LA PAPA

La papa sau cartoful este untuberculcomestibil

care se extrage din planta erbacee
americana (Solanum tuberosum), de origine andină. Este o plantă aparț inând familiei de
solanaceele originare din America de Sud ș i cultivate în întreaga lume pentru tuberculii lor
comestibile. A fost domesticită în altiplano andin de către locuitorii săi între8500y
el5000 a. n. e. ș i mai târziu a fost dusă laEuropade către cuceritorispaniolica o
curiozitate botanică mai mult decât ca o plantă alimentară. Consumul său a crescut ș i cultivarea sa
s-a extins în întreaga lume până a devenit astăzi unul dintre principalele alimente pentru
ființ a umană.
În alte ț ări primeș te numele de cartof.

1. MORFOLOGIE Ș I ANATOMIE:

Planta de cartof constă din următoarele părț i:

Florile sunt pentamerice, de culori diverse, au stil ș i stigmat ș i ovar.

bilocular

Tulpina: Tulpina aeriană care poate fi ramificată este în general goală ș i triangulară în
secț iune transversală, are aripi drepte sau ondulate, partea de bază este rotundă ș i solidă. El
tulpina se consideră principală ș i creș te direct din tubercul ș i la ramurile laterale de
acesta se numeș te lăstar secundar. Când un lăstar secundar iese din tulpina principală,
foarte aproape de tubercul, formarea estolonului ș i a tuberculului sunt similare cu cea a
talo principal. Talo poate dezvolta ramuri apicale de mai multe ori pe parcursul său
creș tere.

Frunze: Compuse ș i constau dintr-un petiol cu foliol terminal, foliole laterale

secundare ș i uneori terț iare interstiț iale.

Rădăcină: Plantele care provin din seminț a sexuală dezvoltă rădăcini subț iri de unde
salen de unde ies rădăcinile laterale. Plantele care cresc direct din
tuberculul dezvoltă rădăcini adventive în nodurile tulpinii ș i un sistem radical la o
profundime de 40 la 50 cm.

Tubercul: Este este un îngroș are a stolonului. Poate fi considerat ca o parte a

tallo adaptat pentru depozitarea rezervelor alimentare ș i reproducere. La
distanta dintre cuticulă ș i inelul vascular este de obicei de 0,5 cm, dar acestea sunt
mai mult sau mai puț in uniț i aproape de ochi unde se conectează cu stolonul.

Brot: Este este începutul unui lănț iș or ș i se formează în ochii tuberculului, pornind de la un mugure.
Într-o ochi pot exista trei sau mai multe muguri în care se disting o serie de părț i
ca primordii foliari încluș i, radicule, stoloni, lenticele ș i tricomii. Cele
structurile menț ionate anterior ș i forma ș i culoarea mugurelui sunt caracteristici
genetice care sunt utilizate pentru a identifica soiul.

2. CONDI ȚII PENTRU CULTIVAREA ACESTORA:

Condiț iile de cultivare variază de la o specie ș i o varietate la alta, dar în general
preferă soluri bogate în humus, uș oare ș i nisipoase.
Temperatura adecvată oscilează între 10 ș i 25 º C.
Nu suportă temperaturi sub 0 º C. Daunele sunt extreme la - 5º C.
Înfloreș te primăvara ș i la începutul verii (în funcț ie de locuri).

3. PROPRIETĂ ȚILE CARTOFULUI:

Proprietăț ile nutritive ale cartofului sunt multe, fiindcă cea mai bună parte a acestui tubercul se
găse ș te în coajă. Acest tubercul face parte astăzi din „ mâncărurile rapide”, dar
în prezent este considerat o speranț ă pentru a calma foamea în lume.

La papa a fost întotdeauna considerată un aliment ieftin care conț ine multe calorii ș i nu
poate fi consumat din acest motiv în dietele pentru slăbire, în afară de faptul că este considerat că este un
aliment care conț ine puț ine vitamine.

Cu toate acestea, începând cu anul 2008, s-au început să se considere calităț ile nutriț ionale pe care
deț in la părinț i ș i nu sunt recunoscute în mod corespunzător. În afară de multe dintre lucrurile despre care se crede
de la papa în realitate sunt false.

La cartofii aportă vitamina C, consumând 2 cartofi cu coajă vom obț ine doza zilnică de care se
are nevoie de această vitamină ș i în plus oferă vitamina A, B, B2, B6, B11, H ș i K.

Proprietăț ile nutritive ale cartofului se găsesc în coajă ș i în apropierea acesteia, de aceea este
este important să te obiș nuieș ti să o consumi cu coaja; pentru asta este esenț ial să o speli foarte bine
bine.

De asemenea, beneficiază corpul nostru cu cantităț i de amidon ș i fibre, aceste elemente împreună
facilitează digestia ș i previn problemele cu colesterolul. Dar în afară de asta, con ț ine proteine,
potasiu, magneziu, zinc, fosfor, fier ș i antioxidanț i care întârzie îmbătrânirea celulară.

De mult timp, se consideră că cartoful este un aliment care îngraș ă, ceea ce a fost
demonstrat ș tiinț ific că nu este adevărat. Dacă nu se amestecă cartoful cu altă făină, nu îngraș ă
pentru că fiecare cartof oferă doar 70 de calorii.

Este important să subliniem că cartoful care are un aspect verzui, care este vechi sau conț ine
brotes nu trebuie consumate din cauza toxicităț ii lor ridicate.

4. VALOARE NUTRITIVĂ:
La papa este un aliment foarte nutritiv care îndeplineș te funcț ii energetice datorită conț inutului său ridicat.
conț inut de amidon, precum ș i funcț ii reguliatoare ale organismului datorită conț inutului său ridicat
în vitamine solubile în apă, minerale ș i fibre. În plus, are un conț inut notabil de
proteine, prezentându-se acestea cu o valoare biologică relativ ridicată în cadrul alimentelor de
origine vegetală.

Majoritatea oamenilor consideră că cartoful este un aliment sărăcit din punct de vedere nutritiv. Dar în
realitate, contribuie cu mai mulț i nutrienț i decât energie organismului. Pe scurt, cartoful este:

O sursă de vitamine, oferind aproape 40% din doza zilnică recomandată pentru
vitamina C. De asemenea, conț ine vitamine din complexul B.
 Bogată în anumite minerale, precum potasiul.
O sursă de fenoli, compuș i care pot avea un rol important în sănătate.
Virtualmente liber de grăsimi.
Casi liber de zaharuri solubile.
De densitate energetică scăzută - cartoful "umple" cu foarte puț ine calorii. O porț ie zilnică de
150–300 gr. de papa oferă doar 4–8 % din caloriile necesare unui adult.
Rapid digerabil.
O sursă de proteină de înaltă calitate, deș i deficitară în metionină, aminoacid
esenț ial.

5. VARIEDATES

În lume există 5000 de varietăț i de cartofi, dintre care 3000 sunt exclusiv peruviene. Între acestea
cele mai importante putem evidenț ia:

Papa Canchán: Este cunoscută ș i ca „Rosada” datorită culorii cojii sale. Are un gust bun
savat ș i textură, este potrivit pentru a prepara un locro ș i este de asemenea adecvat pentru papa umplută. Se
cultivă pe coastă ș i în munț i.

Papa Tomasa: Cunoscută popular ca „ Blanca”, este potrivită pentru prăjit.

Provine din văile Huancavelica ș i Ascensión. Celebrele "cartofi prăjiț i" care se produc
industrial, se fac cu această varietate.

Papa Amarilla: Nu trebuie fiertă prea mult ș i nici înț epată, pentru că pur ș i simplu explodează. Din cauza ei
textură bogată în materie uscată, se pregăteș te pentru a face piure sau pentru tradiț ionala cauză umplută.

Papa Huayro: Este absorbită, ceea ce o face potrivită pentru preparate care au mult sos.
apropriate pentru a fi adăugată la tocane pentru a absorbi sucul.

Papa Huamantanga: Este considerată steaua tuberculilor. Se produce doar în

sierra, astfel încât prezenț a sa pe pieț ele de coastă este sezonieră. Are culoarea cartofului
albă, dar textura cartofului galben, fiind consumat în sancochados sau tocane.

Papa Negra: Este este papa mariva, deș i a fost botezat ș i ca "Tomasa negra". Aceasta
cartoful este farinous, uș or dulce ș i cu un gust foarte plăcut. Se foloseș te fiert, fiert în apă, prăjit
o în piure.

Papa Peruanita: Are o piele bicoloră ș i un gust extraordinar. Este potrivită pentru a fi preparată.
fiertă cu sare ș i o notă de unt. Dacă se doreș te, poate fi învelită în folie de aluminiu,
dar, este este este

Papa Tarmeña: Are o crustă asemănătoare cu cea a peruanitei, dar pulpa sa nu este galbenă, ci de culoare
cremă. Cu ea se poate prepara o cauză limeană, deoarece are o textură cremă ș i
aterciopelada. Poate fi folosită ș i pentru lomo saltado.

Papa Perricholi: Este asemănătoare cu papa albă ș i, ca ea, este dulce ș i apoasă. Este folosită în
pollerías deoarece nu se întunecă odată ce este curăț ată ș i este cartoful folosit industrial.
Papa Cocktail: Este dulce, apos, ș i rotund. Are textura ș i gustul cartofului alb, pentru
care se prezintă pentru a fi mâncată fiartă ș i acoperită cu sosuri. De asemenea, poate fi gătită la cuptor
ș i a mânca cu tot cu pieliț ă.

6. SFATURI PENTRU CONSUMUL SĂU:

Contrar opiniei populare, cartofii nu au o valoare calorică ridicată: 100 de grame de
cartofii gătiț i la abur conț in 80 de calorii. Asta da, cartoful absoarbe o mare parte din grăsime
cu care se găteș te, aș a că prăjită sau fiertă poate tripla caloriile. De aceea, cea mai
Sănătoasă de gătit este fiartă, prăjită sau la aburi, ș i cu puț ină sare.

Deș i cartofii prăjiț i făcuț i în mod tradiț ional au într-adevăr o cantitate semnificativă de
calorii, sunt o hrană nutritivă ș i nu este nevoie să le eliminăm din dieta copiilor, ci
controlaț i consumul său.

Cartofii consumaț i cu coajă sunt o sursă excelentă de fibre. Cu 3 grame de fibre

per porț ie, cartoful depăș eș te procentele de fibră care se găsesc în alte alimente precum
cum sunt boabele decereale„enteros”. Majoritatea nutrienț ilor nu se găsesc în coajă
ci în interiorul tuberculului, dar, lăsând coaja deoparte, se creș te consumul de fibră ș i,
pe de altă parte, se simplifică orice pregătire.

LA PAPA ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIEI:

În domeniul tehnologiei, experț ii nu ezită să găsească o mare cantitate de
aplica ț ii mai presus de cele conven ț ionale pentru acest tubercul, de lacosmeticey
elalcoolpână la hârtia de presă, trecând prin pungi ecologice deplasticpe bază de amidon de
tata.
 CANCHAN
AMARILĂ

TOMASA HUAYRO

COCTEL PERUANITA

NEAGRĂ HUAMANTANGA

PERRICHOLI
TARMEÑA