UNIVERSITATEA NOUVEAU HORIZONS

FACULTATEA DE Ș TIINȚE
TEHNOLOGICE
FILIERE: INGINERIE CIVILĂ

INFLUENȚA MATERIALELOR
INERTES
DESPRE REZISTENȚA UNUI
BETON

Prezentat de: Malamba Mpinga Nathan

Memorandum prezentat ș i apărat în vederea
de obț inerea gradului de Licenț iat în
Inginerie civilă

Anul academic 2019-2020

UNIVERSITATEA NOI HORIZONTURI
FACULTATEA DE Ș TIINȚE
TEHNOLOGICE
FILIERE: INGINERIE CIVILĂ

INFLUENȚA MATERIALOR
INERTES
DESPRE REZISTENȚA UNEI
BETON

Prezentat de: Malamba Mpinga Nathan

Memorandum prezentat ș i susț inut în vederea
de obț inerea gradului de Licenț iat în
Inginerie civilă
Dirijat de: Profesor Rufin Mutondo

Noiembrie 2020
Dedicăciuni

A părinț ii mei
Mulț umiri
Cuprins

Listele figurilor eu

Listele tabelului ii

Lista simbolurilor ș i abrevierilor iii

Introducere generală 1

Studii bibliografie ș i cadru teoretic al studiului 4

Generalită ț idespre beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.1.1 Defini ț ie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.1.2 Tip et formularea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Caracteristici mecanica betonului întărit . . . . . . . . . . . . . . 9
1.1.4Aavantaje avantaje ș i dezavantaje ale betonului . . . . . . . . . . . . 11
. . . . . .
1.2 Constituant de beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
. . . . . . . . . .
1.2.1 Les granule. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
. . . . . . . . . .
1.2.2 Le ciment. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
. . . . . . . . . . .
1.2.3 Apa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
. . . . . . . . . . . .
1.2.4 Les adjuvan ț i. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
. . . . . . . . . .

2 Caracteristică materiale locale utilizate pentru fabricarea betonului 27

2.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
. . . . . . . . . . . .
2.2 Le ciment. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
. . . . . . . . . . . .
2.3 Apa de gâchage . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
. . . . . . . . . . .
2.4 lei sablon. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
. . . . . . . . . . . . .
2.5 Les granule. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
. . . . . . . . . . . .

3Formulações beton 32
3.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
. . . . . . . . . . . .
3.2 Metodă de Dreux-Gorisse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
. . . . . . . . .
 3.2.1 Prezentare de la metodă . . . . . . . . . . . . . . . .32
. . . . . . .
3.2.2 Determinare du raport C/E . . . . . . . . . . . . . . 32
. . . . . . .
3.2.3 Determinare De C . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
. . . . . . . . .
3.2.4 Determinare De E . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
. . . . . . . . .
3.2.5 Determinare amestecul optim cu un minim de goluri. . . . . .35
. .
3.2.6 Determinare procente în volume absolute de materiale : . 36
3.2.7 Determinare de la compacitatea betonului . . . . . . . . . . . 37
. . . . .
3.2.8 Determinarea masse de granulare . . . . . . . . . . . .38
. . . . .
3.3 Prezentare formulări elaborate pentru studiile noastre . . . . . . . .39
. . .
3.3.1 Determinare din raportul C/E . . . . . . . . . . . . . . 39
. . . . . . .
3.4 Concluzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
. . . . . . . . . . . .

4Fabriț iere beton 44

5 Controale de la calitate a betonului obț inut ș i interpretarea rezultatelor 47

5.1 Caracteristici beton în stare proaspătă . . . . . . . . . . . . . . 47
. . . . . . .
5.2 Caracteristici beton în stare întărită. . . . . . . . . . . . . . 48
. . . . . . .
5.3 Interpretare rezultate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
. . . . . . . . .

Bibliografie 53
Tabelul figurilor

Metode teste de rezistenț ă la tracț iune. . . . . . . . . . . .11. . . . .

1.2 Exemple curbe granulare de agregate pentru beton. . . . . . . 17
. . .
1.3 ilustra ț iegraficul producț iei de ciment. . . . . . . . . . . 22
. . . . .
1.4 Minerale clinker în ciment Portland. . . . . . . . . . . . .22
. . . . .
1.5 Compozi ț iecimenturile conform standardului SN EN 197-1 . . . . . . . . . 24
. . . .
1.6 Denumire, abreviations si descrierea adjuvantilor. . . . . . . . . 26
. . . .

2.1 curbă granulometria nisipului 0/6 . . . . . . . . . . . . . . . 29

. . . . . . .
2.2 curbă granulometria granulelor 10/15 . . . . . . . . . . . . . 30
. . . . . .
2.3 curbă granulometria granulatului 6/10. . . . . . . . . . . . . .31
. . . . . .
2.4 curbă granulometric al amestecului de agregate . . . . . . . . . . 31
. . . . .

3.1 Abac permiț ând determinarea deCopt.. . . . . . . . . . . . . . . . 34

..
3.2 Determinare procentaje în volume absolute de material. . . . . 37
. .
3.3 Dozare cimentul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
. . . . . . . . . . .

4.1 Malaxeur beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

. . . . . . . . . . .
4.2 Tabel vibrante. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45
. . . . . . . . . . .
4.3 Epruvete după vibraț ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
. . . . . . . . .

5.1 curbă histograma căderii . . . . . . . . . . . . . .47

. . . . . .
5.2 Provă supus comprimării. . . . . . . . . . . . . . . .48
. . . . . . .
5.3 Curbe rezistenț e la compresiune . . . . . . . . . . . . . .50
. . . . . .
5.4 Histograme rezistenț e la compresiune . . . . . . . . . . . .50
. . . . .

eu
Lista tablourilor

1.1 Lec ț iigranulats utilizaț i[1]. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

. . . . . . . . . .
1.2 Tipuri nisipuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
. . . . . . . . . .
1.3 Cerin ț ereferitor la rezistenț ele cimentului ș i la timpii de început de prindere
conform normei SN EN 197-1.. . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
. . . . . . . . .

2.1 Compozi ț iechimie a cimentului utilizat. . . . . . . . . . . . . . 27

. . . . . . .
2.2 Compozi ț iemineralogic al cimentului utilizat . . . . . . . . . . . . .27. . . . .
2.3 caracteristică fizica nisipului 0/6 de Kilobelobé . . . . . . . . . .28
. . . .
2.4 Analiză granulometric nisip 0/6 . . . . . . . . . . . . . . . .28
. . . . . . .
2.5 caracteristică fizica granulatului 10/15 de Kilobelobé . . . . . . . .29
. . .
2.6 Analiză granulometria agregatului 10/15 . . . . . . . . . . . . 29
. . . . . .
2.7 caracteristică fizica granulatului 10/15 de Kilobelobé . . . . . . . .30
. . .
2.8 Analiză granulometric al agregat 6/10 . . . . . . . . . . . . . 30
. . . . . .

0
3.1 Coeficient granularG în funcț ie de calitate ș i dimensiunea maximă a
granuleDmax.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
. . . . . . . . . . . .
3.2 Corec ț iepe dozajul de aluat în funcț ie deDmax.. . . . . . . . . 34
. . . .
3,3 K funcț ia formei granulelor, modul de vibraț ie ș i dozarea în
ciment.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
. . . . . . . . . . . . .
3.4 Compacitate beton în funcț ie deDmax, de la consistenț ă ș i a strângerii . .38

3.5 Compozi ț iede formulă 1 în 1m3. . . . . . . . . . . . . .41

. . . . . .
3.6 Compozi ț iede formulare 2 în 1m3. . . . . . . . . . . . . .42
. . . . . .
3.7 Compozi ț ieformulare 3 în 1m3. . . . . . . . . . . . . .42
. . . . . .

5.1 Rezultate d’affaissement la conul lui Abrams . . . . . . . . . . . . . 47

. . . . . .
5.2 Eseu decompresie după 7 zile . . . . . . . . . . . . . . . .49
. . . . . . .
5.3 Eseu decompresie după 14 zile . . . . . . . . . . . . . . . .49
. . . . . . .
5.4 Eseu de comprimare după 28 de zile . . . . . . . . . . . . . . . .49
. . . . . . .

ii
Listele simbolurilor ș i abrevierilor

fcrezistenț ă la compresiune pe cub

KBcoeficient dependent de tipul de granulă utilizat
fmcrezistenț a la compresiune a mortarului standardizat
Eef fconț inut eficient de apă (l/m3 )
a : conț inut de aer.
Granulat
S : Faur
d : dimensiune inferioară a granulatelor
D sau Dmax: dimensiunea superioară a granulelor
Mf : Module de fineț e
Coeficient de Aplatizare
P % : Porozitate
W : Conț inut de apă
Rata de absorbț ie a apei
ES : Echivalent de nisip
VB : Valoarea Albastrului de Metilen
P : La curăț enia granulelor mari
NR :Non Reactiv
PR : Potentiv Reacț ionali
PRP: Potenț ial Reactivi cu efect de Pessimum
Micro-deval
LA : coeficient los angeles
σ208Rezistenț a medie la compresiune a betonului la 28 de zile în MPa
σc0Clasa reală a cimentului la 28 de zile în MPa
C : Dozare în ciment
E : Dozaj în apă
G0Coeficient granular
MvappMasa volumică aparentă

iii
MvabsMasa volumică absolută
Aff. :Affaissement la conul lui Abrams
Norme franceză
Norme europene
SN : Norme elveț iene

iv
INTRODUCERE GENERALĂ

Problematică ș i obiective
Betonul este de neînlocuit în domeniul construcț iilor, din motive economice
şi tehnici. Compromisul găsit între rezistenţa mecanică, economie, estetică şi fa-
cilită de mise en oeuvre, oferă acestui material prima poziț ie în construcț ii la nivel
mondial. La nivel regional ș i naț ional, betonul este materialul de construcț ie utilizat de
excellence în cadrul tuturor ș antierelor, atât în sectoarele construcț iilor, cât ș i în cele
lucrări publice; nu are un substitut economic ș i performant care să aibă aceleaș i
calităț i. Rezistenț a la compresiune prezintă, în general, o imagine de ansamblu a calităț ii
dintr-un beton deoarece este direct legată de structura pastei cimentului hidratat. De
în plus, rezistenț a betonului este aproape în mod invariabil elementul cheie în cadrul proiectării
structuri din beton ș i stabilirea specificaț iilor de conformitate.

Ș i betonul este un material pur local, proprietăț ile sale sunt de asemenea ș i rămân strânse
declara ț ii legate de condi ț iile locale (constituen ț i, fabricare, punere în aplicare, condi ț ii
climatic, etc. . . ). De mult timp, de fapt, relaț ia dintre compoziț ia betonului ș i
rezistenț a sa la compresiune a interesat cercetătorii. Cu toate acestea, nicio teorie fundamentată
mentale ș i universal adoptată nu există în acest domeniu, dincolo de noț iunea comună de
raport apă/ciment. Abrams (1919) a fost probabil primul care a arătat importanț a
de ce parametru de care depinde rezistenț a la compresiune, în timp ce, cu douăzeci de ani în urmă-
vant, Féret (1892) prevedea rezistenț ele (la tracț iune ș i la compresiune) în funcț ie de
concentrarea volumetrică a cimentului în pastă. Cu toate acestea, deș i raportul apă/ciment
fiind o noț iune de bază în tehnologia betonului, nu este suficient pentru o stăpânire
componentele rezistenț ei la compresiune.

Problematica cercetării noastre este, aș adar, să ș tim influenț a materialelor inerte între
alte granulare asupra rezistenț ei la compresiune ș i lucrabilităț ii unei betoni. Aș adar
la această întrebare la care vom încerca să răspundem pe parcursul lucrării noastre.

1
Astfel, această lucrare va avea ca obiectiv să arate influenț a agregatelor asupra rezistenț ei la
compactarea ș i lucrabilitatea unui beton. Ș i de asemenea, de a determina ce proporț ie de piatră spartă
ce tip de nisip (granulatele) trebuie să avem pentru a obț ine cele mai bune performanț e mecanice
dintr-un beton.

Pentru a atinge acest obiectiv, am decis să efectuam testul de rezistenț ă la com-

presiune ș i încercarea de rezistenț ă la tracț iune prin îndoire pe diferite eș antioane de beton
nu dimensiunea granulatului variază, respectând totodată faptul că raportul G/S trebuie să fie inclus
între 1 ș i 3.

Plan de lucru
În afară de introducere, acest lucru va include cinci capitole.

Primul capitol va fi dedicat unei studii bibliografice despre beton ș i despre acestea
proprietăț i. Acest capitol conț ine trei părț i :

— În prima parte a acestui capitol vom vorbi despre beton în general: noi
vom vorbi despre tipurile de beton ș i despre formularea acestuia, despre principiul de
formularea betonului, vom oferi, de asemenea, avantajele ș i dezavantajele acestuia
beton, iar pentru a încheia această parte, vom oferi caracteristicile mecanice
beton întărit.
— În a doua parte, vom discuta despre diferi ț i constituen ț i ai betonului.
În al doilea capitol, vom prezenta diferitele caracteristici ale
materiale pe care le-am folosit pentru a confectiona epruvetele de beton.
•În capitolul trei vom vorbi despre formularea betonului. Într-un pre-
în acest loc vom expune metoda pe care am folosit-o pentru formulare
ș i apoi vom arăta diferitele formulări pe care le-am folosit.

În capitolul patru vom vorbi despre fabricarea betonului. Aici vom ...
oferiț i modul de operare pe care l-am urmat pentru a prepara betonul nostru ș i
noi vom prezenta ș i materialele pe care le-am folosit pentru a confecț iona
epruvete de beton.

•Ultimul capitol va fi dedicat întâi studiului caracteristicilor bé-

2
 tonelor pe care le-am fabricat ș i această studiu va fi realizat pe baza rezultatelor pe care le-am

am obț inut efectuează teste pe beton în stare proaspătă ș i în stare întărită. Ș i

în al doilea rând, la interpretarea rezultatelor pe care le-am obț inut pentru a determina
ner influenț a raportului G/S asupra manevrabilităț ii ș i rezistenț ei la compresiune.
Rezultatul final va fi obț inerea unei formulări granulare care asigură cele mai bune performanț e.

mecanisme mecanic al betonului.

Într-un final, o concluzie generală referitoare la aceste lucrări ș i recomandări pentru viitor.
lucrările eventuale sunt propuse.

3
Capitolul 1

Studii bibliografice ș i cadru

teoretică a studiului

1.1 Generalită ț i despre Beton

1.1.1 Defini ț ie

Betonul este un amestec de mai multe componente: ciment, apă, granule ș i, cel mai adesea,
adjuvanț i care constituie un ansamblu omogen. Componentele sunt foarte diferite: ale lor
masele volumetrice variază, în betoanele obiș nuite, de la 1 (apă) la 3 (ciment)t/m3; aceș tia
dimensiunile cerealelor lor variază de la 0.5µm(granulile cele mai fine ale cimentului) la 25 mm
(gravillons)[8].

1.1.2 Tipul ș i formularea betonului

Tip de beton

Betonul gata de utilizare:

Betoanele Prête de Utilizare, abreviate BPU, sunt betoane concepute ș i produse
industrial în o centrala de beton. Betonul este livrat proaspăt pe ș antier
în camioane-toupie. Este pregătit să fie pus în aplicare fie direct cu
goulotte camionului-toupie, fie cu ajutorul unui covor sau a unei pompe de b éton[3].
Betonul armat :
Betonul armat este un material compozit care combină proprietăț ile mecanice ale betonului
şi cele din oţel (aliaj de fier şi carbon în procentaj mic).
Rezistenț a la tracț iune a betonului fiind destul de slabă, se adaugă armături.
în o ț el care vin să întărească betonul. O ț elul având o bună rezisten ț ă atât
în tracț iune cât ș i în compresiune, compensează slăbiciunile betonului ș i astfel întârzie
deschiderea microfisurilor care apar atunci când betonul nu mai rezistă la
tractiune[3].

4
Betonul fibros:
Betonul fibros este un beton în care sunt incorporate fibre sintetice sau
metalice. Ca ș i pentru betonul armat, firele întăresc betonul. Acesta permite
o rapiditate mai mare ș i o uș urinț ă mai mare în implementare datorită
sunt supresia punerii în aplicare a armăturii ș i o limitare a fisurării datorită
cu un număr mare de fibre dispersate în béton.
Betonul precomprimat:
Tehnici care constau în întinderea (ca niș te arcuri) a oț elurilor care constituie ar-
maturează betonul ș i, prin urmare, îl comprima, în repaus, pe acesta.

În pre-tensionare (cea mai frecvent utilizată în construcț ii), armăturile sunt puse în
tensiune înainte de turnarea betonului. Apoi sunt eliberate, punând astfel betonul în
compresie prin efect simplu de aderenț ă. Această tehnică nu permite atingerea
valori de precomprimare la fel de mari ca în post-tensiune.
La post-tensiune constă în plasarea cablurilor de preacordare în ț evi incorpore.
porées în beton. După întărirea betonului, cablurile sunt întinse cu ajutorul unor cilindri.
mod de a comprima lucrarea în repaus. Această tehnică, relativ complexă, este
în general rezervată pentru lucrări mari (cum ar fi podurile) deoarece necesită
implementarea „pieselor de capăt” voluminoase (dispozitivele puse în aplicare de o parte ș i
d'autres lucrări ș i care permit tensiunea cablurilor).
Preîncărcarea permite cre ș terea rezisten ț ei pieselor din beton, ș i
de a extinde raza de acț iune a elementelor portante. Aceasta echilibrează eforturile sarcinilor ex-

interioare ș i evită astfel ca betonul să se crape. Compresia iniț ială introdusă

datorită preîncărcării în partea inferioară a grinzilor se opune tracț iunilor
generate de sarcinile ș i suprasarcinile aplicate pe poutre[3].
Betonul de înaltă performan ț ă:
BHP-urile sunt betonuri denumite de înaltă performanț ă deoarece au caracteristici superioare.

caracteristici ale betonului normal, cum ar fi:

O rezisten ț ă mai bună la compresiune, ceea ce permite o reducere a cantită ț ii
títulos de beton necesare.
•O mare fluiditate (datorită superplastifiantelor) ceea ce permite o mai bună turnare
în operă, o pompare mai bună ș i nu necesită vibrarea betonului pentru a obț ine
o suprafaț ă netedă.
•Necesită ț i de apă mai scăzute.

5
 În plus, BHP-urile au o durabilitate mai mare care rezultă din compacitatea lor ridicată.
ș i de foarte porozitatea lor scăzută, ceea ce reduce cantitatea de agenț i agresivi care pătrund
în beton ș i astfel protejează armăturile de coroziune ș i creș te rezistenț a
betoni în ciclul îngheț /dezgheț .
Betonul proiecat :
Betonul proaspăt este un beton care este proiectat cu viteză mare pe o suprafaț ă.
metoda aerului comprimat. Forț a impactului asupra suprafeț ei comprimă materialul acest
ceea ce îi împiedică să se prăbuș ească sau să se scufunde. Betonul proiectat are proprietăț i similare

la celor dintr-un beton obiș nuit de compoziț ie similară ș i realizat în mod uzual
şi ce nu este de fapt decât o metodă de implementare diferită. Această metodă permite
de a evita utilizarea cofrajelor, aceasta necesită doar o singură suprafaț ă de suport ș i
poate fi utilizată pe suprafeț e curbate ș ineregulate
Există două procese pentru a face beton proiectat, procesul prin metodă uscată ș i cel
prin cale umedă :

— Procedeul prin metodă uscată este cel mai utilizat pentru reparaț ii. Materialele
secs, adică cimentul ș i agregatele, sunt încorporate direct într-o
canalizare, unde sunt transportaț i prin aer comprimat până la lance. Apa
sub presiune este introdus în amestec la ieș irea duzei. Procesul
pe calea uscată are avantajul de a putea fi oprit ș i reluat în orice moment pe parcurs
lucrările, deoarece betonul fiind uscat în lance nu riscă să se solidifice.
Rezistenț e mari pot fi obț inute cu uș urinț ă prin acest proces, deoarece este
permite atingerea unor raporturi scăzute apă/liant. Dezavantajul procesului uscat
Este că dozarea apei în amestec se face direct la lance, prin
lancier, ceea ce complică controlul calităț ii.
— Procedeul prin metoda umedă implică faptul că un beton sau un mortar este pompat de

mod convenț ional ș i proiectat cu viteză mare împotriva unei suprafeț e receptoare în
utilizând aer comprimat adăugat la lance. Procesul prin metodă umedă este
în special utilizat atunci când volumele de produs sunt importante. Controlul
calitatea este mai simplă cu acest procedeu, deoarece utilizând un beton convenț ional,
doza constituenț ilor amestecului este cunoscută[3].
•Betonul autocompactant, autopla ț uit ș i autonivelant :
Acestea sunt betoane foarte fluide, omogene ș i stabile, realizate fără vibraț ie
în cofraj, se aș ează fără strângere. Se caracterizează prin...

6
 capacitate mare de curgere fără alterarea stabilităț ii, pompatabilitatea ș i
menț inerea prelungită a fluidităț ii. Ele se deosebesc de betonul obiș nuit prin
proprietăț ile lor în starea proaspătă, compromis între fluiditate, rezistenț ă la segregare. Ei
prezintă în starea întărită performanț e analogice cu cele ale betonului tradiț ional
implementat prin vibraț ie[3].
Betonul cavernic, drenat ș i poros:
Acestea sunt betoane cu structură deschisă, cu granulometrie discontinuă, având, în stare
durci, des vides între cele mai mari elemente granulate. Porozitatea deschisă utilă
(procentajul golurilor care comunică între ele ș i cu exteriorul) reprezintă atunci
peste 10% din volumul betonului compactat. Betonul devine astfel suficient de
reux pentru a fi drenatt[3].

•Betonul cu ciment aluminos sau betonul topit :

Betonul din ciment aluminic este un beton în care liantul folosit este cimentul
aluminat. Este un ciment pe bază de aluminati de calciu. Aceș ti aluminati nu
nu eliberează var în timpul hidratării ș i oferă mai multe proprietăț i speciale
cu beton sau cu mortar aluminous. Acest lucru permite:

— o prindere rapidă
— o rezisten ț ă chimică ridicată
– o rezisten ț ă ridicată la uzură
— o rezisten ț ă la temperaturi ridicate
— o accelerare a preluării în vreme rece

Acest beton are o bună rezisten ț ă la medii agresive ș i dezvoltă rapid

demen ț i rezisten ț e mecanice ridicate. Când con ț ine agregate artificiale
cieli pe bază de aluminiu, are de asemenea proprietă ț i refractare (inertie mare
termic)[3].
Betonul decorativ:

•Betonul bucarat: beton decorativ care pune în valoare agregatele. Este realizat
cu ajutorul unei maș ini care erodează betonul la suprafaț ă pentru a face să apară
granule.
Betonul dezactivat: beton decorativ care pune în valoare pietri ș urile incluse în

7
 betonul. Pentru a obț ine acest rezultat, se aplică în timpul turnării, un întârziator de
prise pe suprafaț a pe beton proaspăt imediat după punerea în aplicare. Câteva ore
apoi, se efectuează o curăț are cu jet de apă cu presiune înaltă, pentru a face să apară
les gravillons en relief par rapport aumortier.

formularea betonului

Introducere
Formularea unui beton constă în a determina un amestec optim al agregatelor de care dispunem,
precum ș i dozajul în fine (ciment, aditivi) ș i în apă pentru a obț ine calităț ile dorite
pentru construcț ia lucrării. Au fost elaborate numeroase metode în funcț ie de
evaluarea cunoș tinț elor referitoare la constituenț i ș i rolul acestora, tehnologiile ș i
de experienț a acumulată pe ș antiere. Un punct comun în toate studiile de compoziț ie
constă în căutarea împreună a două calităț i esenț iale: deschiderea ș i rezistenț a
Vom observa că aspectele legate de no ț iunea de durabilitate sunt abordate în mod
normalizată în func ț ie de mediul de expunere. Am văzut că un beton
mai întâi o suspensie foarte concentrată de granule (marmură, nisip, ciment, aditiv)
în apă. Deș i abordarea compacităț ii optime poate fi slabă în mod global,
este, în practică, convenabil să se facă distinc ț ia între scheletul granular inert pe de o parte ș i
aluat de altă parte (amestec de fine ș i apă). Din această cauză, o noț iune de dozare optimă în fine

rezultant din conceptul de compacitate, există ș i depinde doar de dimensiunea maximă a

granulats (D) ș i de granulozitatea acestor fine. curba granulozităț ii optime a
granulats este atunci independent de liant dacă dozarea în fine ested’optimal[5].
Formularea unui beton se rezumă atunci în patru etape majore:
•Determinarea dimensiunii maxime a agregatelor ;
•Determinarea curbei granulometrice optime a granulelor;
•Determinarea dozajului de apă ș i aer, în func ț ie de obiectivul de lucrabilitate;
• Ș i de determinare a dozajului optim în fine, care va fi fractionat în ciment
ș i în plus, în funcț ie de obiectivele de rezistenț ă ș i respectând prescripț iile
legate de durabilitate.
metode diferite de compunere a betonului :
•Metodele BOLOMY
Metodele lui ABRAMS
•Metodele deFAURY
Métodele deVALETTE

8
 •Metodele JOISELE
•Metodele lui DREUX GORISSE

1.1.3 Caracteristici mecanice ale betonului întărit

Rezistenț ă la compresiune

Rezistenț a descrie sarcina necesară ruperii materialului raportată la suprafaț ă

aplicării acestei sarcini. Rezistenț a la compresiune corespunde, aș adar, la tensiunea
de compresiune pe care betonul o poate suporta. Rezistenț a la compresiune reprezintă
principale, ba chiar adesea singura caracteristică solicitată a unui beton întărit. Conform compoziț iei sale-

betonul poate prezenta o rezistenț ă la compresiune moderată, aproape de cea a unei

cărămidă din argilă sau dintr-un lemn moale. Poate atinge de asemenea o valoare ridicată,
echivalent cu cel obț inut pe un oț el de construcț ie curentt[6].

Rezistenț a la compresiune a betonului este reglementată în esenț ă de proprietăț ile pastei

de ciment, de granule ș i de aderenț a acestora.

Încercarea de rezistenț ă la compresiune:

Rezistenț a la compresiune este, în general, măsurată cu ajutorul probelor confectionate
în afară de, de exemplu, cuburi, silindre, prisme sau morcovi. Ea este influenț ată de:
•l-a ș ezarea epruvetei, raport între înăl ț ime (h) ș i lă ț ime (l) sau diametru (d)
•viteza de cre ș tere a sarcinii
•dimensiunea epruvetei (în raport cu diametrul maxim al granulatului)
•con ț inutul de apă ș i paralelismul planurilor probelor.
Evaluarea rezistenț ei la compresiune la 28 de zile:
Formula semi-empirică a lui Bolomey permite o estimare a rezistenț ei la compresie
sion la 28 de zile. Pe baza rezistenț ei la compresiune a probelor de mortar (pentru
măsura rezistenț ei la compresiune a cimenturilor conform standardului SN EN 196-1) ș i la
cu ajutorul unor factori de corecț ie, rezistenț ele la compresiune corespunzătoare
poate fi calculată pentru beton. În absenț a rezultatelor testelor sau pentru un nou
formularea betonului, rezistenț a probabilă poate fi determinată cu ajutorul formulei (vezi
1.1) [6].

C
fc= KR .fmc. − 0.5 (1.1)
Eef f− A
fcrezistenț ă la compresiune pe cub

9
 KBcoeficient dependent de tipul de granulat utilizat

fmcrezistenț a la compresiune a mortarului normalizat

Cteneur în ciment (kg/m3 )

Eef fteneur în apă eficace (l/m3 )

Atenuator de aer.

Rezistenț ă la tracț iune

Generalităț i
Sub solicitare la tracț iune, betonul prezintă o rezistenț ă foarte scăzută ș i un comportament-
ment fragil. În general, rezistenț a la tracț iune este neglijată de designeri în
calculi lor statice. Acest lucru necesită utilizarea unei armături care să preia integral
constrângeri de tracț iune în zonele întinse. În unele cazuri, rezistenț a la tracț iune
betonul joacă totuș i un rol indispensabil asupra stării limită de rupere a unui element
structural, de exemplu în ceea ce priveș te rezistenț a la efortul tăiat sau la perforare
dimensiuni de dale lipsită de căptuș eli, transmiterea eforturilor de la o bară dreaptă la alta
într-o zonă de suprapunere, difuzia forț elor concentrate, precum ș i rezistenț a
cotor de desprindere al unui ancoraj sigilat în beton. În plus, verificarea stării limite
de service necesită în mod imperativ cuantificarea rezistenț ei la tracț iune a betonului, astfel încât

de a determina amplitudinea zonelor fisurate ale structurii.

Rezistenț a la tracț iune depinde parț ial de aceleaș i factori de influenț ă ca rezistenț a
la compresie, adică proprietăț ile pastei de ciment întărite ș i aderenț a acesteia la gra-
nulat. Ca urmare, rezistenț a la tracț iune creș te atunci când raportul E/C scade,
dar cu mult mai puț in decât rezistenț a lacompresie.
Teste de rezistenț ă la tracț iune :
Rezistenț a la tracț iune a betonului poate fi măsurată prin teste de tracț iune directă sau
indirect prin încercări de feliere, respectiv de flexie vezi figura1.1

10
 Figura 1.1– Metode de testare a rezistenț ei la tracț iune

1.1.4 Avantaje ș i dezavantaje ale betonului

Avantaje :
Este ieftin, u ș or de fabricat ș i necesită pu ț ină între ț inere;
•Î ș i asumă toate formele care îi sunt date. Modificări ș i adaptări
du projet pe ș antier sunt uș or de efectuat;
Devine solid ca piatra. Utilizat corect, durează milenii.
rezistă bine la foc ș i la acț iuni mecanice uzuale;
Asociat cu structuri din o ț el, dobânde ș te proprietă ț i noi care îl fac
un material de constructie cu posibilităț i imense (beton armat, beton pre-
contraint);
•Este potrivit pentru construc ț ii similare. Asamblările sunt u ș or de realizat.
în cazul betonului turnat la fa ț a locului. În cele mai multe cazuri, dimensiunile
structurile ș i elementele de construcț ie din beton sunt suficiente pentru a nu necesita

problemă delicată de stabilitate;

Resursele necesare pentru fabricarea sa există în numeroase ț ări în
cantităț i aproape nelimitate;
Exigă pu ț in efort pentru sinefabricare

inconveniente

11
 •Greutatea proprie ridicată (densitatea de aproximativ 2,4 care poate fi redusă la 1,8 în
cazuri de betoane uș oare de structură ș i cu mai puț in de 1,0 în cazul betoanelor uș oare
d’isolatie);
•Are o izola ț ie termică slabă (poate fi îmbunătă ț ită u ș or prin adăugarea unei
straturi de produse izolante sau folosind betoane uș oare speciale;
Costul ridicat generat de distrugerea betonului în cazul modificării unui
lucrări[9].

1.2 Constituant de beton

1.2.1 Granulatele
Definiț ie

Cele mai multe definiț ii referitoare la agregate sunt împrumutate din textul normei XP
P 18-540 [2]. Un granulat este un ansamblu de granule cuprinse între 0 ș i 125 mm, destinat
în special la fabricarea mortarului, a betonului, a straturilor de fundaț ie ș i de bază, de
legătură ș i rulare a carosabilului, a fundaț iilor ș i balasturilor căilor ferate, a remblais[4].
Granulele sunt obț inute prin exploatarea zăcămintelor de nisip ș i pietriș de origine
aluvionar terestru sau maritim, prin măcinarea rocilor masive (calcaroase sau eruptive)
sau prin reciclarea produselor precum materialele de demolare. Natura lor,
forma ș i caracteristicile lor variază în funcț ie de zăcăminte ș i tehnicile de
producț ie. Natura minerală a granulelor este un criteriu fundamental pentru utilizarea sa,
fiecare rocă având caracteristici specifice în ceea ce priveș te rezistenț a mecanică,
de tenue la îngheț ș i proprietăț i fizico-chimice. Granulatele cele mai utilizate pentru ...
fabricarea mortarului ș i a betonului sunt elaborate din roci de origine aluvionară
(granulate rulate sau semi-crumble) sau din roci masive (granulate sfărâmate).
Dimensiunea unui granulat răspunde unor criterii granulometrice precise. Granulatele sunt
clasaț i în funcț ie de granularitatea lor (distribuț ia dimensională a granulelor) determinată
prin analiza granulometrică cu ajutorul site-urilor.

Granulatul este denumit prin perechea d/D cu:

d : dimensiune inferioară a granulatului
D : dimensiunea superioară a granulatului

12
 Granulatele cele mai utilizate
Dimensiuni ale familiilor Caracteristici
Umpluturi 0/D D <2mm cu 85% trecere la 1.25 ș i 70% trecere la 0.063 mm
Sable 0/D d=0 etD≤ 4mm
Grav 0/D D≥ 6.3
Gravilă d/D d≥ 2mmetD≤ 63mm
Ballasturi d/D d=31.5 mm ș i D=50 sau 60 mm

Tabelul 1.1– Granulateleutilizate[1]

Tipurile diferite de granulare

Granulatele utilizate pentru beton sunt de origine naturală, artificială sau reciclată:
•Naturale, atunci când provin din rocă moale sau masivă ș i nu suferă nicio
tratament altul decât mecanic (reducerea dimensiunilor);
•Articole, atunci când provin din transformarea atât termică, cât ș i mecanică
de roci sau de minerale ;
•Reutiliza ț i, atunci când provin din demolarea lucrărilor sau când sunt reutiliza ț i
.

1. Granule naturale

Granulii naturali provin din roci moi sau masive. Rocile moi
(materiale alluviale) sunt exploatate de-a lungul cursurilor de apă ș i al râurilor. Rocile
masivele calcaroase constituie bazinele sedimentare ș i lan ț urile recente;
roci masive eruptive constituie masele vechi.

Diferite tipuri de granulat provenite din roci masive

Tipuri de roci masive Exemple de familii de granulate
Rocă magmatică ș i Rocă eruptivă Granit, Rhyolită, Porfir, diorit, bazalt, etc.
Roci sedimentare Argilă, argilă cuarț oasă, silex, calcare, etc.
Rocă metamorphică Gneiss, micaschisturi, quartzite, etc.

Tabelul 1.2– Tipuri de granulats[1]

Origine minéralogică
Printre agregatele naturale, cele mai utilizate pentru beton provin din roci.
dimenț ionale silicioase sau calcaroase, de roci metamorfice cum ar fi cuarț ul ș i

13
 quarț ite sau roci eruptive precum bazalturile, granitele, porfiriiyres[1].

Granulat roulés ș i granulat de cariere

Indiferent de originea lor mineralogică, agregatele sunt clasificate în două categorii

categorii.

Granulii de rocă moale, numi ț i rula ț i, a căror formă a fost dobândită prin
eroziunea. Aceste granule sunt spălate pentru a elimina particulele argiloase, dăunătoare
la rezistenț a betonului ș i cernuti pentru a obț ine diferite clase de dimensiuni.
Deș i se pot găsi diferite tipuri de rocă în funcț ie de regiunea de origine, agregatele
utilizate pentru beton sunt cel mai adesea silicioase, calcaroase sau silico-calcaroase. Ele
sunt exploatate în apropierea cursurilor de apă, în stratul freatic sau deasupra stratului freatic

sau pe funduri marine puț in adânci. Extracț ia este astfel realizată în funcț ie
depozitul uscat sau înapa
Granulatele de rocă masivă sunt ob ț inute prin detonare ș i concasare,
care le dă forme unghiulare. O fază de presortare este indispensabilă
la obț inerea de granule curate. Diferite etape de concasare duc la
obț inerea claselor granulate dorite. Granulatele sfărâmate prezintă
caracteristici care depind de un număr mare de parametri: origine de
stânca, regularitatea băncii, graduldeconcassage

2. Granulate artificiale

Granulatele artificiale pot fi utilizate pentru a realiza betoane pentru utilizări speciale
cifiques.
•Subproduse industriale, măcinate sau nuCele mai folosite sunt zgura
cristalizat zdrobit ș i zgura granulat de furnal obț inută prin răcire.
mentă în apă.
•Granule cu caracteristici ridicate Acestea sunt granule elaborate industrial
element pentru a răspunde la anumite locuri de muncă, în special granulate foarte dure pentru

reinforcer rezistenț a la uzură a placărilor industriale (granulate ferose) sau gra-

nulats refractari.

[Link] reciclate

14
 Granulatul reciclat este granulatul rezultat din transformarea materialelor inor
ganiques antérieurement utilizate în construcț ii. În această categorie se clasifică unele
granulate, cum ar fi betonul concasat, freza de asfaltetc[1].

Caracteristica granulatului

Granulatele utilizate în lucrările de construc ț ii ș i inginerie civilă trebuie să corespundă

impedimentele de calitate ș i caracteristicile specifice fiecărui uz. Proprietăț ile
granulatele sunt legate de caracteristicile intrinseci ale rocilor originale ș i de carac-
caracteristici de fabricare. Prelevarea unei mostre pentru caracterizare trebuie să se
realizat conform standardelor "NF P 18-553 ș i EN 932-1" referitoare la prelevare prin
"eș antionare" sau prin "cotelare". Granulatele sunt considerate obiș nuite atunci când
masa lor volumetrică este mai mare de 2t/m3ș i uș ori dacă masa lor este mai mică de 2t/m3 .
Granulatele trebuie să îndeplinească cerinț e ș i criterii de calitate ș i regularitate care
depind de originea ș i de procedura lor de elaborare.
Granulatele sunt astfel specificate prin două tipuri de caracteristici:

- Caracteristici intrinseci, legate de natura mineralogică a rocii ș i de

calitatea zăcământului, de exemplu:
•Masa volumul real.
Absorb ț ia apei ș i porozitatea
•La sensibilitate la înghe ț

•Rezisten ț a la fragmentare ș i la polisare.

- Caracteristici de fabricare, legate de procesul de exploatare ș i de producț ie
granulate precum, în special:

La granularitate
•Forma (aplatizare)
•La cură ț enia nisipurilor
despre agregate :

1. Analiză granulometrică
Analiza granulometrică este distribuț ia în greutate a particulelor unui material.
în funcț ie de dimensiunile sale [7]. Testul constă în a separa, printr-o serie de site, un
material în mai multe clase granulare de dimensiuni descrescătoare. Dimensiunile

15
de plasă ș i numărul de site-uri sunt alese în funcț ie de natura eș antionului
ș i precizia necesară [8]. Procentajele astfel obț inute sunt folosite, fie sub
forma lor numerică, fie sub o formă grafică (curba granulometrică). O
o continuitate bună a curbei granulo-metrice este necesară pentru a obț ine un beton
manevrabil
O nouă metodă mai sofisticată este de asemenea utilizată pentru determinarea
granulometria care se bazează pe procesarea imaginii. Granulometria este tratată
prin software-ul video granulometru VDG40, iar utilizarea sa este acoperită de norma
franceză "XP P 18- 566".
Figura de mai jos arată exemple de fuseau granule în interiorul cărora
trebuie să se afle fuzelajele de fabricaț ie a granulelor.

16
 Figura 1.2 – Exemple de curbe granulară a agregatelor pentru beton

[Link] de propreté
Lipsa de curăț enie a unui granulat este legată de prezenț a unor elemente fine care chiar
în cantitate mică sunt nedorite din următoarele motive; ele pot:

•Scăderea rezisten ț ei materialelor compozite

•Generarea de dificultă ț i în implementare
•A se opune unei bune aderen ț e a legăturilor la elementele granulare. (NF P 18-
591)
3. Eseu de echivalent de nisip cu 10% particule fine

Eseul de echivalenț ă a nisipului cu 10 % de fine, care permite măsurarea curăț eniei unui
sablarea se efectuează pe fracț ia unui granulat care trece prin sită cu ochiuri pătrate

17
 de 2 mm ș i a căror proporț ie a elementelor care trec prin sita cu ochiuri pătrate de
0,08 mm a fost redusă la 10 % cu ajutorul unui nisip corector (dacă această conț inut de fine
este superioară la 11%). Acesta reflectă în general calitatea elementelor fine,
exprimând un raport convenț ional volumetric între elementele nisipoase care
sedimentează ș i elementele fine care floculează. Valoarea echivalentului de nisip la
10 % de fines este raportul, înmulț it cu 100, al înălț imii părț ii nisipoase.
sedimentată, la înălț imea totală a floculantului ș i a părț ii nisipoase sedimentate.

4. Eseu de albastru de metilen

Acest eseu permite măsurarea capacităț ii elementelor fine de a adsorbi albastru de metilen.

tilen
Albastrul de metilen fiind absorbit preferenț ial de argile, materiile
organice ș i hidroxizii de fier, această capacitate explică în general ac-
activitatea de suprafaț ă a acestor elemente.

Se numeș te valoare de bleu des fine, cantitatea exprimată în grame de bleu de mé-
etilenă absorbită de 100 g de fine.
Dose de o soluț ie de albastru de metilen sunt adăugate succesiv la o
suspendarea încercării în apă. Adsorbț ia soluț iei colorate de către
priza de încercare este verificată după fiecare adăugare de soluț ie, efectuând un test la
tache pe hârtie filtrantă pentru a detecta prezenț a colorantului liber.
Când prezenț a colorantului liber este confirmată, valoarea de albastru de metilen
(MB sau MBF) este calculată ș i exprimată în grame de colorant adsorbit pe kg de
fracț ie granulară testată.
5.Măsurarea coeficientului de friabilitate al nisipurilor

Evoluț ia granulozităț ii este caracterizată prin cantitatea de elemente inferioare la

0,1 mm produse în timpul testului.
Ș i M este masa materialului supus testului iar m este masa elementelor inferioare
la 0,1 mm produse în timpul testului coeficientul de friabilitate al nisipului este:

m
FS= 100( )
M
Acest eseu constă în măsurarea evoluț iei granulo-metrice a nisipurilor produse prin frag-
mentaț ie într-un cilindru în rotaț ie cu ajutorul unei sarcini în prezenț a apei.

6.Măsura coeficientului de aplatizare

Eseul consta în efectuarea unei dublu filtrări. În primul rând, prin intermediul siturilor

18
 dupa analiză, eș antionul este fragmentat în diferite granule elementaredeu /Deu . Fiecare
granule elementaredeu /Deueste apoi cernut prin intermediul unor grile cu fante
paralele cu o lăț ime de distanț areDeu /2.
Coeficientul de aplatizare global este calculat ca masa totală a părț ilor
cules trecând prin grilele cu fante, exprimat ca procent din totalul de
masa uscată a particulelor supuse testului.
Dacă este necesar, coeficientul de aplatizare pentru fiecare agregat elementardEu /Deu
corespund trecerii prin sita pe grila cu fante corespunzătoare, exprimată în
procentajul masei acestui granulat elementar.

7.Măsura densită ț ii volumetrice

Densitatea reală se calculează pe baza raportului masă / volum. Masa
se determină prin cântărirea probelor de încercare saturate pe suprafaț ă uscată ș i din nou după

schimbare în cuptor. Volumul este calculat pe baza masei volumului de apă deplasat,
determinat sa fie prin reducerea greutăț ii, conform metodei coș ului din plasă sau prin
pesaj, conform metodei cu picnometrul.

8.Măsurarea con ț inutului de apă

Uscarea în cuptor oferă o măsură a cantităț ii totale de apă liberă prezentă în
o probă de granule. Această apă poate fi găsită fie la suprafaț ă, fie în interior
grăunț e, în porii accesibili apei. După cântărire, o probă este plasată
într-un cuptor ventilat la temperatura de (110 ± 5)C o .Prin măsurări succesive, ne
determină masa constantă a probei de test uscate. Proba de laborator,
apoi, prizele de probă sunt protejate împotriva oricărei pierderi sau câș tig de apă în toate
stadiile manipulării ș i pregătirii înainte de testare.

9.Măsurarea coeficientului de absorb ț ie a apei

Anumite materiale granulare pot prezenta o porozitate internă, precum cele

de origine vulcanică, care este dăunătoare, în special, pentru dozarea apei în beton
ceea ce influenț ează rezistenț a. Într-adevăr, determinarea coeficientului de absorbț ie
apa permite evaluarea cantităț ii de apă reț inute de porozitatea granulelor astfel
de a lua în considerare pentru dozarea eficientă a apei în timpul formulării betonului.
Se determină un coeficient de absorbț ie care este raportul dintre creș terea
masa eș antionului după imersie în apă, la masa uscată a eș antionului.
Această imbibare este obț inută prin imersarea probei în apă timp de 24
orele la 200Coeficientul de absorbț ie a apei AB este definit prin relaț ia:

19
 AB= ( M1− M0 )100
M1
M0masa eș antionului uscat după trecerea prin cuptor la 1050C
M1masa mostrei îmbibate

[Link] de rezisten ț ă la uzură (Micro-Deval)

Ș i un element suferă un frecare sub acț iunea unei pneumatice sau prin miș care
mentiuri relative ale boabelor care o înconjoară, există producț ie de pulbere; acesta este fenomenul

d’usure. Rezistenț a la uzură prin frecare este caracterizată prin testul Micro-Deval
care constă în a măsura, în condiț ii normalizate, uzura agregatelor pro-
duites prin frecare mutuală, în prezenț a apei ș i a unei sarcini abrazive, într-un
cilindri în rotaț ie (12 000 rotaț ii în 2 ore) conform standardului francez (NF P 18-
Rezistenț a la uzură se exprimă prin coeficientul Micro-Deval MDE.

MDE=(M)100Unde
m :

M : masa materialului supus testului.

m : masa elementelor produse după abraziune ș i uzură care este inferioară la 1,6
mm.
Acest rezultat, care este un număr fără dimensiune, corespunde fie coeficientului micro-
Deval sec (MDS), sau coeficientul micro-Deval în prezenț a apei (MDE).

11. Eseu de rezisten ț ă la ș oc (Los Angeles) :(NF P 18 – 573)

Acest test este folosit pentru a evalua duritatea agregatelor. Conform normei franceze (NF
P 18 – 573) constă în a măsura masa elementelor mai mici de 1,6 mm, produse
prin fragmentarea materialului testat (diametre între 4 ș i 50 mm) ș i că
se supune la ș ocul bilelor normalizate, în cilindrul maș inii Los Angeles
care efectuează 500 de rotaț ii.

Si M este masa materialului supus testului ș i m masa elementelor inferioare la

1,6 mm produse în timpul testului, rezistenț a la fragmentare la impact se exprimă
prin coeficientul los angeles LA. cu LA = (m/M)x100

1.2.2 Cementul

1. Introducere
Cimentul este un liant hidraulic. Prin aceasta se înț elege o substanț ă care, amestecată cu
Apa numită de gâchare este capabilă să se întărească atât în aer, cât ș i sub apă. Aluatul

20
 de ciment durcie prezintă o rezistenț ă mecanică ridicată ș i nu se dizolvă în
apa.

De la introducerea standardului european pentru ciment în Elveț ia, sortimentul de

cimenturile industriei cimentului elveț ian s-au mutat de la cimenturile Portland pure CEM
I vers cimente Portland compuse CEM II, adică. cimente care conț in, puse
în afară de clinker, alte constituente minerale. Recursul mai frecvent la altele
constituenț i principali cum ar fi calcarul, ș istul calcinat, zgura sau
Laitierul pentru fabricarea cimentului are diverse avantaje: reducerea
partea de clincher reduce pe de o parte emisiile de gaze de carbon ș i permite pe de alta parte

parte de a păstra rezervele de materii prime. În plus, dezvoltarea

betonului tip CEM II ș i CEM III permite utilizatorilor să optimizeze
proprietăț ile betonului în termeni de lucru, căldura de hidratare, durabilitate,
etc.

[Link]
În mod schematic, fabricaț ia cimentului Portland constă în pregătirea unui
amestec de calcar, marnă sau argile de granulometrie ș i compoziț ie chimică
definiț i, apoi să-l coaceț i până la pragul de topire la 1450C oș i în final, să măcinaț i produsul
din această gătire într-o pulbere de ciment fină, miscibilă ș i reactivă. În principiu, se
distingue trei etape în fabricarea cimentuluifig.1.3)

21
 Fig. 1.3 – ilustraț ie grafică a producț iei de ciment.

•Compozi ț ia mineralogică a cimentului de Portland:

vezi figura1.4

Figura 1.4 – Minerale din clincher în cimentul Portland.

[Link] normative Proprietă ț ile ș i cerin ț ele cimenturilor denumite cimenturi

curen ț ii sunt defini ț i în norma SN EN 197-1. Propor ț iile relative ale

22
 constituanț ii fiecărui tip de ciment sunt fixaț i. Norma conț ine cerinț e
laurea la căror constituente trebuie să satisfacă, precum ș i cerinț e privind
proprietăț i mecanice, fizice ș i chimice ale cimenturilor. În plus, norma reglează
criteriile de conformitate ș i cerinț ele de durabilitate.

•Tipuri ș i compozi ț ia cimenturilor

Norma SN EN 197-1 distinge douăzeci ș i ș apte de tipuri de ciment în cadrul familiei de

cimente curente, împărț ite în cinci tipuri principale denumite CEM I până la CEM V
conform figurii1.5
•Exigen ț e mecanice ș i fizice
Cimentul este produs conform claselor de rezistenț ă uzuale 32,5 MPa, 43,5
MPa ș i 52.5 MPa. Clasa de rezistenț ă 32.5 MPa se aplică exclusiv la
cimente speciale conform normei SN EN 14216. Fiecare clasă de rezistenț ă acoperă
rante este împărț ită în trei clase de rezistenț ă pe termen scurt, clasa L fiind
rezervată cimenturilor CEM III conform standardului SN EN 197-4 :

- L rezistenț ă scăzută pe termen scurt (indicat prin L = Scăzut), (numai pentru

cimentul de înaltă temperatură CEM III
- N rezisten ț ă la termen scurt normală, obi ș nuită (indicat prin N = Normal) ș i
- R rezisten ț ă ridicată pe termen scurt (indicat prin R = Rapid)
La figură1.3recapitulare a cerinț elor de rezistenț ă pe termen scurt ș i de rezistenț ă
curenț i, precum ș i timpul de început al prinderii pentru diferitele clase de rezistenț ă
cimentul. Rezistenț a curentă a claselor de rezistenț ă 32.5 ș i 42.5 MPa este de asemenea
limitată în sus.

Rezistenț ă la compresiuneN/mm2 ]
Clasă de rezistenț ă Începerea administrării[min]
2 zile 7 zile 28 de zile
32.5 L - ≥ 12.0
32,5 N - ≥ 16.0 ≥ 32.5 ≤ 52.5 ≥ 75
32.5 R ≥ 10.0 -
42.5 L - ≥ 16.0
42.5 N ≥ 10.0 - ≥ 42.5 ≤ 62.5 ≥ 60
42.5 R ≥ 20.0 -
52,5 L ≥ 10.0 -
52.5 N ≥ 20.0 - ≥ 52.5 - ≥ 45
52,5 R ≥ 30.0 -
Tabelul 1.3 - Exigenț e referitoare la rezistenț ele cimentului ș i la timpii de început al întăririi
conform normei SN EN 197-1.

23
 Influenț a rezistenț ei cimentului asupra rezistenț ei la compresiune a betonului nu este
pas liniar, deoarece aceasta depinde esenț ial de valoarea apă/ciment (valoare
E/C), agregate, compactare ș i îngrijirea betonului.

Figura 1.5 – Compoziț ia cimenturilor conform normei SN EN 197-1

1.2.3 Apa
Introducere

Apă joacă un dublu rol în tehnologia betonului. Pe de o parte, este necesară pentru
întărirea cimentului, deoarece reacț ia chimică a cimentului (hidrarea) este indusă
prin apă. Pe de altă parte, este indispensabilă pentru a asigura lucrabilitatea ș i o instalare
corectele betonului proaspăt.

Apa de amestecare este cantitatea de apă adăugată la amestecul de ciment, aditivi ș i

granulat în timpul malaxării betonului. Dacă sunt folosite adjuvanț i sau adaosuri sub
forme de soluț ii sau de suspensii, trebuie să se ț ină cont de aportul lor de apă dintr-o
cantitate de3l/m3 Conț inutul total de apă se compune din apa de amestecare ș i apa adusă

24
prin adjuvanț i ș i aditivi, precum ș i prin apă adsorbită pe suprafaț a granulatelor ș i
apa absorbită de granule. Prin apă eficace se înț elege suma apei de turnare,
apa adusă de adjuvanț i ș i aditivi, precum ș i apa adsorbită pe suprafaț a
granulats.

Exigenț e normative

Norma SN EN 1008 reglementează cerinț ele referitoare la apă de amestecare. Apa potabilă poate
a fi folosită fără control ca apă de gâchire. Toate celelalte tipuri de apă, cum ar fi
ape recuperate în centralele de beton, apa din pânza freatică, ape superficiale
apele naturale, precum ș i apele destinate utilizării industriale, trebuie dimpotrivă să fie supuse
analize în conformitate cu standardul SN EN 1008. Pentru a fi utilizate ca apă de
gâchage, ele nu trebuie să conț ină o cantitate prea mare de substanț e dăunătoare
susceptibile să genereze fenomenele următoare:

•încetinirea sau eliminarea procesului de preluare ș i întărire (de exemplu, zaharuri

et acizi humici)
•antrenament excesiv de aer implicând o scădere a rezisten ț ei betonului (de exemplu, micro-
organisme, uleiuri, grăsimi, suspensii, anumite săruri minerale)
corodarea armăturilor.
Apa destinată gâtării trebuie să fie clară, incoloră ș i inodoră. Nu trebuie să formeze
mousse persistenta dupa agitare si continutul de saruri alcaline trebuie sa ramana scazut in
beton ș i mortar. Impurită ț ile de natură organică trebuie să fie neglijabile. De
substanț e agresive numeroase sunt mai puț in temute în apa de deversare decât în
apa care va intra mai târziu în contact cu betonul întărit. De exemplu, o apă sulfatată sau
bogat în dioxid de carbon poate ataca sau distruge betonul întărit din exterior în timp ce
poate fi foarte bine utilizată ca apă de gâchire.

Adjuvan ț ii
Introducere

Adjuvanț ii sunt adăugaț i în beton în general sub formă lichidă. Aceș tia influenț ează prin efectele lor.
chimice ș i/sau fizice asupra proprietăț ilor betonului. În funcț ie de tipul de aditiv utilizat, el
este posibil să se modifice în mod ț intit atât proprietăț ile betonului proaspăt, de exemplu.
timpul de priza ș i lucrabilitatea, precum ș i caracteristicile betonului întărit, cum ar fi rezistenț a
la compresie ș i durabilitatea.

25
Utilizarea adjuvanț ilor este motivată de consideraț ii tehnologice ș i economice. Ad-
Adăugarea de cantităț i mici de fluidifianț i permite reducerea unei părț i din apa de amestec.
Este astfel posibil să se fabrice un beton cu o bună lucrabilitate, foarte dens, cu porozitate scăzută,

sită capilară ș i cu durabilitate îmbunătăț ită, reducând astfel raportul E/C. O

o mulț ime de substanț e organice ș i anorganice sunt utilizate ca agenț i activi ai
adjuvanț i. Pentru a produce un maximum de eficacitate, trebuie să fie ajustaț i la ciment. Efică-
capacitatea adjuvanț ilor pentru beton este de asemenea influenț ată de conț inutul de apă, nisip, intensitate

ș i durata de frământare, precum ș i temperatura.

Exigente normative

Norma SN EN 934-2 defineș te cerinț ele, conformitatea, marcajul ș i etichetarea

adjuvanț i (vezi figura)1.6).

Figura 1.6– Desemnarea, abrevierile ș i descrierea adjuvanț ilor.

26
Capitolul 2

Caracteristica materialelor locale

utilizat pentru fabricarea betonului

2.1 Introducere
proprietăț ile unui beton depind în esenț ă de calitatea materialelor utilizate. iată
de ce înainte de a formula sau a fabrica un beton este necesar să verifici proprietăț ile
ș i caracteristicile materialelor care îl compun, printre care cimentul, apa, agregatele
ș i adjuvanț ii. aceste proprietăț i sunt obț inute prin teste normalizate prezentate în
capitol anterior.

2.2 Cimentul
Cimentul folosit pentru această lucrare este un ciment compus de tip CEM II A-L 42.5R de
clasă de rezisten ț ă 42.5 MPa fabricată de compania Dangote ciment. compozi ț ia
Caracteristicile mineralogice, chimice, precum ș i cele fizice ale acestui ciment sunt prezentate
în tablourile următoaret[10]:
Caracteristici chimice

CaO (%)SiO2(%) Al2 O3(%) F e2 O3(%) Aș a că3MgO (%)

51.67 18.02 1.25 10.5 1.40 1.45 3.27 2.03

Tabel 2.1– Compoziț ia chimică a cimentului utilizat

C3 S C2 S C3 Un C4 AF
33.33 26.47 14.33 4.77
Tabela 2.2 – Compoziț ia mineralogică a cimentului utilizat

•Caracteristici fizice ș i mecanice:

27
 caracteristică Unitate Valoare
Masa volumică aparentă kg/m3 1100
Masa volumică absolută kg/m 3 3100
Consistenț ă % 31.15
Timp de luare minute 11.34
Rezistenț ă la compresiune MPa 22

2.3 Apa de gătire

Am folosit apa de la robinet ca apă de amestec; această apă este potabilă ș i, prin urmare, ea
respectă cerinț ele standardului SN EN 1008.

2.4 nisipul
sablul utilizat provine dintr-una dintre carierele companiei general malta Forrest situată la
Kilobélobé.

Modul de fineț e 2.56

teneur în apă 0,86%
sablon echivalent 62%

Tabel 2.3 - caracteristica fizică a nisipului 0/6 de Kilobelobé

Sita(mm)
8 0 0 100
6.3 5 5 100
4 36 41 99
2 554 595 80
0,5 1073 1668 45
0.08 966 2634 13
Tabel 2.4 – Analiza granulometrică a nisipului 0/6

28
 Figura 2.1 - curba granulometrică a nisipului 0/6

2.5 Granulele
Granulatii utilizate sunt: granulatul 10/15 ș i granulatul 6/10. Ambele provin de la
la cariere de l’entreprise general malta Forrest la Kilobélobé.
Granulats 10/15.

Modul de fineț e 6.73

tenor de apă 0,1%
Los Angeles 32%

Tabela 2.5 – caracteristica fizică a granulatului 10/15 de Kilobelobé

Cernere(mm)
16 34 34 99
14 88 122 96
10 1994 2116 27
8 744 2860 20
6.3 43 2906 0
4 3 2909 0
2 0 2909 0
0.5 0 2909 0
0.08 3 2912 0

Tabelul 2.6 – Analiza granulometrică a granulatului 10/15

29
 Figura 2.2– curbă granulometrică a granulatului 10/15

Granulat 6/10

Modul de fineț e 5.33

teneur în apă 0.8%

Tabelul 2.7– caracteristica fizică a granulatului 10/15 de Kilobelobé

Tamis(mm)
14 0 0 100
12.5 17 17 100
10 48 65 98
6.3 714 789 77
4 1828 2607 24
2 646 3253 5
0,5 48 3301 3
0.08 37 3338 2

Tabelul 2.8 – Analiza granulometrică a agregatului 6/10

30
 Figura 2.3 – curba granulometrică a agregatului 6/10

Figura 2.4 – curba granulometrică a amestecului de agregate

31
Capitolul 3

Formulele betonului

3.1 Introducere
Înainte de a confectiona un beton, există formularea. Această etapă permite cuantificarea
materiale diferite utilizate pentru a confecț iona betonul.
În acest capitol vom prezenta formularea pe care am folosit-o în munca noastră
adica cea a lui Dreux Gorisse ș i vom da cantităț ile fiecărui material conform
la formulare.

3.2 Metoda Dreux-Gorisse

3.2.1 Prezentarea metodei

Metoda de formulare Dreux-Gorisse permite determinarea cantităț ilor optime

de materiale (apă E, ciment C, nisip S, pietriș g ș i pietriș G) necesare la confectionare
un metru cub de beton conform documentului de specificaț ii.
Mai multe etape de calcul succesive sunt necesare pentru a obț ine formularea teoretică.
rique de beton
Determinarea raportului C/E
Determinarea lui C ș i E
Determinarea amestecului optim cu minimum de goluri
Determinarea compacităț ii betonului
Determinarea maselor de granule

3.2.2 Determinarea raportului C/E

Raportul C / E este calculat folosind formula lui Bolomey:

0 0 0
σ28= G σc(C/E− 0.5) (3.1)

32
Cu:
σ208Rezistenț a medie la compresiune a betonului la 28 de zile în MPa
σc0Clasa reală a cimentului la 28 de zile în MPa
Doza de ciment în kg pem3de beton
E = Doza totală de apă pe material uscat în litri pem3de beton
G0Coeficient granular(3.1)funcț ia calităț ii ș i a dimensiunii maxime a
granulate.

DimensiuneDmaxdesgranulaț i
Calitatea granulatelor
ÎnotătoareDmax<12.5mm Moduri 20<Dmax<31.5 GrosDm axa>50mm
Excelentă 0.55 0.60 0.65
Bun, curentă 0.45 0.50 0.55
Acceptabil 0.35 0.40 0.45
0
Tabelul 3.1 – Coeficient granularG în funcț ie de calitatea ș i dimensiunea maximă a
granuleDmax .

Aceste valori presupun că strângerea betonului va fi efectuată în condiț ii bune (de către
vibraț ie în principiu)

3.2.3 Determinarea lui C

Valoarea lui C este determinată folosind abacul din figura 1 în funcț ie de valorile lui C/E
ș i de consolidare la conul lui Abrams.

33
 Figura 3.1– Abac care permite determinarea deCopt.

Pentru aceasta, este suficient să poziț ionaț i pe aba cu valorile C/E ș i ale subsidenț ei la con.
cercetate. Punctul astfel obț inut trebuie adus paralel la curbele abacului
pentru a determina valoarea optimă aCopt. Peste 400 kg de ciment pem3de beton
vom prefera un supradosaj de ciment ș i utilizarea unui fluidifiant (Fluid.).

3.2.4 Determinarea lui E

Cantitatea de apă E necesară pentru prepararea betonului se calculează pe baza valorilor C/E.
et de C.
Corecț ii privind dozajul de ciment C ș i dozajul de apă E.
Când dimensiunea maximă a granulelorDmaxeste diferită de 20 mm, o corecț ie
privind cantitatea de aluat necesară pentru obț inerea manevrabilităț ii dorite. Corecț iile
(3.2)se referă la cantităț ile de apă ș i ciment (raportul C/E rămâne neschimbat).

Dimensiunea maximă a
5 8 12.5 20 31.5 50 80
granulaț iDmaxîn mm)
Corectare privind dozajul de
+15 +4 -4 -80
alu (în %)

Tabel 3.2 - Corecț ie asupra dozării pastei în funcț ie deDmax .

34
3.2.5 Determinarea amestecului optim la un minim de goluri

Este vorba despre a determina procentele de nisip, piatră spartă ș i bolovani care vor ...
a pune în aplicare realizarea unui schelet granular cu un minim de goluri. Cantităț ile de material
riaux de fiecare clasă granulară trebuie să fie judicioase pentru ca cele mai mici elemente
vin să umple golurile lăsate de cele mai mari. Curba granulometrică teoretică
Un material cu un minim de goluri poate fi schematizat printr-o linie poligonală. Demersul
propunerea făcută de Dreux pentru a determina amestecul optim cu un minim de goluri este următoarea

vante
Traseul liniei întrerupte de referinț ă
Determinarea procentajelor în volume absolute de materiale
Traseul dreptei de referinț ă din Dreux: Dreapta de referinț ă din Dreux reprezintă
curba ideală a unui material cu un minim de goluri. Este o dreaptă brizată a cărei punct de
brisure este definită prin abscisa sa X ș i ordonata Y :
Pe abscisă :
Ș iDmax≤ 20mmX =Dmax/2
Ș iDmax> 20mmModul(X) = (Modul(Dmax) + 38)/2
În ordonată :
Y = 50− D+√ K+ Ks+ Kp
A

Y este dat în procentaj de trecători cumulativi

K este un coeficient dat în tabel3.3,Ks ș i Kp fiind coeficienț i corectivi definiț i
par :
Ks (corecț ie suplimentară în funcț ie de granulatia nisipului) :
Ks = (6 Mfs– 15) unde Mfs este modul de fineț e al nisipului.
Kp (corectare suplimentară dacă betonul este pompat)
Kp = +5 până la +10 în funcț ie de gradul de plasticitate dorit.

35
 Vibraț ie Slabiciuni Normale Puternică
Forme des granulats (du Roulé Concassé Roulé Concassé Roulé Concassé
sablă în special)
400 + Fluide 2 0 -4 -2 -6 4
400 0 +2 -2 0 -4 -2
Dozaj în ciment
350 +2 +4 0 +2 -2 0
300 +4 +6 +2 +4 0 +2
250 +6 +8 +4 +6 +2 +4
200 +8 + 10 +6 +8 +4 +6

Tabelul 3.3 - K, funcț ia formei granulelor, a modului de vibraț ie ș i a dozei în

ciment.

3.2.6 Determinarea procentajelor în volume absolute de ma-

materiale

Pentru a determina procentele în volume absolute de granulare necesare confectionării

pentru un amestec cu un minim de vid, este necesar să se traseze aș a cum este indicat în figura 3

drepturile care leagă două câte două curbele granulometrice ale materialelor amestecului.
Aceste linii sunt definite de 5% refuz pentru materialul cu granularitate mică ș i de 5
% de trecere pentru materialul cu granulaț ie mare. Intersecț ia liniilor astfel trasate
cu dreapta ruptă de Dreux permite, prin prelungire pe axa ordonatelor, să determin
a lua în considerare volumele absolute ale fiecărui material. Aceste procente trebuie să
permite obț inerea unui amestec a cărui curbă granulometrică este apropiată de dreaptă
brisée de Dreux. Dacă curba amestecului obț inut este prea departe de curba de Dreux,
o ajustare a acestor procente poate fi necesară.

36
 Figura 3.2 – Determinarea procentajelor în volume absolute de material.

3.2.7 Determinarea compacită ț ii betonului

Pentru a determina masele de agregate care intră în compoziț ia betonului, este necesar
saire de determina compacitatea betonului care corespunde volumului absolut înm3de solide
conț inut într-un metru cub de beton (volumuri absolute de ciment, nisip, pietriș ș i
de gravier). Valoarea sa de bazăc0este funcț ie a dimensiunii granulatelor, a consistenț ei
amestecul ș i mijloacele de vibraț ie utilizate(3.4).Corecturic1 , c2etc3 )
funcț iile formei granulelor, masei volumice a granulelor ș i doza în
cimentul, trebuie adus(3.4): c= c0+ c1+ c2+ c3 .
Valoarea compacităț ii c a betonului permite determinarea volumului total absolut V de
granulats care intervin în formularea betonului:V= (c− Vc )undeVceste volumul de
ciment definit prinVc= C/ρs(c) undeρs(c) este densitatea volumetrică absolută a cimentului utilizat.

37
 Compacitatec0 )
Consisten ț ă Strângere
Dmax=5Dmax=8Dmax=12.5Dmax=20Dmax=31.5Dmax=50Dmax=80

Piquage 0.750 0.780 0.795 0.805 0.810 0.815 0.820

Molle Vibra ț ie 0.755 0.785 0.800 0.810 0.815 0.820 0.825
slabiciuni
Vibra ț ie 0.760 0.790 0.805 0.815 0.820 0.825 0.830
normale
Piquage 0.760 0.790 0.805 0.815 0.820 0.825 0.830
0.765 0.795 0.810 0.820 0.825 0.830 0.835
Plastic
slăbiciuni
0.770 0.800 0.815 0.825 0.830 0.835 0.840
normale
0.775 0.805 0.820 0.830 0.835 0.840 0.845
puternică
Vibra ț ie 0.775 0.805 0.820 0.830 0.835 0,840 0,845
Ferme (F) slabiciuni
Vibra ț ie 0.780 0.810 0.825 0.835 0.840 0.845 0.850
normale
Vibra ț ie 0.785 0.815 0.830 0.840 0.845 0.850 0.855
puternică

Tabela 3.4 – Compacitatea betonului în funcț ie deDmax, de la consistenț ă ș i de strângere

Notă :
Aceste valori sunt adecvate pentru agregate rotunde, altfel va fi necesar să se aducă
corecturile următoare:
Sablon rulabil ș i pietriș concasatc1= - 0.01)
Nisip ș i pietriș concasatc1=-0.03)
•Pentru agregatele u ș oare se poate reduce cu 0,03 valorile lui c : (c2= -0.03)
•Pentru un dozaj de ciment C=350kg/m3vom aduce termenul corectiv următor:

(c3= (C− 350)/5000)

3.2.8 Determinarea maselor de granulare

Cunoscând volumul total absolut al agregatelor (V) ș i procentele în volum absolut

de nisip (S %), de piatră concasată (g %) ș i de pietriș (G %), este atunci posibil să se determine
volum de nisip (Vs) de pietriș Vg ) ș i de pietriș (VG ) precum ș i masele lor respective
(S, g ș i G) :
V s= V∗ S% S= V∗ S% ∗ ρs(S)
V g= V∗ g% g= V∗ g% ∗ ρs(g)
V G= V∗ G% G= V∗ G% ∗ ρs(G)
În lipsa unor informaț ii precise cu privire la masele volumice absolute ale materialelor,

38
în prima aproximaț ie, putem folosi valorile următoare:ρs(c) = 3.1t/m3 , ρs(S) =
2.6t/m3 , ρs(g) = 2.6t/m3et ρs(G) = 2.6t/m3 .
Obț inerea formulei teoretice pentru beton
Formularea teoretică a betonului căutată este definită prin cantităț ile de apă E, de nisip
S, de gravil g ș i de pietriș G. Masa totală a unui metru cub de beton ∆o= (E+ C+
S+ g + G)este pentru un beton curent cuprins între 2.3t/m3et 2.5t/m3 . La formulare
obț inută rămâne teoretică ș i este necesar să o testăm ș i să o corectăm prin teste de laborator
înainte de a fi utilizată.

3.3 Prezentarea formulărilor elaborate pentru noi

studii
Formulările diferite au fost realizate conform metodei Dreux-gorisse. Factorul
diferenț iază aceste formulări este raportul G/S.
Se observă că raportul G/S trebuie să fie în general mai mic de 2 ș i nu trebuie să depăș ească
2.2. Într-adevăr, dacă este mai mare de 2.2, rezisten ț a la compresiune, precum ș i densitatea
vor creș te semnificativ, dar lucrabilitatea sau manevrabilitatea betonului va fi mai scăzută.
Compoziț ia este calculată conform următoarelor date:
Tip de beton: Obisnuit.
•Diametrul maxim al granulelor Dmax = 16 cm
Cele trei clase granulare: 0/6, 6/10 ș i 10/15.
•Livabilitatea betonului: plastic (Lărgirea la conul lui Abrams, A ff = 8±2 cm)
care este parametrul cel mai important pentru implementarea betonului.
•Strângere: vibra ț ie curentă (Masă vibrantă).
•Rezisten ț a caracteristică proiectată la 28 de zile pentru toate betoanele Rc28 = 25 MPa.

3.3.1 Determinarea raportului C/E

Începând de la formulă3.1se determină raportul C/E

C σ0
= 028 0 + 0.5
E G σc
0
σ28Rezistenț a medie la compresiune a betonului la 28 de zile în MPa
Pentru siguranț ă, rezistenț a vizată reprezintă o majorare de 15 până la 20% din rezistenț ă.
dorinț ă. Astfel, rezistenț a vizată.
0
De undeσ28= σ0n+ 20%σ0n= 25 + 0.2x25 = 30

39
σc0Classe adevărată a cimentului la 28 de zile în MPa

Pentru un ciment de 43.5 R, clasa este' = 51 MPa . C = Dozare în ciment în kg pem3

de beton
E = Dozaj în apă totală pe material uscat în litri pem3de beton
G0Coeficient granular(3.1)funcț ia calităț ii ș i a dimensiunii maxime a
granulaț i.
De unde obț inem un raport =EC 1.71

Dozarea cimentului

Dozajul cimentului se obț ine prin citirea abaș ului de mai jos, acesta fiind funcț ie de raportul
C/E ș i al affaissement.

Figura 3.3– Dozarea cimentului

Se obț ine o dozare de 350 kg/m3

40
Formularea unei

Dozajul cimentului: 350 kg/m3de undeVc= Mc /Dc= 350/3.1 = 113l

Raportul apă-ciment C/E = 1.71
Dozajul apei: E = C/1.71 = 350/1.71 = 204.68 Kg/m3
Raport G/S = 1.5
Dozarea granulatelor :
Condiț ii volumetrice :Vs+ VG+ Vc+ Ve+ Va= 1000l= 1m3
De unde vom avea: S + G + C + E +Vun= 1000 l , Volumul de aer reprezintă în general
2% din volumul total.
⇒ S + G + 113 + 204.68 = 1000 l, S + G = 682.42 l
S + G = 682.42 l [1]
G/S =1.5 [2] d’0ù G = 1.5*S
Prin înlocuirea [2] în [1] se obț ine 2.5 S = 682.42 l←→ S = 273 l ș i G = 409.45 l

Componente Cantitate în volum (l)

Ciment 42.5 113 350 3.1
Apă de gâchage 204 204 1
77,4 % 10/15 317.81 826.8 2.6
Gravier 409.45
22,4 % 6/10 91.68 238.368 2.6
Sable 100 0/6 273 709.8 2.6

Tabel 3.5– Compoziț ia formularii 1 în 1m3

Formularea doi

Dozajul cimentului: 350 kg/m3de undeVc= Mc /Dc= 350/3.113l

Raportul apă-ciment E/C = 1.71
Dozajul apei: E = C/1.71 = 350/1.71 = 204.68 kg/m3
Raport G/S = 1.7
Dozarea granulelor :
Condiț ii volumetrice :Vs+ VG+ Vc+ Ve+ Vo= 1000l= 1m3
De unde vom avea: S + G + C + E +Va= 1000 l , Volumul de aer reprezintă în general
2% din volumul total.
⇒ S + G + 113 + 204.68 = 1000 l , S + G = 682.42 l
S + G = 682.42 l [1]
G/S =1.7 [2] d’0ù G = 1.7*S

41
Înlocuind [2] în [1] obț inem 2.7 S = 682.42 l←→ 252.75 l

Componente Cantitate în volum (l)

Ciment 42.5 113 350 3.1
Apă de gătit 204 204 1
77,4 % 10/15 333.51 867.126 2.6
Gravieri 429.67
22.4 % 6/10 96.2 250.12 2.6
Sable 100 0/6 252,75 657.15 2.6

Tabel 3.6 – Compoziț ia formulării 2 în 1m3

Formulare trei

Dozajul cimentului: 350 kg/m3de undeVc= Mc /Dc= 350/3.1 = 113l

Raportul apă-ciment C/E = 1.71
Dozajul apei : E = C/1.71 = 350/1.71 = 204.68 kg/m3
Raport G/S = 1.5
Dozarea granulaț ilor :
Condiț ii volumetrice :Vs+ VG+ Vc+ Ve= 1000l= 1m3
De unde vom avea: S + G + C + E = 1000 l, Volumul de aer reprezintă în general 2% din
volum total.
⇒ S + G + 113 + 204.68 = 1000 l , S + G = 682.42

S + G = 682,42 l [1]

G/S = 2 [2] d’0ù G = 2*S

Prin înlocuirea [2] în [1] se obț ine 3 S = 682.42 l←→ S = 227,47 l ș i G = 454,94 l

Componente Cantitate în volum (l)

Ciment 42.5 113 350 3.1
Apă de gătit 204 204 1
77,4 % 10/15 353.12 918.112 2.6
Gravier 454,94
22.4 % 6/10 101.86 264.836 2.6
Sable 100 0/6 227.47 591.422 2.6

Tabelul 3.7– Compoziț ia formulării 3 în 1m3

42
3.4 Concluzie
În acest capitol am prezentat cele trei formulări pe care le-am elaborat cu
metoda Dreux-Gorisse ș i diferenț a dintre aceste trei formulări se află la nivelul
din raportul G/S.

43
Capitolul 4

Fabricarea betonului

În această secț iune, vom prezenta procedura utilizată pentru fabricarea noastră
beton. fabricarea sau confectionarea betonului trebuie să fie făcută cu precizie pentru a obț ine un
amestec bun de materiale diferite.
Iată de ce am folosit un malaxor.

Figura 4.1 - Malaxor de beton

Astfel, după ce au fost stabilite cantităț ile fiecărui material, modul de operare urmat pentru
confectionarea betonului a fost următoarea:
•Verifica ț i starea mucegaiurilor ș i unge ț i mucegaiurile pentru a facilita decojirea.

44
•Pregăti ț i diferitele cantită ț i ale constituen ț ilor.
•Pregăti ț i materialele pentru testele pe beton în stare proaspătă.
•Umidificatorul interior al mixerului pentru a evita o diminuare a apei de amestec.
•Versa ț i constituentele în malaxor într-o ordine descrescătoare: pietri ș 10/15,
gravier 6/10, nisip 0/6 ș i cimentul timp de un minut pentru o amestecare uscată.
•Adăuga ț i treptat apa de amestecare.
•După amestecare, umple ț i formele în două sau trei straturi, vibrând betonul
cu ajutorul unei mese vibrante. Matriț ele trebuie să fie bine fixate pe masa vibrante
în timpul vibraț iei.

Figura 4.2– Masă vibrată

45
Figura 4.3– Epruvete după vibraț ie

46
Capitolul 5

Controalele calităț ii betonului

obț inut ș i interpretări ale rezultatelor

5.1 Caracteristici ale betonului în starea proaspătă

Încercarea de afundare cu conul lui Abrams

Încercarea de subsidenț ă la conul lui Abrams, cunoscută ș i sub denumirea de testul de subsidenț ă în engleză, este un test care

permite determinarea consistenț ei unei betoane.

Formularea Affaisssement în cm
Formula 1 8
Formulare 2 6.5
Formularea 3 4

Tabelul 5.1– Rezultatele de afundare la conul lui Abrams

Figura 5.1 – curba ș i histograma de afundare

47
5.2 Caracteristicile betonului în stare întărită

Aici vom prezenta diferitele teste efectuate pe betonul nostru, rezultatele obț inute ș i
în continuare vom compara ș i comenta rezultatele obț inute în laborator în raport cu
ipotezele formulate. Testul de rezistenț ă mecanică la compresiune este utilizat pentru
măsurarea rezistenț ei la rupere prin compresie axială a probelor.
Acest experiment poate fi realizat pe epruvete cilindrice, la fel ca ș i pe epruvete
cubice. Pentru această muncă, am folosit mostre cubice de 15x15x15 cm.

Figura 5.2 - Epruveta supusă compresiei

Rezultatele testului sunt prezentate în tabelele de mai jos :

•Rezultate ob ț inute în 7 zile

48
 Greutate
în MPa medii
Eprubetă 1 7.8 25.3
Formula 1 7.75 2296.3 24.2
Eprouveta 2 7.7 23.1

Eprubetă 1 7.7 27.6

Formularea 2 7.75 2296.3 27.45
Eprubetă 2 7.8 27.3

Eprubetă 1 7.6 35.6

Formularea 3 7.75 2296.3 34.31
Éprouvette 2 7.9 33.02

Tabelul 5.2 – Încercare de compresie după 7 zile

•Rezultate ob ț inute după 14 zile

Greutate
în MPa mijloace
Eprubetă 1 7.6 26.7
Formularea 1 7,65 2266.67 26.4
Eprubetă 2 7.7 26.1

Eprubetă 1 7.8 29,9

Formularea 2 7.75 2296.3 30.4
Epruvetă 2 7.7 30,9

Provă 1 7.7 38.3

Formularea 3 7.7 2281.48 39.1
Eprubetă 2 7.7 39.9

Tabelul 5.3– Încercare de compresie după 14 zile

•Rezultate ob ț inute la 28 de zile

Greutate
în MPa medii
Epruvetă 1 7.7 29
Formularea 1 7.7 2281.48 29.65
Cilindru 2 7.7 30.3

Epruveta 1 7.75 31.8

Formularea 2 7.675 2274.07 32.6
Epruvetă 2 7.6 33.4

Éprouvette 1 7.8 42.6

Formularea 3 7,75 2296.3 42.4
Eprubetă 2 7.7 42.2

Tabelul 5.4– Încercare de compresie după 28 de zile

49
 Figura 5.3– Curbele rezistenț ei la comprimare

Figura 5.4– Histogramme al rezistenț elor la compresiune

50
5.3 Interpretarea rezultatelor
Având în vedere rezultatele obț inute, putem deduce acest lucru:

Creș terea raportului G/S are ca consecinț ă:

•Diminua ț ia manevrabilită ț ii betonului. De fapt, cu un raport G/S ridicat, există
o diminuare a materialelor fine în favoarea materialelor grosiere, ceea ce este în acord cu

teoria duce la o pierdere a manevrabilităț ii.

• Cre ș terea rezisten ț ei betonului datorită faptului că betonul devine mai compact.

51
Concluzie generală

În concluzie, vom reveni pe scurt asupra diferitelor

parte a lucrării, asupra obiectivului ș i importanț ei acestei lucrări ș i vom prezenta
rezultatele pe care le-am obț inut. Obiectivul acestei lucrări a fost de a studia influenț a materialelor
materiale inerte care nu sunt altceva decât agregatele asupra proprietăț ilor mecanice ale unei betoni
Proprietăț ile pe care le-am studiat sunt manevrabilitatea ș i rezistenț a la compresiune.
de beton.
Pentru a face acest lucru, am realizat mai multe eprubete bazate pe trei formulări diferite.
rente. Aceste diferenț e erau bazate pe raportul G/S (gravier/sablon) pe care l-am variat.
de 1,5 la 2. După ce s-au obț inut cantităț ile diferite de materiale conform formulării
Astfel, după ce am efectuat testele prevăzute pentru această lucrare ș i pe baza rezultatelor obț inute,
putem concluziona acest lucru :
Proprietăț ile mecanice ale unui beton depind cu siguranț ă în mare măsură de ciment ș i de
apa, printre altele, din raportul C/E, totuș i materialele inerte sau agregatele
au influenț ă asupra acestor proprietăț i, în funcț ie de cantităț ile lor într-un beton ș i, de asemenea, de

proprietăț i sau calităț ile lor. De aceea, în scopul obț inerii unei manevrabilităț i adecvate ș i
o rezistenț ă bună recomandăm utilizarea unui raport G/S = 1.7. Cu toate acestea
putem avea de asemenea G/S = 2 dacă dorim să obț inem un beton cu o mare rezistenț ă
ș i al cărei implementare nu necesită o mare manevrabilitate.

52
Bibliografie

Constituen ț ii betonului ș i mortarului.

Norme Franceză XP P 18-540. Granulă - defini ț ii, conformitate, specifica ț ii, indice
de clasificare : P 15-540, 1997.

[3] Autor Ailleurs. Fiș e tehnice, volumul II: Betoni: formulare, fabricaț ie ș i
implementare. CIMBÉTON, ianuarie 2013.

[4] A. CHAREF. Problematica granulatelor în Maroc, 2007.

[5] B. THAUVIN ș i M. MENGUY. Ghid de utilizare a betonului în site-uri marine, centru

studiu tehnic maritim ș i fluvial.

[6] Dr. Peter Lunk, Cathleen Ho’mann, Erich Ritschard, Dr. JeanGabriel, Hammerschlag,
Kerstin Wassmann ș i Dr. Thomas Schmidt. Ghid practic al betonului, conceptează ș i
implementarea betonurilor durabile, 2015.

[7] J. M. Sganzin. Program sau rezumat al lec ț iilor unui curs de construc ț ii : cu
aplicaț ii extrase special din arta ingineriei podurilor ș i drumurilor, 2014.

[Link]. Caracteristicile fundamentale ale betonului, Iarnă 2015.

[9] R. Vittone. Bâtir : manualul construc ț iei, 2010.

[10] Muibat Diekola Yahaya. Clasificarea fizico-chimică a cimentului nigerian, 2009.

53