FIZIOLOGIA POST COSECHA – V SEMESTRU – ING.

INDUSTRII ALIMENTARE

1. INTRODUCERE

INIA

SIGLAS: (Institutul naț ional de inovaț ie agrară)

În 1975 se înfiin ț ează Centrul Regional de Cercetare Agricolă CRIA IV Sud - Sta ț ia Experimentală
Agropecuaria - Puno, dând început activităț ilor de Cercetare Agrară în departamentul Puno.
În 1981 se creează Centrul de Cercetare ș i Promovare Agricolă CIPA XV Puno, Staț ia Experimentală
Agropecuaria Puno care îș i asumă conducerea cercetării ș i extinderii agricole în regiune, depinzând
del INIPA.
În 1986 ca Centru de Cercetare ș i Promovare Agropecuară CIPA XXI Puno - INIPA. Conformant al
INIPA
În 1988, considerat ca Sta ț ia Experimentală Zonală Illpa Puno - INIAA a Institutului Na ț ional de
Cercetare Agrară ș i Agroindustrială (INIAA)
În 1992, prin Decretul-Lege Nr. 259032 din 27 noiembrie, se aprobă noua Lege Organică a Ministerului
de Agricultura ș i de Institutul Naț ional de Cercetare Agrară (INIA), conform Decretului Suprem Nr. 021-2000-
AG, se aprobă Regulamentul de Organizare ș i Func ț ii (ROF) al INIA, care prioritizează 8 Sta ț ii
Experimentale, în care se consideră Staț ia Experimentală Illpa Puno (INIA) ca axa cercetării
Extensia Agricolă pentru Sierra Sur cu anexele sale Illpa, Salcedo, Tahuaco, Quimsachata ș i un subanex
Huañingora.
În conformitate cu Rezoluț ia Jefaturală N°106-98-INIA din 14 septembrie 1998, ș i aflându-se în
sudul ț ării, preia conducerea Staț iei Experimentale Moquegua, în scopul de a relua activităț ile de
investigaț ie hortofructicolă, transfer de tehnologie ș i producț ia de puieț i de calitate, conform
cu scopurile instituț ionale.
Prin Legea nr. 28076 din 26-08-03 se încorporează ca nouă funcț ie a INIA Extensia Agrară, luând în considerare
numărul de Institut Naț ional de Cercetare ș i Extensie Agricolă INIEA. În faț a acestei noi provocări, E.E.A. Illpa-
Puno cree în Puno două Unităț i Zonale de Extensie în Zona Nord ș i Sud responsabile pentru coordonarea ș i executarea
activităț ile de Extensie ș i Formare în Regiunea Puno.
Anul 2008 prin intermediul Decretului Legislativ Nr. 1060, Institutul Na ț ional de Inovare Agrară este
numit ca Ente Rector al Sistemului Naț ional de Inovaț ie Agrară. (BELTRAN, 2010)

2. OBIECTIV

Analizaț i ș i fundamentaț i toate procesele de producț ie în (Institutul Naț ional de Inovaț ie

agraria) INIA.

3. PROCEDURA DE PLANTĂ (INIA) - METODOLOGIE

Împreună cu toț i colegii am plecat spre Illpa Inia la ora 7:30 dimineaț a, unde am ajuns la ora 8:00.
am, unde ne-a primit responsabilul centrului de cultivare al INIA.

PRIMA FAZĂ (EXPLICAȚIE SCURTĂ ÎN AUDITORIUL INIA)

În prima instanț ă, în auditoriul INIA, a avut loc o mică discuț ie despre generalităț ile despre
acest institut

La INIA este o instituț ie unde se generează tehnologie pentru ca producătorii atât de produse
andinos ca fibre ș i altele pot avea rezultate mai bune

1
Quispe Puma Jhon Alex
FIZIOLOGIA POST COSECHĂ – V SEMESTRU – ING. INDUSTRII ALIMENTARE

Producătorii anteriori metoda pe care o foloseau pentru producț ia de produse andine era
„boleo”, unde nu se valorifica la maxim productivitatea produsului.
Acum, gra ț ie cercetărilor ș i instruirilor pe care le oferă INIA, agricultorii utilizează sau
semănat pe „Furci” distanț ate 50 cm între furci.
Media productivă înainte era de aproximativ 700 – 800 kilograme pe hectar.
Acum, media de producț ie este aproximativ datorită noilor metode utilizate este de
1300 Kg pe hectar
Institutul Naț ional de Inovaț ie Agrară produce sau are capacitatea de a obț ine 4 tone
PLAGI: Principalele sunt porumbeii care pot cauza o pierdere de 30% din producț ie

FAZA A DOUA (EXPUNERE PE GALERIILE INIA)

1. LUCRĂRI CULTURALE ÎN CULTIVAREA QUINOEI

PERU: 3000 ECOTIPURI DE QUINOA (INIA, 2000)

- La INIA dispune de 8 cultivares îmbunătă ț ite de quinua ș i acestea sunt:

Quillahuaman INIA
Salcedo INIA
3) Illpa INIA
4) INIA 415 pasankalla
5) INIA 420 neagră colană
6) INIA 427 amarilla sacaca
7) INIA 431 altiplano
8) INIA 433 santa ana/AIQ/FAO

2. ZONE DE PRODUC ȚIE

Altiplano de PUNO precum ș i în vâlcele interandine, cum ar fi de exemplu bazinul râului Mantaru ș i
pe coasta peruană

3. CONDI ȚII AGROCLIMATICE PENTRU CULTIVARE

La quinua se adaptează de la 0 - 3800 m deasupra nivelului mării
Temperaturi interandine – temperat de la (-8 până la 30°C)
Precipita ț ie de 300 până la 400 mm/an
- SOLURI: Poate fi argiloasă sau nisipoasă, cu un pH de 5,5 – 7,0, cu o pantă moderată
nu atât de înclinată

PRACTICI CULTURALE ALE COSETEI DE QUINOA

2
QUISPE PUMA JHON ALEX
FISIOLOGIA POST COLECȚIE – V SEMESTRU – ING. INDUSTRII ALIMENTARE

1. ROTATIA CULTURILOR

Rotaț ia culturilor are loc pentru valorificarea solului din nutrienț ii lăsaț i de semănături ș i de asemenea
pentru controlul dăunătorilor, care este un factor foarte important în agricultură ș i se realizează în următoarea manieră:

PAPA – QUINOA – LEGUMINOASE – GRÂU SAU ORZ

2. ROLEO O ENTRESAQUE

Elimină excesul de plante pentru ca acestea să nu competeze între ele pentru nutrienț ii solului, cum ar fi a avea o
densitate adecvată un aproximativ de 40 – 50 plante pe metru liniar

3. FERTILIZARE

Dacă solul lipseș te de nutrienț i, acesta poate fi adăugat:

80 Kg/ha
80 Kg/ha
40 Kg/ha

4. CONTROLUL PLAGILOR

Se recomandă 2 dezherbări pe tot parcursul culturii:

PRIMUL: Când plantele au 15 cm înălț ime sau după 40 de zile.
ÎN AL DOilea: Înainte de înflorire sau 90 de zile după semănat.

5. APORQUE

Se realizează la începutul inflorescenț ei când planta are 35 cm înălț ime, această fază poate fi...
realizat cu jucării sau maș ini.

6. IRIGA ȚIE

Irigarea este foarte importantă, unul dintre cele mai indicate este irigarea prin picurare, dar ș i
precipitaț iile ploilor se limitează la 300 – 500 mm/an.
Aplicati periodic si usor, la fiecare 10 pana la 15 zile.

7. PLAGI

POLILLA DE LA QUINUA (KONA KONA)

(Măsura de control):
nu semăna în culturi care sunt vecine cu cele de cartofi.
oDeshierbar oportun timp ș i a extrage quinoa sălbatică.
Recoltare oportună în maturarea boabelor.
Controlul biologic al unor fiin ț e vii precum (brakonidae).
Control chimic.

GORGOJO DE LA SEMILLA
(Măsură de control):
O pregătire bună a solului (desterronado).
Iriga ț i înainte de pregătirea terenului pentru a elimina pupilele.
Aplicarea insecticidelor netoxice.

3
QUISPE PUMA JHON ALEX
FIZIOLOGIA POST COSECHE – V SEMESTRU – ING. INDUSTRII ALIMENTARE

ESCARABAJO DE LAS PANOJAS

(Măsura de control):
Evita cultivarea quinua cu alte plante în apropiere.
Când sunt mai mult de 4 gândaci adul ț i pe panoje, recurge ț i la insecticidele netoxice.

AVES (Pierderi de 30 – 40%, de producț ie)

(Măsura de control):
Evita sămân ț area în locuri apropiate de copaci.
Coloca ț i păsări de pradă sau vulturi deseca ț i.
A ș ezaț i stegule ț e strălucitoare sau panglici vibrante

8. BOLI

MILDIU: Este cea mai importantă ș i răspândită boală a quinoa afectează frunzele, frunzele care oferă
ampole palide ș i galbene.

(Măsură de control):
Bună pregătire a terenului.
Exces de umiditate în câmp.
Eliminare manuală a plantelor.
Evita densitatea mare de plante pe metru liniar.

FAZA A TREIA (BANCUL DE GERMOPLASMĂ)

În vizita dată au fost următoarele puncte care au fost discutate

În Peru există 2150 de accesorii de quinoa

- Există 15 varietă ț i, deoarece celelalte depind de locul de cultivare unde sunt semănate.
se generează numele ș i accesoriile de quinua în întreaga lume.
Acum vom aprofunda puț in acest subiect:

Cu scopul de a proteja imensa variabilitate fenotipică ș i genotipică a quinui care există în

regiunea Andină, începând cu anii '60 au fost implementate bănci de germoplasmă de-a lungul ș i de-a latul
regiunea, fiind entităț i legate de sectorul agricol ș i universităț ile responsabile de gestionarea sa ș i
conservare. Numărul de accesări care se păstrează în regiune este variabil, unde entităț ile de
Bolivia ș i Peru sunt cele care păstrează cea mai mare variabilitate de quinua în băncile lor de germoplasmă.
Conform informaț iilor disponibile, în cinci ț ări din regiunea Andeană există bănci de germoplasmă
unde se păstrează quinoa alături de alte culturi andine.

În Peru există mai multe centre de germoplasmă în Staț iile Experimentale ale Institutului Naț ional de
Cercetare Agricolă – INIA în Illpa (Puno), K’ayra ș i Andenes (Cusco), Canáan (Ayacucho), Mantaro
y Santa Ana (Huancayo) ș i Baños del Inca (Cajamarca). De asemenea, conservă germoplasma de quinua.
siguientes universidades: Agraria La Molina de Lima, Nacional del Centro de Junín, Nacional San Cristóbal
de Huamanga de Ayacucho, Naț ional de San Antonio Abad din Cusco ș i Naț ionalul din Altiplano de Puno
(Mujica, 1992; Bonifacio et al., 2004). Potrivit lui Bravo ș i Catacora (2010), în Banca de Germoplasm a
Estación Experimental Illpa din Puno se conservă 536 accesioni de quinua ș i este considerată colecț ia
cel mai important din ț ară.(Ranhotra, 1993)

4
STUDENT: QUISPE PUMA JHON ALEX
FISIOLOGIA POS COSECHA – V SEMESTRU – ING. INDUSTRII ALIMENTARE

(BELTRAN, 2010)

CEA DE-A PATRA FAZĂ (PLANTA DE PROCESARE A LACTELOR)

ELABORAREA BRÂNZELOR

Tehnicianul responsabil ne-a instruit ș i ne-a învă ț at pa ș ii de urmat în elaborarea brânzei PARIA.
EDDAM, PIZERO.

[Link] DE LAPTE
- Se controlează aciditatea cu acidometru, de asemenea cu fenolftaleină ș i trebuie să ofere un rezultat între 16 ș i 18.
grados dorming.

5
STUDENT: QUISPE PUMA JHON ALEX
FIZIOLOGIA POST COSECHA - V SEMESTRU - ING. INDUSTRII ALIMENTARE

- Densitatea se măsoară cu un lactodensimetru împreună cu o probă termometru, care trebuie să ofere

un rezultat optim de 1.028 – 1.038, asta este pentru a verifica dacă laptele nu este alterat.

2. FILTRAREA LAPTELUI

Se cerne laptele pentru a separa unele obiecte străine, cum ar fi paiele, pietrele ș i altele.

3. PASTEURIZARE

Orice produs transformat într-un derivat trebuie pasteurizat ș i se foloseș te o temperatură de 65

°C timp de 30 de minute
Atât pentru brânza eddam, paria ș i pizero.

4. RĂCEALĂ

Acest proces se poate realiza într-o cratiț ă până când laptele ajunge la 40 °C.

5. AGREGAREA INSUMELOR

PENTRU BRÂNZA EDDAM: Adăugare de cheag, sare ș i culturi lactice

Ferment lactat (Marca Danisco), care oferă aromă ș i gust, precum ș i IOMIX 8833,
bacterii termofile, se activează la 40 °C

PENTRU PIZZA (Brânză mozzarella): Adăugaț i cheag, sare ș i fermenti lactici

Ferment lactici CHESEE BM81, termofil, de asemenea se poate adăuga conservant ca

nitratul de sodiu care se adaugă 17 grame la fiecare 100 de litri la o temperatură de 38°C.

PARA QUESO PARIA: Adăugaț i cheag ș i sare

Cuajo de la marca JANSEM, adăugaț i 3 înț epături pentru 75 de litri de lapte.

OJO: Toate aceste ingrediente se adaugă diluate ș i în apă fiartă - răcită, sumele sunt în fiecare
ambalaje.

6
QUISPE PUMA JHON ALEX
FIZIOLOGIA POS RECOLTARE – V SEMESTRU – ING. INDUSTRII ALIMENTARE

6. CORTE: Procesul se desfăș oară cu o liră

7. BATIDO: Metodă de amestecare în formă de OPT.

8. DESUERO: De unde se extrage zerul rezidual din brânza de elaborat

9. PRE PRENSARE: Tăiaț i în blocuri pentru a facilita presarea.

10. PRESARE: Aș ezaț i în forme de brânză pentru a fi presat cu o piatră pătrată sau cu o maș ină

11. DESMOLDADO:
QUESO PARIA: trebuie să fie de 12 la 14 ore
QUESO PIZZERO Ș I EDDAM: trebuie să fie doar 1 oră
după aceea, pizzarul se înfăș oară în folie de polietilenă ș i se refrigerează.

12. PRODUS FINAL: După ce aț i aș teptat timpul necesar în funcț ie de tipul de brânză, este gata.
gata pentru piaț ă

PROPRIETĂȚ ILE BRÂNZII

5,4 PH
5,2 PH
- LAPTE DE CALITATE BUNĂ: 6,4 PH

ELABORAREA UNTULUI

Lapte pasteurizat trebuie să fie deasupra smântânii.

- Scoate ț i-l după refrigerare ș i bate ț i-l.
- Spăla ț i cu apă rece de 3 ori.
- Adăuga ț i sare 3%.

7
QUISPE PUMA JHON ALEX
FIZIOLOGIA POST COLECȚIE – V SEMESTRU – ING. INDUSTRII ALIMENTARE

- Ambalare ș i deja este produsul final.

ELABORAREA IOGURTELUI

Turna ț i laptele proaspăt.

Filtra ț i de impurită ț ile pe care le are.
Adăuga ț i căldură la o temperatură de 65°C pentru pasteurizare.
Adăuga ț i zahăr alb la 10%
-Adăuga ț i cmc la 4% ca stabilizator, apoi amesteca ț i uniform.
A fierbe la 88-89 °C
-Când fierbe, se opre ș te timp de 15 minute.
Răce ș te laptele până ajunge la o temperatură de 43°C.
Într-un pahar, extrage ț i o por ț ie de lapte pasteurizat, anterior răcit, pentru a inocula bacteriile.
lactate
-Men ț ineț i timp de 4 ore la temperatura anterioară bine închis, pentru ca bacteriile să ac ț ioneze ș i nu trebuie să
a exista variaț ie de temperatură.
Răci ț i iaurtul după 4 ore.
-Desface ț i ș i apoi bate ț i iaurtul.
Apoi adăuga ț i coloran ț i ș i aromatizan ț i 1 ml pentru fiecare litru de lapte.
Împachetati produsul ș i refrigerati-l la o temperatură de 4°C

CINCA FAZE (CREȘ TERE DE CUYE)

CUYES
- Procentul de proteină din carnea de cuy este de 20% ș i, de asemenea, conț ine grăsimi.
Cuiii pot avea între 2 ș i 3 pui.
Perioada de gesta ț ie a cuy-ului este de 68 de zile.
- În decursul unui an poate avea între 2 ș i 3 na ș teri.
- La INIA codifică animalele, punându-le în ureche un identificator pentru o gestionare mai bună.
cuyes.
Temperatura optimă pentru cuy este între 18 ș i 23 °C.
- Cuyii se hrănesc cu apă, fân, ovăz ș i lucernă. Când nu este disponibilă mâncare, se
furnizează furaje hidroponice care sunt pe bază de orz.
Cuyii nu sintetizează vitamina C.
Un cuy optim pentru consum este între 3 ș i 6 luni de cre ș tere.

TEHNOLOGIA DE CUYES

De-a lungul Sierra ș i în aș ezările de pe Coastă, nu există familii de ț ărani care să nu crească cuie, sursă de
proteină pentru alimentaț ia sa.
Realizările obț inute în Coasta centrală pot fi uș or vizualizate. Este indiscutabil că aceste rezultate au
sido generate în timp ș i prin intermediul Proiectului INIA – INCAGRO s-a consolidat. La evaluarea impactului
De la utilizarea cuielor îmbunătăț ite la INIA cu raț ii de înaltă densitate nutriț ională se poate aprecia
îmbunătăț irea economică pe care o reprezintă utilizarea alternativelor tehnologice validate în domeniu. Validarea în
ecosistemele de coastă au permis dezvoltarea acestei activităț i către creș teri comerciale, cele care
îș i consolidează capacitatea de a exporta.
Impactul la nivel naț ional este pozitiv, dar nu este sustenabil din cauza factorului climatic care determină producț ia
forrajera, de asemenea, nu au disponibilitate pentru multe resurse necesare pentru a pregăti o raț ie regională. Rolul social al se-
Securitatea alimentară continuă să fie importantă la nivel naț ional.
În sistemele de producț ie evaluate în Costa central, în Nord, Sud ș i Estul Lima s-a putut
observa efectul impactului economic. Deoarece aceste microîntreprinderi nu sunt formale, ele nu incurcă mai mult decât în
cheltuieli pentru alimentaț ie, fie prin cultivarea furajului care a fost porumb fân ș i prin achiziț ionarea unei hrane

8
QUISPE PUMA JHON ALEX
FIZIOLOGIA POST COSECHĂ – V SEMESTRU – ING. INDUSTRII ALIMENTARE

echilibrat evaluat experimental ș i acum pregătit comercial la Universitatea Naț ională Agrară.
De aici că veniturile generate sunt interpretate în două moduri. (INIA, 2010)

4. CONCLUZII

S-au analizat ș i fundamentat toate procesele de producț ie în (Institutul Naț ional de Inovaț ie
agraria) INIA.

5. BIBLIOGRAFIA
- BELTRAN, R. (2010).Obț inerea de noi soiuri de quinua în faț a efectelor celor
schimbări climatice. BOLIVIA: PROINPA.

-INIA. (2010). Institutul Na ț ional de Inova ț ie Agrară. LIMA: MINISTERUL AGRICULTURII.

-Ranhotra, G. J. (1993). Compozi ț ia ș i proteina. MADRID: J&Y.

6. ANEXE

9
QUISPE PUMA JHON ALEX
FISIOLOGIA POS COSECHA – V SEMESTRU – ING. INDUSTRII ALIMENTARE

10
QUISPE PUMA JHON ALEX