Kipling-Cartea Junglei (1894) - Capitolul 1 Fraț ii lui Mowgli

„Omule!” a spus Lupul Tată, arătându-ș i toț i dinț ii albi. „Pfui! Nu sunt destule gândaci ș i
broaș tele din rezervoare pe care trebuie să le mănânce Omul, ș i pe terenul nostru, de asemenea!

Legea Junglei, care niciodată nu ordonă nimic fără un motiv, interzice fiecărui animal să mănânce
Omul, cu excepț ia cazului în care ucide pentru a-ș i învăț a copiii cum să ucidă, ș i atunci trebuie să vâneze afară.
terenurile de vânătoare ale haitei sau tribului său. Motivul real pentru asta este că uciderea oamenilor înseamnă, mai devreme sau

mai târziu, sosirea bărbaț ilor albi pe elefanț i, cu arme, ș i sute de bărbaț i măslinii cu gonguri ș i
rachete ș i tor ț e. Atunci toată lumea din junglă suferă. Motivul pentru care bestiile dau între
ei în ș iș i este că omul este cel mai slab ș i cel mai lipsit de apărare dintre toate fiin ț ele vii, ș i este
comportament nesportiv să-l atingi. Ei spun de asemenea - ș i este adevărat - că mâncătorii de oameni devin câinoș i ș i îș i pierd

dinț ii lor.
Mormăitul a crescut în intensitate ș i s-a încheiat cu un strigăt puternic „Aaarh!” al atacului tigru.
Apoi a fost un ululare - un ululare necorespunzător pentru un tigru - de la Shere Khan. „A ratat”, a spus Mama Lup.

Ce este asta?
Tata Lup a alergat câț iva paș i ș i l-a auzit pe Shere Khan mormăind ș i vorbind sălbatic în timp ce el
s-a rostogolit prin tufişuri.
„Prostul nu a avut mai mult bun simț decât să sară într-un foc de tabără al unui pădurar ș i ș i-a ars picioarele,”
spuse Tata Lup cu un trosnet. "Tabaqui este cu el."
„Ceva se apropie pe deal,” a spus Mama Lup, a miș cat o ureche. „Pregătiț i-vă.”
Tufişurile foș neau puț in în desiș , iar Tatăl Lup s-a lăsat cu ș oldurile sub el,
gata pentru saltul său. Apoi, dacă ai fi fost atent, ai fi văzut cel mai minunat lucru
în lume – lupul a verificat la mijlocul primăverii. Ș i-a făcut saltul înainte de a vedea ce era.
sări în sus, apoi a încercat să se oprească. Rezultatul a fost că a sărit direct în aer pentru
patru sau cinci picioare, aterizând aproape de locul de unde a plecat.

„Om!” a strigat el. „Un pui de om. Uite!”

Aș ezat direct în faț a lui, ț inându-se de o creangă joasă, stătea un bebeluș brun ș i gol care putea doar să...
plimbare - un atom mic, atât de moale ș i cu gropiț e cât a venit vreodată în peș tera unei lup la noapte. S-a uitat în sus în

Faț a lui Lupul Tată, ș i a râs.

„Este acesta un pui de om?” spuse Mama Lup. „Nu am mai văzut unul. Adu-l aici.”
Un lup obişnuit să îşi transporte propriii pui poate, dacă este necesar, să ducă un ou fără a-l sparge.
ș i, deș i maxilarul Lupului Tată a închis chiar pe spatele copilului, niciun dinte nu a zgâriat măcar pielea
pe când l-a pus printre pui.
„Cât de puț in! Cât de gol, ș i – cât de îndrăzneț !” a spus Mama Lup cu voce soft.
între puii pentru a se apropia de blana caldă. "Ahai! El îș i ia masa cu ceilalț i. Ș i astfel
acesta este un pui de om. Acum, a fost vreodată un lup care ar putea să se laude cu un pui de om printre ei?
copii?
„Am auzit din când în când de aș a ceva, dar niciodată în Pachetul nostru sau în timpul meu”, a spus Lupul Tată.
„El este complet fără păr ș i aș putea să-l ucid cu o atingere a piciorului meu. Dar vezi, se uită sus
ș i nu îi este frică.
Lumina lunii era blocată de gura peș terii, pentru că capul mare ș i pătrat al lui Shere Khan ș i
1
umerii au fost împinș i în intrare. Tabaqui, în spatele lui, scâncea: "Domnul meu, domnul meu, este...
am intrat aici!
„Shere Khan ne face o mare onoare”, a spus Tata Lup, dar ochii lui erau foarte supăraț i. „Ce înseamnă
Ce are nevoie Shere Khan?

„Prada mea. Un pui de om a mers pe aici”, a spus Shere Khan. „Părinț ii săi au fugit. Dă-mi-l.”
Shere Khan sărise la focul de tabără al unui tăietor de lemne, aș a cum spusese Tata Wolf, ș i era furios din
durerea picioarelor sale arse. Dar Lupul Tată ș tia că gura peș terii era prea îngustă pentru un
tigru să vină prin. Chiar ș i acolo unde era, umerii ș i labele din faț ă ale lui Shere Khan erau strâmte pentru
lipsa de spaț iu, aș a cum ar fi un om dacă ar încerca să se bată într-un butoi.
„Lupii sunt un popor liber”, a spus Tatăl Lup. „Ei primesc ordine de la Ș eful Pachetului ș i
nu de la niciun ucigaș de vite cu dungi. Puiul omului este al nostru - să-l ucidem dacă alegem.
„Alegeț i ș i nu alegeț i! Ce discuț ie este aceasta despre alegere? Pe taurul pe care l-am ucis, trebuie să
stau la uș a vizuinelor câinelui tău pentru drepturile mele corecte? Eu sunt, Shere Khan, cel care vorbeș te!

Vocabular
Fie: O exclamaț ie de dispreț , dezgust sau aversiune.
Nesportiv: comportament nesportiv sau conduită neomenoasă; termen folosit în multe profesii
sporturi pentru a se referi la un anumit jucător sau echipă care a acț ionat necorespunzător ș i/sau neprofesionist
în contextul jocului.
Mangy: având un aspect murdar sau sfrijit (purtând haine uzate ș i perceput ca fiind
nesemnificativ pentru ochi).
Miorlăit: zgomot caracteristic moale ș i scăzut pe care îl face o pisică când pare să fie mulț umită.
Urlet: sunet plângăcios.
Untigerish: nevrednic de un tigru.
Arbust: un copac sau un tufiș .

Cu un murmur: cu un sunet semi-nazal, semi-gât.

Pufos: grasut.
Vâne: animal vânat.
Personaje
Mowgli este un personaj proeminent în primele trei poveș ti din Cartea Junglei: "Fraț ii lui Mowgli,"
"Vânătoarea lui Kaa" ș i "Tigrul Tigrul." Cititorul îl întâlneș te mai întâi ca un băiat mic, gol, doar vârstnic
suficient pentru a fi învăț at să meargă. S-a rătăcit de sat ș i este găsit de Mamă
ș i Tata lup, exact la timp pentru a evita să fie mâncat de Shere Khan, tigru viclean ș i ș chiop. El este
adoptat de familia lupului ș i este crescut de ei ș i de haită până devine un tânăr. El este
sponsorizat de Baloo, ursul, ș i Bagheera, pantera neagră, iar de la ei învaț ă tot despre
modurile junglei. El învaț ă cum să vâneze, cum să converseze în diferitele limbi ale animalelor,
tehnici de supravieț uire ș i totul despre etica din junglă.
Shere Khan este un tigru fictiv din jungla sud-asiatică, numit după un prinț paș tun (Sher Shah)
Suri, Regele Leu sau Regele Tigru) pe care Kipling l-a întâlnit în călătoriile sale în Afganistan. Cuvântul
Shere se traduce prin "Tigru" în urdu/hindi. Shere Khan este antagonistul principal în două dintre lucrările lui Rudyard.
Povestirile lui Kipling din Cartea Junglei care îl au în prim-plan pe Mowgli. În ciuda faptului că s-a născut cu un picior schilodit ș i

2
poreclit în mod derizoriu Lungri (Călăul) de propria sa mamă, Shere Khan este arogant ș i
se consideră drept stăpân al junglei. Se pare, totuș i, că singura creatură care
îl respectă pe Tabaqui, jivina laș ă, dispreț uită, jackalul auriu.
Rakshathe Demon (sau Mama Lup ca a fost denumită iniț ial) este un personaj fictiv apărut în Rudyard
Povestirile lui Kipling despre Mowgli, adunate în Cartea Junglei ș i a Doua Carte a Junglei. Ea este o
lup indian feminin, membru al haitei Seeonee, care în timp ce alăptează puii săi decide de asemenea să
adoptă un 'cub' uman pe care tovarăș ul ei, Lupul Tată, l-a găsit rătăcind prin junglă, numindu-l
"Mowgli" (care înseamnă "broască" în limbajul junglei) din cauza lipsitei sale de păr. Provocând
tigrul Shere Khan, care este hotărât să mănânce copilul om, ea dezvăluie că numele ei este Raksha (care
înseamnă „protecț ie”) din cauza feroceț ii ei ca luptătoare, ș i va lupta până la moarte pentru oricare dintre ai ei
pui, naturali sau adoptaț i.
Tatăl Wolf investighează un zgomot afară din peș tera unde se află partenera sa Raksha (Mama Lup)
alăptându- ș i puii. În loc de tigru, Shere Khan, el este surprins să vadă un bebelu ș uman gol
ieș ind din tufiș . La cererea lui Raksha, el îi aduce "cubul omului" ș i ea decide să
adoptă-l ș i numeș te-l Mowgli. Lupul Tată joacă un rol foarte mic în poveș ti după asta. El moare
aproape în acelaș i timp cu Raksha, când Mowgli are aproximativ 14 ani, iar Mowgli îi plânge
ș i sigilează corpurile lor în peș tera lor.
Bagheerathe, leoparzi indian cu o nuanț ă neagră, este un personaj fictiv. Cuvântul Bagh înseamnă
tigru în hindi. Bagheera cumpără viaț a lui Mowgli cu un taur proaspăt ucis ș i ajută la creș terea lui ca unul
al pachetului. Deoarece viaț a lui a fost cumpărată de un taur, Mowgli îi este interzis să mănânce vite. Nimeni altcineva decât
Mowgli a aflat vreodată că Bagheera a purtat odată un guler ș i o lan ț , explicându-i astfel în ț elegerea sa specială.
referitor la bărbaț i.

Baloo, ursul brun adormit, îi învaț ă pe puii pachetului de lupi Seeonee Legea Junglei.
cel mai provocator elev este „băieț elul om” Mowgli.
Joseph Rudyard Kipling (1968-1936)
Scriitor de povestiri scurte, poet ș i romancier englez, cel mai bine cunoscut pentru celebrarea britanică
imperialism, povestirile ș i poeziile sale despre soldaț ii britanici din India ș i poveș tile sale pentru copii. A primit
Premiul Nobel pentru Literatură în 1907.
Tatăl lui Kipling, John Lockwood Kipling, a fost un artist ș i un savant care a avut o influenț ă considerabilă
pe munca fiului său, a devenit curator al muzeului din Lahore ș i este descris că prezidează peste acesta
„casa minunată” în primul capitol al lui Kim, cel mai faimos roman al lui Rudyard. Mama sa a fost Alice
Macdonald, două dintre surorile sale căsătorindu-se cu pictorii de succes din secolul al XIX-lea Sir Edward
Burne-Jones ș i Sir Edward Poynter, în timp ce o a treia s-a căsătorit cu Alfred Baldwin ș i a devenit mama
al lui Stanley Baldwin, mai târziu prim-ministru. Aceste legături au fost de o importanț ă pe tot parcursul vieț ii pentru Kipling.
O mare parte din copilăria sa a fost nefericită. Kipling a fost dus în Anglia de părinț ii săi la vârsta de ș ase ani.
ș i a fost lăsat timp de cinci ani într-un cămin de plasament la Southsea. Kipling s-a întors în India în 1882 ș i
a lucrat timp de ș apte ani ca jurnalist. Părinț ii săi, deș i nu oficial importanț i, aparț ineau la
cea mai înaltă societate anglo-indiană, iar Rudyard a avut astfel oportunităț i de a explora întreaga gamă
a acelei vieț i. Pe tot parcursul timpului, el a rămas foarte atent la spectacolul aglomerat al nativilor
India, care i-a captat interesul ș i afecț iunea încă din cea mai fragedă copilărie.
3
În 1892, Kipling s-a căsătorit cu Caroline Balestier, sora lui Wolcott Balestier, un editor american.
ș i scriitor cu care a colaborat în The Naulahka (1892). În acel an, tânăra cuplu
s-au mutat în Statele Unite ș i s-au stabilit pe proprietatea doamnei Kipling în Vermont, dar manierele lor ș i
atitudinile erau considerate inacceptabile de vecinii lor. Incapabili sau nevoiț i să se adapteze la viaț a în
America, Kiplingii s-au întors în Anglia în 1896. Pe lângă numeroasele colecț ii de povestiri scurte ș i
colecț ii de poezii precum Mările Ș apte (1896), Kipling a publicat celebrele sale romane în
anii 1890 ș i imediat după aceea. Romanul său, Lumina care a eș uat (1890), este povestea unui pictor
orbind ș i respins de femeia pe care o iubeș te. Captains Courageous (1897), în ciuda sensibilităț ii sale
aventurei, este adesea considerat un roman slab din cauza scrierii descriptive excesive. Kim
(1901), deș i esenț ial o carte pentru copii, trebuie considerată un clasic. Cărț ile din junglă
(1894 ș i 1895) este o colecț ie stilistic superbă de poveș ti legate de poezii pentru copii. Aceste
cărț ile oferă dovezi suplimentare că Kipling a excelat în a spune o poveste, dar a fost inconsistent în producere.
romane echilibrate ș i coerente.
În 1907 a primit Premiul Nobel pentru Literatură, primul englez care a fost onorat astfel. În Sud
Africa, unde a petrecut mult timp, i s-a dat o casă de către Cecil Rhodes, magnatul diamantelor
ș i om de stat sud-african. Această asociere a îmbunătăț it convingerile imperialiste ale lui Kipling, care
au crescut mai puternice odată cu trecerea anilor. Aceste convingeri nu trebuie discreditate într-un cuvânt; ele
erau legate de un sentiment autentic al unei misiuni civilizatoare care necesita fiecare englez, sau,
mai pe larg, fiecare bărbat alb, pentru a aduce cultura europeană păgânilor nativi ai celor necivilizaț i
lume. Poeziile ș i poveș tile lui Kipling au fost extraordinar de populare la sfârș itul secolului al XIX-lea ș i începutul secolului XX

secol, dar după Primul Război Mondial, reputaț ia sa ca scriitor serios a avut de suferit din cauza faptului că a fost larg
văzut ca un imperialist jingoist.
Cărț ile din Junglă (1894 ș i 1895): colecț ie de poveș ti scrise de Rudyard Kipling în timp ce era
trăind în Vermont. Toate poveș tile au fost publicate în reviste în 1893-4. Poveș tile din carte
(ș i, de asemenea, cele din A Doua Carte a Junglei, care a apărut în 1895, ș i care include cinci în plus)
povestiri despre Mowgli) sunt fabule, folosind animale într-un mod antropomorfic pentru a oferi morală
lec ț ii. Versurile Legii Junglei, de exemplu, stabilesc reguli pentru siguran ț a
indivizi, familii ș i comunităț i. Kipling a pus în ele aproape tot ce ș tia sau "a auzit sau
am visat despre jungla indiană." Alț i cititori au interpretat lucrarea ca fiind alegorii ale
politica ș i societatea vremii. Cele mai cunoscute dintre ele sunt cele trei poveș ti care se desfăș oară în jurul
aventurile unui 'băiat-om' abandonat Mowgli, crescut de lupi în jungla indiană.
Mowgli a fost citat ca o influenț ă majoră asupra personajului Tarzan creat de Edgar Rice Burroughs.
Intrigă
Kipling a continuat să scrie poveș tile copilăriei lui Mowgli în detaliu. Pierdut de părinț ii săi în
jungla indiană în timpul unui atac de tigru, un bebeluș uman este adoptat de lupii Mamă (Raksha) ș i
Lupul Tată, care îl numeș te Mowgli Broasca din cauza lipsei de blană. Shere Khan tigru
cere să-i dea copilul, dar lupii refuză. Mowgli creș te alături de haită,
vânând cu fratele său lupii. În haită, Mowgli a învăț at că era capabil să îi fixeze pe oricare lup în privire,
dar abilitatea sa unică de a îndepărta spinii durero ș i din labele fra ț ilor săi era profundă
de asemenea. Bagheera (pantera neagră) devine prieten cu Mowgli, deoarece atât el cât ș i Mowgli
4
au experienț e paralele din copilărie, aș a cum menț ionează adesea Bagheera, el a fost "crescut în cuș tile Regelui"
la Oodeypore" dintr-un pui, ș i astfel ș tie căile omului. Baloo, ursul, profesor al lupilor, a
sarcia nerecunoscătoare de a-l educa pe Mowgli în Legea Junglei. Shere Khan continuă să considere
Mowgli ca ț intă corectă, dar în cele din urmă Mowgli găseș te o armă pe care o poate folosi împotriva tigrii — focul.

După ce l-a alungat pe Shere Khan, Mowgli merge într-un sat uman unde este adoptat de Messua ș i
soț ul ei, al cărui fiu Nathoo a fost de asemenea luat de un tigru.
Antropomorfism
Personificarea, un dispozitiv literar bine stabilit încă din vremuri antice. Îș i are originile dinainte de
Fabulele lui Esop în secolul al VI-lea î.Hr. în Grecia ș i colecț iile de fabule legate din India.
Aș a cum se întâmplă în fabulele cu fiare, personajele lui Kipling reprezintă anumite trăsături, calităț i ș i valori. De exemplu,

lupii personifică ordinea. Ei au un cod de lege dezvoltat de un consiliu care stabileș te fiecare
aspectul vieț ii, de la creș terea puilor până la interacț iunea cu celelalte animale. Dar lupii sunt
de asemenea capabilă de o mare compasiune. Mama Lup iubeș te ș i îl protejează pe Mowgli ș i luptă pentru a-i fi
acceptat de către ceilalț i lupi. Într-un episod, o trib de maimuț e numit Bandar-Log răpeș te
Mowgli. Aceș ti maimuț e sunt adevărata antiteză a lupilor ordonaț i; ei sunt unele dintre cei mai
creaturile ignorante ș i fără lege ale junglei ș i sunt dispre ț uite de celelalte animale. Mowgli's
prietenii— Bagheera pantera, Baloo ursul ș i Kaa pitonul roc—vin în ajutorul său.