REPUBLICA BOLIVARIANĂ VENEZUELA

MINISTERUL PUTERII POPULARE PENTRU EDUCAȚIE

LICEUL „CESAR RENGIFO”
VEGUITAS - BARINAS

PRODUC ȚIA DE COMPOST Ș I CONSTRUCIREA UNUI LOMBRICAR

PENTRU CREȘ TEREA DE RAME ROȘ II CALIFORNIENE Ș I OBȚINEREA
DE ABONO ORGÁNICO (HUMUS LÍQUIDO).

Autori: 5 An: Secț iunea “A”

Sol María Hidalgo

Veguitas, noiembrie 2018

 REPUBLICA BOLIVARIANĂ A VENEZUELEI
MINISTERUL PUTERII POPULARE PENTRU EDUCAȚIE
LICEUL „CESAR RENGIFO”
VEGUITAS - BARINAS

CONSTANȚA DE APROBARE A JURULUI

PRODUC ȚIA DE COMPOST Ș I CONSTRUC ȚIA UNUI LOMBRICARIU

PENTRU CRE Ș TEREA WORMILOR RO Ș II CALIFORNIENI, Ș I A
OBȚINEREA DE ABON ORGANIC (HUMUS LICHID).

Lucrarea de Proiect Ș tiinț ific, aprobată în numele liceului bolivarian „Cezar

Rengifo”, de către următorul juriu, în ____________ zilele lunii ___________ de
2018.

_________________ ___________________

__________________________
 INDICE GENERAL

INTRODUCERE…………………………………………………………… 7

CAPITOLUL I. PROBLEMA…………………………………………… 8

Formularea Problemei………………………………......................... 8

Obiectivele cercetării………………………………………………. 9

Obiectiv General ș i specifici... 9

Justificarea Cercetării……………………………………………. 10
CAPITOLUL II. CADRUL TEORETIC 11

Antecedentele cercetării………………………………………… 11

Baze Teoretice………………………………………………………………. 13

BazeLegale 32

CAPITOLUL III. CADRUL METODOLOGIC 33

Tipul ș i Designul Cercetării 33

Populaț ie ș i Eș antion… 34

Tehnici ș i Instrumente de Colectare a Datelor……………………… 34

Tehnici de analiză ș i interpretare a datelor 34

Experimentare experimentală 35

CAPITOLUL IV. REZULTATELE……………………………………

Analiza ș i Interpretarea Rezultatelor………………………………… 35

Capitolul VCONCLUZII Ș I RECOMANDĂRI………………….

Concluzii 42

Recomandări 42

REFERINȚ E 43

ANEXE 45
 INTRODUCERE

Agricultura organică este unul dintre abordările agriculturii durabile. Într-adevăr

multe dintre tehnicile utilizate, cum ar fi vermicompostarea, sunt practicate pentru dezvoltare
o cultură agroecologică. Ceea ce diferen ț iază agricultura organică este că aceasta este
reglementată de interdicț ia materialelor sintetice. Aici este locul unde merită menț ionat
acț iunea humusului de viermi ca îmbunătăț itor al solurilor în termeni fizici, chimici ș i
biologice în armonie cu mediul ș i cu ființ ele umane.

De acolo, că acest proiect se referă la produc ț ia de compost ș i

construirea unui lombricariu, pentru creș terea viermilor roș ii californieni ș i obț inerea
de abono organic (humus lichid).
utilizarea cristalului de aloe vera pentru prepararea vinului. În acest sens, cercetarea se
structura de următoarea manieră:

Capitolul I, cuprinde Problema, Formularea Problemei, Obiectivele

Cercetare, ș i Justificare.

Capitolul II conț ine Cadru Teoretic, reprezentat prin antecedentele, Bazele

Teoretice, Baze legale.

Capitolul III prezintă metodologia utilizată în studiu, tipul de

investigaț ie utilizată, designul cercetării, populaț ia ș i eș antionul, tehnicile ș i
instrumente de colectare a informa ț iei, tehnici de procesare ș i analiză de
Datele ș i proba de eseu sau experimental care susț in studiul.

Capitolul IV descrie rezultatele, prin analiza ș i interpretarea acestora.

Capitolul V stabileș te Concluziile ș i Recomandările. De asemenea, se

prezintă Referinț ele Bibliografice ș i Anexele.
 CAPITOLUL I

PROBLEMA

Activitatea agroindustrială joacă un rol important în economia mondială, deoarece

reprezintă unul dintre cele mai dinamice ș i importante sectoare din societate. Dintre acestea,
depinde în mare măsură de produsele de consum ale ființ elor vii. Subliniind, rolul de
agricultura, care a fost baza dezvoltării majorităț ii ț ărilor, totuș i,
În prezent, Venezuela traversează un dezechilibru din cauza producț iei scăzute de o
de rubrica de consum mai mare.

De acolo, în planurile, proiectele ș i programele la nivel educaț ional s-a orientat în

căutarea de strategii agroproductive, unde să fie conuco ș i grădinile ș colare una
alternativa pentru a minimiza această situaț ie de producț ie agricolă scăzută. Cu toate acestea,
pentru semănarea culturilor există necesitatea de a utiliza agrochimice pentru controlul
dăunători, îngrăș ăminte ș i aditivi destinaț i maximizării randamentului recoltelor ș i
îmbunătăț irea calităț ii solurilor.

Cu toate acestea, utilizarea produselor agrochimice în activităț ile de cultivare a creat

probleme grave, nu doar în degradarea solului ș i a ecosistemului în general, ci
de asemenea, creș terea constantă a costurilor de producț ie, pe lângă faptul că afectează
sănătatea fiin ț elor umane. De aceea, se urmăre ș te ca prin intermediul institu ț iilor
educaț ionale să dezvolte un plan de semanț ă sau culturi agroecologice, unde se pun
funcț ionarea grădinilor ș colare, curț ile productive ale reprezentanț ilor, printre altele. Unde
actorii educa ț ionali să aibă o participare directă; nu doar pentru a îmbunătă ț i produc ț ia
agroalimentară, ci pentru a produce îngrăș ăminte organice, armonioase cu mediul ș i cu
ființ e umane.
În vederea problemei prezentate, se propune Prepararea compostului ș i
construirea unui viermărie, pentru creș terea viermilor roș ii californieni ș i obț inerea
de abono organic (humus lichid). Acest lucru cu scopul de a întări produc ț ia
agroalimentară prin grădinile ș i conuco-urile noastre ș colare, pe lângă aplicarea
tehnici agroecologice în beneficiul comunităț ii educaț ionale. De acolo provin anumite
interogări precum:
Există disponibilitatea geografică ș i tehnică pentru a produce compost ș i a construi un
lombricario la liceu ·Cesar Rengifo

Ce aspecte de bază trebuie luate în considerare pentru a dezvolta sau pregăti un compost bun?

Ce resurse materiale ș i pa ș ii care trebuie urma ț i pentru construirea unui

lombricario

Se va reuș i prezentarea compostului ș i construcț ia viermăriei, pentru creș terea

ferigi roș ii californiene ș i obț inerea de îngrăș ământ organic (humus lichid)?

OBIECTIVELE CERCETĂRII

Obiectiv General:

A produce compost ș i a construi un lombricariu pentru creș terea viermilor roș ii

californiene ș i obț inerea de îngrăș ământ organic (humus lichid).

Obiective specifice:

1.- Diagnostica disponibilitatea geografică ș i tehnică pentru a produce compost ș i a construi

un lombricario în liceul „Cesar Rengifo”.

2.- Determinaț i aspectele de bază pentru a dezvolta sau a pregăti un compost bun.

3.- Stabilirea resurselor materiale ș i pa ș ii de urmat pentru construirea unei

lombricario.

4.- Prezentarea compostului ș i construcț ia vermicompostorului, pentru creș terea viermilor roș ii
californiene ș i obț inerea de îngrăș ământ organic (humus lichid).
Justificare

Agricultura ecologică produsă în instituț iile educaț ionale este o alternativă ș i,

în acela ș i timp, o posibilitate de a dezvolta obiceiuri alimentare noi, ș i
consum. În plus, în ceea ce priveș te aspectele de mediu, inserț ia naturii în
oraș e, sub formă de grădini, utilizarea terenurilor goale, ajutor în ciclul metabolismului
urban (apă, energie ș i materie) ș i contribuie la ornamentarea mediului. Cu
în legătură cu dimensiunea umană ș i socială, grădinile urbane dau caracter ș i identitate
spaț ii publice care se transformă în incinte de participare, apropriere civică ș i
de asemenea, de educaț ie de mediu (Hermi, 2011).

În plus, această cercetare favorizează un beneficiu social, unde se vor dezvolta practici
despre elaborarea de îngrăș ăminte organice agroecologice pentru semănatul legumelor, tuberculilor,
altele, folosind materie primă produsă în comunitatea noastră, cum ar fi de ș eurile de
legume ș i vegetale, coajă de orez, rumeguș , gunoi de grajd pentru a elabora compost. Realizând
a contribui la îmbunătăț irea consumului sănătos de alimente ș i menț inerea unui echilibru cu
natură, de asemenea, a genera contribu ț ii la alte studii care au legătură cu tema de
investigaț ie.
 CAPITOLUL II

MARCO TEORICO

Potrivit lui Sabino (2002), scopul cadrului teoretic constă în „a încadra problema
într-un set de cunoș tinț e anterioare, cu scopul de a oferi un ghid pentru investigare
ș i pentru a puntualiza conceptele cu care se lucrează” (p 48). Cadru teoretic
constituie o parte a lucrării de cercetare în care se descriu antecedentele,
care sunt în prezentul proiect menț ionate în referinț ele bibliografice, în plus faț ă de
baze conceptuale ș i teoretice legate de subiect.

Antecedentele cercetării

Baze Teoretice

La Lombricultura.

Lombricultura se define ca tehnica de a cre ș te intensiv viermii în

cautiverio, în care sunt dispuse să transforme prin procesul lor digestiv, enorme
cantită ț i de de ș euri organice în humus; este o activitate simplă pe care oricine
agricultor poate începe, având avantajul de a accelera procesul de descompunere a
deseuri organice pe care le are în ferma sa ș i ob ț ine lombricompost ș i viermi pentru
utilizarea în aceeaș i fermă (Turcios, 1995).

A început în SUA, s-a extins în Europa ș i în cele din urmă către restul lumii.
lume; aplică norme ș i tehnici de produc ț ie utilizând viermii ro ș ii
californiene pentru reciclarea de ș eurilor organice biodegradabile ș i, ca rezultat al acestora

ingestie, anelidele efectuează de ș eurile lor convertite în fertilizator

organicul cel mai important disponibil astăzi (Ministerul Agriculturii, Pescuitului ș i Alimentaț iei,

2015).

Compostul

Conform lui Haug (1980), compostarea este definită ca "decompozi ț ie ș i stabilizare"

biologică a substratelor organice în condi ț ii care să permită dezvoltarea
temperaturi termofile, dând naș tere producț iei de căldură de origine biologică, cu
obț inerea unui produs suficient de stabil pentru depozitare ș i utilizare în
solul fără impacturi negative asupra mediului înconjurător". Compostarea este, conform acestei
definiț ie, o tehnică de stabilizare ș i de tratament al deș eurilor organice.

Compostarea este procesul de descompunere controlată a materiei organice. În

în loc să permită ca procesul să se desfăș oare lent în propria natură, poate
pregăti ț i un mediu optimizând condi ț iile pentru ca agen ț ii să
descompunerea să prolifereze. Aceste condiț ii includ un amestec corect de carbon
(C), Azot (N) ș i Oxigen (O), precum ș i controlul temperaturii, pH-ului sau umidităț ii. Dacă
dacă unul dintre aceste elemente abunda sau lipseș te, procesul s-ar produce la fel, dar
poate într-o formă mai lentă ș i chiar neplăcută din cauza acț iunii microorganismelor
anaerobi care produc mirosuri.

A) Sunt surse de carbon: paiele ș i frunzele uscate, aș chii ș i rumeguș ul, ș i anumite tipuri de hârtie
y carton fără cerneală.
B) Surse de azot: Materia vegetal verde (resturi de recoltă, iarbă,
ramă), gunoi, resturi de fructe ș i legume, alge, pulpă de cafea, altele.

Sistemele pentru compostare

1.- Sisteme deschise

Pile statice: Tehnologia pentru compostare în pachete este relativ simplă ș i este
sistemul cel mai economic ș i cel mai utilizat. Materialele se amontelează pe sol sau
pavimentare, fără a-i comprima excesiv, fiind foarte importantă forma ș i dimensiunea
pila.

Pilas statice cu aerare pasivă: Se consideră că acest sistem este foarte potrivit
realizând o analiză cost/eficacitate a acestui sistem comparativ cu altele precum aerarea
forț ată sau stive cu răsturnare.

Pilas statice cu aerare forț ată: Aceste sisteme permit un control mai mare al
concentrarea de oxigen ș i men ț inerea acesteia într-un interval corespunzător (15-20 %) pentru
favorizării activită ț ii metabolice a microorganismelor aerobii care dezvoltă
proces
Pilas cu voltaj: Este unul dintre cele mai simple ș i economice sisteme. Această tehnică de
compostajul se caracterizează prin faptul că mormanul este îndepărtat periodic pentru
homogeneiza amestecul ș i temperatura acestuia, pentru a elimina căldura excesivă, a controla
umiditate ș i creș terea porozităț ii stivei pentru a îmbunătăț i ventilaț ia. După fiecare
volteo, temperatura scade cu aproximativ 5 sau 10 ºC, crescând din nou în cazul în care
procesul nu s-a terminat. Frecvenț a răsturnării depinde de tipul de material, de
umiditate ș i de viteza cu care dorim să realizăm procesul, fiind obiș nuit să realizăm un
volteo la fiecare 6 - 10 zile.

2.- Sisteme închise

Aceste sisteme permit un control mai bun al diferitelor parametri ai procesului în

cea mai mare parte a cazurilor, precum ș i un timp mai scurt de rezidenț ă ș i posibilitatea de
realiza un proces continuu. Se caracterizează prin efectuarea compostării în reactoare
închise, fiind principalul inconvenient că generează costul ridicat al investiț iei al
instalaț ii.

Aspecte de bază pentru a dezvolta sau a pregăti un compost bun

Conform lui Vicente, Carrasco ș i Negro, (1996):

Materia organică de pornire, care poate de asemenea să experimenteze variaț ii în

funcț ia factorilor diverș i.

Condiț iile de procesare ș i maturare.

Procesarea finală (rafinare ș i purificare).

1.- Materia organică de pornire

Ca materie compostabilă poate fi utilizat orice produs organic fermentabil.

Clasificarea deș eurilor compostabile se poate realiza pe baza diferitelor
criterii (O.b, cit, 1996):

a) Conform naturii sale chimice:

Deseuri organice: Bogate în carbon ș i azot

-Deș euri minerale (de fapt, adjuvanț i ai compostării): Deș euri de bază (cenusa)
vânzări reziduale (fosfaț i, carbonat de calciu, sulfati).

b) În funcț ie de starea sa fizică:

Deș euri solide (paie, gunoi, lemne)

- Deș euri semi-solide (noroiuri de la staț iile de epurare)
- Deș euri lichide (efluente agroalimentare).

c) În funcț ie de originea sa:

- Procedente din activităț i domestice

- Procedente din activităț i industriale
- Provenind din activităț i agricole

Pregătirea materiei prime

Poate fi realizată prin metode mecanico-fizice, cum ar fi măcinarea, separarea inertiilor,

secarea reziduurilor lichide, printre altele; sau prin metode mecanico-biologice. După această fază
de pregătire, are loc compostarea definitivă a fracț iei organice.

2.- Faze ale Procesului de compostare

 În orice proces de compostare se pot diferenț ia cel puț in două etape: etapa de
descompunerea ș i faza de maturare (Soliva, 2001).

Faze de descompunere:

Este un proces de simplificare în care moleculele complexe sunt degradate în molecule

organice ș i anorganice mai simple. Această fază se compune din două etape, etapa
mesofila, cu temperaturi de până la 45ºC, ș i termofila cu temperaturi care pot ajunge
până la 70ºC. Faza de descompunere poate dura de la câteva săptămâni la
luni, în funcț ie de tipul de deș eu tratat ș i de caracteristicile sistemului aplicat.
este important să desfă ș urăm această fază în condi ț ii adecvate, deoarece influen ț ează calitatea
produs final.

Faze de maturare:

Se compune de asemenea în două etape, o etapă de răcire, cu temperaturi care variază

de la 40ºC la temperatura ambiental. Ș i o etapă de stabilizare care se desfăș oară la
temperatura ambiental ș i se caracterizează printr-o activitate microbiană scăzută ș i prin
apar ț ia organismelor superioare (Soliva, 2001). durata acestei faze este de aproximativ
câte săptămâni sau luni, depinde de tipul de material care a fost tratat ș i de
destinaț ia finală a produsului.

Gestionarea Procesului de Compostare

Conform lui Roben, (2002), factorii cei mai importanț i pentru compostare sunt
următoarele:

1. Amestecare / revoltare ș i miș care: Este necesar să amestecăm / răscolim ș i să miș căm deș eurile

frecuent ș i regulat pentru a evita putrefacț ia anaerobă. Se recomandă o

o dată pe săptămână. La începutul procesului de compostare, corpul de deș euri are pori de
varii dimensiuni care sunt dispersate în mod heterogen. Aerul (venit din aerare
natural sau artificial) trece prin deschiderile cele mai mari. Drept consecinț ă, pot apărea
condiț ii anaerobe în locuri cu densitate mare ș i pori mici.

2. Aerare: Pentru a asigura o bună aerare, trebuie să adăugăm un anumit procent de

material grosier. Pentru micile compostaje de lombricultură, amestecul este suficient.
revuelta del material pentru a garanta aerarea. În cazul în care se face un compostaj în
pilas, conducta de aerare este integrată de obicei în solul zonei de
fermenteț ie. Materialele grosiere trebuie adăugate în special pentru a structura
basura când densitatea de ș eurilor este prea mare (> 700 kg/m3) ș i, prin
consecinț ă, nu se realizează o circulaț ie liberă a aerului Aerarea materialului poate
a obț ine prin presiune sau succiune.

3. Umiditate: Se necesită o umiditate între 40 - 60 % (conț inut de apă al

material) pentru a asigura o biodegradare optimă. Se recomandă o dată pe săptămână; se
udati materialul cu o udătoare manuală sau cu un aspersor pus deasupra stivei sau a patului de
material. Umezirea se poate realiza manual sau mecanic. Principiul
este un lucru la fel pentru ambele sisteme. Dacă materialul este prea uscat, procesul se opreș te
biodegradare; dacă este prea umed, procesul se transformă în putrefac ț ie
anaerobică necontrolată.

Caracteristici fizice ale unui compost bun

Sunt utilizate în mod obiș nuit, dar în general oferă o idee aproximativă despre maturitate
de un compost. Printre acestea se numără factori precum absenț a mirosului neplăcut,
culoare închisă ș i temperatură stabilă.

Compostul matur trebuie să aibă absenț a unui miros neplăcut ș i să aibă un miros
similar cu pământul umed.

Culoare: În timpul procesului de compostare, materialul suferă un proces de întunecare

o melanizare până la transformarea într-un produs întunecat. Deș i mecanismele
procesele citate nu sunt bine cunoscute, în ele sunt incluse reacț ii de humificare,
tipul amino-carbonil ș i tipul Maillard, fără a exclude alte reacț ii care au loc la o scară mai mică
temperatura.

Temperatura stabilă: în timpul procesului de compostare se consideră evoluț ia

temperatura ca reflecț ie a activităț ii populaț iei microbiene implicate în
proces, care scade considerabil la finalul procesului, determinând o
scăderea temperaturii materialului compostat de 60-70°C până la temperatura
mediu.

Infrastructură pentru creș terea viermilor roș ii californieni

Când se doreș te un proces rapid, densitatea de viermi trebuie să fie ridicată: în jur de
5 kg de lombriz pură pe metru pătrat, care corespunde aproximativ între 20 ș i 25
kg de vierme amestecat cu substrat (cunoscut sub numele de vierme comercial). Datorită faptului că
lombrica roș ie este un animal foarte prolifi, nu este convenabil să începi cultivarea de lombrici cu
cantitate totală de vierme necesară; este recomandat, de preferat, să fie multiplicată în propria
întreagă geografică (2001).

Camas de viermi (lombricario): Constituie spaț iul în care se desfăș oară procesul de
Lombricultura. Se poate folosi saltea, guadua sau cărămidă în fabricarea sa; acestea trebuie
construieș te de 1 m lăț ime ș i lungimea în funcț ie de disponibilitatea terenului; în general se
modulele obişnuiesc să aibă între 2 şi 3 metri lungime. Înălţimea cea mai comună a patului este de 40 cm.

Spaț iul dintre paturi poate fi de 50 cm. Unii vermi culturii folosesc cutii în
lemn sau coș uri din plastic.

Pardoseli: În interiorul paturilor, se recomandă pardoseală din ciment, ț esătură plastică, saltea sau
un material care să permită izolarea culturii de sol pentru a evita atacul unor posibile
plăgi (planarii, sanguine, furnici). Podeaua construită cu o pantă între 2 ș i 5
% evită inundaț ia patului atunci când se foloseș te irigarea.

Acoperiș uri: Acoperiș ul este recomandat deoarece izolează cultura de ploaia directă, oferă
umbră ș i condi ț ii mai bune pentru munca viermilor. În plus, se facilitează
manipularea materialelor. Înălț imea poate fi între 2,50 ș i 3 m.
Închidere: Este convenabil să închideț i coliba cu poliumbra sau plasă pentru a evita intrarea.
de păsări ș i alț i prădători.

Baze Legale

Constituț ia Republicii Bolivariene Venezuela (1999).

Articolul numărul 299: Regimul socio-economic al Republicii Bolivariene de

Venezuela se fundamentează pe principiile justiț iei sociale, democraț iei eficiente, libere
competiț ie, protecț ia mediului, productivitate ș i solidaritate, în scopul asigurării
dezvoltarea umană integrală ș i o existenț ă demnă ș i benefică pentru colectivitate. El
Statul împreună cu iniț iativa privată va promova dezvoltarea armonioasă a
economia naț ională cu scopul de a genera locuri de muncă, valoare adăugată naț ională ridicată,
elevarea nivelului de trai al popula ț iei ș i consolidarea suveranită ț ii economice a ț ării,
garantând securitatea juridică, soliditatea, dinamismul, sustenabilitatea, permanen ț a ș i
echitatea creș terii economiei, pentru a obț ine o distribuț ie justă a bogăț iei
printr-o planificare strategică democratică participativă ș i de consultare deschisă.

Legea Planului de Dezvoltare Economică ș i Socială al Naț iunii 2013-2019.

Obiective Strategice ș i Generale

2.1.3. Expanding and integrating production chains, generating the highest amount of value
agregat ș i orientându-le spre satisfacerea nevoilor sociale pentru
construirea socialismului, promovând diversificarea aparatului productiv.
 CAPITOLUL III

MARCO METODOLÓGIC

Este este modul în care se va realiza studiul pentru a răspunde problemei ridicate. În acest

particular Hernández (2005) exprimă:

Cadrarea metodologică este cea integrată dintr-un set de aspecte care trebuie să
a se considera, între ele se au: tipul de studiu luând în considerare nivelurile:
exploratorii, descriptivi ș i explicativi, paș ii de urmat pentru a aborda fiecare dintre
obiectivele, tehnicile (mijloacele folosite pentru a colecta datele ș i
informaț ie), instrument care a fost folosit în funcț ie de natura datelor ș i
surse de informaț ii primare ș i secundare. (p. 52).

Aș adar, în această fază se va selecta tipul de cercetare corespunzător studiului,

design pentru a dezvolta propunerea ș i tehnicile ș i instrumentele care vor fi utilizate pentru
a duce la îndeplinire informaț ia.

Tipul de cercetare

Proiectul se caracterizează prin a fi o cercetare de tip descriptiv; în acest sens

conform lui Sabino (2000), cercetarea descriptivă "permite cunoa ș terea ...
caracteristici fundamentale ale unui anumit fenomen într-o situaț ie particulară, utilizând
criteriu sistematic care permite eviden ț ierea structurii sau comportamentului său
(p.27). De aceea, pregătirea se va desfăș ura pas cu pas, având în vedere tehnicile pentru un
compostare de calitate.

Designul cercetării

În conformitate cu obiectivele cercetării, studiul se încadrează într-un design

de campo, care este definită de Rangel (2003), ca:

Analiza sistematică a problemei în realitate, cu scopul de a

a-i descrie, a-i interpreta, a le în ț elege natura ș i factorii constitutivi,
explica cauzele ș i efectele sale, sau prezice apariț ia sa, folosind
paradigme sau abordări de cercetare cunoscute sau în dezvoltare. Datele de
interesele sunt adunate în mod direct din realitate. (p.14).
 Prin urmare, se caută, prin dezvoltarea cercetării, obț inerea de rezultate cu privire la
prepararea compostării ș i construc ț ia vermicompostorului, precum ș i furnizarea unei
alternativa ecologică prin creș terea viermelui roș u californian pentru obț inerea de
abon organic (humus).

Populaț ie

Potrivit lui Balestrini (2001), se înț elege prin populaț ie „un ansamblu finit sau infinit de
persoane, lucruri sau elemente care prezintă caracteristici comune ș i de la care se
pretinde să investigheze fiecare dintre ele”. Aș adar, pentru dezvoltarea proiectului se
a considerat popula ț ia de două sute douăzeci ș i nouă (229), studen ț i ai liceului „Cesar
Rengifo” din comunitatea Veguitas.

Mostră

Mărul într-un studiu de cercetare, conform lui Hernández ș i alț ii (2006) indică că
este un subgrup al populaț iei din care se recoltează datele ș i trebuie să fie reprezentativ
de dicha populaț ie”. În acest sens, a fost selectată un eș antion de optzeci (80) de studenț i
de la liceul “Cesar Rengifo” din comunitatea Veguitas.

Tehnica ș i Instrumente de Colectare a Datelor

Sunt diferitele forme sau obiective de a ob ț ine informa ț ia, Arias (1999). Pentru el
dezvoltarea proiectului de cercetare s-a folosit tehnica sondajului ș i ca
instrumentul a folosit chestionarul cu întrebări închise (da-nu), care constă din 8 elemente,
de asemenea, s-au făcut notiț e în caietul de note, despre activităț ile desfăș urate
în timpul fazei de diagnosticare ș i practică.

Metodologia Proiectului.

Materiale pentru pregătirea compostului:

Frunze uscate de copaci fructiferi (mango, avocado, guava).

Îngrăș ământ de vacă
 Coaja de orez
Materie organică (resturi de fructe, legume, altele).
Fân uscat ș i frunze de porumb uscat.
Pământ negru

Ustensile

Sacos
Picos
Palas
Machete

Descrierea procedurii pentru pregătirea compostului

1.- S-a selectat terenul,

2.- S-a curăț at cu lopeț i, măturici ș i macete,

3.- S-a deschis cu un vârf, o gaură de aproximativ 30 de centimetri adâncime, cu dimensiuni de

1x1 metri latime si lungime.

4.-S-a început cu un strat de frunze uscate de copaci. Apoi, s-a adăugat un strat de
îngrăș ământ din bovine. Ulterior, i s-a adăugat un strat de coajă de orez, ș i
apoi un strat de materie organică (deș euri de bucătărie), ș i în cele din urmă i s-a adăugat
iarbă ș i fân uscat de porumb.

5.- S-a acoperit cu saci pentru a evita proliferarea muș telor ș i a altora.

6.- La sfârș itul a opt până la zece zile, s-a început să se întoarcă ș i să se udă cu apă, o dată pe

săptămână.

Materiale pentru construcț ia Lombricariului:

Ciment
Blocuri
Arenă
Granzón
Ț evi din plastic de 2 inci, de 2 metri lungime
Maya plastică
sacii de hârtie
 Tobos
Lingură pentru frisar
Burete

Descrierea Procedurii

Paș ii executaț i au fost:

1.- S-a căutat terenul care să obț ină condiț iile climatice necesare, după ce
realizat căutarea terenului cu aceste condiț ii, s-a reproiectat, pentru a-ș i atinge
nivelare.

2.- S-a săpat un ș anț de 30 cm adâncime; cu lungimi de 2 metri ș i 60

centimetri lungime pe 1 metru lăț ime. Care a fost umplută cu amestec de granule ș i
ciment

3.- A urmat lipirea blocurilor, până la o înălț ime de 60 de centimetri.

4.- La finalul blocurilor a fost plasată o grindă pentru a proteja blocurile de prăbuș ire ș i
asigurarea că lombricariul are o rezistenț ă mai mare.

5.- De asemenea, s-a procedat la turnarea podelei ș i la montarea tubului de plastic, care a fost în prealabil înfăș urat.

în maya, pentru a facilita drenajul humusului de la viermi.

6.-La sfârș itul unei zile s-a procedat la afânarea lombricarelor.

7.- Apoi am aș teptat 1 zi pentru ca structura lombricariului să se solidifice ș i astfel

pot să-l pictez pentru o prezentare mai bună.
 CAPITOLUL IV

REZULTATELE

Analiza ș i Interpretarea Rezultatelor

Potrivit Universităț ii Naț ionale Deschise, (2005), se afirmă că analiza se defineș te ca

opera ț iunea intelectuală constând în studierea unui fapt sau fenomen prin
separare ș i descrierea păr ț ilor sale”. Subliniind că analiza provine din
răspunsurile date de respondenț i, fie ele afirmative sau negative, iar rezultatele vor indica
o concluzie a situaț iei, pentru o interpretare asupra fezabilităț ii propunerii
pentru demararea proiectului de cercetare Producț ia de compost ș i construcț ia
de un lombricario, pentru creș terea viermilor roș ii californieni ș i obț inerea de îngrăș ământ
organică (humus lichid).
Rezultatele sondajului prin intermediul chestionarului

Tabloul 1. Opinia faț ă de indicatori: existenț a grădinilor ș i aplicarea îngrăș ămintelor

chimice. Articolele 1 ș i 2.

Categorie F % F %
Și 80 100 70 88
Nu 0 0 10 12
Total 80 100 80 100

Sursă: grup de cercetare (2018).

100

50 Si
Nu
0 Nu
Și
Elemente 1
Elemente 2

Grafiul 1. Opinie procentuală faț ă de indicatorii existenț ei grădinilor ș i aplicării

de abonaț i chimici. Punctele 1 ș i 2.
În graficul nr. 1, se poate observa în mod procentual opinia pe care au dat-o
persoane chestionate în legătură cu itemii 1 ș i 2 în cazul cărora s-a obț inut ca răspuns
că un sută la sută (100%) consideră că „DA” Existe o grădină sau o zonă de cultivare ș colară în
instituț ie unde studiază, optzeci ș i opt la sută (88%) au afirmat că „DA”
aplicăm îngrăș ăminte chimice culturilor existente. Rezultatele demonstrează că există
spaț ii dedicate producț iei agricole, dar se evidenț iază utilizarea îngrăș ămintelor sintetice.
Tabelul 2. Opinia faț ă de indicatori: prejudicii ale îngrăș ămintelor chimice ș i beneficii
din abonamentul organic. Punctele 3 ș i 4.

Categorie F % F %
Si 75 94 76 95
Nu 5 6 4 5
Total 80 100 80 100

Sursa: grupul de cercetare (2018).

100

50 Și
Nu
0 Nu
Și
Articole 3
Articole 4

Graficul 2. Opinie procentuală faț ă de indicatorii prejudiciilor fertilizatorilor chimici ș i

beneficios del abono orgánico. Ítems 3 y 4.
În graficul nr. 2, se poate observa procentual opinia pe care au dat-o
persoane chestionate în legătură cu articolele 3 ș i 4, în cazul cărora s-a obț inut ca răspuns
că un nouăzeci ș i patru la sută (94%) consideră că "DA" Recunosc daunele pe care le
cauzează îngrăș ămintele chimice sănătăț ii umane, o sută la sută (95%)
au asigurat că „DA” sunt informa ț i cu privire la proprietă ț ile benefice ale îngră ș ămintelor

organice. Rezultatele demonstrează că studenț ii au cunoș tinț e despre

daunele pe care le pot cauza îngrăș ămintele sintetice, în plus, recunoaș terea avantajelor utilizării
abonamente organice.
Tabloul 3. Opinie fa ț ă de indicatori: tehnici de preparare a unui compost ș i
cunoș tinț e despre viermărie. Punctele 5 ș i 6.

Categorie F % F %
Si 24 30 20 25
Nu 56 70 60 75
Total 80 100 80 100

Sursă: grup de cercetare (2018).

100

50 Și
Nu
0 Nu
Și
Articole 5
Articole 6

Graf 3. Opinia procentuală fa ț ă de indicatorii tehnici de pregătire a unui

compost
În graficul nr. 3, se poate observa procentual opinia pe care au dat-o
persoane chestionate în legătură cu punctele 5 ș i 6 în cazul căruia s-a obț inut ca răspuns
că un ș aptezeci la sută (70%) consideră că „NU” cunosc despre tehnicile de
prepararea unui compost ca îngrăș ământ organic, sa afirmat un ș aizeci la sută (60%)
Ș tii că nu există un lombricariu. Rezultatele arată că există o slăbiciune.
în legătură cu pregătirea compostului, precum ș i aspecte legate de acceptarea acestuia
lombricario.
Tabloul 4. Opinie faț ă de indicatori: creș terea de viermi pentru obț inerea de îngrăș ământ organic
ș i consimț ământul pentru construirea unui vermicompost. Punctele 7 ș i 8.

Categorie F % F %
Si 75 94 80 100
Nu 5 6 0 0
Total 80 100 80 100

Sursă: grup de cercetare (2018).

100

50 Și
Nu
0 Nu
Și
Articole 7
Articole 8

Grafica 4. Opinie procentuală în raport cu indicatorii de creș tere a viermilor pentru a obț ine
abon organic ș i consimț ământ pentru construirea unui vermicompost. Punctele 7 ș i 8.
În graficul nr. 4, se poate observa sub formă procentuală opinia pe care au dat-o
persoane chestionate în legătură cu articolele 7 ș i 8, în cazul cărora s-a obț inut ca răspuns
că nouăzeci ș i patru la sută (94%) consideră că „DA” Ș tiau că prin intermediul
Cria de viermi se poate ob ț ine îngră ș ământ organic (humus), o sută la sută (100%)
au asigurat că „DA” ș i-ar dori ca în instituț ia ta să fie construit un lombricariu pentru
cria de viermi rosii californieni. Rezultatele evidentiaza posibilitatea de a
produc ț ia compostului ș i construc ț ia unui vermicompostor pentru cre ș terea ulterioară de
viermii ș i obț inerea de îngrăș ământ organic (humus).
 CAPITOLUL V

CONCLUZII Ș I RECOMANDĂRI

Concluzii

După dezvoltarea totală a proiectului, se descriu descoperirile ș i respectarea

obiectivele cercetării sunt:

Printr-o plimbare prin grădina sau curtea productivă a institu ț iei s-a reu ș it
verificarea disponibilită ț ii geografice ș i tehnice pentru produc ț ia de compost ș i
construcț ia lombricariului în liceul 'Cesar Rengifo'.

De asemenea, prin intermediul revizuirii bibliografice ș i experienț ei experț ilor din domeniu
agricol, s-a reu ș it să se determine aspectele de bază pentru a dezvolta sau a pregăti un bun
compost.

În plus, cu ajutorul tutorei metodologice ș i al recomandărilor referenț ilor,

s-au stabilit resursele materiale ș i paș ii de urmat pentru construcț ia unui
lombricario.

În final, după două luni, s-a reuș it să se prezinte compostul ș i construcț ia

lombricariu, pentru creș terea viermilor roș ii californieni ș i obț inerea de îngrăș ământ organic
(humus lichid).
Recomandări

Se recomandă comunită ț ii studen ț eș ti în general îngrijirea ș i între ț inerea

lombricario

Împulsionarea formării unei conș tiinț e ecologice pentru a păstra biodiversitatea ș i

sociodiversitate, condiț iile de mediu ș i utilizarea raț ională a resurselor
naturale.

De asemenea, se propune profesorilor din domeniul educa ț iei pentru muncă ș i

coordonarea TMS, creș terea viermilor roș ii californieni pentru producț ia de îngrăș ământ
organic (Humus), with the purpose of improving the production of various crops.
 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Acevedo, Freddy (2010). Ob ț inerea de humus lichid prin intermediul viermilor ro ș ii

californiana. Liceul Naț ional Venezuela

Arias, Fidias (1999). Proiectul de cercetare. Ghid pentru elaborarea sa.

Editorial Espísteme.3RA Edición. Caracas.

Adunarea Naț ională Constituț ională (1999). Constituț ia Republicii Bolivariene de

Venezuela. (Publicată în Gaceta Oficial din joi, 30 decembrie 1999, Numărul

36.860). Caracas.

Balestrini Acuña, Mirian, (2001). "Cum se elaborează proiectul de cercetare". Bl

Consultanț i Asociaț i.. A ș asea ediț ie: februarie. Caracas, Venezuela. / 248p.

De Bertoldi ș i colab., (1985). Sisteme ș i tehnici pentru compostare

Gómez Raquel, (2006). Compostarea deș eurilor solide organice. Aplicarea tehnicilor
respirometrice în urmărirea procesului. Universitatea Autonomă din Barcelona.

Hernández (2005). Procesul de Cercetare. Buenos Aires - Argentina.

Hernández, R., Fernández, C. ș i Baptista, P. (2006). Metodologia cercetării.

Mexic: McGraw Hill.

Ingineria Agricola, (2001). Managementul ș i producț ia de râme roș ii californiene. Columbia.

Ministerul Agriculturii, Pescuitului ș i Alimentaț iei (2015). Râmele roș ii din California -
Manual de lombricultură

Röben Eva (2002). Manual de Compostaj pentru Municipii Loja. Loja, Ecuador

Vicente, J.; Carrasco, J.E.; Negro, M.J.; (1996). Compostarea ca tehnologie pentru
tratamentul de deș euri: compostarea bagaselor de sorg dulce cu diferite surse
nitrogenate. Editorial CIEMAT. MADRID, SPANIA.
ANEXE
 Chestionar

ARTICOLE DA
1.- Există o grădină sau un conuco ș colar în instituț ia unde studiezi?
2.-Se aplică îngrăș ăminte chimice culturilor existente?
3.-Recuno ș ti daunele pe care le cauzează îngră ș ămintele chimice sănătă ț ii fiin ț ei
umani?
4.- E ș ti informat despre proprietă ț ile benefice ale îngră ș ămintelor organice?
5.-Cuno ș ti tehnicile de pregătire a unui compost ca îngră ș ământ?
organică?
6.- Ș tii ce este un viermărie?
7.- Ș tiai că prin creș terea viermilor se poate obț ine îngrăș ământ organic?
(humus)
8.- Ț i-ar plăcea să se construiască un vermicompost în instituț ia ta pentru creș terea
de lombrici roș ii californieni?
Procesul de preparare a compostului

Prezentarea compostului ș i a Lombricariului