Metodologie ș i Design în Cercetarea Ș tiinț ifică

LA
CAPITOLUL III INVESTIGAȚIE
Ș TIINȚIFICĂ

1. CE ÎN ȚELEGEM PRIN CERCETARE?

Una dintre primele sarcini pe care trebuie să le întreprindă orice cercetător constă în
a defini ș i a precisa clar ceea ce trebuie înț eles prin cercetare ș tiinț ifică.
Această definire este importantă deoarece va face posibilă delimitarea oricărei studii în cadrul
de anumite cadre teoretice ș i metodologice, a căror punere în practică permite
progresul obiectivelor stabilite.

Cuvântul cercetare provine din termenii latini care înseamnă „însemnare”.

yvestigiumque significahuella o pista. Por tanto etimológicamente significa
spre pistă.

Urmându-l pe Ander Egg (1971), putem defini cercetarea ș tiinț ifică ca

un proces formal, sistematic, raț ional ș i intenț ionat în care se desfăș oară
metodă ș tiinț ifică de analiză; este un procedeu reflexiv, controlat
ș i critic care permite descoperirea de noi fapte sau date, relaț ii sau legi, în
orice domeniu al cunoaș terii, într-un moment istoric concret.

Mediantelaț a de investigaț ie ne apropie de cunoaș terea adevărului

ajungem la adevăruri parț iale; cercetarea adună cunoș tinț e noi,
descoperă principii generale ș i caută legi, permiț ând astfel
forma progresul ș tiinț ei. De asemenea, prin cercetare putem

37
Hugo Sánchez Carlessi Carlos Reyes Meza

validarea tehnicilor, instrumentelor ș i procedurilor, a căror aplicare permite o

o aprofundare mai profundă a cunoș tinț elor îndreptate spre o transformare
de la realitate.

Referindu-ne la cercetarea ș tiinț ifică factuală, reprezintă o explorare

expertă, sistematică, logică ș i obiectivă, care tinde să organizeze datele în
termeni cantitativi, obț inând cunoș tinț e care ulterior trec la
a comunica.

Din perspectiva operaț ională ș i pragmatică, orice cercetare este o

procesul de producț ie a cunoș tinț elor ș tiinț ifice sau tehnologice, adică
un proces sistematic prin care se colectează informaț ii din realitate
obiective care permit oferirea de răspunsuri la întrebările care ne sunt puse;
răspunsuri care sunt orientate să satisfacă un dublu scop:

a) Descrie, explică ș i prezice (sau retrodecide) faptele ș i fenomenele care se

organizează ș i dezvoltă în situaț ii concrete ș i/sau.
b) Demonstrarea valabilităț ii sau eficacităț ii anumitor metode ș i tehnici specifice,
regulate pe baza principiilor ș tiinț ifice ș i aplicarea cărora permite schimbări sau
modificări în fenomenele studiate.

Aș a, de exemplu, în cazul ș tiinț elor educaț iei, cum ar fi

Psihologia ș i Ș tiinț ele Sociale, cercetarea are ca scop primordial,
din punct de vedere psihologic ș i sociologic descrie, explică ș i prezice
fenomenul educa ț ional concret; precum ș i demonstrează eficacitatea anumitor
tehnologie educaț ională care să permită schimbarea ș i dezvoltarea educaț ională. Aceasta
implică luarea în considerare a contribuț iilor teoretice ș i tehnice ale ș tiinț elor menț ionate
sus indicate.

În termeni diferi ț i; cercetarea ș tiinț ifică ne poate duce la cunoa ș tere

realitatea, precum ș i a verifica ș i a propune inova ț ii menite la
îmbunătăț irea ș i dezvoltarea aceleaș i realităț i; pentru aceasta ne putem localiza,
în domeniul cercetării ș tiinț ifice în sine, sau în domeniul
cercetarea tehnologică.

Pentru primul caz (al cunoa ș terii realită ț ii), prezentăm ca

exemplu, o cercetare descriptiv-explicativă care ne va conduce la caracterizare

38
 Metodologie ș i Design în Cercetarea Ș tiinț ifică

ș i ulterior a diagnostica un domeniu educaț ional concret, încercând să

căutaț i principii ș i legi generale (cercetare ș tiinț ifică).

Pentru al doilea caz (de verificare a inovaț iilor), ar putea fi executat o

cercetare care permite observarea validităț ii ș i eficacităț ii anumitor metode de
învăț area-citirea ș i scrierea sau experimentarea validităț ii tehnicilor
de modificare a comportamentului în sala de clasă (cercetare tehnologică).

Atât cercetarea ș tiinț ifică, cât ș i cea tehnologică pot fi considerate

cum procesele care implică un set de operaț iuni, proceduri ș i
metode de rezolvare a problemelor, ale căror soluț ii trebuie obț inute
printr-o serie de acț iuni sau sarcini, acestea implicând realizarea
de operaț iuni logice ș i în alte situaț ii cu operaț iuni analoage. În
Această cercetare îș i are punctul de plecare în datele obiective
ce ne oferă realitatea, unde se identifică problemele de investigat ș i
au ca punct de sosire realizarea unor concluzii, care sunt răspunsurile
o soluț ii la problemele ridicate ș i care se concretizează într-un raport de
investigaț ie, care devine publicată ș i difuzată.

În sinteză, putem afirma că scopurile ș i obiectivele cercetării

radică în a descoperi principii ș i legi, precum ș i a dezvolta proceduri
adecvate pentru a fi aplicate în situa ț ii reale concrete. Realizarea acestor
propuneri presupune iniț ierea unei serii de acț iuni ș i proceduri care merg
configurând etape îndreptate spre atingerea obiectivelor propuse.

2. TIPURI DE INVESTIGA ȚIE

În etapa de căutare a subiectului de cercetare, etapă care se prezintă prealabil

la formularea unui Plan sau Proiect, este important să te întrebi despre
natura ș i obiectivele cercetării de dezvoltat, într-un mod în care
ne duce la a-i atribui un caracter sau tip acestui studiu.

În funcț ie de scopurile cercetării ș i de natura problemelor

ce putem localiza, se identifică două clasificări; pe de o parte: La
cercetare fundamentală ș i cercetare aplicată; ș i de cealaltă parte: Cercetarea
sustinerea ș i cercetarea tehnologică (Barriga C. 1974; Piscoya L. 1982).

39
Hugo Sánchez Carlessi Carlos Reyes Meza

De ș i ambele clasificări pot fi strâns legate, ș i în

într-un anumit moment am putea să le considerăm analogice, cu toate acestea, o analiză
detaliat ne duce la recunoaș terea ș i distincț ia acestei duble clasificări, permiț ându-ne
investigator, a face uz de oricare dintre ele.

2.1. Cercetarea de bază

Este numită ș i pură sau fundamentală, duce la căutarea de noi

cuno ș tinț e ș i domenii de cercetare, nu are obiective practice
specifice. Îș i propune să colecteze informaț ii despre realitate pentru
îmbogă ț irea cuno ș tinț elor ș tiinț ifice, orientându-ne spre descoperire de
principii ș i legi.

Investigătorul în acest caz se străduieș te să cunoască ș i să înț eleagă mai bine ceva
subiect sau problemă, fără a se îngrijora de aplicarea practică a noilor
cunoș tinț e dobândite. Cercetarea de bază urmăreș te progresul ș tiinț ific,
îmbogă ț irea cuno ș tinț elor teoretice, urmăre ș te generalizarea acestora
rezultate cu perspectiva de a dezvolta o teorie sau un model teoretic
ș tiinț ific bazat pe principii ș i legi.

Aș adar, de exemplu, putem dezvolta cercetări de bază despre:

- Efectele condiț ionării verbale ș i formarea gândirii în

bărbatul.
- Identificarea principiilor de bază care reglementează dezvoltarea bio-
psico-social al copilului din zona andină.
- Identificarea principiilor ș i legilor generale care reglementează procesul
de învăț are-învăț are în situaț ii instructive. Formele sau stilurile
de gândire care caracterizează copiii care folosesc medii virtuale
în jocurile online.
- Identificarea variabilelor sociologice care determină comportamentul
social al ființ elor umane.

2.2. Cercetarea Aplicată

Este numită de asemenea constructivă sau utilitară, se caracterizează prin interesul său pentru
aplicarea cunoș tinț elor teoretice într-o anumită situaț ie concretă ș i

40
 Metodologie ș i Designuri în Cercetarea Ș tiinț ifică

consecinț e practice care decurg din aceasta. Cercetarea aplicată caută

a cunoaș te pentru a face, pentru a acț iona, pentru a construi, pentru a modifica; o preocupă
aplicaț ie imediată asupra unei realităț i circumstanț iale înainte de dezvoltare
de o cunoaș tere de valoare universală. Putem afirma că este cercetarea
ce realizează în mod obiș nuit cercetătorul educaț ional, cercetătorul social ș i
investigator în psihologie aplicată.

Cercetarea aplicată, fiind o punere în practică a cunoaș terii ș tiinț ifice,

constituie primul efort de a transforma cunoș tinț ele ș tiinț ifice în
tehnologie, de aici că poate fi confundată în vreun moment cu cercetarea
tehnologică.

Ca exemple de cercetări aplicate, putem menț iona:

- Caracterizarea fenomenului educa ț ional în mediul rural de

provincile din Lima.
- Profilul bio-psihosocial al copilului dintr-o anumită regiune,
- Aplicarea principiilor consolidării în învăț area verbală ș i
instrucț iune programată.
- Studiul condiț iilor psihologice ș i sociologice ale copiilor din
stradă.
- Studiul strategiilorcreative ș i de supravieț uire în populaț iile de
deprivare socio-economică.
- Niveluri de drogadicț ie la adolescenț i din condiț ii socioeconomice
diferentiate de Lima.

Atât cercetarea fundamentală, cât ș i cea aplicată prin rezultatele sale se

se îmbogăț esc una pe cealaltă; adică rezultatele cercetării fundamentale permit
realizarea unor cercetări adecvate aplicate ș i, în acela ș i timp, rezultatele acestora
cercetările aplicate pot ajuta la construirea de noi lucrări de cercetare
de bază.

2.3. Cercetarea substanț ială

O putem defini ca fiind cea care încearcă să răspundă la problemele

teoretice sau substanț iale, în acest sens, este orientată, să descrie, să explice,
a prezice sau a retroceda realitatea, cu care se caută principii

41
Hugo Sánchez Carlessi Carlos Reyes Meza

ș i legi generale care permit organizarea unei teorii ș tiinț ifice. În acest sens,
putem afirma că cercetarea substanț ială, în căutarea adevărului, ne
îndreaptă către cercetarea fundamentală sau pură.

Cercetarea substanț ială are două niveluri: cercetarea descriptivă ș i

investigaț ie explicativă.

Cercetarea Descriptivă

Este orientată către cunoaș terea realităț ii aș a cum se prezintă într-o

situaț ie spaț io-temporală dată. Răspunde la întrebările: Cum este sau
cum se prezintă fenomenul X?, Care sunt caracteristicile actuale ale
fenomenul X?

Conform lui M. Bunge (1969), cercetarea descriptivă poate răspunde,

în funcț ie de problemă, la următoarele chestiuni:

Ce este? (orientat către a căuta corela ț ii).

- Cum este? (orientat spre identificarea proprietă ț ilor sau caracteristicilor).
- Unde este? (orientat spre precizarea timpului).
Când are loc? (orientat să identifice apari ț ia unui fenomen).
- Cum sunt păr ț ile lor? (orientat să identifice configura ț ia sau dacă sunt
interrelacionate).
- Câ ț i? (orientat către identificarea cantită ț ii).

Sunt cercetări descriptive, de exemplu, cele care tind să ofere

răspunsuri la întrebări:

- Cum se prezintă fenomenul educaț ional în mediul rural?

- Care este profilul bio-psico-social al copilului din educaț ia timpurie în domeniile
urbano-marginales?
- Cum sunt distribuite nivelurile de abandon ș i repetare ș colară în
ț ară?
- Ce caracteristici de necorespundere a comportamentului prezintă
adolescenț i în condiț ii de dependenț ă de medicamente?

42
 Metodologie ș i Design în Cercetarea Ș tiinț ifică

Cercetarea Explicativă

Este orientată către descoperirea factorilor cauzali care ar fi putut influenț a

o afecta apariț ia unui fenomen. Răspunde la întrebările: De ce
se prezintă astfel fenomenul X?, Care sunt factorii sau variabilele care sunt
afectând X?.

Sunt cercetări explicative, de exemplu, cele care tind să ofere răspunsuri

la întrebări:

- De ce este atât de ridicat indicele de abandon ș colar?

Care sunt factorii care influenț ează o performanț ă scăzută în
educaț i?
- Ce variabile socio-familiale condiț ionează manifestarea comportamentului
dependenț ă de medicamente?
- Ce factori socioculturali condiț ionează structura cognitivă în
locuitorii regiunilor andine

Atât cercetarea descriptivă, cât ș i cea explicativă sunt strâns legate.

legate, deoarece nu se poate explica un fenomen dacă nu cunoaș tem mai întâi
caracteristici.

În sinteză, aș a cum s-a menț ionat, cercetarea substanț ială descrie ș i explică
fenomenul; adică, ne duce la cunoaș terea realităț ii pentru a identifica
principii ș i legi, precum ș i obț inerea cunoș tinț elor necesare pentru a facilita
politici de acț iune care promovează schimbări în această realitate.

2.4. Cercetarea Tehnologică

Cercetarea tehnologică răspunde la probleme tehnice, este orientată

a demonstra valabilitatea anumitor tehnici sub care se aplică principii
ș tiinț ifici care demonstrează eficacitatea lor în modificarea sau transformarea
un fapt sau fenomen.

Cercetarea tehnologică profită de cuno ș tinț ele teoretice ș tiinț ifice

produs al cercetării fundamentale sau substanț iale, ș i organizează reguli tehnice prin care
aplicaț ia permite schimbări în realitate.

43
Hugo Sánchez Carlessi Carlos Reyes Meza

Urmându-l pe Piscoya (1982), „ Regulile tehnologice spre deosebire de

propozi ț ii sau enun ț uri produse de cercetarea ș tiinț ifică, se
caracterizează deoarece nu are sens să spunem că ele sunt adevărate sau false,
ci mai degrabă dacă sunt eficiente, dacă permit atingerea obiectivelor propuse,
sunt ineficiente în caz contrar.

Cercetarea tehnologică răspunde întrebărilor:

Cum putem modifica X?, Prin ce tehnici putem modifica X?, Astfel de
exemple sunt cercetările tehnologice care răspund la întrebările:

- Ce tehnici de modificare a comportamentului sunt eficiente pentru a fi folosite

în cazul comportamentului neadecvat în clasă?
- Care este nivelul de validitate al unui program psicopedagogic de prestare?
ș i nivelarea pentru a fi folosită în zone urbane-marginale ș i rurale?
- Ce tehnici psihologice ș i de comunicare socială putem folosi pentru
poate facilita o planificare familială adecvată?

Aș a cum s-a observat, cele două clasificări prezentate anterior pot

a fi intim legaț i, totuș i, în practică reuș im să identificăm
caracteristici diferenț iale. În cele din urmă, putem afirma următoarele:

Toate cercetările de bază pot fi substanț iale, dar nu toate

investigaț iile substanț iale, necesar sunt fundamentale.
De asemenea:

Toate cercetările tehnologice sunt aplicate, dar nu toate

investigaț iile aplicate sunt în mod necesar tehnologice.

44
 Metodologie ș i designuri în cercetarea ș tiinț ifică

3. NIVELE DE INVESTIGARE

Urmându-i pe Selltiz, Jahoda ș i al ț ii (1965) putem identifica trei niveluri

o scheme-uri de bază de cercetare care pot fi legate de tipurile de
investigaț ia descrisă anterior. Acestea sunt:

[Link] Formative sau Exploratorii

Sunt numite de asemenea cercetări preliminare sau de sondaj ș i pot servi

Formularea problemelor, dezvoltarea ipotezelor, familiarizarea cercetătorului
cu fenomenul pe care doreș te să-l studieze, a clarifica conceptele, a stabili priorităț i
pentru cercetări ulterioare, a strânge informaț ii despre posibilităț i
reale ș i practice pentru a dezvolta o cercetare de mare amploare,
a oferi o listă de probleme considerate ca fiind urgente, etc.

Această cercetare poate fi realizată pe baza studiilor de documentaț ie sau prin

contact direct prin intermediul interviului ș i observaț iei, identificând un domeniu
muestral redus.

Pentru a fi un studiu preliminar, cercetarea exploratorie nu necesită o înaltă

rigurozitate metodologică, putând implica sondaje la nivel descriptiv ș i
explicativ.

[Link] Descriptive

Consistă fundamental în a descrie un fenomen sau o situa ț ie

prin studiul său într-o circumstan ț ă temporo-spatială
determinată. Sunt cercetările care încearcă să colecteze informaț ii despre
starea actuală a fenomenului. Aș adar, de exemplu, sunt studii descriptive:
caracterizări, elaborarea de profile ș i diagnostice descriptive.

Studii descriptive ne duc la cunoș tinț a actualizată a fenomenului

aș a cum se prezintă. Are corespondenț ă cu ceea ce am denumit
investigaț ie substanț ială descriptivă.

[Link] explicative sau de verificare a ipotezelor cauzale

Sunt studiile orientate să caute un nivel de explicaț ie ș tiinț ifică care la a sa

45
Hugo Sánchez Carlessi Carlos Reyes Meza

Vă rugăm să permiteț i predicț ia. De asemenea, trebuie să avem în vedere că identificarea

factorii explicativi ai unui fenomen ne pot conduce la formularea
de principii ș i legi de bază.

Acest tip de cercetare corespunde cu ceea ce am

denumită cercetare substanț ial-explicativă.

În aceste studii este necesară prezen ț a ș i formularea explicită a

hipoteză care să permită explicarea tentativă a apariț iei unui fenomen;
hipoteză care nu se prezintă neapărat în mod explicit în studii
descriptivi.

De asemenea, acest nivel de cercetare poate avea o anumită corespondenț ă

cu cercetările tehnologice în măsura în care scopul cercetării
se poate modifica un fenomen. Astfel, de exemplu, se pot propune studii pentru
a determina: cum prin utilizarea metodelor ș i tehnicilor psihopedagogice
putem varia un învăț ământ inadecvat.

Studiile de verificare a ipotezelor cauzale necesită utilizarea de

metode ș i designuri valide ș i riguroase de cercetare.

4. O ALTĂ ABORDARE DE CLASIFICARE

Schmelkes (1988) prezintă o abordare de clasificare în funcț ie de obiective

de la cercetare, unde putem aprecia caracteristicile care definesc
câteva dintre tipurile sau nivelurile descrise mai sus. Astfel avem:

a. Investigare Teoretică. Orientată să confirme, să modifice sau să invalideze

o teorie sau model teoretic ș tiinț ific.

b. Cercetare Exploratorie. Scopul căreia se concentrează pe identificarea

primele descoperiri sau aproximări imediate care ar putea fi utile pentru
bază pentru cercetări de mare amploare.

c. Cercetare Descriptivă. Scopul său este de a investiga ș i prezenta

situa ț ia statului sau momentul actual al unui fenomen. Pot să
a gestiona ipotezele implicit

46
 Metodologie ș i Design în Cercetarea Ș tiinț ifică

d. Cercetare Explicativă. Orientată să explice sau să identifice motivele

cauzele prezenț ei anumitor evenimente. Necesită explicarea
hipoteză.

e. Cercetarea- ac ț iune. Obiectivul său este pragmatic ș i se orientează către

stabilirea programelor de acț iune derivate din rezultatele studiului.

f. Cercetare de Design. Obiectivul său este orientat spre proiectarea elementelor

tehnologice ș i să le valideze.

g. Cercetare experimentală. Obiectivul său este de a realiza un experiment care

permite demonstrar bugete ș i ipoteze explicative; se lucrează în
o relaț ie cauză-efect imediată, prin urmare, necesită aplicarea
metodă experimentală.

La această clasificare ar trebui să adăugăm:

h. Cercetare istorică. Ia ca bază metoda istorică ș i

obiectivul se orientează să identifice, să descrie ș i să explice evenimentele
istorico-sociale se bazează pe surse primare ș i secundare.

i. Cercetare Bibliografică-Documentară. Scopul său este de a compila ș i

sistematizarea informaț iilor din surse documentare secundare pentru a
prezentarea unor abordări integratoare ș i interpretative.

j. Cercetare Cantitativă. Implică proceduri statistice de

procesarea datelor. Face uz de statistica descriptivă ș i/sau
inferenț ial.

k. Cercetare Calitativă. Procesarea informa ț iei nu

se folosesc metode statistice ș i mai degrabă se realizează prin analiză
calitativ ș i interpretarea datelor.

l. Cercetare Participativă. Este cercetarea în care însu ș i

investigatorul este protagonist sau subiect de cercetare. Poate fi
relacionată cu cercetarea-acț iune.

47