bani pentru a-i face un
cadou.
În opinia dumneavoastră, privirea celorlalț i este importantă pentru a te construi, pentru a creș te?

Vă veț i dezvolta punctul de vedere bazându-vă pe exemple precise, provenite din

cultura personală ș i lucrările studiate în timpul ș colii.

Corectat :
I - Punct de vedere / teză : Da, perspectiva celorlalț i este importantă pentru a te construi.
• Argument: deoarece copilul are nevoie de o privire pozitivă pentru a se sim ț i încrezător ș
depăș i limitele ș i a face plăcere părinț ilor.
Exemple: în filmul „Jafurile din Cartierul de Sud” de François TRUFFAUT, este greu pentru
Antoine DOISNEL de a se construi deoarece mama sa nu îl priveș te (scena oglinzii când
ea îl trimite să caute făină). După un conflict, ea îș i ia în cele din urmă timp să se aș eze
privirea lui asupra lui ș i discută cu el: el citeș te o carte (Cercetarea absolutului BALZAC) ș i
citeș te autorul într-o redactare sperând să obț ină o notă bună ș i să-i facă plăcere mamei.
• Argument: pentru că privirea celorlal ț i ne permite să ne corectăm.
Exemple: în filmul Persépolis de Marjane SATRAPI, privirea bunicii ei
răspunde în timpul divorț ului ei ș i încetează să se mai simtă vinovată. Într-o altă scenă, privirea
de ce bunica ei îi face conș tientă că nu a fost nici respectuoasă, nici corectă când
ea a provocat arestarea băiatului tânăr în timp ce aș tepta pe stradă fiind
maquiată ș i că risca ș i ea o arestare.
• Argument: deoarece privirea celuilalt permite eliberarea de singurătate, de un fard,
un secret prea greu de purtat. A te simț i susț inut. A nu fi singur în dificultate.
Exemple: în nuvelă, Ultima Misiune a Super Meteor, este pentru că Erwan simte
privirea încrezătoare a lui Arthur că îndrăzneș te să dezvăluie secretul morț ii fratelui său. De altfel
o mise en abyme a privirilor, deoarece se poate spune că Arthur se simte, de asemenea, sub protecț ia
în ceea ce priveș te jocul său, robotul său: Super Météor are grijă de el până când părăseș te
copilăria.
Nu, nu trebuie să ț ii cont de părerea altora.
• Argument: a ț ine cont de privirea altora ne poate închide în părerile lor
prejudecăț i.
Exemple: în scurtmetrajul Mică Blondă de Émilie AUSSEL, o fată albă,
la Marseille, este respinsă de o bandă de tineri care o consideră o « burgheză ». Ea
persistă ș i continuă să frecventeze aceș ti adolescenț i până când îș i construieș te o poveste
de dragoste cu unul dintre ei. Determinarea sa a permis crearea de legături ș i depăș irea
prejudecăț i despre originea altora. Nu va cedat prejudecăț ilor.
• Argument: că altfel putem fi închi ș i în regulile lor morale.
Exemple: în filmul de animaț ie, scurtmetrajul Beach flags de Sarah SAIDAN, tânăra
fata nu ț ine cont de privirea părinț ilor ei: refuză ș i scapă de căsătoria forț ată
ș i îș i îndeplineș te visul: a participa la competiț ia de salvare ș i a câș tiga cursa.
Pagina 7 din 8
 • Argument: a fi capabil să realizeze un act de rezisten ț ă fa ț ă de legile sociale
care opresc sau închid.
Exemple: în filmul «Hors jeu» de Jafar PANAHI, fetele se deghizează în băieț i.
pentru a merge să vadă un meci de fotbal ș i nu iau în considerare părerea dezavantajoasă a lor
familie ș i de interdicț ia socială. Unii o fac din plăcerea sportului, a jocului, dar unul
dintre ele, face acest lucru în omagiu unui prieten decedat în timpul unui meci cu câț iva ani în urmă.
Indiferent de motivele lor, ele nu corespund imaginii pe care o aș teptăm de la ele: că ele
rămân acasă, că nu cunosc plăcerea jocului, a stadioanelor, că nu îș i dau seama
nu este un vis personal. Ele se construiesc în opoziț ie cu privirea celorlalț i pentru a face
a-ș i valorifica libertatea.
• Argument: a te adapta la privirea celorlal ț i poate duce la realizarea de acte
nejustificabile.
Exemple: în Chagrin d’école, Daniel PENNAC povesteș te că va ajunge să îș i fure părinț ii
pentru a cumpăra un cadou pentru profesorul său ș i astfel a încerca să-l îmbuneze. Aș adar, în loc de
a câș tiga favoarea adulț ilor, va fi sancț ionat ș i îndepărtat de cei dragi în pensiune. Nu va avea
a reuș it să obț ină afecț iunea pe care o dorea atât de mult ș i de care avea nevoie pentru a se construi.
Remarci: Atenț ie la neglijenț e: a se adresa cititorului-corector pentru
a convinge, a-i cere părerea, a-i oferi sfaturi... Vom valorifica lucrările în
cele ale căror plan este anunț at în introducere ș i/sau există o deschidere în concluzie; în
în caz contrar, nu vom penaliza.
Bareme: În afara subiectului: nu mai mult de 14/40. Mai puț in de 200 de cuvinte / 30 de linii / 1 pagină ș i

demie
Alegerea precisă a unui singur punct de vedere, o singură poziț ie; coerenț ă a
/4
reflectia
Compoziț ia temei:
-introduction (thème, sujet, point de vue adopté,annonce du plan) /4
-3 argumente clare, dezvoltate ș i coerente /6
-1 exemplu pertinent ș i dezvoltat prin argument (cultură personală ș i
/6
lucrări studiate)
(recapitularea argumentelor, deschiderea) /4
Motive de legătură: conectoare logice ș i temporale relevante /4
Prezentarea copiilor: paragrafe, alineate... /2
Stăpânirea limbii (ortografie, conjugare, sintaxă, punctuaț ie) /10
TOTAL /40

Pagina 8 din 8
Lipiti această parte în antetul copiei dumneavoastră. Scrieț i doar numărul dumneavoastră de candidat.
NU SCRIEȚI AICI. Numărul de candidat :

1. Întrebări /50 COMPETENȚE EVALUATE

Construirea no ț iunilor necesare analizei ș i
a) de gramatică /19 producerea textelor ș i discursurilor.
Eu F S TB
Elaborarea unei interpretări a textelor literare.
b) de înț elegere /31
Eu F S TB

Consolidarea ortografiei lexicale ș i gramaticale.

2. Dictare /10
Eu F S TB
Exploatarea principalelor func ț ii ale scrisului.
d’imaginaț ie)
Eu F S TB
3. Redactare /40 Treci de la recursul intuitiv la argumentare pentru o utilizare
mai bine stăpânit. (subiect de reflecț ie)
Eu F S TB
TOTAL /100

Lipiti această parte în antetul copiei dumneavoastră. Înscrieț i doar numărul dumneavoastră de candidat.
NU SCRIE NIMIC AICI. Număr de candidat :

1. Întrebări /50 COMPETENȚE EVALUATE

Construirea no ț iunilor care permit analiza ș i
a) de gramatică /19 produc ț ia textelor ș i discursurilor.
Eu F S TB
Elaborarea unei interpretări a textelor literare.
b) de înț elegere /31
Eu F S TB

Consolidarea ortografiei lexicale ș i gramaticale.

2. Dictare /10 Eu F S TB
Exploatarea principalelor func ț ii ale scrisului.
d’imaginaț ie)
Eu F S TB
3. Redactare /40
Treci de la recursul intuitiv la argumentare într-o utilizare
mai bine stăpânit. (subiect de reflecț ie)
Eu F S TB
TOTAL /100