1

CAPITOLUL 1

PROBLEMA Ș I O REVIZUIRE A LITERATURII ÎN RELAȚIE

Schimbarea codului este folosită ca o strategie didactică în discu ț iile din clasă. Cook (2001)

explică faptul că profesorii pot folosi prima limbă pentru a clarifica activităț ile astfel încât acestea să

ar fi benefic pentru învăț ăcei. Utilizarea limbii materne a învăț ăceilor ar permite cooperarea ș i

înț elegerea uș oară a sarcinilor din clasă. Willis (1996) a adăugat că utilizarea primei limbi are

un efect important ș i pozitiv. Prin permiterea utilizării primei limbi, se creează mai multe oportunităț i.

generat pentru utilizarea limbii ț intă. Ovando, Collier ș i Combs (2003) afirmă, de asemenea, că

abilităț ile academice ș i dezvoltarea literară sunt transferate de la prima la a doua limbă.

Alizadeh (2011) scrie că predarea limbii engleze studenț ilor a suferit multe schimbări în

care pregătirea studenț ilor pentru a obț ine abilitatea de a comunica în situaț ii reale are

a devenit o necesitate Totu ș i, în ciuda rezultatelor metodelor de comunicare, strategiilor ș i

abordări, mai multe probleme ale barierelor de comunicare există încă astăzi, în special pentru cei care înva ț ă o a doua limbă

profesorii de limbă ș i învă ț ăcei. Riley (2012) subliniază că unul dintre multele probleme este

gol de comunicare între profesor ș i elevi în care profesorul s-ar putea să nu folosească

vocabular adecvat nivelului de înț elegere al elevilor.

Problemele menț ionate anterior i-au motivat pe cercetători să speculeze asupra acestui studiu care

îș i propune să cunoască percepț iile celor 4thanii studenț ilor la colegiu ș i profesorilor de engleză de la colegiu pe

utilizarea codului schimbător ca strategie didactică.

Rezultatul acestui studiu ar determina percepț ia utilizării schimbării codului ca

perceput de profesorii de engleză de la colegiu ș i de studenț i. De asemenea, va determina semnificativitatea

 2

diferenț a dintre percepț ia profesorilor ș i a studenț ilor în ceea ce priveș te utilizarea codului

schimbând, diferenț a semnificativă între percepț iile participanț ilor atunci când sunt

grupate în funcț ie de profilul lor ș i, în final, să elaborăm un program de intervenț ie destinat la

îmbunătăț irea strategiilor de predare ale profesorilor de engleză de la colegiu.

Cercetătorii ar studia tipul de schimbare de cod utilizat între propoziț ii. Schimbarea de cod

schimbarea utilizată în cadrul propoziț iilor nu este sancț ionată în toate ș colile, aș a cum a declarat Departamentul de

Educaț ie. În special, cercetătorii îș i propun să studieze schimbarea codului ca o strategie de predare utilizată

între propoziț ii. În plus, limbile luate în considerare în studiu sunt engleză, filipineză ș i

dialectul localităț ii Surigaonon/Bisaya.

Pe baza ideilor menț ionate anterior, cercetătorii sunt determinaț i să efectueze studiul pentru

adăugaț i informaț ii la corpul de cunoș tinț e existent, dar limitat, despre codul de schimbare, în special în

domeniul lingvisticii pentru a ajuta profesorii de engleză de la colegiu să recunoască predarea eficientă

strategii care pot fi folosite în clasă pentru a ajuta elevii să îș i dezvăluie rolurile ca participanț i în

clasă, ș i pentru a ajuta administra ț ia să decidă ce seminarii/workshop-uri sunt necesare pentru

profesori de limba engleză la colegiu.

Revizuirea literaturii de specialitate

 3

Această sec ț iune a studiului include recenzii din căr ț i, surse electronice ș i alte

literatura care este interconectată cu conceptele prezentate în acest studiu.

Învăț are ș i predare

Predarea a fost definită ca fiind facilitatorul învăț ării. Această rol al profesorului necesită

aplicarea adecvată a metodelor de predare pentru a face experienț ele de învăț are semnificative. Un profesor are

a avea în vedere că nu există o singură abordare perfectă de predare care să ajute fiecare student

învăț a în fiecare mod (Equias, 2012). Prin urmare, profesorii au strategii de predare diferite, în ciuda

abordare nepăfectă în predare.

Pe de altă parte, conform lui Equias (2012), învă ț area este esen ț a predării

proces. Învă ț ăcelul este în centrul tuturor. Nicio învă ț are nu are loc fără implicarea personală

implicarea ș i semnifica ț ia din partea elevului. Potrivit lui Oxford (1990), învă ț area

strategiile sunt „ac ț iuni specifice întreprinse de elev pentru a face învă ț area mai u ș oară, mai rapidă, mai

plăcut, mai auto-dirijat, mai eficient ș i mai transferabil în situaț ii noi”. Cohen

(1998) a afirmat că strategiile de învăț are sunt „procese de învăț are care sunt selectate conș tient de

"elevul". Prin urmare, atunci când un profesor alternează între limbi, învăț area devine mai uș oară ș i

mai auto-dirijat – făcând ca elevul să înț eleagă discuț ia.

McMillan ș i Downes (1998) au susț inut că un profesor trebuie să acorde o atenț ie serioasă

strategii interactive astfel încât el/ea să poată cre ș te obiectivul unei comunicări eficiente orale ș i scrise

comunicare. Strategiile de predare interactive sunt forme de interdependenț ă pozitivă unde există

este o dependenț ă de asistenț ă reciprocă, sprijin, cooperare sau interacț iune între studenț i, faț ă de

interac ț iunea fa ț ă în fa ț ă între responsabilitatea individuală a studen ț ilor ș i instructarea studen ț ilor într-o
 4

metoda de predare adecvată (Burden, 2000). Prin urmare, comunicarea implică încă un cod-

schimbarea ca parte a strategiilor de predare interactive ale profesorilor (Burden, 2000).

Bilingvism

Bloomfield (1993) defineș te bilingvismul ca fiind cineva care are un control similar cu cel nativ asupra a două

limbi. Oamenii care funcț ionează în două limbi sau mai multe ș tiu că cei care au cunoș tinț e egale ș i

capacitatea foarte bine dezvoltată în două sau mai multe limbi este relativ pu ț in întâlnită ș i, în general, mult

admiraț i.

Bilingvismul este un concept adesea asociat cu schimbarea codului. Un vorbitor trebuie să fie capabil să

efectuează mai mult de o limbă pentru a schimba codul. Numeroase încercări au fost făcute de

lingviș ti pentru a descrie ș i a înț elege pe deplin conceptul din diverse perspective, cum ar fi categoriile,

factori ș i gradul de bilingvism (Fong, 2011).

Scopul educaț iei bilingve este de a ajuta elevii să dobândească limba engleză astfel încât să poată intra ș i

a reuș i în clasele generale. Deș i cea mai bună modalitate de a realiza acest obiectiv a fost subiectul de

o dezbatere academică considerabilă timp de aproape trei decenii, aș a cum a spus Institutul Westchester pentru

Cercetare în servicii umane.

Există numeroase motive pentru care vorbitorii bilingvi decid conș tient să schimbe codul.

Destul de des, bilingvii nu sunt la fel de competen ț i în a doua limbă comparativ cu cea a lor.

limba maternă atunci când vorbesc despre un anumit subiect care ar putea părea

dificil. Potrivit lui Wei (2007), vorbitorii bilingvi schimbă codul pentru că nu pot exprima

se exprimă adecvat într-o limbă, iar pentru a combate acest lucru, trec la o limbă pe care o

sunt mai confortabili folosind pentru a facilita amândoi vorbitorii.

 5

Bilingvismul în educaț ia filipineză

Revoluț ia EDSA din 1986 a propulsat în funcț ia de preș edinte prima femeie, Corazon

Aquino, care a restabilit democra ț ia prin Constitu ț ia din 1987 a Republicii

Filipine. Constituț ia declară filipineză ca limbă naț ională ș i reiterează poziț ia

al limbii engleze ca limbă oficială a ț ării. Ca înainte, ambele urmau să servească drept limbi de

instrucț iune (Sugbo, 2003). În mod specific, această declaraț ie este încorporată în Articolul XIV, Sec. 6 ș i 7.

Dispoziț iile sunt următoarele:

Secț iunea 6. Limba naț ională a Filipinelor este filipineză. Pe măsură ce aceasta evoluează, va fi dezvoltată ș i mai departe.

ș i îmbogă ț it pe baza limbilor filipineze existente ș i ale altor limbi; Sec ț iunea 7. în scopuri de

comunicare ș i instrucț iuni, limbile oficiale ale Filipinelor sunt filipino ș i, până la o altă dispoziț ie

prevăzute de lege, engleză. Dispoziț iile menț ionate au furnizat baza legală pentru diversele limbi

politicile care sunt implementate în ț ară astăzi.

Fostul Departament al Educaț iei, Culturii ș i Sportului (DECS), acum Departamentul

Educaț ia (DEPED), conform mandatului constituț ional din 1987, a promulgat politica sa cu privire la

Bilingvismul prin Ordinul său Ministerial nr. 52, s. 1987. Politica afirmă că "Bilingval

Educaț ia vizează atingerea competenț ei atât în filipineză, cât ș i în engleză la nivel naț ional.

nivel, prin predarea ambelor limbi ș i utilizarea lor ca mijloace de instruire la toate nivelurile.

Obiectivele Politicii de Educa ț ie Bilingvă sunt: (1) îmbunătă ț irea învă ț ării prin două

limbi pentru a atinge educaț ia de calitate aș a cum este cerut de Constituț ia din 1987, (2) răspândirea

al filipinezilor ca limbă a alfabetizării, (3) dezvoltarea filipinezilor ca simbol lingvistic al

unitate na ț ională ș i identitate, (4) cultivarea ș i elaborarea limbii filipineze ca limbă de

discursul academic, adică continuarea intelectualizării sale, ș i (5) menț inerea

 6

Engleza ca limbă internaț ională pentru Filipine ș i ca limbă non-exclusivă de

ș tiinț ă ș i tehnologie.

Astăzi, aceste politici au avut succes nu doar în generarea unei utilizări pe scară largă a limbii engleze ca

mediul de comunicare în guvern ș i afaceri, dar ș i în menț inerea filippinezului ca

mediul de comunicare între cetăț enii care vorbesc limbi diferite.

Schimbarea codului

Schimbarea codurilor este definită ca alternarea între două coduri (limbi sau dialecte)

între persoanele care împărtă ș esc aceste coduri particulare. Alegerile cu privire la cum se face schimbarea codului sunt

exprimate sunt determinate de factori sociali ș i lingvistici. Schimbarea codului este destul de normală în

populaț ii multiculturale ș i imigrante ș i poate lua mai multe forme, inclusiv alterarea de

propoziț ii, fraze din ambele limbi ș i schimbarea într-o naraț iune lungă (Skiba, 1997).

Ayeomoni (2006) susț ine că mulț i cercetători au încercat să definească termenul "cod"

„comutare” ș i fiecare înț elege conceptul din perspective diferite. Unanumo (2008)

consideră schimbarea de coduri ca fiind utilizarea a mai multor limbi într-o conversaț ie. În trecut

studiile, termenul code-switching este definit de Numan ș i Carter (2001) ca „un fenomen de

schimbarea de la o limbă la alta în acela ș i discurs”. Din spatele schimbării de

limba este strategia pe care profesorii de engleză de la colegiu o folosesc ca o formă de comunicare mai bună.

Schimbarea codurilor poate apărea în timpul procesului de predare ș i învăț are în clasă pentru a

asiguraț i-vă că studenț ii înț eleg instrucț iunile ș i conț inutul. Willis (1996, p. 49) susț ine de asemenea că

următoarele observaț ii:

 7

„Unii profesori permit să se vorbească doar limba maternă dacă un elev are o întrebare pentru

întreabă profesorul că nu pot explica în engleză (1) profesorul întreabă clasa cum

ar spune un cuvânt sau o frază în limba lor (2) profesorul trebuie să explice ceva

repede (3) studenț ii compară limba ț intă cu limba maternă ș i

studenț ii efectuează sarcini care implică traducerea sau rezumatul unei limbi ț intă

text.”

Cook (2001) se opune utilizării primei limbi în învăț area unei a doua limbi.

într-o anumită măsură. El susț ine că indivizii pot dobândi prima lor limbă fără nicio bază

cuno ș tinț e lingvistice pentru a se baza pe ele. Prin urmare, când vine vorba de învă ț area limbii ț intă

limbaj, procesul ar trebui să fie similar. De asemenea, el crede că studenț ii ar trebui să îș i păstreze prima ș i

a doua limbă ca două entităț i separate. Utilizatorii celei de-a doua limbi ar trebui să poată să o folosească

în mod independent ș i a gândi în aceasta în cele din urmă.

Relaț ia dintre schimbarea codului ș i învăț are

Capacitatea de a schimba codul este un instrument important pentru individ în procesul de învăț are

în contextul unei societăț i multiculturale ș i multilingve. Acest lucru se vede cel mai clar în

dezvoltarea limbajului unui tânăr. Obiectul învăț ării - ceea ce se învaț ă - trebuie să fie

înț eles ca fiind semne în natură. Fiecare interacț iune conversaț ională între învăț ăcel ș i

profesorul dezvăluie învăț ăcelului nu doar informaț ii despre limbă (structurile ș i utilizările acesteia,

care îi permite copilului să interpreteze structura sa), dar ș i informaț ii despre lumea în care

acest „limbaj” are loc. Cu alte cuvinte, toate interacț iunile au loc într-un „context de

situaț ie” ș i un „context al culturii” (Omar 1992).

 8

Povara unei limbi asupra schimbului limitează gama de competenț ă didactică pe care o

tinerii bilingvi pot demonstra. O caracteristică unică a învăț ătorului bilingv este lingvistica

repertoriul este capacitatea de a folosi mai mult de o limbă în interacț iunea cu ceilalț i. Este

posibil să se contureze un model general al discursului bilingv pe baza unei analize secvenț iale a

schimbarea codului la nivelul alternării vorbirii (Auer, 1997).

Când participanț ii vorbesc mai mult de o limbă, există o gamă mai bogată de opț iuni

disponibil. Schimbarea codului poate fi considerată o resursă lingvistică diversă din care un

fiecare vorbitor individual poate alege să deseneze pentru a comunica eficient (Auer, 1997). Astfel,

învăț ăcelul este înconjurat de un model constant de limbaj în diverse contexte. Profesorii

inconș tient să facă vizibile pentru elevi funcț iile ș i formele limbii. În anumite momente,

elevul va alege să se angajeze în această activitate lingvistică continuă, sau profesorul va încerca să

implică învăț ăcelul la un nivel pe care acesta sau aceasta îl poate gestiona (Painter, 1991).

Profesorii sunt capabili să măsoare ce este capabil să înț eleagă elevul ș i, mai mult

în mod important, ce ar constitui o provocare rezonabilă pentru elev, deoarece ei au

a împărtăș it contextul creș terii compunerii învăț ăcelului ș i a urmărit inconș tient

progres. Abilitatea de a schimba limba pentru a face faț ă acestei provocări este un atu important

în procesul de învăț are. Pe parcursul unei interacț iuni, profesorul va utiliza într-una sau mai multe

limbile astfel de strategii ca furnizarea elevului cu cuvinte adecvate, elaborarea acestor

cuvinte, extinderea ofertei de învă ț are în diverse moduri, provocând ș i ghidând prin întrebări

întrebări, reconstruind împreună experien ț e comune. Acest modelaj se bazează de obicei pe

încercarea de înț elegere a elevului - elevul este mai predispus să accepte

intervenț ie. Prin această interacț iune ghidată, învăț ăcelul oferă un 'cadru', un suport
 9

un cadru care va fi retras treptat pe măsură ce învăț ăcelul devine mai competent în acel domeniu

(Bruner, 1986).

Nu sunt doar profesorii, totu ș i, care folosesc o gamă de strategii în limbaj.

procesul de învăț are. De asemenea, învăț ăcelul va dezvolta diverse strategii pentru a facilita învăț area, folosind

limbile disponibile. ‘Pentru învă ț ăcel, contextul global este unul de supravie ț uire, iar învă ț ăcelul

dezvoltă strategii semiotice astfel încât el sau ea le poate folosi în timp ce le construieș te ș i le poate construi

pe măsură ce el sau ea îl foloseș te” (Halliday 1978).

Schimbarea codului ca resursă pentru învăț are ș i predare

În multe cazuri în care profesorul înț elege limba(le) elevilor sau dacă

există un ajutor lingvistic în clasă, unii profesori permit copiilor să schimbe între limbajele

Engleză în limba lor natală ș i înapoi pentru a se ajuta reciproc. În acest fel, unele

limba maternă îș i găseș te locul în curriculum, deș i informal (Brown, 1994).

Conform lui Nwoye (2003), chiar dacă engleza este limba de instruire acasă,

dar unii profesori ș i asistenț i de limbă uneori trec la limba lor maternă pentru a

explică, discută semnifica ț ia, îmbunătă ț eș te calitatea fluxului de informa ț ii, reglează ș i controlează

activitate în clasă. Dar, din păcate, în acelaș i ton, ș colile au lucrat strategic pentru a construi

abilită ț ile elevilor doar în engleză, ceea ce este considerat esen ț ial pentru lucrul cu texte, teste ș i

examinări ș i viitorul personal al elevilor. Este clar că, chiar ș i în contexte ș i în gestionarea

cu subiecte în care utilizarea unei singure limbi (în acest caz, engleză) este de fapt cerută de ș coală

reguli, schimbarea codului este o practică frecvent utilizată. Schimbarea codului este percepută ca un ajutor pentru

procesul de învăț are pus pe cealaltă parte, schimbarea codului ajută la învăț are.
 10

Deș i nu are un statut oficial, schimbarea codului este ferm înrădăcinată în unele ș coli

unde învă ț ăceii împărtă ș esc o limbă comună ș i o a doua limbă care este folosită ca

limbaj de predare. Din ce în ce mai mult, profesorii au recunoscut dorinț a elevilor de a folosi

limba maternă în procesul de învăț are: „Pot să răspund în „limba maternă?” este o cerere comună

ș i când acest lucru este permis, se poate vedea dacă concepț ia predată a fost înț eleasă sau nu: ea

este pur ș i simplu teama de a face o greș eală în engleză, care pare să arate ignoranț a faț ă de subiect

(Brown, 1994).

Este un fenomen răspândit ca majoritatea profesorilor să treacă între limbile materne ș i

Engleza în clase a fost oficial destinată să fie predată prin intermediul limbii engleze. Există, de asemenea,

se pare că există două perspective opuse asupra acestei probleme. Pe de o parte, există cei care resping codul

schimbarea este considerată ca fiind o cauză a scăderii standardelor. Pe de altă parte, există perspectiva că

vede code switching ca o resursă. Adendorff (1993) constată că 'schimbările sunt văzute ca fiind îndrumătoare

interpretarea participan ț ilor asupra obiectivelor academice ș i inten ț iilor, precum ș i ghidarea lor

interpretarea rela ț iilor sociale în clasă ș i el sus ț ine că profesorilor li se oferă

instrucț ie în valoarea schimbării codului în formarea lor.

Potrivit lui Thompson (2003), indiscutabil, schimbarea codului le permite filipinezilor să

comunică mai clar prin oferirea unei liste mai ample de substantive, pronume, verbe, adverbe

adjective, ș i altele. Schimbarea codului este o strategie lingvistică complexă ș i abilă utilizată de persoanele bilingve.

difuzoare pentru a transmite semnificaț ii sociale importante dincolo de conț inutul referenț ial al unui

expresie. Acest lucru se întâmplă pentru a se conforma vorbitorului sau a se abate de la el sau ea. Vorbitorul

de obicei îș i determină alegerea varietăț ii de limbă fie pentru a câș tiga un sentiment de apartenenț ă, fie pentru a

creaț i o frontieră clară între grupurile implicate. Cu alte cuvinte, schimbarea codului este un rezultat

al adaptării lingvistice în diferite situaț ii.

 11

Comutarea codurilor este predominantă în majoritatea societăț ilor bilingve, cum ar fi Filipine, din cauza

relaț ia strânsă dintre limbi. Fil-Engleză "merge dincolo de împrumutul de cuvinte sau

expresii gata făcute. Implică schimbarea între limbi. Este Engleză Standard plasată alături

alături de filipineză. Este alternarea filipinezei ș i englezului în aceeaș i discuț ie sau

„conversaț ie” (Gumperz, 1982). În plus, Fil-English este utilizarea cuvintelor ș i expresiilor filipineze,

clauze ș i propoziț ii în discursul englez sau viceversa.

Profesorul ș i elevul în contextul sălii de clasă folosesc resursa de

limbă sau limbi disponibile pentru a se angaja în procesul de predare ș i învăț are. Este

este imperativ ca această resursă particulară să fie utilizată pentru a maximiza eficienț a comunicării

în clasă ș i, prin extensie, procesul de predare ș i învăț are (Ambika, 2011).

Sinteza recenziei. Informa ț iile ș i conceptele dobândite din cele colectate

literatura oferită a adus informaț ii care sunt legate de studiul prezent. Toate materialele revizuite

în scopul acestui studiu a oferit perspective ș i inferenț e utile cu privire la utilizarea schimbării codurilor ca

o strategie de predare.

Concluziile majore ale studiului în legătură cu strategia de predare ș i code-switching

învăț area studenț ilor a relevat că este un instrument esenț ial pentru individ în procesul de învăț are

proces în contextul unei societăț i multiculturale ș i multilingve. A fost recunoscut ca

un ajutor în procesul de învăț are de către profesori din motive precum explicarea, discutarea semnificaț iei,

îmbunătăț i calitatea fluxului de informaț ii, reglementa ș i controla activitatea din clasă, ceea ce astfel

confirmă capacitatea sa de a ajuta în învăț are.

Literatura revizuită este într-o anumită măsură similară cu studiul actual efectuat, deoarece ...

afaceri privind utilizarea schimbării codului ca strategie de predare pentru învăț area elevilor.
 12

Cu toate acestea, literatura citată diferă de investigarea actuală în sensul că în timp ce

studiul asociat generalizează asupra limbii care ar trebui folosită pentru codificare, studiul de faț ă va

concentrează-te pe trei (3) limbi (Surigaonon/Bisaya, Filipino ș i Engleză) care sunt cunoscute reciproc

la localitatea studiului nostru.

Cadru conceptual al studiului

Acest studiu se bazează pe conceptul de schimbare a codului propus de Cook (2001), care explică

că profesorii pot folosi limba maternă pentru a explica lecț ia astfel încât lecț iile să fie

ar fi benefică pentru studen ț i. Utilizarea limbii native a studen ț ilor ar permite o claritate

discu ț ie ș i o în ț elegere mai bună a lec ț iei. Prin urmare, schimbarea codului este folosită în formal

discuț ii în clasă de către profesor ca o modalitate a strategiei sale de predare ș i comunicare

scopuri. În plus, cercetătorii au încercat să descopere efectul asupra învăț ării elevilor.

Cook (2001) a explicat că schimbarea codului îi ajută pe studen ț i în predarea profesorului

discuț ie pentru că ar fi clar pentru studenț i să audă limba lor maternă ca o accentuare

la discu ț ie. O discu ț ie clară produce o în ț elegere clară ș i cu claritate

în ț elegerea promovează o învă ț are mai bună a studen ț ilor. Aceasta implică ca studen ț ii să fie

motivat să participe la discuț ia din clasă.

Prezentat în Figura 1, diagrama schematică a studiului ilustrează relaț iile de

variabilele. După cum este arătat în Figura 1, studiul va descoperi profilul participanț ilor profesori

care include cele mai înalte niveluri de educa ț ie, durata experien ț ei de predare ș i

training/seminarii la care am participat legate de strategia de predare. Studiul va descoperi, de asemenea, profilul

al participanț ilor-studenț i, care include programul lor academic.

 13

Profilul participanț ilor la cursul de engleză pentru colegiu

Cea mai înaltă realizare educaț ională
Durata experienț elor de predare
Instruire/Seminarii Participante în legătură cu strategia de predare

Percepț ia asupra utilizării schimbării codurilor

Intervenț ie propusă

Profilul participanț ilor studenț i

Program Academic
Percepț ia asupra impactului asupra învăț ării studenț ilor

Figura 1. Diagrama schematică a studiului

Cea mai înaltă calificare educaț ională. În acest studiu, aceasta se referă la cursurile educaț ionale pe care le

participant absolvit.

Durata experienț ei de predare. În acest studiu, aceasta se referă la cât de mult sau la numărul de ani

participanta predă în discuț ii formale în clasă.

Instruire/Seminar la care am participat legat de strategia de predare. În acest studiu, aceasta se referă la numele

instruirea sau seminarul care este atât de legat de strategia de predare.

Program academic. În acest studiu, aceasta se referă la programul în care este înscris studentul ș i la specializarea acestuia.

sau specializare.
 14

Nivelul anului. În acest studiu, aceasta se referă la nivelul anului al studenț ilor, care include 2nd, 3rd, 4th,

ș i 5thnivel de an.

Notă la Vorbire ș i Comunicare Orală. În acest studiu, scopul obț inerii notelor

în mod specific, în această temă anume, este să se stabilească cine sunt studenț ii participanț i calificaț i.

Percepț ie. În acest studiu, acest termen se referă la opinia personală a profesorilor de engleză de la colegiu ș i

studenț ii lor.

Vernacular. În cadrul acestui studiu, ne referim la „vernacular” ca fiind limbajul utilizat în cadrul nostru

localitate, ș i anume Surigaonon ș i Bisaya.

Schimbarea codului. În acest studiu, aceasta se referă la actul de a folosi două limbi între propoziț ii.

Profesorii de limba engleză de la colegiu. În acest studiu, aceasta se referă la profesorii care au predat o Discurs ș i

Subiectul Comunicare Orală în semestrul anterior în departamentul colegiului St. Paul

Universitatea Surigao

Studenț i. În acest studiu, acesta se referă la acei studenț i care sunt în anul 2ndan până la absolvire

nivelul anului care a urmat Cursului de Vorbire ș i Comunicare Orală în semestrele anterioare. Studen ț ii

cei care urmează subiectul în acest semestru nu sunt incluș i.

În plus, studiul ar determina percepț ia asupra utilizării schimbării codului de către ambele

profesorii de engleză de la colegiu ș i studenț ii. În plus, acest studiu a avut ca scop determinarea sa

impact asupra învăț ării studenț ilor.

 15

Declaraț ia problemei

Această studiu are ca scop determinarea percepț iei utilizării schimbului de coduri de către colegiu

Profesorii de engleză ș i cei 4thstudenț i de anul colegiului de la Universitatea St. Paul Surigao care consideră

impactul asupra învăț ării elevilor.

În special, caută răspuns la următoarele întrebări:

[Link] este profilul participan ț ilor în ceea ce prive ș te:

1.1 Profesori de limba engleză la colegiu;

1.1.1 Cea mai înaltă educaț ie obț inută;

1.1.2 Durata experienț ei de predare;

1.1.3 Instruiri/seminarii la care am participat legate de strategia de predare?

1.2 Studenț i

1.2.1 Program Academic;

[Link] este percep ț ia asupra utilizării schimbării codului, a ș a cum este percepută de:

2.1 Profesori de engleză la facultate

2.2 4than Studenț i la Colegiu

[Link]ă o diferen ț ă semnificativă în percep ț iile participan ț ilor?

 16

[Link]ă o diferen ț ă semnificativă în percep ț iile participan ț ilor atunci când sunt

grupate în funcț ie de profilul lor?

5. Pe baza constatărilor, ce interven ț ie poate fi propusă?

Ipoteze

Ho1Nu există o diferen ț ă semnificativă în percep ț ia profesorilor ș i a elevilor.

[Link] există o diferenț ă semnificativă în percepț iile participanț ilor atunci când sunt

grupate în funcț ie de profilul lor?

Semnificaț ia studiului

Rezultatele studiului ar fi benefice pentru următoarele:

Studenț ii SPUS. Ar fi benefic pentru studenț ii Universităț ii St. Paul Surigao într-un

modul în care pot percepe de ce profesorii lor de engleză folosesc schimbarea codurilor. Astfel, ei pot

determină impactul codificării în învăț area studenț ilor.

Profesorii de limba engleză de la colegiu. Profesorii de limba engleză de la colegiu ar trebui să î ș i cunoască punctele forte ș i

slăbiciuni în ceea ce prive ș te strategia lor de predare. Prin urmare, ace ș ti profesori ar putea avea un mai bun

înț elegerea despre comutarea codului ș i percepț iile lor asupra acesteia ș i când ș i unde să folosească comutarea codului

schimbarea pentru îmbunătăț irea învăț ării elevilor.

Cercetătorii. Acest studiu ar ajuta cercetătorii să înveț e mai multe despre schimbarea codului

dacă ar fi o modalitate eficientă de a vorbi ș i a preda ca specialiș ti în limba engleză. Prin urmare,

cercetătorii vor determina apoi ce intervenț ie posibilă ar putea fi propusă în legătură cu

la utilizarea codului-switching ca strategie de predare ș i ca ajutor în învăț area studenț ilor.

 17

Administratori de Ș coală. Acest studiu ar ajuta administratorii de ș coală să decidă asupra

seminarii/ateliere/formări potrivite de care au nevoie profesorii de limba engleză de la colegiu.

Domeniul ș i Limitările Studiului

Studiul se referă la percepț ia asupra utilizării comutării codului ca strategie de predare

printre 4thanul studenț ilor de colegiu ș i profesorilor de engleză de la Universitatea St. Paul Surigao ca

se referă la impactul asupra învăț ării elevilor. În scopul acestui studiu, cercetătorii ar

implică doar percepț iile atât ale profesorilor de limba engleză de la colegiu, cât ș i ale studenț ilor. Participanț i profesori

sunt limitate doar la profesorii de engleză din colegiu. Pentru studenț ii participanț i, ar fi limitate doar

la 4thstudenț i de anul universitar care au urmat cursuri de limba engleză în semestrele lor anterioare.

cercetătorii nu au presupus că nivelul de educaț ie al profesorilor-participanț i ar fi

afectează capacitatea lor în predare. Rezultatele acestui studiu ar fi aplicabile doar la St. Paul

Universitatea Surigao, Departamentul de Colegiu, Oraș ul Surigao, Surigao Del Norte, Filipine.
 18

CAPITOLUL 2

METODĂ

Această capitol prezintă designul cercetării, participan ț ii, instrumentele, colectarea datelor

procedură ș i analiză de date.

Proiectare de cercetare

Cercetătorii au folosit un design de cercetare cantitativ-descriptiv, utilizând un sondaj ca ...

tehnică. Acesta a fost potrivit în studiu deoarece implică determinarea impactului

schimbarea codului în învăț area studenț ilor.

Participanț i

Participanț ii la acest studiu ar fi profesorii de engleză de la colegiu ș i cei 4than

studenț i universitari de la Universitatea St. Paul Surigao, care au urmat orice număr de cursuri de engleză în cadrul lor

semestrele anterioare.

Instrumente
 19

Cercetătorii au elaborat chestionare pentru profesorii de engleză din colegiu ș i 4than universitar

studenț i care se raportează strâns la problemele ș i provocările schimbării codului. Au fost două seturi de

chestionare, unul specific pentru profesori ș i celălalt pentru studenț i. Chestionarul este

împărț it în două părț i. Partea I a solicitat profilul participanț ilor. Partea II pentru profesori-

participan ț ii au evaluat percep ț ia în ceea ce prive ș te utilizarea lor a schimbării codurilor ș i pentru student-

participan ț ii au evaluat percep ț ia privind impactul schimbării codului asupra studen ț ilor

învaț are.

Procedura de colectare a datelor

Inainte de a oferi chestionarul realizat prin cercetare studentului si profesorului selectat -

participanț i, cercetătorii au cerut mai întâi permisiunea de la Decanul Colegiului de Arte ș i

Ș tiinț e ș i către registratori pentru a ob ț ine lista 4thstuden ț i universitari de la Universitatea St. Paul

Surigao. După aprobat, cercetătorii au început să distribuie un set de chestionare către

participanț i care sunt adecvaț i pentru cercetare.

Analiza datelor

Următoarele sunt instrumentele statistice care vor fi utilizate pentru analizarea datelor din

participanț i

Formula lui Slovin. Aceasta va fi folosită pentru a determina dimensiunea eș antionului de 4than universitar student

participanț ii Universităț ii St. Paul Surigao.

Numărul de frecvenț e ș i distribuț ia procentuală. Aceste instrumente au fost utilizate pentru a descrie profilul

al participanț ilor.

Media ș i deviaț ia standard. Aceste instrumente au fost utilizate pentru a analiza percepț iile asupra utilizării

Schimbarea codului aș a cum este percepută de profesori de engleză din colegiu ș i 4thani studenț i la facultate.
 20

ANOVA (Analiza Variabilită ț ii). Acest instrument a fost folosit pentru a determina diferen ț a între

percepț ia profesorilor de engleză de la colegiu ș i 4thstudenț i de anul univeritar ș i, de asemenea, diferenț a

între profilul studenț ilor în raport cu învăț area studenț ilor.

CAPITOLUL 3
REZULTATE Ș I DISCUȚII

Acest capitol prezintă rezultatele studiului ș i discută implica ț iile acestuia.

constatările. Datele sunt prezentate în ordinea problemelor ridicate în capitolul 1.

Profilul participanț ilor
Tabelele 1.1 ș i 1.2 arată profilul participanț ilor studenț i în termeni de performanț e academice

programe ș i participanț i profesori în funcț ie de cea mai înaltă calificare educaț ională, durata de

experienț e de predare ș i traininguri/seminarii la care am participat, legate de strategia de predare.

Tabelul 1.1. Distribuț ia participanț ilor studenț i conform profilului demografic

f(n=199
VARIABILE %
)
ACADEMIC Licenț ă în Arte în Comunicare în Masă (ABMC) 6 3.02
CURS Licenț ă în Arte în Filozofie (ABPHILO) 2 1.01
Licenț ă în Arte în Ș tiinț e Politice (ABPOLSCI) 1 0.5
Licenț ă în Ș tiinț e în Psihologie (BSPSYCH) 7 3.52
Licenț ă în Ș tiinț e Economice în Contabilitate (BSA) 23 11.56
Licenț ă în Ș tiinț e Economice în Administrarea Afacerilor (BSBA) 56 28.14
Licenț ă în Ș tiinț a Calculatoarelor (BSCS) 1 0.5
Licenț ă în Ș tiinț e în Managementul Hotelurilor ș i Restaurantelor
8 4.02
(BSHRM)
Licenț ă în Ș tiinț e ale Informaț iei (BSIT) 17 8.54
Licenț ă în Ș tiinț e în Managementul Turismului (BSTM) 8 4.02
Licenț ă în Ș tiinț e ale Îngrijirii Sănătăț ii (BSN) 10 5.03
Licenț ă în Ș tiinț e Criminalistice (BSC) 8 4.02
 21

Licenț ă în Ș tiinț e Inginerie Civilă (BSCE) 2 1.01

Licenț ă în Ș tiinț a Calculatoarelor în Inginerie (BSCPE) 2 1.01
Licenț ă în Ș tiinț e în Inginerie Electronică (BSECE) 3 1.51
Licenț ă în Ș tiinț e în Inginerie Minieră (BSME) 35 17.59
Licenț ă în Educaț ie Elementară (BEED) 6 3.02
Licenț ă în Educaț ie Secundară (BSE) 4 2.01

Tabelul 1.1 arată că din cei 199 de studenț i participanț i, în funcț ie de cursul academic, 56 sau

(28.14%) participanț ii erau studenț i BSBA; 35 (17.59%) erau studenț i BSME; 23 (11.56%)

erau studenț i BSA; 17 (8,54%) erau studenț i BSIT; 10 (5,03%) erau studenț i BSN; 8 (4,02%)

erau corespunzător studenț i BSHRM, BSTM ș i BSC; 7 (3.52%) erau studenț i BSPSYCH;

6 (3.02%) erau corespunzător studenț i BSMC ș i BEED; 4 (2.01%) erau studenț i BSE; 3

(1.51%) erau studenț i BSECE; 2 (1.01%) erau corespunzător ABPHILO, BSCE ș i BSCPE

studenț i; ș i 1 (0,5%) au fost respectiv ABPOLSCI ș i BSCS.

Tabela 1.2. Distribuț ia participanț ilor profesori conform profilului demografic

VARIABLE f(n=9) %
Diplomă de doctorat depline 3 33,33
CEL MAI ÎNALT Diplomă de masterat depline 1 11.11
EDUCAȚ IONAL
Diplomă de licenț ă cu unităț i de masterat 4 44.44
CUMULARE
Alte diplome specificate 1 11.11
LUNGIMEA DE 10 ani sau mai mult 3 33.33
ÎNVĂȚ ARE 1 la 8 ani 4 44.44
EXPERIENȚ Ă mai puț in de un an 2 22.22
4 sau mai multe sesiuni de instruire/seminarii la care am participat
1 11.11
ÎNVĂȚ ARE/
SEMINARII 2-3 sesiuni de formare/seminarii frecventate 1 11.11
PRESENT 0 sau 1 antrenament/seminar participat 7 77.78
Tabelul 1.2 arată că dintre cei 9 participan ț i la studiu, în ceea ce prive ș te cea mai înaltă educa ț ie

realizare, 3 (33,33%) participanț i aveau diplome de Doctorat complete; 1 (11,11%) avea complet

diplomă de Master completă; 4 (44,44%) aveau diplomă de licen ț ă cu unită ț i de master; ș i 1

(11.11%) aveau alte diplome specificate de participant.

 22

În ceea ce prive ș te durata experien ț ei de predare, 3 (33,33%) aveau 10 ani sau mai mult de predare

experienț ă; 4 (44,44%) aveau între 1 ș i 8 ani de experienț ă în predare; iar 2 (22,22%) aveau mai puț in de un

an de experienț ă în predare.

În ceea ce priveș te trainingurile/seminariile la care s-a participat, 1 (11,11%) a avut 4 sau mai multe traininguri/seminarii la care a participat; 1

(11.11%) au participat la 2 la 3 sesiuni de formare/seminarii; ș i 7 (77.78%) au avut 0 sau 1 sesiune de formare/seminar

participat.

Legendă Interpretarea verbală a parametrilor de scară

Descriere calitativă
:
4 3.25 - 4.00 Foarte de acord (FDA) Foarte Înclinat (FI)
3 2.50 – 3.24 De acord (A) Inclinat moderat
(MI)
2 1.75 – 2.49 Dezacord (DA) Mai puț in înclinat (LI)
1 1.00 – 1.74 Dezacord Puternic (DPA) Mai puț in înclinat (LI)

Tabelul 2.1. Media ș i Abaterea Standard în percepț ia participanț ilor studenț i asupra
impactul strategiei de predare a profesorilor
Q
Variabile M SD VI
D
3.2
Cred că profesorul/profesoara mea folose ș te schimbarea codului când dore 0.7 S
ș te.
SI
oferi accent în discuț ie. 7 0 A
2. Cred că profesorul meu ar trebui să schimbe codul dacă ar 3.1 0.7
vrea.
A MI
îi place să-ș i repete fraza sau propoziț ia. 7 2
3. Cred că profesorul meu ar trebui să schimbe codul pentru a clarifica 3.3 0.7 S
SI
sens. 7 0 A
4. Simt că clasa mea este mai vie când profesorul meu codifică. 3.2 0.6
A ME
comutatoare. 1 7
Simt că profesorul meu comunică la nivelul nostru când 3.1 0.6
A MI
el/ea schimbă codul. 9 7
6. Cred că profesorul meu poate explica mai repede în discu 3.2 ț ie
0.6dacă
EU
el sau ea îș i schimbă codul. 4 8
7. Cred că profesorul meu este mai precis în a pune întrebări. 3.1 0.6
A ME
când el/ea schimbă codul. 3 9
Cred că profesorul meu oferă răspunsuri mai specifice când 3.1
0.7
el/ea foloseș te schimbarea codului. 9 A ME
1
9. În ț eleg lec ț iile mai bine când profesorul meu codifică- 3.3 0.6 S
SI
comutatoare. 7 4 A
Consider că strategia de predare a profesorului meu este eficientă atunci când 3.2 0.6 S
el/ea face schimb de coduri. ȘI
6 8 A
 23

3.2 0.4
Medie UNUIA
4 9

Tabelul 2.1 arată percepț ia participantului student asupra impactului învăț ării de la profesor.

strategia folosind uneltele Media ș i Devierea Standard. Prima afirmaț ie, „Cred că profesorul meu

schimbă codul când vrea să sublinieze în discuț ie”, are o medie de 3.27 ș i

Abaterea standard 0.70, care este interpretată verbal ca SA (Sunt foarte de acord) cu o interpretare calitativă

descrierea înclinat puternic. A doua afirmaț ie, „Cred că profesorul meu ar trebui să schimbe codul dacă

el/ea ar dori să repete fraza sau propozi ț ia sa”, are o medie de 3.17 ș i devia ț ie standard

o deviaț ie de 0,72 care este interpretată verbal ca A (De acord) cu o descriere calitativă de

înclinat moderat. A treia afirma ț ie, „Cred că profesorul meu ar trebui să schimbe limbajul pentru a clarifica

semnificaț ie”, are o medie de 3.37 ș i o deviaț ie standard de 0.70, care este interpretată verbal ca SA

cu o descriere calitativă a înclinaț iei puternice. A patra afirmaț ie, „Simt că clasa mea este

mai viu atunci când profesorul meu trece de la o limbă la alta”, are o medie de 3.21 ș i o abatere standard de 0.67

care este interpretat verbal ca A cu o descriere calitativă de înclinaț ie moderată. Al cincilea

afirmaț ie, „Simt că profesorul meu comunică la nivelul nostru când trece de la o limbă la alta”, are o

Media de 3.19 ș i abaterea standard de 0.67, care este interpretată verbal ca A, cu o calitate

descriere a înclinaț iei moderate. A ș asea afirmaț ie, „Cred că profesorul meu poate explica mai repede în

discuț ia dacă el sau ea schimbă codul”, are o medie de 3.24 ș i o deviaț ie standard de 0.68

care este interpretat verbal ca A cu o descriere calitativă de înclinat moderat. The

al ș aptelea enunț , „Cred că profesorul meu este mai precis în a pune întrebări atunci când el/ea codifică -

„switches”, are o medie de 3.13 ș i o deviaț ie standard de 0.69, ceea ce se interpretează verbal ca A

cu o descriere calitativă a înclinaț iei moderate. Declaraț ia opt, "Cred că profesorul meu

oferă răspunsuri mai specifice atunci când face schimb de coduri”, are o medie de 3.19 ș i devia ț ie standard
 24

o deviaț ie de 0,71 care este interpretată verbal ca A cu o descriere calitativă de moderat

inclinat. A noua afirmaț ie, „Înț eleg lecț iile mai bine când profesorul meu schimbă codul”

are o medie de 3.37 ș i o abatere standard de 0.64, ceea ce este interpretat verbal ca SA cu o

descriere calitativă a înclinării puternice. În cele din urmă, a zecea afirmaț ie, "Consider că profesorul meu este"

strategia de învăț are este eficientă când el/ea schimbă codul”, are o medie de 3,26 ș i o abatere standard

abateri de 0.68, care este interpretată verbal ca SA cu o descriere calitativă de puternic

îndreptată. Percepț ia participantului student cu privire la impactul strategiilor de predare ale profesorilor are un

media medie de 3.24 ș i deviaț ia standard de 0.49, care este interpretată verbal ca A cu

descriere calitativă a unei înclinaț ii moderat

Pentru a rezuma, participanț ii au fost puternic înclinaț i către primul, al treilea, al nouălea ș i al zecelea

afirma ț ii. Pentru ca studen ț ii să în ț eleagă bine lec ț ia, ei doresc ca profesorul lor să ofere

accent pe discuț ie, în special pe cele mai importante chestiuni ș i ar trebui să clarifice semnificaț ia

utilizarea cuvintelor. Prin urmare, studenț ii percep o utilizare eficientă a schimbării codului de către ...

profesor ca mijloc de strategie didactică. În plus, participanț ii au fost moderat înclinaț i în

a doua, a patra, a cincea, a ș asea, a ș aptea ș i a opta afirmaț ii.

Tabelul 2.2. Media ș i deviaț ia standard a participanț ilor studenț i de la profesorul

personalitate
Variabile Întrebare
M SD VI
D
Îmi place să-mi codeze profesorul când schimbă limbajul. 2.91 0.85 A MI
2. Cred că atunci când profesorul meu schimbă codul, el/ea se exprimă
3.26 0.68 SA SI
adevărata sa emoț ie.
3. Cred că profesorul meu schimbă codul deoarece el/ea are
a practicat abilitatea sa în cele 3 limbi 3.07 0.80 A MI
(Engleză, Filipino, Surigaonon/ Bisaya).
4. Mă simt mai motivat în clasă când profesorul meu codifică
3.13 0.68 A MI
comutatoare.
5. Sunt încurajat să particip la clasă când profesoara mea
3.15 0.64 A MI
schimburi de coduri.
 25

Medie 3.10 0.53 A MI

Tabela 2.2 arată percepț ia participanț ilor studenț i asupra personalităț ii profesorului folosind

Instrumente pentru media ș i deviaț ia standard. Prima afirmaț ie, “Îmi place să mă distrez când profesorul meu codifică-

comutatoare”, are o medie de 2.91 ș i o abatere standard de 0.85, care este interpretată verbal ca A

cu o descriere calitativă a înclinaț iei moderate. A doua afirmaț ie, "Cred că atunci când al meu

profesorul schimbă codul, el/ea îș i exprimă emoț ia reală”, are o Medie de 3.26 ș i o Deviere Standard

deviere de 0.68 care este interpretată verbal ca SA cu o descriere calitativă de puternic

înclinat. A treia afirma ț ie, "Cred că profesorul meu schimbă codul pentru că el/ea a fost

exercitându-ș i abilitatea în cele 3 limbi”, are o medie de 3,07 ș i o deviaț ie standard de 0,80

care este interpretat verbal ca A cu o descriere calitativă de înclinat moderat. The

a patra afirmaț ie „Mă simt mai motivat în clasă când profesorul meu schimbă limba”, are o medie de

3.13 ș i o devia ț ie standard de 0.68 care este interpretată verbal ca A cu o calificare

descrierea inclinaț iei moderate. În cele din urmă, a cincea afirmaț ie, „Sunt încurajat să particip la

clasa când profesorul meu face schimb de coduri”, are o medie de 3.15 ș i o abatere standard de 0.64 care

este interpretat verbal ca A cu o descriere calitativă de moderat înclinat. Studentul

percepț ia participanț ilor asupra personalităț ii profesorului are o medie de 3.10 ș i deviaț ie standard

o deviere de 0.53, care este interpretată verbal ca A, cu o descriere calitativă de moderat

înclinat.

Ca sinteză, participanț ii au fost puternic înclinaț i spre a doua afirmaț ie. Aș a cum toț i

ș tie, momentul în care o persoană simte furie, fericire, tristeț e ș i altele, acea persoană tinde să

îș i exprimă sentimentele într-o situaț ie cât mai confortabilă. Prin urmare, o persoană trece la limba maternă sau

o limbă confortabilă pentru a-ș i exprima adevăratele emoț ii. În plus, participanț ii au fost

moderat înclinat în primele, a treia, a patra ș i a cincea afirmaț ie.

 26

Tabelul 2.3. Media ș i abaterea standard asupra percepț iei participanț ilor studenț i la
gestionarea clasei
Variabile M SD VI QD
Simt că există ordine în clasă când 3.0 0.6
UNU
proful foloseș te codul de schimbare. 3 9
[Link] evita conflictul de idei când profesorul meu codifică- 3.2 0.7 S
ȘI
comutatoare. 7 1 A
Sunt mai atent când profesorul meu î ș i schimbă limba. 3.2 0.6
A ME
4 6
4. În ț eleg mai bine instruc ț iunile când profesorul meu codifică 3.3 0.6 S
SI
comutatoare. 3 2 A
3.2 0.5 MI
Medie A
1 5

Tabelul 2.3 arată percepț ia participanț ilor studenț i asupra gestionării clasei utilizând

Instrumente de Medie ș i Abatere Standard. Prima afirma ț ie, „Simt că există ordine în

ora de clasă când profesorul meu schimbă codul”, are o medie de 3.03 ș i o deviaț ie standard de 0.69

care este interpretat verbal ca A cu o descriere calitativă de înclinaț ie moderată. The

a doua afirmaț ie, „Pot evita conflictul de idei când profesorul meu schimbă codul”, are o medie de

3.27 ș i devia ț ia standard de 0.71, care este interpretată verbal ca SA cu o calitate

descrierea înclinaț iei puternice. A treia afirmaț ie, „Sunt mai atent când profesorul meu

„întrebuinț ări de cod”, are o medie de 3.24 ș i o deviaț ie standard de 0.66, care este interpretată verbal

ca A cu o descriere calitativă de înclina ț ie moderată. În cele din urmă, a patra afirma ț ie „Eu

înț eleg mai bine instrucț iunile când profesorul meu alternează limbile”, are o Medie de 3.33 ș i un Standard

o deviaț ie de 0,62 care este interpretată verbal ca SA cu o descriere calitativă de puternic

înclinat. Percepț ia participanț ilor studenț i asupra managementului în clasă are o medie de

3.21 ș i o abatere standard de 0.55 care este interpretată verbal ca A cu un aspect calitativ

descrierea unei inclinaț ii moderate.

Într-un rezumat, participan ț ii au fost foarte înclina ț i spre al doilea ș i al patrulea.

declaraț ii. Este natura unui student să perceapă ș i să înț eleagă lucrurile diferit. Prin urmare, este
 27

ar fi mai bine dacă profesorii ar clarifica afirmaț iile pentru a nu exista conflicte de idei.

Prin aceasta, studenț ii ar putea înț elege instrucț iunile într-un mod mai bun. Prin urmare,

participanț ii au fost moderat înclinaț i faț ă de prima ș i a treia afirmaț ie.

Tabelul 2.4. Media ș i abaterea standard în percepț ia studenț ilor asupra utilizării
schimbarea codului de către învăț ătorul lor
Variabile SD M VI QD
Impactul strategiei de predare a profesorului
0.4
3.24 A MI
9
0.5
Personalitate 3.10 A MI
3
0,5 MI
Gestionarea clasei 3.21 A
5
0.4
În total 3.19 A MI
6

Tabelul 2.4 arată percepț ia participanț ilor studenț i asupra utilizării comutării codurilor de către aceș tia

profesor folosind instrumentele Media ș i Deviaț ia Standard. Primul factor, „Impactul din partea profesorului

strategia de predare”, are o medie de 3.24 ș i o deviaț ie standard de 0.49, care este interpretată verbal

ca A cu o descriere calitativă de o uș oară înclinaț ie. Al doilea factor, „Personalitate”, are o

Media de 3,10 ș i deviaț ia standard de 0,53, care este interpretată verbal ca A cu o calitate

descriere a înclinaț iei moderat. În cele din urmă, cel de-al treilea factor, „Gestionarea clasei”, are o

Media de 3.21 ș i deviaț ia standard de 0.55, care este interpretată verbal ca A, cu o interpretare calitativă.

descrierea unei înclina ț ii moderate. Percep ț ia participan ț ilor studen ț i fa ț ă de clasă

managementul are o medie de 3.21 ș i o deviaț ie standard de 0.55, ceea ce este verbal

interpretat ca A cu o descriere calitativă de o înclinaț ie moderată. Cu toate cele trei factori în

minte, percepț ia participanț ilor studenț i asupra utilizării schimbării codului de către profesorul lor are o

Media de 3.19 ș i deviatia standard de 0.46, care este interpretată verbal ca A cu o calitate

descriere a înclinaț iei moderate.

 28

Pentru a rezuma totul, participanț ii au fost moderat înclinaț i faț ă de cele trei factori

privind utilizarea codului de schimbare, care include impactul strategiei de predare a profesorului,

personalitate ș i managementul clasei. Aceasta dovedeș te doar că utilizarea codului de comutare de către

profesorii de engleză de la colegiu care au fost percepuț i de cei 4thanii studenț ilor de la facultate au fost eficienț i pentru

învăț area studenț ilor.

Tabelul 2.5. Media ș i deviaț ia standard asupra percepț iei participanț ilor la învăț are privind predarea
strategie
Variabile M SD VI QD
1. Schimb codul pentru a da accent în discu ț ie. 3.40 SA SI
2. Eu schimb codul pentru a reformula sau modifica discursul meu.
2.50 1.43 A MI
3. Fac schimb de coduri pentru a clarifica sensul.
3.50 0.71 SA SI
4. Fac schimb de coduri pentru a da via ț ă discu ț iei. 3.20 1.14 A MI
5. Schimb codul pentru a se potrivi nivelului lor de în ț elegere. 2.70 A MI
6. Fac schimb de coduri pentru a oferi o explica ț ie rapidă în discu2.30 0.95
ț ia mea. DA LI
7. Fac schimbări de cod când pun întrebări elevilor. 2.10 0.99 DA LI
8. Folosesc codificarea în răspunsurile la întrebările studen ț ilor. 1.90 1.10 DA LI
9. Fac schimbare de cod pentru ca studen ț ii să în ț eleagă mai u ș or
2.60 1.26 A MI
discuț ie.
Fac cod-switching pentru că face parte din strategia mea de predare. 2.78 A MI
Mediu 2.70 0,78 A MI

Tabela 2.5 arată percepț ia participanț ilor la învăț are cu privire la strategia de predare folosind media

ș i instrumentele de devia ț ie standard. Prima afirma ț ie, „Eu schimb codul pentru a sublinia în

discuț ie”, are o medie de 3.40 ș i o abatere standard de 0.70 care este interpretată verbal ca SA

cu o descriere calitativă a înclinat puternic. A doua afirma ț ie, „Fac schimb de coduri pentru

„reformulează sau modifică discursul meu”, are o medie de 2.50 ș i o abatere standard de 1.43 care este

interpretat verbal ca A cu o descriere calitativă de înclina ț ie moderată. Al treilea

afirmaț ia „Fac schimb de coduri pentru a clarifica semnificaț ia” are o medie de 3.50 ș i o deviaț ie standard de 0.71

care este interpretat verbal ca SA cu o descriere calitativă a înclinaț iei puternice. Al patrulea
 29

declara ț ia „Îmi schimb codul pentru a da via ț ă discu ț iei” are o medie de 3.20 ș i un abatere standard

devierea de 1.14 care este interpretată verbal ca A cu o descriere calitativă de moderat

înclinat. A cincea afirmaț ie, “Schimb codul pentru a se potrivi cu nivelul lor de înț elegere”, are o medie de

2.70 ș i o abatere standard de 1.25, care este interpretată verbal ca A, cu o calitate

descriere a unei înclina ț ii moderate. A ș asea afirma ț ie, „Fac schimbări de cod pentru a oferi un răspuns rapid

explicaț ie în discuț ia mea”, are o medie de 2,30 ș i o deviaț ie standard de 0,95 care este

interpretat verbal ca DA cu o descriere calitativă a fiind mai puț in înclinat. A ș aptea declaraț ie,

„Fac schimb de coduri când pun întrebări studenț ilor”, are o medie de 2.10 ș i o deviaț ie standard de

0.99, care este interpretat verbal ca DA cu o descriere calitativă de mai puț in înclinat. Cei opt

afirmaț ia, „Schimb codul când răspund la întrebările studenț ilor”, are o medie de 1,90 ș i o abatere standard

devia ț ie de 1.10 care este interpretată verbal ca DA cu o descriere calitativă de mai pu ț in

inclinat. A noua afirma ț ie, "Fac schimb de coduri pentru ca studen ț ii să în ț eleagă u ș or"

discuț ie”, are o medie de 2,60 ș i o deviaț ie standard de 1,26 care este interpretată verbal ca A

cu o descriere calitativă a unei înclinaț ii moderate. În cele din urmă, a zecea declaraț ie, „Fac cod schimb”

pentru că face parte din strategia mea de predare”, are o medie de 2.78 ș i o deviaț ie standard de 1.30

care este interpretat verbal ca A cu o descriere calitativă de înclinaț ie moderată. The

percepț ia participanț ilor la învăț are profesorilor cu privire la strategia de predare are o medie de 2.70 ș i o deviaț ie standard

Deviere de 1.30 care este interpretată verbal ca A cu o descriere calitativă de moderat

înclinat.

Ca sinopsis, profesorii erau puternic înclinaț i spre prima ș i a treia afirmaț ie. Este ...

natura profesorilor pe care îș i doreau ca elevii lor să înveț e lecț ia. Într-un mod atât de

profesorul va schimba limba pentru a sublinia ș i a clarifica sensul în discuț ie. Pe de altă parte

mâna, profesorii erau mai puț in înclinaț i faț ă de afirmaț iile a ș asea, a ș aptea ș i a opta. Într-o engleză
 30

clasă, întrebările sunt frecvent puse ș i răspunse în limba engleză. Chiar ș i în a oferi o

o scurtă explicaț ie în lecț ie, limba engleză este folosită în mod evident. Prin urmare, profesorii erau

înclinat moderat asupra celor de-a doua, a patra, a cincea, a noua ș i a zecea afirmaț ie.

Tabelul 2.6. Media ș i deviaț ia standard a percepț iei participanț ilor profesori asupra lor
personalitate
Variabile M SD VI QD
1. Fac schimb de coduri pentru a aduce umor în clasă. 2.80 A MI
2. Schimb limba pentru a-mi exprima emo ț iile. 2.30 1.34 DA LI
3. Fac schimbări de cod pentru a continua să-mi exersez abilită ț ile în limba engleză,
2.60 1.17 A MI
Limba filipineză ș i limba surigaonon/bisaya.
4. Fac schimb de coduri pentru a motiva elevii să asculte. 2.70 A MI
5. Fac cod-switching pentru a încuraja studen ț ii să participe.2.50 A MI
Medie 2.58 0.90 A MI

Tabelul 2.6 arată percepț ia participanț ilor la studiu asupra personalităț ii lor folosind media

ș i instrumentele de deviaț ie standard. Prima afirmaț ie, "Schimb codul pentru a aduce umor în clasă", are

Media de 2.80 ș i deviaț ia standard de 1.23 este interpretată verbal ca A cu o calitate.

descrierea unei înclina ț ii moderate. A doua afirma ț ie, „Fac schimb de coduri pentru a-mi exprima

emoț ii”, are o medie de 2,30 ș i o deviaț ie standard de 1,34, care este interpretată verbal ca

DA cu o descriere calitativă mai puț in înclinată. A treia afirmaț ie, "Fac schimb de coduri pentru a continua"

exersându-mi abilitatea în limba engleză, filippineză ș i limba surigaonon/ bisaya”, are o medie de

2.60 ș i devia ț ia standard de 1.17 care este interpretată verbal ca A cu o calitate

descriere a înclinării moderate. A patra afirmaț ie „Fac schimb de coduri pentru a motiva studenț ii

a asculta”, are o medie de 2.70 ș i o deviaț ie standard de 1.06, care este interpretată verbal ca A

cu o descriere calitativă a unei înclinaț ii moderate. În cele din urmă, a cincea afirmaț ie, "Fac cod-switching pentru

încurajează studenț ii să participe”, are o medie de 2.50 ș i o deviaț ie standard de 1.27 care

este interpretat verbal ca A cu o descriere calitativă de înclinat moderat. Profesorul

 31

percepț ia participanț ilor asupra personalităț ii lor are o medie de 2.58 ș i o deviere standard

0.90, care este interpretat verbal ca A, cu o descriere calitativă de înclinat moderat.

În concluzie, profesorii au fost mai puț in înclinaț i în a doua afirmaț ie. Nu este nici necesar

nu este adecvat să schimbe codul în exprimarea emoț iei lor când sunt fericiț i, triș ti, furioș i ș i

similar. Prin urmare, profesorii au fost moderat înclinaț i în prima, a treia, a patra ș i a cincea afirmaț ie.

Tabel 2.7. Media ș i Abaterea Standard pe percepț ia participanț ilor profesori la clasă
management
Variabile M SD VI QD
1. Fac schimb de coduri pentru a men ț ine ordinea în clasă. 2.30 1.06 DA LI
2. Fac code-switching pentru a evita conflictele de idei.
2.70 0.67 A MI
3. Schimb codul pentru a atrage mai u ș or aten ț ia studen 2.80 ț ilor.
1.23 A MI
4. Fac schimb de coduri în timpul oferirii de instruc ț iuni. 2.00 0.82 DA LI
Medie 2.45 0.80 DA LI
Tabelul 2.7 arată percepț ia participanț ilor profesori asupra managementului clasei utilizând

Instrumente de medie ș i abatere standard. Prima afirmaț ie, „Îmi schimb codul pentru a menț ine sala de clasă

„comandă”, are o medie de 2.30 ș i o abatere standard de 1.06, care este interpretată verbal ca DA

cu o descriere calitativă mai puț in înclinat. A doua afirmaț ie, „Fac schimb de coduri pentru a evita

„conflict de idei”, are o medie de 2,70 ș i o devia ț ie standard de 0,67, care este verbal

interpretat ca A cu o descriere calitativă de înclinaț ie moderată. A treia afirmaț ie, „Eu

schimbarea codului pentru a ob ț ine cu u ș urinț ă aten ț ia studen ț ilor.”, are o Medie de 2.80 ș i un Standard

o abatere de 1.23 care este interpretată verbal ca A cu o descriere calitativă de moderat

inclinat. A patra afirmaț ie „Codific instrucț iunile”, are o medie de 2,00 ș i

Abaterea standard de 0,82 care este interpretată verbal ca DA cu o descriere calitativă de

mai puț in înclinat.

Ca un rezumat, profesorii au fost mai puț in înclinaț i în primele ș i cele patru declaraț ii. Există

nu este nevoie să schimbi limbajul pentru a menț ine ordinea în clasă deoarece acest lucru poate fi făcut în
 32

multe modalităț i ș i, având în vedere că este o clasă de engleză, instrucț iunile ar trebui să fie date cu ajutorul

Limba engleză. Prin urmare, profesorii au fost moderat înclina ț i în a doua ș i a treia

declaraț ii.

Tabelul 2.8. Media ș i abaterea standard privind percepț ia participanț ilor la învăț ământ referitoare la utilizarea lor de
schimbarea codului
Variabile M SD VI QD
Strategia de predare 2.70 0.78 A MI
Personalitate 2.58 0.90 A MI
Gestionarea clasei 2.45 0.80 DA LI
Medie generală 2.58 0.83 A MI

Tabelul 2.8 arată percepț ia participanț ilor profesori cu privire la utilizarea schimbării codului de către

folosind instrumentele de Medie ș i Abatere Standard. Primul factor, “Strategia de Predare”, are o Medie de

2.70 ș i o devia ț ie standard de 0.78 care este interpretată verbal ca A cu o calitate

descriere a înclinaț iei moderate. Al doilea factor, „Personalitate”, are o medie de 2.58 ș i

Abaterea standard de 0,90, care este interpretată verbal ca A cu o descriere calitativă de

moderat înclinat. În cele din urmă, al treilea factor, „Managementul clasei”, are o medie de 2.45 ș i

Devierea standard de 0,80 care este interpretată verbal ca DA cu o descriere calitativă de

mai puț in înclinaț i. Având în vedere toate cele trei factori, percepț ia participanț ilor profesor cu privire la utilizarea

schimbarea codului are o medie de 2.58 ș i o deviaț ie standard de 0.83, care este interpretată verbal

ca A cu o descriere calitativă a unei înclinaț ii moderate.

Pentru a rezuma, profesorii erau mai puț in inclinaț i în privinț a celui de-al treilea factor privind utilizarea codului-

schimbarea care este managementul sălii de clasă. Aceasta doar dovedeș te că nu este nevoie să foloseș ti codul-

schimbarea doar pentru a gestiona setarea sălii de clasă. Pe de altă parte, profesorii erau moderat

înclinat în prima ș i a doua factor pe utilizarea schimbului de coduri deoarece doar dovedeș te că
 33

profesorii percep comutarea codurilor ca o strategie eficientă de predare ș i ca un mod de a face elevii

simț i-te confortabil cu ei datorită personalităț ii lor.

Tabelul 3.1. Diferenț a medie în percepț iile profesorilor ș i elevilor asupra utilizării codului -
schimbarea în clasă
SS df MS SS df MS
FACTORI F p DECIZIE
Efect Efect
Predare
0.58 1 0.58 50.27 206 0.24 2.36 0.1261 Nu respinge Ho1
Strategie
Personalitate 0.15 1 0.15 58.28 206 0,28 0.52 Nu respinge Ho1
Clasroom
2.86 1 2.86 61.64 206 0.30 9.54 Respinge1
Management
În general 0.89 1 0.89 43.98 206 0.21 4.17 0.0425 Respinge-l1

Tabelul 3.1 arată, la nivelul de semnificaț ie 0.05, valoarea p (0.0425) a celor trei factori;

strategia de predare (0.1261), personalitate (0.4697) ș i managementul clasei (0.0023), indică

că nu există o diferenț ă semnificativă între percepț ia participanț ilor asupra factorilor de

utilizarea schimbării codului, adică strategie de predare ș i personalitate. Pe de altă parte, aceasta

indică faptul că există o diferenț ă semnificativă între percepț iile participanț ilor în termeni

de gestionare a clasei. În concluzie, există o diferenț ă semnificativă între percepț ia

profesorii de limba engleză de la colegiu ș i studenț ii având în vedere cele trei factori privind utilizarea codului-

comutare.

Tabela 3.2. Diferenț a medie în percepț iile studenț ilor în funcț ie de profilul lor
PROFIL SS df MS SS df MS
DECIZIE
VARIABLE F p
N
S t t t r r r
Academic 2.9 0.00021
9.03 17 0.53 33.15 181 0.18 Respinge-l2
Program 0 5

Tabela 3.2 arată la un nivel de semnificaț ie de 0.05 valoarea p (0.000215) a percepț iei de

patruthanii studenț ilor universitari conform profilului lor privind utilizarea schimbării codului de către aceș tia

profesorii indică faptul că există o diferenț ă semnificativă între percepț iile studenț ilor în
 34

termeni ai programelor lor academice. Acest lucru implică faptul că diferitele programe academice au variaț ii de

percep ț ii dacă ar fi benefic ș i necesar pentru ei. De exemplu, educa ț ia

studen ț ii sunt mai pu ț in înclina ț i să î ș i asculte profesorul schimbând codul ca mijloc de predare în timp ce

studenț ii la inginerie sunt mai predispuș i să asculte schimbări de cod de la profesorii lor deoarece nu sunt

îi plac limba engleză la fel de mult ca celelalte programe academice.

Tabla 3.3. Diferenț a medie în percepț iile profesorului conform profilului lor
VARIABLELEPRAFILOR KW df p DECIZIE

Cea mai înaltă calificare educaț ională 3.2062 3 0.3609 Nu respinge Ho2
Durata experienț ei de predare 3.935 2 0.1398 Nu respinge Ho2
Instruire/Seminarii Participare 3.4068 2 0.1821 Nu respinge Ho2
Tabelul 3.3 arată la un nivel de semnificaț ie de 0.05 valoarea p a celor trei variabile care include

cea mai înaltă realizare educa ț ională (0.3609), durata experien ț ei de predare (0.1398), ș i

training/seminarii la care s-a participat (0.1821) percepț ia profesorilor de engleză din învăț ământul superior conform

profilul lor privind utilizarea codului de amestec indică faptul că nu există o diferenț ă semnificativă în

percepț ii în aceste trei variabile. Aceasta implică faptul că nu contează dacă un profesor are un

atingerea educaț ională superioară sau nu, dacă durata experienț ei de predare este lungă sau nu, sau

dacă aceș ti profesori au participat la multe cursuri/seminarii, percepț ia lor asupra modului în care le utilizează

schimbarea codului este similară între ele. Asta arată că aceș ti profesori de engleză de la colegiu folosesc

schimbarea codurilor ca mijloc al strategiei lor de predare.

Intervenț ie propusă asupra schimbării codului

Raț ionament:

Utilizarea schimbării codului bazată pe percepț iile profesorilor de engleză de la colegiu ș i

patruthstudenț ii de anul universitar au fost eficienț i ca o strategie de predare pentru a ajuta impactul asupra învăț ării

studenț ii. Cercetătorii cred cu tărie că trebuie să promoveze utilizarea comutării codului.
 35

Tabelul de mai jos este diferitele programe de activităț i care ar putea fi realizate de către

cercetători pentru a ajuta la menț inerea eficacităț ii utilizării schimbării codului ca strategie de predare.

Tabel 4. Programul activităț ilor

Importanț ă/
Propus Persoană/i Timp
Obiective semnificaț ia implementării
Activitate cadru implicat
activitatea
Seminarii/ 1. Pentru profesori să Această activitate este În ceea ce priveș te nivelul tuturor Afi
Instruiri ș tii cum să instrueș ti importan ț a/se semnează cercetătoriicolegiu simplu
în utilizare studenț ii despre semnificativ pentru această activitate Engleză minte
de cod- situaț ii care ar putea engleză de colegiu ar putea fi profesori d pe
comutare motivaț i codul profesori într-o implementat de la 2nd
pentru profesori comutare care poate modul în care acest printr-o formală fiecare semestrul
ajută la atingerea va ajuta scrisoare către universităț ier de
uniformitate în îmbunătăț iț i-le comisie pe și A.Y
evaluare predare universitate de învăț ământ superior 2013-
proceduri; strategii. (CHED) către în 2014
prezentaț i aceasta Filipine
2. Pentru a clarifica studiu pentru a arăta es.
standardize codul cât de eficient
de schimbare; comutarea codului
ca o învăț ătură
3. Pentru a minimiza strategie. The
încărcătura cognitivă cercetători
procese; ar atunci
sugerează cele spuse
4. Pentru profesori să seminar/întreț inere
înț elegeț i clar va fi
diferenț a dintre implementat pentru
educaț ia bilingvă toate cele publice ș i
ș i al comutării codului colleges private
pentru a evita confuzia cu privire la ș i universităț i.
utilizarea limbii engleze ș i
Filipinez
Amodificarea 1. A avea ambele Această activitate este În ceea ce priveș te nivelul Comisarului de a fi
a profesorilor ș i elevilor bilingvi important cercetătorii ion simplu
Educaț ie stabilire a sălii de clasă semnificativ pentru această activitate Mai sus minte
Politică discuț ie în universitatea ar putea fi Educa ț ie
subliniat în conformitate cu Engleză implemetat n, 2nd
în DECS cerinț a de profesori ș i prin vorbire Colegiu semest
Număr de comandă limba ț intă studenț i să cu Engleză er de
52, Seria cerinț elor de învăț are. lărgiț i îngrijorat profesori A.Y
1987 utilizarea lor persoană în și 2013-
2. Pentru profesori ș i limba maternă comision pe studen ț i. 2014
studenț i să studieze ș i pentru profesori învăț ământ superior
 36

stăpâneș te sintaxa de a avea un mai (CHED) pentru

Engleză, Filippineză ș i sugestii clare de discuț ie
chiar vernacular ș i ș i studenț ii brainstorming,
ar trebui să cu uș urinț ă și
înț elegeț i înț elege recomandare
particularităț i ș i lecț ie. pentru
complexităț ile acestor modificarea
limbile. politica menț ionată.

3. Pentru a promova în continuare

utilizarea celor trei

limbi acest
include engleză,
Filipinez, ș i
Vernacular în
contextul învăț ării
strategie.

CAPITOLUL 4

SUMAR, CONCLUZII Ș I RECOMANDĂRI

Acest studiu prezintă rezumatul, constatările ș i concluziile studiului.

Recomandările sunt de asemenea oferite pe baza constatărilor ș i concluziilor studiului.

REZUMAT

Acest studiu a determinat percepț iile profesorilor de engleză universitari ș i 4than universitar

studenț ii cu privire la utilizarea schimbării codurilor ca strategie didactică ș i impactul acesteia asupra învăț ării

studenț i. În mod specific, studiul caută răspunsuri la următoarele probleme: profilul profesorului

participan ț i în func ț ie de cea mai înaltă calificare educa ț ională, durata experien ț ei de predare, ș i

instruiri/seminarii la care am participat legate de strategia de predare ș i profilul participanț ilor studenț i

în ceea ce priveș te programul lor academic; percepț iile asupra utilizării schimbării codului de către colegiu
 37

Profesorii de engleză ș i 4thstuden ț i de anul universitar; diferen ț a dintre percep ț ia

profesorii ș i studenț ii; diferenț a semnificativă în percepț iile participanț ilor atunci când ei

sunt grupate în funcț ie de profilul lor; ș i posibile programe de intervenț ie.

Studiul a folosit abordarea cantitativă în cercetare, utilizând descrierea.

am proiectat ș i utilizat metoda de sondaj. Participan ț ii studen ț i au fost compu ș i din 199

selectaț i aleator 4thanii studenț ilor la colegiu ș i profesorii participanț i au fost toate cele 9 colegii

Profesorii de limba engleză de la Universitatea St. Paul din Surigao. A fost utilizate chestionare pentru a solicita informaț iile necesare.

profilul participanț ilor studenț i ș i profesori ș i în determinarea percepț iilor lor privind utilizarea

schimbarea codurilor ca strategie didactică. Următoarele sunt instrumentele statistice utilizate: Slovin’s

formulă, numărul de frecvenț e ș i distribuț ia procentuală, media ș i deviaț ia standard, ș i analiză

a varianț ei (ANOVA).

CONCLUZII

Constatările sunt rezumate după cum urmează:

Cei mai mul ț i dintre participan ț ii studen ț i erau la licen ț ă în ș tiinț e în administrarea afacerilor

studen ț ii urma ț i de studen ț ii la inginerie minieră ș i contabilitate. Profesorul

participanț ii erau în mare parte cu diplome de doctorat complete. Majoritatea au o experienț ă de 1 până la 8 ani

de experienț e de predare ș i, în mare parte, are 4 sau mai multe seminarii/formări la care a participat.

2. Despre percep ț ia studen ț ilor participan ț i asupra utilizării schimbării codului de către ace ș tia

Profesorii de limba engleză sunt moderat înclinaț i în cele trei variabile care includ

impactul strategiilor de predare ale profesorilor, personalitatea ș i managementul clasei. Pe

percepț ia participanț ilor la predare asupra utilizării schimbării codului ca metodă de predare
 38

strategia, ei sunt moderat înclinaț i în cele două variabile care includ predarea lor

strategii ș i personalitate, dar mai puț in înclinat către gestionarea clasei.

3. Strategia de predare ș i personalitatea în utilizarea schimbării codului nu au o semnifica ț ie semnificativă

diferenț a în percepț ia profesorilor de limba engleză de la colegiu ș i 4thanul studenț ilor la facultate.

Pe de o parte, gestionarea clasei în utilizarea schimbării codului are o semnificaț ie semnificativă.

diferenț a în percepț iile lor.

4. Profilul studentului participant are o diferen ț ă semnificativă în percep ț ia acestora asupra

utilizarea schimbării codurilor de către profesorii lor de engleză. Prin urmare, profilul profesorului

participan ț i în func ț ie de cea mai înaltă calificare educa ț ională, durata predării

experien ț ele ș i cursurile/seminarele la care au participat nu au o diferen ț ă semnificativă asupra lor

percepț ii asupra utilizării comutării codurilor.

5. Programele de interven ț ie, a ș a cum sunt propuse de cercetători, sunt următoarele: Seminarii/

Instruiri privind utilizarea schimbării codului pentru profesori ș i Amendamentul bilingv

Politica educaț ională subliniată în Ordinul DECS nr. 52, seria 1987.

CONCLUZIE

Pe baza constatărilor, au fost trase următoarele concluzii:

1. Participan ț ii profesori folosesc schimbarea codului în scopuri strategice de predare ș i clar.

nu pentru că sunt incompetenț i în limba engleză.

2. Schimbarea codului este un instrument eficient ca strategie pentru predare ș i în exprimarea propriei

personalitate pentru scopuri de predare ale profesorilor.

3. Schimbarea codului este un ajutor eficient în impactul asupra învă ț ării studen ț ilor.
 39

RECOMANDĂRI

Pe baza constatărilor ș i concluziilor studiului, următoarele recomandări sunt

oferit
1. Utilizarea schimbării codului de către studen ț i în scopuri de participare orală a ș a cum este percepută

de către profesori.
2. Eficien ț a codului de schimbare în curriculumul K-12.
3. Replicarea studiului; Percep ț iile profesorilor de limba engleză de la colegiu ș i 1stan universitar

studen ț i despre utilizarea codificării ca strategie de predare: Impactul său asupra

învăț area studenț ilor.

REFERINȚE

Auer, P. (1997). Schimbarea codului în conversaț ie. Londra. Routledge.

Adendorff, R. (1993). Schimbarea codului între profesori care vorbesc zulu ș i elevii lor: aceasta
funcț ii ș i implicaț ii pentru educaț ia profesorilor. Limbaj ș i Educaț ie Vol. 7/3, 141-
162.

Ayeomoni, M. O. (2006). Schimbarea codului ș i amestecul de coduri: Stil de utilizare în copilărie în Yoruba
comunitate de discurs. Revista Nordic de Studii Africane.

Brown D. (1994). Principiile învăț ării ș i predării limbilor. Ediț ia a treia. New Jersey.
Universitatea de Stat din San Francisco.

Bruner, J. S. (1983). Achiziț ia angajamentelor pragmatice. În R. Golinkoff, (Ed.),

Tranziț ia de la comunicarea prelingvistică la comunicarea lingvistică. Hillsdale, NJ: Lawrence
Asociaț ii Erlbaum.

Bruner J. S. (1986). Minț i actuale, lumi posibile. Cambridge Mass: Harvard University Press.

Cook, V. (2001). Învăț area unei limbi străine ș i predarea limbii (ed. a 3-a). Marea Britanie:
Oxford University Press Inc.

Equias (2012). Abilităț ile de facilitare ale profesorilor, performanț a în predare ș i academia
Realizările elevilor dintre MAPSA Antipolo selectat. Teză de doctorat nepublicată
Disertaț ie, Universitatea St. Paul Surigao.

Gamiao, B.A. & Lino, M.L. (2012). Comutarea codurilor în cursurile universitare: implicaț iile acesteia asupra
Formularea politicii lingvistice ș i pedagogia. Teză de doctorat nepublicată, Mariano
Universitatea de Stat Marcos, Oraș ul Laoag.
 40

Gumperz, J.J. (1982). Strategii de discurs. Cambridge: Cambridge University Press.

Halliday, M. A. K. (1978). Limbajul ca semiotică socială. Edward Arnold, Londra.

Jalal, R. (2010). O sugestie de a folosi comutarea codurilor ca o resursă L1 în scrierea studenț ilor.
Lucru: O strategie pedagogică. Lucrare de master nepublicată, Universitatea de Stat din Colorado
Fort Collins, Colorado.

Nwoye, O. G. (1993). Schimbarea codului ca o strategie de discurs conș tient: Dovezi din Igbo.
Multilingv

Numan, D. ș i Carter, D. (2001). Predarea limbii engleze vorbitorilor altor limbi.

Cambridge: Cambridge University Press.

Ovando, C. J., Collier, V. P., & Combs, M. C. (2003). Classroom bilingv ș i ESL:
Predarea în contexte multilingve (a 3-a ediț ie). New York: McGraw-Hill
Companii, Inc.

Omar, A. H. (1992). Bilingvism ș i Biculturalism. În lucrările prezentate la Conferinț a despre

Bilingvism ș i dezvoltare naț ională. Londra: Edward Arnold.

Oxford, R. (1990). Strategii de limbă ș i învăț are: Ce ar trebui să ș tie fiecare profesor.
York, NY: Casa Newburry.

Pictor, C. (1991). Învăț area limbii materne, (a doua ediț ie). Geelong, Victoria. Deakin
Editura Universitară.

Thompson, R. M. (2003) Engleza filipineză ș i Taglish - Schimbarea limbii din mai multe
perspective. Philadelphia: John Benjamin Publishing Company.

Wei, L. (2007). "Dimensiunile bilingvismului. Cititorul despre bilingvism". New York, NY

Routledge.

Willis, J. (1996). Un cadru pentru învăț area bazată pe sarcini. Anglia: Pearson Education
Limitat.

Surse electronice

Alizadeh, K. (2011). Avantajele predării active a limbii engleze, punând accent pe activitate
Predarea elevilor copii EFL. Preluat de la
Link provided cannot be translated.
?accountid=33657
 41

Espiritu, C. Ph.D. (2011). Politicile lingvistice din Filipine. Recuperat de la

Link-ul furnizat nu conț ine text de tradus. Vă rog să oferiț i textul pe care doriț i să îl traduceț i în română.
igm=3&i=217.

Riley, J. (2012). Comunicare - bariere. Recuperat de la

[Link]

Skiba, R. (1997). Schimbarea codului ca o faț ă a interferenț ei lingvistice. Preluat de la

[Link]

Anexa A

SCRISOARE DE CERERE PENTRU VALIDAREA CHestionarului

Universitatea Sf. Paul Surigao

Oraș ul Surigao

Iunie, 2013

___________________
___________________
___________________

Stimate Domn/Doamnă:

Pauline Pace!

Subsemnaț ii scriu în prezent teza de licenț ă intitulată: "Percepț ii despre

4thstudenț i de anul universitar ș i profesori de limbă engleză de la Universitatea St. Paul Surigao cu privire la utilizarea
switchingului de coduri ca strategie de predare: Impactul său asupra învăț ării studenț ilor". Studiul este în
îndeplinirea par ț ială a cerin ț elor pentru ob ț inerea diplomei de Licen ț ă în Arte în limba engleză
Limbaj.

În acest sens, cercetătorii solicită permisiunea biroului dumneavoastră de a valida

chestionar de cercetare
 42

Îț i mulț umim foarte mult pe măsură ce aș teptăm un răspuns favorabil.

Cu sinceritate, Notat de:

JUSTINE LAWRENCE C. CATURLA DOMNUL RECELO G. CELADES

Consultant
PEDRO T. FERNAN III

GILARVIN C. MENOR
Cercetători

Aprobat de:

_______________________
_______________________
Anexa B

SCRISOARE DE CERERE PENTRU REALIZAREA STUDIULUI

Universitatea St. Paul Surigao

Oraș ul Surigao

Iunie, 2013

___________________
___________________
___________________

Stimate domn / doamnă:

Paulina Pacea!

Subsemnaț ii scriu în prezent lucrarea de licenț ă intitulată: "Percepț iile de

4th
studenț i de anul de colegiu ș i profesori de limba engleză de la Universitatea St. Paul Surigao cu privire la utilizarea
de Cod-Switching ca strategie de predare: Impactul său asupra învăț ării elevilor". Studiul este în
îndeplinirea par ț ială a cerin ț elor pentru ob ț inerea diplomei de licen ț ă în arte în limba engleză
Limbaj.

În această privinț ă, cercetătorii solicită permisiunea din partea biroului dumneavoastră pentru a le permite să
colectaț i date prin observaț ie ș i efectuaț i un sondaj pe campus care este legat de studiu.
Fiț i siguri că datele colectate vor fi tratate cu cea mai mare confidenț ialitate.
 43

Îț i mulț umesc foarte mult pentru răspunsul tău favorabil.

Cu sinceritate, Notat de:

JUSTINE LAWRENCE C. CATURLA Domnul ReceLO G. Celades

Consilier
PEDRO T. FERNAN III

GILARVIN C. MENOR
Cercetători

Aprobat de:

_______________________
_______________________
Anexa C
SCRISOARE PENTRU PARTICIPANȚII STUDENȚI

Universitatea St. Paul Surigao

Oraș ul Surigao

Iunie, 2013

Dragi studenț i:

Pauline Pace tuturor!

Ataș ate sunt copiile chestionarelor concepute pentru a aduna datele necesare pentru noi
lucrarea de cercetare intitulată "Percepț ii ale 4thani studenț i la colegiu ș i profesori de engleză de colegiu
Universitatea St. Paul Surigao asupra utilizării comutării între coduri ca strategie de predare: Impactul său asupra
învăț area studenț ilor”. Studiul este o îndeplinire parț ială a cerinț elor care conduc la obț inerea diplomei de
Licenț ă în Arte în Limba Engleză.
Vă mulț umim pentru cooperare ș i încredere.

Cu sinceritate,
 44

JUSTINCE LAWRENCE C. CATURLA

PEDRO T. FERNAN III

GILARVIN C. MENOR
Cercetători

Notat:

DOMNUL RECELO G. CELADES

Consultant

Anexa D

SCRISOARE PENTRU PARTICIPANȚII LA CWRIGI

Universitatea St. Paul Surigao

Oraș ul Surigao

Iunie, 2013
___________________
___________________
___________________

Stimate Domn/Doamnă:

Pauline, pace ț ie!

Conducem o cercetare intitulat "Percep ț iile despre 4thani studen ț i la colegiu ș i

profesorii de limba engleză universitară de la Universitatea St. Paul Surigao cu privire la utilizarea schimbării codului ca
strategia de predare: Impactul său asupra învăț ării elevilor. Având în vedere acest lucru, vă rugăm să furnizaț i următoarele
informaț iile necesare pentru teza noastră, fii sigur că orice informaț ie pe care o obț inem de la tine va fi tratată
cu confidenț ialitate.

Vă mulț umim pentru cooperare ș i încredere.

 45

Cu sinceritate,

JUSTINCE LAWRENCE C. CATURLA

PEDRO T. FERNAN III

GILARVIN C. MENOR
Cercetători

Observat:
DOMNUL RECELO G. CELADES
Consilier

Anexa E
chestionar pentru participanț ii la proiecț ia pedagogică

UNIVERSITATEA SFÂNTUL PAUL SURIGAO

Colegiul de Arte ș i Ș tiinț e
Oraș ul Surigao

Percepț ii despre 4thAnii Studenț ilor ș i Profesorilor de Limba Engleză de la Universitatea St. Paul
Surigao despre utilizarea comutării între limbi ca strategie didactică: Impactul asupra studenț ilor
Învăț are
În scopul acestui studiu, schimbarea codului se referă la actul de a folosi două limbi între
propoziț ii.
Partea I: Profil Personal

Instructiuni: Va rugam sa completati urmatoarele date.

Cea mai înaltă educaț ie obț inută:

Diplomă de licenț ă: ______________________________________ (Vă rugăm să specificaț i)

Diplomă de doctorat completă: ______________________________ (Vă rugăm să specificaț i)

 46

Diplomă de Master cu Unităț i de Doctorat: ________________________ (Vă rugăm să specificaț i)

Diplomă de Master completă: ______________________________ (Vă rugăm să specificaț i)

Diplomă de licenț ă cu unităț i de master: ______________________

Altceva, vă rugăm să specificaț i:

_________________________________________________________

Durata experienț ei de predare: _______

Instruiri/Seminarii la care am participat legate de strategia de predare:

______________________________________________________________________________
Partea a II-a. Percepț ii asupra utilizării codului de schimbare de către profesorii de engleză în clasă.
Instrucț iuni: Puneț i o bifă pe căsuț a care corespunde opiniei tale.
Foarte dezacord

Utilizarea schimbării codurilor 1 2 3 4

Eu schimb codul...
Strategia de predare
1. a da importan ț ă discu ț iei.
2. a reformula sau a modifica discursul meu.

3. pentru a clarifica semnifica ț ia.

[Link] a da via ț ă discu ț iei.

[Link] a se potrivi cu nivelul lor de în ț elegere.

6. a oferi o explica ț ie rapidă în discu ț ia mea.

7.în a pune întrebări studen ț ilor.
8. în răspunsul la întrebările studen ț ilor.
9. pentru ca studen ț ii să în ț eleagă u ș or discu ț ia.
10. pentru că este parte din strategia mea de predare.
B. Personalitate
 47

11. a aduce umor în clasă.

12. pentru a-mi exprima emoț iile.
13. pentru a continua să îmi exersez abilitatea în engleză, filipineză ș i
Limbi Surigaonon / Bisaya.
14. pentru a motiva studenț ii să asculte.
15. pentru a încuraja studenț ii să participe.
C. Managementul Clasei
16. pentru a menț ine disciplina în clasă.
17. pentru a evita conflictele de idei.
18. pentru a obț ine uș or atenț ia studenț ilor.
19. în oferirea instrucț iunilor.

CHestionar pentru participanț i studenț i

UNIVERSITATEA ST. PAUL SURIGAO
Colegiul de Arte ș i Ș tiinț e
Oraș ul Surigao

Percepț ii de 4thAnul Studenț i de Colegiu ș i Profesori de Engleză de Colegiu ai Universităț ii St. Paul
Surigao despre utilizarea comutării codului ca strategie didactică: Impactul asupra studenț ilor
Învăț are
În scopul acestui studiu, codificarea se referă la actul de a folosi două limbi între
propoziț ii.
Partea I: Profil personal

Instructiuni: Va rugam sa completati urmatoarele date.

Program Academic: __________________________

Partea II. Percepț iile studenț ilor privind utilizarea schimbării codului de către profesorii de limba engleză în
sala de clasă.
Instrucț iuni: Puneț i un semn de verificare pe caseta care corespunde opiniei tale.
Dezacord puternic

Percepț ia studenț ilor asupra utilizării schimbării codului de către profesorul lor 1 2 3 4
 48

Eu . . .
A. Impactul strategiei de predare a profesorului
1. cred că profesorul meu schimbă codul când vrea să ofere
accentul în discuț ie.
2. cred că profesorul meu ar trebui să schimbe codul dacă ar dori să
repetaț i fraza sau propoziț ia lui/ei.
Cred că profesorul meu ar trebui să folosească schimbarea codului pentru a clarifica semnifica ț ia.

Simt că clasa mea este mai vie când profesorul meu alternează limbile.
simt că profesorul meu comunică la nivelul nostru când el/ea
schimbări de cod.
6. cred că profesorul meu poate explica mai repede în discu ț ie dacă el sau
ea schimbă codul.
Cred că profesorul meu este mai precis în formularea întrebărilor atunci când
el/ea alternează între limbi.
8. cred că profesorul meu dă răspunsuri mai specifice atunci când el/ea
schimbări de cod.
9. în ț eleg lec ț iile mai bine atunci când profesorul meu folose ș te schimbarea codului.
10. consider strategia de predare a profesorului meu eficientă atunci când el/ea
schimburi de coduri.
B. Personalitate
11. găsesc amuzant când profesorul meu comută codurile.
12. gândeș te-te când profesorul meu schimbă codul, el/ea îș i exprimă
emoț ie autentică.
13. cred că profesorul meu foloseș te codificarea pentru că a fost
exercitându-ș i abilităț ile în cele 3 limbi (engleză, filipineză,
Surigaonon/ Bisaya.
14. mă simt mai motivat în clasă când profesorul meu schimbă limbajul.
15. am fost încurajat să particip la clasă când profesorul meu codifică-
încărcătoare.
C. Managementul Clasei
16. simt că există ordine în clasă când profesoara mea codifică -
comutatoare.
Pot evita conflictul de idei atunci când profesorul meu schimbă limbajul.
18. Sunt mai atent atunci când profesorul meu schimbă codul limbii.
19. înț eleg mai bine instrucț iunile când profesorul meu codifică vrăjitoarele.
 49

CURRICULUM VITAE

Informaț ii personale

Nume Justine Lawrence Cayobit Caturla

Data naș terii 19 iulie 1994
Locul naș terii Brgy. Washington, Oraș ul Surigao
Adresă Satul Mana Pepang, Oraș ul Surigao
Stare civilă Singur
Naț ionalitate filipinez
Părinț i Dl. Froilan Urbiztondo Caturla
Doamna Jean Cayobit Caturla

Studiile educaț ionale

Elementar C.V, Ș coala Elementară Memorial Central Diez

Brgy. Washington, oraș ul Surigao
secundar Universitatea St. Paul Surigao
Brgy. Luna, Oraș ul Surigao
Tertiar Licenț ă în Arte în Limba Engleză
Major: Engleză
Universitatea St. Paul Surigao
Oraș ul Surigao
 50

Informaț ii personale

Nume : Pedro Tecson Fernan III

Data naș terii 22 ianuarie 1993
Locul naș terii Oraș ul Surigao
Adresă 0527 Burgos St. Surigao City
Stare Civilă Singur
Naț ionalitate Filipinez
Părinț i Dl. Alan Mondoñedo Fernan
Doamna Ailaine Cayasa Tecson

Formare educaț ională

Elementar Universitatea St. Paul Surigao

Secundar Universitatea St. Paul Surigao
Brgy. Luna, Oraș ul Surigao
Tertiar Licenț ă în Arte în Limba Engleză
Major: Engleză
Universitatea Sf. Paul Surigao
Oraș ul Surigao
 51

Informaț ii personale

Nume Gil Arvin Camarillo Menor

Data naș terii 16 septembrie 1993
Locul naș terii Oraș ul Surigao
Adresă Blck 1 Lot: 20 Canlanipa Homes, Oraș ul Surigao
Stare civilă Singur
Naț ionalitate Filipinez
Părinț i Domnul Gil Rufino Comanda Menor
Doamna Garosfe Camarillo Menor

Experienț a educaț ională

Elementar Universitatea Sf. Paul Surigao

Secundar Universitatea St. Paul Surigao
Brgy. Luna, Oraș ul Surigao
Tertiar Licenț ă în Arte în Limba Engleză
Major: Engleză
Universitatea St. Paul Surigao
Oraș ul Surigao
52