REPUBLICA BOLIVARIANĂ A VENEZUELEI

MINISTERUL PUTERII POPULARE PENTRU

EDUCAȚIA
UNITATE EDUCAȚIONALĂ NAȚIONALĂ
SIMON RODRIGUEZ

UTILIZAREA REȚELELOR SOCIALE Ș I EFECTELE ACESTORA ASUPRA PERFORMANȚEI

ACADÉMIC ÎN RÂNDUL STUDENȚILOR DE 5LAANUL „A” AL UNITĂȚII
EDUCATIVA NAȚIONAL SIMON RODRIGUEZ MUNICIPIUL MIRANDA
STATUL FALCÓN

Cadru Didactic Consultant

Autoarea:
Lic. Gehorlys Pachano - María García C.I V-31.437.109
Tutore
MSc. Edelin Rojas

Santa Ana de Coro Iunie 2023

1
 DEDICATIE

Dumnezeu, pentru a fi motorul principal în viaț a mea, pentru a mă îndruma corect ș i a-mi permite
a culmina cariera mea cu succes.

Părinț ilor mei pentru că sunt creatorii acestui triumf, deoarece fără sprijinul lor atât afectiv cât ș i
economic, acest lucru nu ar fi fost posibil.

Familiei mele pentru că este întotdeauna alături de mine în mod incondiț ionat, pentru că mi-a oferit mai mult decât

dragostea, răbdarea ș i afecț iunea ta, pur ș i simplu pentru că ai crezut în mine

ii

2
 MULTUMIRE

Dumnezeu pentru că a fost prezent în fiecare pas pe care l-am făcut pe parcursul formării mele academice,

pentru a-mi oferi putere în momentele când am mai mult nevoie, pentru că datorită dragostei sale infinite
am reuș it să îndeplinesc una dintre cele mai importante ț eluri din viaț a mea.

Părinț ilor mei, care m-au încurajat mereu zi de zi, pentru a nu

a cădea pe drum, pentru sprijinul ș i încrederea mare pe care mi le-au oferit ș i pe care le apreciez

infinitamente.

Unităț ii Educaț ionale Naț ionale Simón Rodríguez pentru că mi-a oferit oportunitatea de a mă forma

parte a comunităț ii studenț eș ti ș i a absolvi ca baccalaureat

Prietenele mele care au fost timp de mulț i ani cheia unei muncii bune ș i a unei dispoziț ii bune
estudiantil. Mulț umiri infinite tuturor pentru că aț i marcat viaț a mea într-un mod pozitiv.

iii
 REPUBLICA BOLIVARIANĂ DIN VENEZUELA
MINISTERUL PUTERII POPULARE PENTRU
ÎN EDUCAȚIE
UNITATEA EDUCAȚIONALĂ NAȚIONALĂ
SIMON RODRIGUEZ

UTILIZAREA REȚELELOR SOCIALE Ș I EFECTELE ACESTORA ASUPRA PERFORMANȚEI

ACADÉMIC ÎN RÂNDUL STUDENȚILOR DE 5CĂTREANUL „A” AL UNITĂȚII
EDUCATIVA NAȚIONALĂ SIMON RODRIGUEZ MUNICIPIUL MIRANDA
STATUL FALCÓN
Autori:
María García

REZUMAT

Prezentul lucru de cercetare îș i concentrează obiectivul general pe analizarea utilizării reț elelor
sociale cu performanț a academică a studenț ilor din clasa a 5-a „A” a Unităț ii
Educaț ionala Naț ională Simón Rodríguez. Pentru realizarea metodologică utilizată, are un
abordare cali-cuantitativă, nivelul cercetării este descriptiv, cu metoda IAP ș i
designul câmpului, populaț ia a fost de 125 studenț i ș i s-a luat ca mostră 30%
reprezentată de 34 de studenț i. În ceea ce priveș te tehnica ș i instrumentul se referă la
observaț ia ș i interviul, respectiv. Din rezultatele obț inute s-a putut concluziona
Tehnologia atrage atenț ia tuturor: copii, adolescenț i, tineri ș i adulț i, din
telefoane mobile până la uimitoarele roboț i aproape umani care sunt fabricaț i. TIC-urile captivează
într-o manieră astfel încât multe dintre ele le consideră cea mai bună prietenă ș i confidente. Contribuț ia la
educaț ia este pozitivă, trebuie să învăț ăm să convieț uim cu noile tehnologii ș i să învăț ăm
tot ce bun ne pot oferi, nu contează pre ț ul pe care îl plătim,
importante sunt rezultatele care se vor obț ine, o educaț ie mai actuală ș i în acord cu
viteza cu care avansează această lume.

Reț ele sociale, Utilizare, Performanț ă academică

iv
 REPUBLICA BOLIVARIANĂ VENEZUELA
MINISTERUL PUTERII POPULARE PENTRU
EDUCAȚ IE
UNITATEA NAȚ IONALĂ DE ÎNVĂȚ ĂMÂNT
SIMON RODRIGUEZ

UTILIZAREA REȚ ELOR SOCIALE Ș I EFECTELE ACESTORA ASUPRA

PERFORMANȚ A ACADEMICĂ ÎN ANUL 5 „A” AL STUDENȚ ILOR SIMON
UNITATEA EDUCAȚ IONALĂ NAȚ IONALĂ RODRIGUEZ MUNICIPIUL MIRANDA
STATUL FALCÓN

Autori:
Maria Garcia

ABSTRAC

Lucrarea de cercetare prezentă îș i concentrează obiectivul general pe analizarea utilizării reț elelor sociale
re ț elele cu performan ț a academică a studen ț ilor din anul 5 "A" al lui Simón
Unitatea Naț ională Educaț ională Rodríguez. Pentru realizarea metodologică utilizată, aceasta are o
abordarea calitativ-quantitativă, nivelul cercetării este descriptiv, cu IAP
metoda ș i designul câmpului, populaț ia a fost de 125 de studenț i, iar 30% a fost reprezentată de 34
studenț ii au fost luaț i ca un eș antion. În ceea ce priveș te tehnica ș i instrumentul, se referă la
observaț ie ș i interviu, respectiv. Din rezultatele obț inute, a fost posibil să
concluzionăm că tehnologia atrage atenț ia tuturor: copii, adolescenț i, tineri
ș i adul ț i, de la telefoane mobile la robo ț ii incredibili aproape umani care sunt crea ț i
fabricate. ICT-urile prind în a ș a fel încât mul ț i le consideră cei mai buni prieteni ș i
confident. Contribuț ia la educaț ie este pozitivă, trebuie să învăț ăm să trăim cu noul
Tehnologii ș i învaț ă toate lucrurile bune pe care ni le pot oferi, indiferent de preț ul pe care îl plătim.
plăti ț i, lucru important sunt rezultatele care vor fi ob ț inute, mai actualizat ș i
educaț ie consistentă. Cu viteza cu care avansează această lume.

Reț ele sociale, Utilizare, Performanț ă academică

5
 v
INDICE GENERAL
DEDICATIA Îi
RECUNOASTERE
REZUMAT Iv
INTRODUCERE 7
FAZA I: VIZIUNE 9
1.1 Diagnostic 9
1.2 Formularea problemei 11
1.3 Obiectivele cercetării 13
1.3.1 Obiectiv General 13
Obiective Specifice 13
1.4 Justificare 13
1.5 Delimitare 14
FAZA II: CADRU TEORETIC 15
2.1. Sus ț inerea Teoretică 15
2.2. Antecedente 15
2.3 Baze Legale 22
FAZA III CADRU METODOLOGIC 24
3.1. Tipul de cercetare 24
3.2 Designul cercetării 25
3.3. Metodă 25
3.4 Popula ț ie ș i E ș antion 26
3.5. Tehnici ș i instrumente de colectare a datelor 26
3.6 Analiza rezultatelor 27
3.7 Plan de Acț iune 29
FAZA IV 30
Concluzie 30
Recomandări 32
Referinț e bibliografice 33
Anexe 36

6
 INTRODUCERE

Re ț elele sociale îndeplinesc astăzi o func ț ie importantă de socializare

în special în rândul tinerilor studenț i, acestea exercită o influenț ă asupra societăț ii
ș i în fiecare dintre elementele sale, în principal în educaț ie, un procent mare din
elevii care intră în învăț ământul secundar fac parte din cel puț in o reț ea socială care le
permite comunicarea ș i transmiterea către contactele respective, informa ț ii, statii de
animo, imagini, muzică, videoclipuri, precum ș i înființ area de grupuri speciale în cadrul
de pe aceleaș i reț ele pentru a trata subiecte specifice ș i commune.

În era digitală actuală este imposibil să discutăm despre educaț ie fără a lua în considerare influenț a pe care o

tehnologiile informa ț iilor ș i comunicării (TIC), în special re ț elele

sociale, exercită în procesele de transmitere a informaț iei. Acestea au reuș it
a se stabili în societate ca o normă, în zilele noastre este greu să ne imaginăm o lume
globalizat fără instrumente care să-i permită un acces rapid ș i sigur la informaț ii în
timpuri mai scurte ș i eficiente decât acum câț iva ani.

O caracteristică unică a re ț elelor sociale este dinamismul lor, se schimbă

constant, de fiecare dată oferă mai multe aplicaț ii, fac mai rapidă transmisia de
informaț ie între oameni, acest dinamism ș i fluctuaț ie în cadrul aceluiaș i sistem
social, face imperios necesitatea unei cercetări continue în acest domeniu, o
investigaț ie care stabileș te relaț ii între utilizările, utilităț ile, slăbiciunile ș i ...
pericole în special în domeniul educaț ional.

Cu toate acestea, aceeaș i dinamică a reț elelor sociale ș i accesibilitatea lor uș oară creează în ele

utilizatori, în special în rândul tinerilor studen ț i, o dependen ț ă ș i adic ț ie dacă le

comportamentele de ataș ament la
telefoane mobile, tablete sau calculatoare absorb o mare parte din timpul pe care studenț ii
ar trebui să dedice timp pentru a- ș i desfă ș ura studiile ș i sarcinile ș colare, provocând efecte în

rendiment academic ș i generând alte tipuri de probleme de natură psihologică.

7
 Prezentul studiu izvorăș te din interesul pe care reț elele sociale îl provoacă astăzi.
în tineri ca ș i adulț i, cunoaș terea beneficiilor lor este importantă la fel ca ș i cunoaș terea lor

dezavantaje, unul dintre ele fiind dependenț a de acest tip de instrumente de comunicare ș i
influenț a asupra dezvoltării academice a elevului.

Pretensia cercetării este de a corela utilizarea prelungită a reț elelor sociale

în rândul elevilor ș i impactul său asupra indicelui sau performanț ei academice, acest lucru fiind confirmat de

mai multe studii care confirmă că expunerea constantă la internet, în special la

reț elele sociale pot declanș a probleme atât personale cât ș i sociale, pentru aș a
Obiectul va fi lucrat cu un grup de studenț i din clasa a 5-a „A” a Unităț ii Educaț ionale
Naț ional Simón Rodríguez

În acest sens, cercetarea prezentată dezvoltată în momentele sale diferite

structurat în următorul mod: Faza I, se realizează diagnosticul în comun
obiectivele cercetării, atât generale cât ș i specifice, justificarea de
cercetarea noastră ș i delimitarea

Faza II, se stabilesc parcursul teoretic (antecedentele cercetării ș i

categorii de analiză. Faza III, se foloseș te tipul de cercetare ș i designul. În Faza IV
sistematizarea experien ț elor se găsesc ș i concluziile, la fel ca ș i
consideraț ii finale sau recomandări, referinț e bibliografice ș i anexe

8
 FAZA I
VIZIUNE

1.1 Diagnostic

Unitatea Educa ț ională Na ț ională Simón Rodríguez a avut o proiec ț ie ș i

trascendenț ă în cursul timpului, în începuturile sale a primit numele de Ș coală
Baza „Catharina Irausquin” din anul 1979 până în 1983 în onoarea unei mari femei pentru
prin activitatea sa educa ț ională, ș i-a dedicat via ț a învă ț ământului, ocupând func ț ii relevante

importanț a pentru epoca în Planteluri Oficiale din regiune ș i începând cu anul 1983 primeș te
numele Şcolii Generale „Simón Rodríguez”, până în anul 2009, când îşi schimbă
număr din nou prin Ș coala Bolivariană Simón Rodríguez I. Este important să subliniem
că ș coala a început în mod neoficial ș i s-a născut cu scopul ferm de a adăposti o
o mare parte a populaț iei ș colare care era în creș tere pentru că, până în acel moment, doar
existau Ș coala Generală „San Antonio” ș i Ș coala Generală „Miguel López García”

În prezentul an ș colar (2022-2023), instituț ia funcț ionează ca

Şcoala Generală Simón Rodríguez I, Subsistemul Primar în tura de dimineaţă de la 7:00
sunt 11:45, asistând o populaț ie ș colară de 1459 de elevi, de asemenea, dispune de un
personal activ pentru a îndeplini sarcinile specifice sistemului educaț ional în
diferite domenii de lucru.

Această instituț ie educaț ională are ca principal scop formarea studenț ilor cu
con ș tiinț ă istorică ș i identitate venezueleană, cu poten ț ialităț i ș i abilită ț i pentru
gândire critică, cooperant, reflexiv ș i eliberator, care să-i permită prin intermediul
cercetare, contribuind la soluț ionarea problemelor comunităț ii locale, regionale ș i
na ț ional, într-o manieră coresponsabilă ș i solidară. În acela ș i timp, integrează tânărul în
sistemul de produc ț ie de bunuri ș i servicii pentru a satisface nevoile umane,
întărirea binelui comun ș i a proprietă ț ii colective prin intermediul proiectelor educa ț ionale
sustenabile cu pertinenta socioculturală care să întărească economia socială.

9
 Pentru aceasta, este importantă munca în echipă, care este un principiu ce trebuie
caracterizarea dezvoltării tuturor activităț ilor pedagogice, administrative, precum ș i a
viaț a în general a echipei are ca scop atingerea obiectivelor instituț iei ș i a
educaț ie integrală. Toț i membrii instituț iei trebuie să promoveze ș i să garanteze
lucru în echipă, de asemenea pentru buna sa funcț ionare este înregistrat la MPPE: cu
următoarele: Cod Administrativ: 006561869. Rif: J-30908554-9, Cod DEA:
S1945D1114 Cod Statistic: 110703, func ț ionând Subsistemele de Educa ț ie
Primaria ș i Educaț ie Generală Mediul. Modalitate: Regulată. De asemenea, conform acestuia
stabilit în rezolu ț ia 058 emisă de Ministerul Puterii Populare pentru
Educaț ie ș i publicată în Gaceta Oficial Nr. 40.029 s-a constituit Consiliul Educaț ional de
la instituț ia în ziua de 02 octombrie 2013.

De asemenea, institu ț ia trebuie să elaboreze P.E.I.C (Proiectul Educa ț ional Integral)

Comunitar): PEIC are ca bază un set de norme juridice care susț in
caracter de plină pertinenta. Scopul său fundamental este de a defini strategiile de
gestiunea ș colară, integrând principiile: pedagogice, politice, socio-culturale ș i
comunitari în diferitele niveluri ș i modalităț i ale subsistemului de Educaț ie de Bază,
având în vedere cele stipulate în Constituț ia Republicii Bolivariene Venezuela
(articolele 62 ș i 102), Legea Organică a Educaț iei (articole: 6.3, 6.4, 15.3, 15.6, 15.9,
18) ș i Proiectul Na ț ional Simón Bolívar, Legea Organică de Protec ț ie a Copilului, Copilă ș i
al Adolescente, Legea Consiliilor Comunitare.

În cele din urmă, raportul concluzionează că reglementările actuale de evaluare stabilite

în circularile nr. 000004 din 26 august 2009, nr. 0007 din 27 octombrie 2010 ș i
Nr. 006696 cu data de 22 august 2012, promovează dezinteresul în rândul studenț ilor, prin
cât de puț in se străduieș te să asiste regulat la cursuri ș i să îndeplinească sarcinile atribuite,
ș tiind că nu va pierde definitiv oportunitatea de a fi evaluat ș i de a continua
studiază chiar dacă performanț a sa nu este cea mai optimă.

10
1.2 Formularea Problemei

Revoluț ia tehnologică a Web-ului ș i diversele tipuri de reț ele sociale sunt fiecare
sunt mai cunoscute pentru că ajută la comunicare, comercializarea produselor, se
poate să se bucure de hobby-uri, printre care joaca online, interacț ionând cu oameni, plus
a desfăș ura activităț i legate de munca profesională, studii, etc.

Prin urmare, reț elele sociale sunt necesare deoarece sunt prezente în mod activ în
orice context, de exemplu, în domeniul educaț ional, prezentându-se într-un mod pozitiv
y negativă pentru învăț area zilnică a studenț ilor. Mulț i factori ar putea avea o
interven ț ie directă în acest fenomen social: dezintegrarea familială, o deficien ț ă
pregătirea cadrelor didactice, lipsa resurselor didactice ș i tehnologice, lipsa sau
absenț a supravegherii părinț ilor asupra întregului proces de formare a tinerilor, printre altele.

Dintre aceș ti factori ar putea ieș i în evidenț ă unul relativ nou, adicț ia de către
tineri studen ț i la re ț elele sociale ș i timpul pe care îl dedică acestora,
detrimentul timpului pe care îl dedică activităț ilor ș colare atât în interior, cât ș i în exterior
din sala de clasă. Accesul uș or la tehnologie ș i la diferitele unelte care sunt utilizate pentru
a comunica ș i a relaț iona digital, precum ș i progresul în designul ș i fabricarea de
celulare tablete ș i computere pentru a fi folosite în acest scop, pe care mulț i elevi
în special cei peste 11 ani, care îș i încep viaț a ș colară secundară, să aibă
un acces mai rapid la acest tip de instrumente tehnologice ș i să fie mai predispuș i să
crearea unui tip de dependenț ă de a fi permanent conectat la o reț ea socială.

Lipsa supravegherii părinte ș ti în ceea ce prive ș te "Actualizarea stării, profilului, fotografiilor,"

etcetera, cu frecvenț ă ș i etichetează-ț i prietenii pentru a primi comentarii”, orele de

pauzele s-au redus cu două ore sau mai mult, Mentalitatea sa este de a filtra totul prin
re ț ea socială, cum să împărtă ș eș ti, să promovezi, să comercializezi sau să propagi informa ț ii

personal, ș colar, sau social.

În ceea ce prive ș te utilizarea sau abuzul acestor unelte, ar putea fi în acela ș i timp
condiț ionată de cunoș tinț ele reduse sau inexistente ale părinț ilor despre funcț ionarea ș i conț inutul

11
ce există în acea reț ea socială, deoarece o mare parte dintre ei, în special în ț ările din
dezvoltare ca Honduras, fac parte dintr-un grup numit analfabeț i tehnologici
care au o cunoș tinț ă nulă sau limitată despre funcț ionarea acestor sisteme.

Această formă de dependenț ă, potrivit lui Echeburúa ș i del Corral (2010), poate interfera în
activităț i pe care o persoană le desfăș oară în viaț a de zi cu zi, în special tinerii în
domeniul educa ț ional. În ț ările din prima lume, mai multe studii men ț ionează că
videoclipuri, utilizarea internetului ș i instrumentelor aplicative tehnologice, ocupă o mare parte
de la viaț a copiilor ș i adolescenț ilor.

Utilizarea reț elelor sociale de către copii ș i adolescenț i s-a crescut în

timpului, exponential în ultimii ani datorită dezvoltării mai multor
platformele sociale ș i la noile funcț ionalităț i ale reț elelor deja existente, provocând
o scădere a performanț ei academice, deoarece le acordă cea mai mică interes învăț ării
de la cursuri, cel mai important pentru ei este să petreacă cea mai mare parte a timpului navigând (Dide,

2018).

Studen ț ii, atunci când folosesc re ț elele sociale, caută modalită ț i de a se rela ț iona ș i
a se încorpora în societate, fără a-ș i da seama de avantajele ș i dezavantajele care ar putea apărea

a se întâlni cu utilizarea, cum ar fi cazul studenț ilor din clasa a 5-a A

1.3. Formularea Problemei

În ce mod utilizarea reț elelor sociale influenț ează performanț a academică în

elevii din clasa a 5-a „A” a Unităț ii Educaț ionale Naț ionale Simón Rodríguez

12
1.3 Obiectivele de cercetare

1.3.1 Obiectiv General

Analiza utilizării re ț elelor sociale cu performan ț a academică în

elevii din clasa a V-a "A" a Unităț ii Educaț ionale Naț ionale Simón Rodríguez, municipiu
Miranda, statul Falcón

1.3.2 Obiective specifice

• Identificarea tipurilor de re ț ele sociale utilizate de elevii din clasa a 5-a "A"

Caracterizarea tipurilor de reț ele sociale folosite de studenț ii din anul 5

A
Orientare asupra utilizării reț elelor sociale pentru studenț ii din clasa a 5-a "A"
Unitatea Educaț ională Naț ională Simón Rodríguez

Justificare

Prezentul studiu de cercetare are ca scop să cunoască problema privind

utilizarea reț elelor sociale în performanț a academică a studenț ilor
clasa a 5-a „A” a Unităț ii Educaț ionale Naț ionale Simón Rodríguez, se observă diferite
subiecte care derivă din utilizarea re ț elelor sociale afectând direct în
comportamentul tinerilor ș i al domniș oarelor în casa ș i studiile lor.

Por această raț iune că nu există valori, cum ar fi: respectul ș i responsabilitatea, s-a
a devenit un risc deoarece utilizarea reț elelor sociale s-a transformat într-o dependenț ă,
trecând cu vederea excesul de timp investit, platformele dăunătoare pe care le utilizează,
informaț ii dăunătoare pe care le observă, cauzele ș i consecinț ele care apar.

13
 În acelaș i mod, această cercetare este interesantă pentru că în unitatea educaț ională
nu s-au dezvoltat acest tip de cazuri, de asemenea, nu există cercetări în care să fi fost
studiate cauzele care produc problemele reț elelor sociale în rândul studenț ilor.
Trebuie avut în vedere că aceste aplicaț ii se conectează din ce în ce mai puternic în viaț ă.
diaria ș i în viaț a studenț ească a tinerilor.

Cercetarea subiectului este fezabilă datorită interesului pentru studiu, angajamentul

etică, ș i performanț a profesională, pentru că stabileș te relaț ia dintre problema tematică ca
o alternativă eficace pentru populaț ia care este implicată în investigaț ie.

Din aceste motive, cercetarea îș i propune să aducă la cunoș tinț ă influenț a reț elelor
sociale în domeniul educa ț ional, adică în performan ț a lor ș colară, prin intermediul
socializare. În acest fel se contribuie la cunoș tinț ele studenț ilor despre
reț ele sociale, pentru a nu fi văzute dintr-un punct de vedere de divertisment, dimpotrivă, că
obț ineț i un beneficiu din utilizare ș i timpul investit, învăț ând de la cele mai de bază până la
ceea mai complexă, avantaje ș i dezavantaje, etc., a acestor platforme care astăzi este
important pentru fiecare dintre noi.

Această cercetare aduce o contribuț ie semnificativă la dezvoltarea studenț ească,

prin aportul tehnicilor de învăț are ale reț elelor sociale predate în cadrul cursului de
socializare, cu fiscalizare ș i supraveghere din partea tutorilor, aceea care denotă mare
aș teptările ș i interesul ș i rezultatele lor sunt benefice pentru societatea educaț ională

1.5 Delimitarea cercetării

Prezentul proiect a fost realizat în al doilea semestru al anului 2023 cu proiectul

intitulat utilizarea re ț elelor sociale ș i efectele sale asupra performan ț ei academice în
studen ț i de 5cătreanul "A" al Unităț ii Educaț ionale Naț ionale Simón Rodríguez municipiu
Miranda stat Falcón

14
 FAZA II

MARCO TEÓRICO

2.1. Antecedentele cercetării

Ramos (2018), în lucrarea sa de cercetare: „Procrastinarea, dependenț a de internet

ș i performan ț a academică a studen ț ilor universitari ecuatorieni”. Obiectivul de a
investigaț ia a fost de a analiza relaț ia dintre variabilele denumite în titlu. Prin altă parte
metoda dezvoltată de acest studiu a fost cea calitativă, unde prima fază
de design mixta. Se concluzionează că există o relaț ie strânsă de 0,61 între
variabilele materiei de cercetare, în ceea ce priveș te universitarii a căror performanț ă este
inferior. În cadrul analizei calitative, se remarcă faptul că factorul cultural, mediul,
îngrijirea tutorilor legali utilizarea func ț iilor cognitive, internet, precum ș i alte.
categorii care sunt determinante în influenț a performanț ei academice

Diaz, L. (2021) În lucrarea sa de cercetare, a avut ca scop determinarea

relaț ia dintre utilizarea reț elelor sociale ș i performanț a academică a studenț ilor
bazată pe o metodă hipoteză-deductive, design non-experimental, nivel rela ț ional,
populaț ia de 109 studenț i ș i un eș antion probabilistic de 50, fiind colectarea de
date printr-un chestionar ș i observa ț ie pentru calificative, concluzionând
Există o rela ț ie semnificativă între utilizarea re ț elelor sociale ș i
performan ț a academică a studen ț ilor din II ciclu al carierei profesionale tehnice
de contabilitate a IESTP „San José” din Yurimaguas în anul 2020

2.2. Baze teoretice ș tiinț ifice

Utilizarea reț elelor sociale

Re ț elele sociale sunt spa ț ii virtuale unde grupuri de oameni sau companii
interac ț ionează prin trimiterea de mesaje, împărtă ș ind con ț inut, printre altele.
În prezent, există diferite re ț ele sociale, fiecare cu un scop specific ș i

15
public ț intă. Termenul reț ea socială pentru Boyd ș i Ellison citat de Flores, Morán, ș i
Rodríguez (2010), semnalează:

Ceea ce diferenț iază reț elele sociale de noile medii anterioare

disponibile (chat, forum, etc.) este capacitatea de a face vizibile ș i utilizabile
re ț elele lor sociale. De fapt, prin intermediul acestora, este posibil să se identifice
oportunităț i personale, relaț ionale ș i profesionale care altminteri
nu ar fi imediat evidente. (p. 2)

Potrivit autorilor citaț i, se poate spune că reț elele sociale constituie

structuri, unde relaț iile care au loc în acestea pot fi de diferite tipuri ș i
cu multiple scopuri, la care autorii adaugă, "reț elele sociale reflectă ceea ce în
timpurile erau prezentate prin sociograme: o serie de puncte care reprezentau indivizi,
în mod notabil persoane, unite prin linii care reprezintă relaț ii” (p 4) Reț elele
socialele au arătat un mare dezvoltare în ultimii cinci ani, adunând din ce în ce mai mult
utilizatori ș i generând constant servicii tangente care le transformă într-o
sursă de valoare atât socială cât ș i economică. În acest sens, re ț elele sociale sunt
facilitatoare de conexiuni sociale între persoane, grupuri sau organiza ț ii care
împărtăș esc aceleaș i valori sau interese, interacț ionând între ei. Acest concept s-a extins
cu Internetul ș i crearea de reț ele sociale, cum ar fi Instagram, Facebook, Twitter ș i TikTok,
printre altele (Sulz, 2020)

Spaț iile din ciberespaciu sunt inserate în modernitate ș i în permanenta

schimbare, se caracterizează în principal prin autogenerarea designului său,
orizontalitate ș i descentralizarea sa. În acest sens, reț elele sociale online pot
opera la diferite niveluri, de exemplu, re ț ele sociale (Facebook, Twitter, Instagram,
Google+, MySpace, Badoo), reț ele comunitare, reț ele profesionale (LinkedIn), politici
de reț ele, printre altele, ș i permit analizarea modului în care organizaț iile îș i desfăș oară activitatea,

cum îș i ating indivizii scopurile sau măsoară capitalul social, valoarea pe care o au indivizii
obț in din reț eaua socială (Gelpi, 2018). Este de remarcat că o caracteristică a reț elelor
socialele sunt schimbul de informaț ii de tot felul, ceea ce Floress, Morán ș i Rodríguez

16
(2010), subliniază că există un "spaț iu virtual" (forum) unde utilizatorii pot
creaț i ș i afiș aț i informaț iile dvs. personale, deoarece „Profilul trebuie să fie cel puț in parț ial
accesibile pentru toț i utilizatorii spaț iului ș i că capacitatea de a crea o listă de alț ii
utilizatorii (reț ele) cu care poate contacta ș i comunica; aș a este cum "Capacitatea de
analiza caracteristicilor re ț elei, în special conexiunile altor utilizatori
(Flores et al., 2010, p.4)

Prezenț a unei corelaț ii pozitive între oscilaț ia tehnologiei în cadrul

de la societate ș i creș terea bunăstării socioeconomice reprezintă inevitabil o
palanca pentru schimbare în dezvoltarea aș a-numitei „Societăț i a Informaț iei”. La
web-ul este fără îndoială catalizatorul acestei schimbări ș i reprezintă un fenomen în constantă

evolu ț ie, a cărei complexitate îngreunează analiza multiplelor variabile care au

a contribuit la definirea sa; cu toate acestea, este posibil să se identifice două aspecte importante care

au jucat un rol fundamental în scena evolutivă. Pe de o parte, adoptarea de

câteva abordări inovatoare din partea utilizatorilor reț elei, cum ar fi orientarea către
schimbul ș i colaborarea, a marcat venirea web 2.0 ș i consecinț a
reducerea barierelor cognitive legate de utilizarea activă a reț elei (Gelpi, 2018)

Pe de altă parte, tendinț ele tehnologice de înaltă performanț ă, cum ar fi creș terea de
calculatoarele ș i expansiunea lăț imii de bandă au fost componentele
esentialele cercetării continuă îndreptată spre îmbunătăț irea reprezentării grafice a
date, ceea ce duce la dezvoltarea a ceea ce se numeș te computaț ie web 3D. În prezent pare
a avea aplicaț ii sociale ș i generate de utilizatori în toate colț urile ș i dincolo de
imaginatia. De fapt, există site-uri de cumpărături, site-uri sociale, de planificare socială
financiară, site-uri pentru a obț ine cărț i, filme, aplicaț ii ș i alte reviste, site-uri care te
permite să împărtăș eș ti obiectivele tale, site-uri care te ajută să îț i planifici călătoria ș i site-uri care te

ajută la luarea unei decizii în toate sectoarele. Reț elele sociale ș i-au câș tigat o
o mare parte a vieț ii milioane de oameni din întreaga lume ș i este legitim să ne întrebăm
ce consecinț e economice, sociale ș i politice pot apărea în urma utilizării sale, în special ce
oportunităț i pot apărea

17
Dimensiunea Timp dedicat utilizării reț elelor sociale

Conform lui Meurer (2020), se afirmă că timpul dedicat utilizării

instrumentele virtuale s-au înmulț it în fiecare an, cu crearea de grupuri sociale în
aceste locuri pentru a împărtă ș i informa ț ii ș i experien ț e personale, academice ș i
profesionali. În mod restrâns, publicaț iile studenț ilor de la studii postuniversitare în
reț elele sociale pot arăta informaț ii care ar fi greu de obț inut prin alte metode. La
autoevaluarea poate fi maximizată pe reț elele sociale prin sentimentul de libertate de
comunicare pe care o oferă, în timp ce în domeniul postuniversitar opiniile pot
a se prezenta într-un mod restricț ionat ș i reprimat, limitând identificarea dovezilor
utile pentru procesul universitar.

Este de remarcat că astăzi Caldevilla (2010) subliniază că "nimeni nu mai contestă deja
puterea implacabilă pe care o ob ț in ca generatoare de noi forma ț iuni
mondiale, care ș tie dacă se vor transmută în asociaț ii sociale noi ș i complexe
universalizante pe care încă nu suntem capabili să le imaginăm” (p 46) Este de menț ionat că, ...
TIC-urile au permis inovarea a ceea ce este tradiț ional, printr-un proces schimbător ș i variabil în formă

permanente, fiind de uz obi ș nuit în orice parte a lumii ș i permite ca

persoanele construiesc relaț ii puternice prin intermediul acestora.

Actual, cei care folosesc reț elele sociale sunt din ce în ce mai mulț i, de la
mai mici, până la persoanele în vârstă, vâltoarea
tehnologia comunica ț iilor, a generat diverse utilizări de
platforme pentru învă ț are, precum ș i programe ș i pachete de
software care contribuie la facilitarea utilizării internetului. (Prada,
Hernández ș i Maldonado, 2020, p.2

În acelaș i mod, Caldevilla (2010) subliniază că, din cadrul mediului educaț ional, aceste
pot fi văzute ca „unelte de socializare, în plus vor dobândi valori
pedagogici ș i productivi, fiind folosiț i ca centru de întâlnire, redactare, documentare,
învăț are, vizionarea surselor de video sau flash ș i ca masă de dezbatere” (p 66). La
cercetarea din mai multe domenii academice a demonstrat că reț elele sociale operează în
varii niveluri, de la nivelul familial până la cel naț ional, ș i joacă un rol fundamental în

18
determinarea modului în care se rezolvă problemele, se gestionează organizaț iile ș i
gradul în care oamenii reuș esc să îș i atingă obiectivele

Performanț ă academică

Investiga ș i studiază factorii care afectează ș i/sau au un impact asupra performanț ei

academia este primordial, deoarece, în învăț ământul superior, aceasta promovează formarea
profesional al studen ț ilor, compatibil cu cerin ț ele solicitate pe pia ț ă
laboral, într-un context de mare mobilitate, pentru a avea capacităț i competitive interne
Ș i extern. În acest sens, Nogueira (2012) postulează că studiile care au ca
obiectivul este de a în ț elege cum înva ț ă studen ț ii ș i variabilele care influen ț ează acest lucru
performanț ele academice oferă informaț ii esenț iale profesorilor, deoarece le permit
a cunoaș te cum se produce învăț area, ajutându-i să elaboreze lecț ii eficiente.

Academicieni din diverse domenii de cunoaș tere s-au străduit să înț eleagă
factorii lega ț i de performan ț a academică. Cu toate acestea, având în vedere nivelul ridicat
numărul de variabile care pot afecta această măsură, studiile se concentrează de obicei pe
determinate aspecte ale tematicii, astfel că este practic imposibil să realizăm o
cercetare empirică pentru a mapa toț i determinanț ii performanț ei academice
(Miranda 2015).

În aceste condiț ii, Souto (2011) trebuie să ia în considerare diverse aspecte, cum ar fi
sunt turele de cursuri, clasificarea examenelor de admitere ș i frecvenț a cursurilor, astfel
cum motivaț ia în contextul academic este considerată un factor critic în termeni
pentru învăț area ș i acț iunea studenț ilor prin intermediul performanț ei lor, putând
a se supune unei evaluări orale sau scrise. Astfel, un elev motivat se implică
activ în procesul său de formare endogenă, interesându-se de activităț i legate
cu scopul de a-ș i atinge obiectivele academice ș i de a obț ine noi competenț e pre
profesionale. În plus, demotivarea este legată de lipsa de atitudine a
elev, ceea ce poate duce la devalorizarea activită ț ii ș i la sentimentul de
incompeten ț a de a realiza ceva, deoarece crede că activitatea nu va aduce rezultatele
doriț i

19
 Stabilirea conceptului ș i domeniului de aplicare al performanț ei academice nu este o
tarefa simplă, tradiț ional, au fost elaborate diferite definiț ii despre acest subiect.
În termeni educaț ionali, performanț a este unul dintre rezultatele cuantificabile ale procesului
de învăț are a curriculumului aprobat pentru a îndeplini cerinț a anterioară pentru a urca
la unui nivel superior. Aprobatul precede unei evaluări în care se reafirmă
aprehensiunea cunoa ș terii printr-un punctaj considerat aprobat (Nogueira,
2012)

Conform lui Magallanes ș i Andrade (2006), performanț a academică, în general, se

vinculează cu factori precum inteligenț a, abilitatea ș i competenț a. Cu toate acestea,
evaluarea dezvoltării ș i învăț ării studenț ilor; adică, determinarea a ceea ce
de asemenea, studenț ii îș i ating obiectivele academice, este una dintre principalele modalităț i în
că instituț iile îș i dovedesc eficienț a.

Miranda ș i colab. (2015), mai mulț i autori sunt de acord că, în sensul strict al
desempeño, notele sunt indicatorul cel mai viabil pentru a cuantifica nivelul de învăț are,
cu scopul de a revitaliza metodologiile ș i a obț ine competenț ele necesare pentru
trecerea de la un ciclu la altul în instituț iile de învăț ământ superior

Această varietate, cum ar fi randamentul, s-a transformat în îmbogăț it în multe

aspecte, trecând mai întâi în domeniul academic, era identificat cu
învăț ând, corelând performanț a academică ș i învăț area cu instruirea,
succes, eș ec, competiț ie ș i eficienț ă ș colară (Flores, 2019). De asemenea, Grasso
(2020) menț ionează că este vorba despre un barem care permite cunoaș terea aprehensiunii
student, prin intermediul feedback-ului între profesori ș i conț inutul pe care aceș tia îl predau în timpul

anul ș colar, această măsurare permite cunoaș terea realizărilor de competenț e ș i abilităț i în
aplicarea celor învăț ate în spaț iul faptic.

Pe de altă parte, Coetzee (2011) defineș te performanț a academică, care este considerată
cum ar fi asociaț ia care poate fi legată de tendinț ă, evitând sarcinile când
subiectul nu se simte suficient de competent pentru sarcini ș i astfel, a reu ș i
a se descurca cu succes si a se implica in ele atunci cand crede ca este capabil. Pe de alta parte,

20
autorul subliniază că studenț ii la care profesorii se referă ca având mai mult
dificultăț i ș colare, rareori îș i fac o judecată bună despre ei înș iș i ca studenț i,
contribuind puternic la performanț a ș colară scăzută, ceea ce duce la implicaț ii în
imaginea pe care fiecare o are despre sine, conducând la constituirea unei autoevaluări scăzute
concept

Reț ele sociale virtuale ș i performanț a academică

Cu accesul facil ș i diversele func ț ionalităț i prezente pe pagini

virtuale, se presupune că accesul excesiv al studen ț ilor în perioada
escolar este prejudiciabil pentru performan ț a academică. Pe baza acestei premise, Silva
(2012) au căutat să investigheze dacă utilizarea re ț elelor poate fi legată de
performan ț ă academică. Astfel, utilizarea acestui tip de re ț ele a demonstrat
a nu avea legătură cu performan ț a elevilor, atât între utilizatori cât ș i între cei care nu sunt utilizatori

utilizatori ca între grupuri care navighează pe re ț elele sociale în diverse

perioade.
Pe de altă parte, studiul lui Prado (2012), realizat în universităț ile de
Alabama ș i Lock Haven, a concluzionat că accesarea Facebook-ului în timpul activită ț ilor

escolare, poate perturba procesul cognitiv ș i preveni o învă ț are mai

profund. Interesant este că, potrivit cercetării, responden ț ii au raportat
frecven ț a cu care foloseau alte re ț ele virtuale, cum ar fi emailul ș i
Google ș i doar Facebook au avut un impact negativ. Pentru acest cercetător, aceasta
problema se poate orienta prin modul în care studen ț ii utilizează astfel de
instrumente; prin urmare, paginile virtuale supuse cercetării academice,
cum ar fi emailul ș i Google, nu pot influen ț a negativ în
performanț a acestor studenț i

Costa & Franco (2005) cred în educaț ia bazată pe Internet, susț in că

Internetul permite o interac ț iune mai mare, ceea ce va permite generarea de
cunoa ș tere prin interac ț iunea informa ț iei. Cu siguran ț ă, are două fe ț e pentru
învă ț area: o amenin ț are sau o resursă, deoarece poate fi o amenin ț are, din cauza

21
faptul că ș colile ș i familiile nu ș tiu cum să gestioneze ș i să instruiască pe ai lor
elevii ș i copiii despre utilizarea reglementată ș i adecvată a reț elelor sociale, ceea ce face ca

insalubre aceste accesuri; ș i o resursă pentru a interac ț iona idei ș i informa ț ii în timp
real, precum ș i dezbateri ș i o rapidă luare a deciziilor. În acest sens, faptul de
faptul că Internetul poate afecta performan ț a poate fi legat de principiul
ca elevul să nu poată realiza mai mult de o sarcină în acela ș i timp, cum ar fi să studieze ș i

a naviga pe reț elele sociale.

În această perspectivă, Silva et al. (2012) au verificat posibilitatea unei

generatia cu abilitatile de a efectua mai multe sarcini simultan. Prin urmare,
se referă la abilită ț ile cognitive necesare pentru dresaj
experien ț ial, pe lângă o capacitate de auto-reglare ș i rezolvare a problemelor
superioare fa ț ă de genera ț iile anterioare pe care le dezvoltă copiii de astăzi. Diferen ț ele
între genera ț iile trecute ș i prezente se percep prin schimbările în
disciplinele educa ț iei, deoarece evolu ț iile tehnologice de-a lungul timpului
s-au destinat rela ț iei dintre învă ț are ș i predare. Ceea ce obi ș nuia să fie
autoritarismul ș i transmiterea unilaterală a conceptelor ș i cuno ș tinț elor, odată cu sosirea
de toată informa ț ia disponibilă pentru student prin tehnologie, trebuie
a da na ș tere unei liste de indivizi împuternici ț i ș i competen ț i pentru a face fa ț ă
dilemele

2.3 Baze Legale

Constituț ia Republicii Bolivariene a Venezuelei (1999)

Articolul 102: Educaț ia este un drept uman ș i o obligaț ie socială fundamentală,

este democratică, gratuită ș i obligatorie. Statul o va asuma ca o funcț ie indeclinabilă ș i de
interes maxim în toate nivelurile ș i modalităț ile sale, ș i ca instrument al cunoaș terii
ș tiinț ific, umanistic ș i tehnologic în slujba societă ț ii. Educa ț ia este un
serviciu public ș i este fundamentat pe respectul pentru toate curentele de gândire,
cu scopul de a dezvolta potenț ialul creativ al fiecărui om ș i exercitarea deplină

22
determinarea modului în care se rezolvă problemele, se gestionează organizaț iile ș i
gradul în care oamenii reuș esc să îș i atingă obiectivele

Performanț ă academică

Investiga ș i studiază factorii care afectează ș i/sau au un impact asupra performanț ei

academia este primordial, deoarece, în învăț ământul superior, aceasta promovează formarea
profesional al studen ț ilor, compatibil cu cerin ț ele solicitate pe pia ț ă
laboral, într-un context de mare mobilitate, pentru a avea capacităț i competitive interne
Ș i extern. În acest sens, Nogueira (2012) postulează că studiile care au ca
obiectivul este de a în ț elege cum înva ț ă studen ț ii ș i variabilele care influen ț ează acest lucru
performanț ele academice oferă informaț ii esenț iale profesorilor, deoarece le permit
a cunoaș te cum se produce învăț area, ajutându-i să elaboreze lecț ii eficiente.

Academicieni din diverse domenii de cunoaș tere s-au străduit să înț eleagă
factorii lega ț i de performan ț a academică. Cu toate acestea, având în vedere nivelul ridicat
numărul de variabile care pot afecta această măsură, studiile se concentrează de obicei pe
determinate aspecte ale tematicii, astfel că este practic imposibil să realizăm o
cercetare empirică pentru a mapa toț i determinanț ii performanț ei academice
(Miranda 2015).

În aceste condiț ii, Souto (2011) trebuie să ia în considerare diverse aspecte, cum ar fi
sunt turele de cursuri, clasificarea examenelor de admitere ș i frecvenț a cursurilor, astfel
cum motivaț ia în contextul academic este considerată un factor critic în termeni
pentru învăț area ș i acț iunea studenț ilor prin intermediul performanț ei lor, putând
a se supune unei evaluări orale sau scrise. Astfel, un elev motivat se implică
activ în procesul său de formare endogenă, interesându-se de activităț i legate
cu scopul de a-ș i atinge obiectivele academice ș i de a obț ine noi competenț e pre
profesionale. În plus, demotivarea este legată de lipsa de atitudine a
elev, ceea ce poate duce la devalorizarea activită ț ii ș i la sentimentul de
incompeten ț a de a realiza ceva, deoarece crede că activitatea nu va aduce rezultatele
doriț i

19
 FASE III

MARCO METODOLOGIC

Cadru metodologic este procedura care trebuie urmată pentru a atinge obiectivul de
investigaț ia, este compusă din design, tip ș i modalitatea de investigare, faze
de la cercetare, populaț ie ș i eș antion, tehnică ș i instrument de colectare a datelor,
validarea instrumentului ș i analiza rezultatelor. Arias (2006) expune că "
metodologia proiectului include tipul de cercetare, tehnicile ș i procedurile
ce vor fi folosite pentru a duce la îndeplinire investigaț ia. Este „cum” va fi realizat studiul
pentru a răspunde problemei” (p.45)

3.1 Tip de cercetare

În ceea ce priveș te obiectivul, această cercetare a fost de natură pur descriptivă

y rela ț ional, deoarece prezintă caracteristicile unui anumit fenomen ș i
stabile ș te rela ț ii între variabilele observate, cu scopul de a determina
rela ț iile dintre fenomen ș i factorii implica ț i în procesul de
construirea particularită ț ii realită ț ii subiec ț ilor. În plus, acesta are un caracter
cantitativ, deoarece variabilele focalizate în cercetare au fost traduse ș i
descrise în numere. În acest caz, s-a folosit metoda statistică inferenț ială.

Cercetarea de bază are ca scop generarea de cuno ș tinț e noi pentru

avansul ș tiinț ei fără nicio aplica ț ie practică a ș teptată. În acest sens, este
o cercetare pur teoretică, care necesită o revizuire bibliografică; în plus,
cercetarea de bază se ocupă de generalizarea ș i formularea teoriilor despre
comportamentul uman ș i este aliniat pentru a colecta informa ț ii care
aplicabilitate universală. Prin urmare, cercetarea de bază ajută la adăugarea de noi
cunoș tinț e la cele existente (Gil, 2019)

24
3.2 Proiectarea cercetării

Tipul de cercetare folosit în acest studiu este cercetarea de teren.

care constituie un proces sistematic, riguros ș i raț ional de colectare a datelor
care ulterior vor fi analizate ș i prezentate, făcând astfel cunoscută realitatea
informaț ii necesare în timpul cercetării. Acest tip de cercetare este efectuat în
situl unde se găseș te obiectul de studiu care, în acest caz, este Analiza utilizării reț elelor
sociale cu performanț a academică în rândul studenț ilor din clasa a 5-a „A” a Unităț ii
Educaț ia Naț ională Simón Rodríguez deoarece de aici se va obț ine mai multă cunoș tinț ă, se
manejează datele cu o mai mare siguranț ă, folosind tehnici precum sondajul, interviul ș i
observaț ie.

Chávez (2004:23) susț ine că: „sunt toate acele cercetări care se orientează
a colecta informa ț ii legate de starea reală a persoanelor, obiectelor,
situaț ii sau fenomene, exact aș a cum se prezintă în momentul colectării lor.” De
aici, constă în colectarea informa ț iilor direct din realitate;
investigatoarea a luat faptele ș i ac ț iunile în mod natural a ș a cum s-au prezentat în
instituț ia menț ionată anterior

3.3 Metodă

Metoda de cercetare prin ac ț iune participativă (IAP) a fost utilizată pentru a ob ț ine
informaț ii, prin intermediul unei diagnosticări, în care grupul participă pentru a determina
realitate, punând accent pe proiectul de cercetare.

Conform lui Galán (2010), cercetarea ș tiinț ifică este un proces care conț ine niș te
faze supuse normelor ș i regulilor generale de ac ț iune ș tiinț ifică, procesul de
investigarea indică etape de bază care depind de disciplina ș tiinț ifică particulară, de
situaț ia sau problema gradului de cunoș tinț e ș i conceptualizării procedurii
aleș i pentru cercetarea dumneavoastră

25
3.4 Populaț ie ș i Eș antion

Popula ț ia, conform lui Chávez (2007:93), "Este ansamblul total de unită ț i de
observaț ie care este considerată în studiu (naț iune, state, grupuri, comunităț i, obiecte,
institu ț ii, asocia ț ii, activită ț i, evenimente, unită ț i, persoane
indivizi), adică, populaț ia este totalitatea elementelor care formează un ansamblu.
Cu referire la cele menț ionate, populaț ia a fost formată din cei 125 de studenț i ai
patru 5to ani A, B, C ș i D

În ceea ce priveș te eș antionul, Hernández ș i alț ii (2003: 123) susț in că eș antionul

„reprezintă o parte din tot ceea ce se numeș te univers ș i care serveș te pentru a-l reprezenta”
se selectează cu scopul de a obț ine informaț ii mai specifice. În cazul acestui
studiul s-a lucrat cu 30% din populaț ie formată din 34 de studenț i de anul 5
5to an "A"

3.5 Tehnici ș i Instrumente de cercetare

Ca tehnică, s-a folosit Interviul pe cale personală, în care s-a obț inut
informaț ii în favoarea răspunsurilor deschise. Interviul, aș a cum subliniază. Sabino,
(1992:116) comentează că interviul, din punct de vedere al metodei, este o formă
specifică de interacț iune socială care are ca obiect colectarea de date pentru o cercetare.

Cercetătorul formulează întrebări persoanelor capabile să-i ofere date despre

interes, stabilind un dialog ciudat, asimetric, unde una dintre păr ț i caută
a strânge informaț ii ș i cealaltă este sursa acestor informaț ii. Din motive evidente, doar
se utilizează, cu rare excepț ii, în ș tiinț ele umane.

Interviul a ajutat la ob ț inerea de informa ț ii pentru a determina principalele

probleme ș i nevoi care necesită soluț ie.

În acelaș i mod, tehnica „Observaț ia” care permite a privi cu atenț ie

condiț iile unei comunităț i sau organizaț ii, aș a cum s-a observat la studenț ii de 4
5to an "A". În opinia lui Sabino (1992), observaț ia este o tehnică foarte veche, ale cărei

26
primele aporturi ar fi imposibil de urmărit. Prin simț urile sale, omul percepe
realitatea care îl înconjoară, pe care apoi o organizează intelectual ș i o adaugă: Observaț ia poate
a se defini, ca utilizarea sistematică a simț urilor noastre în căutarea datelor care
avem nevoie pentru a rezolva o problemă de cercetare

Ca unul dintre instrumentele utilizate, s-a folosit jurnalul de câmp care, potrivit
Latorre (1996) îl defineș te ca un instrument de formare, care facilitează implicarea ș i
dezvoltă introspec ț ia ș i cercetarea, care dezvoltă observa ț ia ș i
autoobservare colectând observaț ii de diferite tipuri.

3.6 Analiza Rezultatelor

Ca rezultat al interviurilor realizate, s-a dezvăluit că reț elele sociale

pot influenț a în mod pozitiv dacă se accesează pagini instructive care contribuie zi de zi la
construirea de obiective pentru utilizatorii săi, dar pentru studenț i ar putea înceta să mai fie
instructive ș i se accesează pagini cu informaț ii negative, deoarece este necesar să menț ionăm
că reț elele sociale sunt spaț ii care permit comunicarea cu alte persoane în mod
imediată ș i frecventă.

Unul dintre punctele relevante care pot fi menț ionate este că din cauza filtrului mic sau aproape inexistent

de informaț ii pe care le au studenț ii despre utilizarea corectă a acestor reț ele, îi transformă
în presa uș oară a situaț iilor negative cum ar fi hărț uirea, sexualitatea precoce, pornografia, printre altele

alte. Dacă nu există un ghid sau îndrumare din partea unui adult care să explice ș i să sfătuiască studentul,

probabil că va folosi toate aceste informaț ii în mod incorect. Internetul este un mediu
uș or accesibil, prin care studenț ii se vor simț i influenț aț i să cunoască oameni ș i
de asemenea, au posibilitatea de a- ș i suprapune personalitatea cu scopul de a ob ț ine mai mult
următori, deoarece este bine de amintit că adolescenț ii trec printr-o etapă de schimbări
unde caută acceptarea celorlalț i.

Pentru aceasta, ceea ce ar fi primordial ar fi să existe un ghid sau o orientare în centre.

educative ș i în gospodării pentru utilizarea bună a internetului în general, ș i nu doar a reț elelor

27
sociale. În ceea ce priveș te utilizarea internetului în orele de curs, în prezent este necesar să accesezi

internetului în mod frecvent deoarece este un instrument de consultare, de lucru, de

tranzacț ii, de comunicări, dar această utilizare trebuie să fie măsurată ș i controlată prin ore,
a gândi că, atunci când se dă un telefon mobil cu internet unui student, i se dă
dispoziț ie o unealtă cu acces la informaț ii care, ca adulț i, trebuie să fie supravegheată
ș i a orienta în utilizarea sa

28
3.7 plan de acț iune

Obiectiv General: Analiza utilizării rețelelor sociale în raport cu performanța academică a studenților din clasa a 5-a
Anul "A" al Unității Educaționale Naționale Simón Rodríguez

Obiective specifice Activităț i de realizat Resurse timp

Identificarea tipurilor de rețele Vizită la instituție și socializare cu Ghid de Interviu
sociale utilizate de studen ț ii din clasa a 5-a A 1 săptămână
studenți de clasa a 5-a „A”
Caracterizarea tipurilor de rețele Interviuri cu studenții Ghid de interviu 1 săptămână
sociale utilizate de los
elevii din clasa a 5-a „A”
Orientare asupra utilizării reț elelor Conversaț ie cu participarea Material 1 Săptămână
sociale pentru studenții de la 5to specialiști ai INAMUJER pedagogic
Anul „A” al Unității Educaționale
Național Simón Rodríguez

Sursa: Chirinos, M (2023)

29
 CONCLUZII

1. Internet are un impact profund asupra muncii, timpului liber ș i cunoa ș terii la nivel
muncial. Reț elele sociale au devenit o parte naturală a vieț ilor oamenilor.
tineretul de astăzi, pentru că sunt perfecte pentru a cunoaș te oameni, pentru a împărtăș i, ș i pentru că

sunt un loc ideal pentru a obț ine informaț ii. Internetul este o sursă de comunicare
moderna, care poate provoca dependen ț ă socială, deoarece atunci când un tânăr scrie, singurul său

contactul este cu ecranul unui computer, fără a vedea sau a auzi acea persoană cu care
se presupune că este comunicat ș i îș i pierde noț iunea timpului ș i a oamenilor din jurul său,
de asemenea, semnele lingvistice nu sunt respectate pe unele site-uri web sau reț ele sociale.

2. Cel mai negativ efect pe care o poate avea o reț ea socială este pierderea de timp, pentru
tinerii nu poate avea importanț ă, dar în realitate sălile de chat ș i alte reț ele
reț elele sociale sunt o sursă de distragere, de aceea în locuri de muncă se interzic
ca persoanele să acceseze aceste pagini în timpul programului de lucru, deoarece producț ia se
o face mai lentă. Ceea ce putem salva pozitiv din aceste re ț ele sociale este că sunt
unelte cu ajutorul cărora putem învă ț a despre subiecte de actualitate, ș tiinț ifice ș i
dezvoltarea talentelor: cum să găteș ti, să faci experimente, să cânti, să dansezi, în fine, aceste reț ele

deschid un univers de posibilităț i. Reț elele sociale sunt un instrument de comunicare,

serveș te pentru a ne uni ș i a cunoaș te părerea persoanelor din diferite colț uri ale Americii ș i
lumea, distanț ele se scurtează, trebuie să fim prudenț i ș i să nu permitem ca aceste reț ele să ne
ne atrag ș i ne absorb complet. Reț elele sociale se extind în întreaga lume ș i
sunt o afacere fructuoasă, care a contribuit la progresul în viaț a ființ ei umane.

3. Tehnologia atrage atenț ia tuturor: copii, adolescenț i, tineri ș i adulț i, de la

telefoane mobile până la roboț ii aproape umani incredibili care sunt fabricaț i. TIC-urile prind
într-un mod în care mulț i le consideră cele mai bune prietene ș i confidente. Contribuț ia la
educaț ia este pozitivă, trebuie să învăț ăm să convieț uim cu Noile Tehnologii ș i să învăț ăm
toate lucrurile bune pe care ni le pot oferi, nu contează pre ț ul pe care îl plătim,

30
importante sunt rezultatele care se vor obț ine, o educaț ie mai actuală ș i în concordanț ă cu
viteza cu care avansează această lume.

5. Educaț ia pentru noile tehnologii este necesară, educaț ia spectatorului. Las

noile tehnologii nu implică în sine inovaț ie dacă nu există o schimbare profundă
metodologic. Utilizarea noilor tehnologii din punct de vedere pedagogic
are sens dacă dezvoltă în elevi abilităț i pentru: a propune teme ș i probleme,
cauti informaț ii pertinente, creș te capacitatea de a stabili conexiuni, a realiza
evaluări informate ș i a oferi sens lumii în care trăiesc. Perspectiva
constructivista constituie un element cheie pentru implantarea adecvată a noilor
tehnologii în proiectul educaț ional.

31
 RECOMANDĂRI

Incorporarea de noi tehnologii ca resurse de învă ț are, astfel încât atunci când
băieț i săPractice în lumea muncii, să nu fie surprinș i ș i să ș tie cum
programele funcț ionează.

Favorizarea unei dispoziț ii mai deschise faț ă de utilizarea noilor mijloace de către
profesorilor, oferindu-le formarea ș i suportul necesar. Pentru că profesorul trebuie să
a fi pregătit să facă faț ă provocărilor noilor tehnologii în educaț ie, fiind
capabil să conceapă, să producă ș i să evalueze resurse didactice simple care să dinamizeze lecț iile lor,

învăț ând să încorporeze materiale multimedia, informatice ș i/sau Internet. Profesorii

trebuie să încurajeze studenț ii să cerceteze, dar ș i să-ș i expună opiniile
cu libertate, ș i de ce nu, organizaț i dezbateri cu studenț i de la diferite universităț i în
ț ara ș i apoi să reuș ească să ia legătura cu alț i studenț i din alte părț i ale continentului
ș i astfel educaț ia va fi mai bogată ș i dinamică.

Crearea contextelor de învăț are-învăț are în care munca în echipă să fie inclusă
viaț a ș i contextul social în care este înmersă ș coala. Pentru ca utilizatorul de Internet
nu vă abateț i de la obiectivul principal, care este consultarea ș i cercetarea datelor, deoarece
prin curiozitate ș i atracț ia paginilor, se poate accesa conț inut riscant ș i
inapropriat. Tehnologia este în plină expansiune, aș a că trebuie să o valorificăm ș i să nu o lăsăm să ne

profită de noi ș i ne controlează

32
 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Arias, F. (2006). Proiectul de Cercetare. Introducere în Metodologia Ș tiinț ifică. 5º

ediț ie. Editorial Episteme. Caracas – Venezuela.

Coetzee, L. (2011). Rela ț ia dintre conceptul de sine academic al studen ț ilor,

motivarea ș i performan ț a academică la Universitatea de Stat Liber.
(Teză) Universitatea din Africa de Sud

Cladevilla (2010). Re ț elele Sociale. Tipologie, utilizare ș i consum al re ț elelor 2.0 în

la societate digital actual URL-ul nu poate fi tradus.
Texto%20al%[Link]

Chávez, Nilda (2007). Introducere în Cercetarea Educaț ională. Venezuela. Editura Ars
Grafică. A patra ediț ie.
Díaz, L.(2021) Utilizarea reț elelor sociale ș i performanț a academică a studenț ilor de la
carrera profesional tehnică de contabilitate, II ciclu, al IESTP „San José” de
Yurimaguas în anul 2020
Flores, J., Hernández, R., ș i Garay, R. (2020). Tehnologii de informa ț ie: Acces la
internet ș i bre ș a digitală în [Link] Venezoliană de Gerencie, 25(90).

Flores, J.; Morán, J. y Rodríguez J (2010). Re ț elele sociale.

Link provided is not text for translation.

Galan, A. (2014) "Cartografie Socială". Introducere în Hăr ț ile Cercetării.

Editorial: Episteme: Caracas-Venezuela.

Grasso (2020). Performan ț a academică: un parcurs conceptual care se apropie de o

defini ț ie unificată pentru domeniu.
[Link]

Gelpi, R. (2018). Politica 2.0: Re ț elele sociale (Facebook ș i Twitter) ca

instrument de comunicare politică. Studiu: cazul Uruguay, Madrid, Spania.
Nu pot accesa linkuri externe sau conț inutul lor.

Hernandez, ș i alț ii (2003) Metodologia cercetării. A treia ediț ie McGrawn

Hill Interamericana: Mexic, D.F.

33
Magallanes, F. ș i Andrade, J. (2006). Examen vestibular, caracteristici demografice
ș i performan ț a sa la Universitate: în căutarea factorilor predictivi. Congres
de Control y Contabilitate de la USP
Nu pot accesa link-uri externe pentru a traduce conț inutul.

Meurer, A., Lopes, I, Antonelli, R., & Colauto, R. (2020). Experien ț e de Postgrad.
Comportamentul în re ț elele sociale ș i bunăstarea. Educa ț ie ș i realitate. Revistă
Scielo.

Miranda, G. Lemos, K., Pimenta, A., ș i Ferreira, M. (2015). Determinantele del

performan ț a academică în domeniul afacerilor. Revista Meta: Evaluare, 807(20),
175-209, mai/august. 2015.

Nogueira, D. (2012). Performan ț ă academică X stiluri de învă ț are conform Honey

Alonso: o analiză cu studen ț ii disciplinei Ș tiinț e Contabile.
Revista Espacio Académico, 12

Prado, A. (2012). Facebook ș i SMS-urile obstruc ț ionează performan ț a academică; e-mailul

electronic nu pare să interfereze.

Ramos, M. (2010). Influen ț a internetului asupra studen ț ilor din primul semestru al
carrera de administrare a ISTP Argentina.

Sabino, C. (1992). Cercetarea ș tiinț ifică. Procesul de cercetare. A opta ediț ie.
Editorial Ol. Buenos Aires, Argentina.

Souto, C., Borba, J., Knupp, P., ș i Croll, E. (2011). Analiza factorilor care influenț ează
performan ț a studen ț ilor de licen ț ă în administra ț ie ș i contabilitate
în disciplina cercetării opera ț ionale. Întâlnirea Asocia ț iei
Naț ional de Studii Postuniversitare în Administrare, 35(1)

Sulz, P. (2020). Ghidul complet al re ț elelor sociale: învă ț aț i totul despre

platforme de reț ele sociale./

34
35