1

Fată

De Jamaica Kincaid

19 iunie 1978

Spală hainele albe luni ș i pune-le pe grămada de piatră; spală culorile.

îmbrăcăminte marț i ș i pune-o pe sfoară să se usuce; nu umbla cu capul gol în căldură
soare; găteș te clătite de dovleac în ulei dulce foarte încins; înmoaie micile tale cârpe imediat după ce le iei
îi îndepărtează; când cumperi bumbac pentru a-ț i face o bluză frumoasă, asigură-te că nu are gumă
în ea, pentru că în acest fel nu se va menț ine bine după o spălare; înmuiaț i peș tele sărat peste noapte înainte de a
cook it; is it true that you sing benna in Sunday school?; always eat your food in such a way
că nu va răscoli stomacul altcuiva; duminica încearcă să mergi ca o doamnă ș i nu ca un
fată rău, eș ti atât de hotărâtă să devii; nu cânta benna în ș coala de duminică; nu trebuie să vorbeș ti cu
băieț ii ș obolanilor de la debarcader, nici măcar pentru a da indicaț ii; nu mâncaț i fructe pe stradă—musitele vor urmări
tu; dar eu nu cânt benna deloc duminica ș i niciodată în ș coala duminicală; aș a se coase
pe un nasture; aceasta este cum să faci un hău pentru nasturele pe care tocmai l-ai cosut;
cum să îț i îmbraci o rochie când vezi că tivul coboară ș i astfel să te previi de
aratând ca desfrânata care ș tiu că eș ti atât de hotărâtă să devii; aș a îț i calcă tatăl tău
cămăș ă khaki astfel încât să nu aibă cute; aș a îț i calculezi pantalonii khaki ai tatălui tău pentru a-i îndrepta
că nu au o cută; aș a creș ti bamele - departe de casă, deoarece bamele
copacul adăposteș te furnici roș ii; când cultivi taro, asigură-te că primeș te suficientă apă sau altfel
te mănâncă gâtul când îl mănânci; aș a îț i cureț i un colț ; aș a este
apuci o casă întreagă; aș a mături o curte; aș a zâmbeș ti cuiva
nu îț i place prea mult; aș a îț i zâmbeș ti cuiva care nu îț i place deloc; aș a
zâmbeș ti cuiva care îț i place complet; aș a îț i pregăteș ti masa pentru ceai; aș a faci tu
pune masa pentru cină; acesta este modul în care pui masa pentru cină cu un oaspete important; acesta este
how you set a table for lunch; this is how you set a table for breakfast; this is how to behave
în prezenț a bărbaț ilor care nu te cunosc foarte bine, ș i astfel nu te vor recunoaș te
imediat, curva despre care te-am avertizat să nu devii; asigură-te că te speli în fiecare zi, chiar dacă
este cu propria ta salivă; nu te aș eza pentru a te juca cu bile – nu eș ti băiat, ș tii;
nu culege florile oamenilor - s-ar putea să te îmbolnăveș ti; nu arunca pietre la ciocârlii,
pentru că s-ar putea să nu fie deloc o ciocârlie; iată cum să faci un budincă de pâine; iată cum să
fă doukona; aceasta este cum să faci tocana de piper; aceasta este cum să faci o medicină bună pentru un
rece; aș a se face un medicament bun pentru a scăpa de un copil înainte ca acesta să devină chiar un
copil; aș a se prinde un peș te; aș a se aruncă un peș te pe care nu-l placi, ș i astfel
ceva rău nu se va abate asupra ta; aș a se hărț uieș te un bărbat; aș a te hărț uieș te un bărbat;
asta este cum să iubeș ti un bărbat, iar dacă asta nu funcț ionează, există ș i alte modalităț i, iar dacă nici ele nu
nu te simț i prea rău pentru a renunț a; aceasta este cum să scuipi în aer dacă simț i nevoia, ș i
aș a se miș că repede astfel încât să nu cadă peste tine; aș a se fac să se întâlnească capetele;
întotdeauna apăsaț i pâinea pentru a vă asigura că este proaspătă; dar ce fac dacă brutarul nu mă lasă să o palp.
pâine?; vrei să spui că, după toate acestea, chiar o să fii genul de femeie care
brutarul nu mă lasă aproape de pâine?
 2

Despre Jamaica Kincaid:

Jamaica Kincaid s-a născut Elaine Potter Richardson în 1949 în Antigua, în Vestul Britanic
Indii, dar ș i-a schimbat numele când a început să scrie pentru că familia ei nu-i plăcea cariera.
alegere. Ea a venit la New York la vârsta de ș aptesprezece ani, acceptând o slujbă ca bonă pentru o familie bogată ș i
l-a întâlnit pe columnistul New Yorker George S. Trow, care în cele din urmă a ajutat-o să publice în
magazine.

Introducere
Publicat pentru prima dată în numărul din 26 iunie 1978 al revistei The New Yorker, „Fata” a fost prima dintre ceea ce
ar deveni mai mult de o duzină de poveș ti scurte pe care Jamaica Kincaid le-a publicat în acea revistă.
Cinci ani mai târziu, „Fata” a apărut ca povestea de deschidere în colecț ia de povestiri a lui Kincaid, La
Fundul râului (1983), prima ei carte.

"Fata" este un dialog de 650 de cuvinte, format dintr-o singură propoziț ie, între o mamă ș i fiica ei. Mama
face cea mai mare parte a vorbirii; ea oferă o lungă serie de instruc ț iuni ș i avertismente către
fiica, care răspunde de două ori, dar la care răspunsurile nu sunt observate de mamă. Nu există
introducerea personajelor, fără acț iune ș i fără descriere a decorului. Vocea mamei
pur ș i simplu începe să vorbească, "Spală hainele albe luni," ș i continuă până la
sfârș it. Ca toată ficț iunea lui Kincaid, „Fata” se bazează pe viaț a lui Kincaid ș i pe relaț ia ei
cu mama ei. Deș i cadru nu este specificat în poveste, Kincaid a dezvăluit în
interviuri care au loc în Antigua, insula ei natală.

Rezumatul Fetei Text Complet:

Povestea începe brusc cu cuvinte rostite de o voce nedezvăluită. "Spală albul

hainele luni ș i pune-le pe mormanul de piatră; spală hainele colorate marț i ș i
pune ț i-le pe sfoara de uscat pentru a se usca; nu merge ț i descoperit la soarele arzător ... '' Vocea
continuă să ofere instrucț iuni despre cum o femeie ar trebui să-ș i facă treburile, ș i apoi despre cum
Ea ar trebui să se comporte: „În zilele de duminică, încearcă să mergi ca o doamnă ș i nu ca curva care eș ti hotărâtă să fii.

devenind.” La sfâr ș itul primei treimi a pove ș tii, o altă voce, semnalată prin italice,
răspunde: „dar nu cânt benna duminica deloc ș i niciodată la ș coala duminicală.”
vorbitorul este, presupun, fiica vorbitorului principal.

Povestirea scurtă „Fata”, ca multe dintre cărț ile lui Kincaid, se ocupă cu experienț a de a fi
tânără ș i femeie într-o ț ară săracă. „Fata” constă dintr-o singură propoziț ie de sfat a unei mame
îi vorbeș te fiicei sale, întreruptă doar de două ori de fată pentru a pune o întrebare sau a se apăra.
Ea intenț ionează ca sfatul să o ajute pe fiica ei ș i să o certe în acelaș i timp. Kincaid foloseș te
puncte ș i virgule pentru a separa avertizările ș i cuvintele de înț elepciune, dar adesea se repetă.
în special pentru a o avertiza pe fiica ei să nu devină o „puș toaică.” Pe lângă aceste repetiț ii, „Fata”
nu avansează cronologic: nu există început, mijloc sau sfârș it în flux.

Mama oferă multe sfaturi practice ș i utile care o vor ajuta pe fiica ei să păstreze o
o casă a ei în o zi. Îi spune fiicei sale cum să facă astfel de treburi casnice precum
spălatul, cusutul, călcatul, gătitul, aranjarea mesei, măturatul ș i spălatul. Mama de asemenea
îi spune fetei cum să facă alte lucruri de care va trebui să ș tie, inclusiv cum să prepare ierburi
 3

medicamente ș i prinde un peș te. Aceste cuvinte de înț elepciune sugerează că femeile trăiesc într-o sărăcie,
mediu rural, unde transmiterea unui astfel de sfat este esenț ială pentru viaț a de zi cu zi. Alături de aspectele practice
sfaturi, mama îș i instruieș te ș i fiica cu privire la modul de a trăi o viaț ă împlinită. Ea oferă
simpatia, cum ar fi atunci când vorbeș te despre relaț iile pe care fiica ei le va avea într-o zi cu
bărbaț i, avertizând că bărbaț ii ș i femeile uneori „îș i fac rău” reciproc. De asemenea, ea spune că există
multe tipuri de relaț ii ș i unele nu funcț ionează niciodată. Mama îi spune fetiț ei cum să
se comportă în diferite situaț ii, inclusiv cum să vorbească cu oamenii pe care nu îi place.

Adesea, însă, sfatul mamei pare a fi caracterizat de aciditate ș i critică, din teama că ea
fiica este deja pe calea bună de a deveni o "proastă". Ea îi spune fetei, de exemplu, să nu
a se aș eza în timp ce joacă bilute, a nu cânta niciun cântec popular antiguan la ș coala de duminică, ș i a
mergi întotdeauna ca o doamnă. Fata intervine periodic pentru a contesta nevinovăț ia ei.

Prezentare generală a acț iunii

„Fata” constă într-o singură propoziț ie de sfat pe care o mamă i-o oferă fiicei sale, doar de două ori
întreruptă de fată pentru a pune o întrebare sau a se apăra. Ea intenț ionează ca sfatul să ajute atât
fiica ei ș i o ceartă în acela ș i timp. Kincaid folose ș te puncte ș i virgule pentru a separa
cuvinte de mustrare ș i în ț elepciune, dar de multe ori se repetă, mai ales pentru a o avertiza pe ea
fiica împotriva devinerii o "proastă." În afară de aceste repetiț ii, "Fata" nu progresează.
cronologic: nu există începere, mijloc sau sfârș it pentru flux.

Mama oferă multe sfaturi practice ș i utile care o vor ajuta pe fiica ei să menț ină o
o casă a ei într-o zi. Îi spune fiicei sale cum să facă astfel de sarcini gospodăreș ti precum
spălătorie, cusut, călcat, gătit, aranjat masa, măturat ș i spălat. Mama de asemenea
îi spune fetei cum să facă alte lucruri de care va avea nevoie să ș tie, inclusiv cum să facă ierburi
medicamente ș i prinde un peș te. Aceste cuvinte de înț elepciune sugerează că femeile trăiesc într-o sărăcie,
setare rurală, unde transmiterea unui astfel de sfat este esenț ială pentru viaț a de zi cu zi.

Pe lângă sfaturile practice, mama îș i învaț ă fiica cum să trăiască o viaț ă împlinită
viaț ă. Ea oferă simpatie, cum ar fi atunci când vorbeș te despre relaț iile pe care fiica ei le va avea.
o zi să aibă cu bărbaț i, avertizând că bărbaț ii ș i femeile uneori "hărț uiesc" unul pe celălalt. Ea
de asemenea spune că există multe tipuri de relaț ii ș i unele nu funcț ionează niciodată. Mama
de asemenea, îi spune fetei cum să se comporte în diferite situaț ii, inclusiv cum să vorbească cu oamenii cu care
nu îi place.

Adesea, însă, sfatul mamei pare caustic ș i condamnator, din teama că ea

fata este deja pe drumul cel bun pentru a deveni o „curvă”. Ea îi spune fetei, de exemplu, să nu
să te apleci în timp ce te joci cu biluț e, să nu cânț i melodii folclorice antiguane în ș coala de duminică, ș i să
mergi întotdeauna ca o doamnă. Fata intervenea periodic pentru a protesta împotriva nevinovăț iei sale.
 4

Teme

Pericolul sexualităț ii feminine

Chiar dacă fiica nu pare să fi ajuns încă la adolescenț ă, mama se îngrijorează

că comportamentul ei actual, dacă va continua, va duce la o viaț ă de promiscuitate. Mama crede
că reputa ț ia sau respectabilitatea unei femei determină calitatea vie ț ii ei în
comunitate. Sexualitatea, prin urmare, trebuie să fie păzită cu atenț ie ș i chiar ascunsă pentru a menț ine o
faț adă respectabilă. Prin urmare, mama leagă multe obiecte ș i sarcini tangente de
subiect tabu al sexualităț ii, cum ar fi stoarcerea pâinii înainte de a o cumpăra, ș i o mare parte din sfaturile ei
se concentrează pe modul de a menț ine respectabilitatea. Ea îș i ceartă fiica pentru modul în care merge,
modul în care ea se joacă cu bile, ș i cum se raportează la alte persoane. Accentul constant al mamei
pe acest subiect arată cât de mult îș i doreș te ca fiica ei să îș i dea seama că ea "nu este un băiat" ș i
că trebuie să acț ioneze într-un mod care să-i câș tige respectul din partea comunităț ii.

Puterea Transformatoare a Domesticităț ii

Mama crede că cunoș tinț ele de gospodărie nu îi vor salva doar fiica de o viaț ă de
promiscuitate ș i ruină, dar o va împuternici ș i ca ș ef al gospodăriei sale ș i ca persoană productivă
membru al comunităț ii. Ea crede, în esenț ă, că există doar două tipuri de femei:
respectabile, amabile ș i „femeile u ș oare”. Fără îndoială, pentru multe dintre femeile din Antigua, via ț a domestică
cunoa ș terea duce la productivitate, care la rândul său câ ș tigă respect din partea familiei ș i a societă ț ii.
Prin urmare, munca casnică aduce putere ș i chiar prestigiu femeilor, pe lângă faptul că menț ine
îi menț ine ocupaț i ș i departe de tentaț ii. Cititorii recunosc respectul pe care mama îl are pentru
puterea domesticităț ii datorită numeroaselor instrucț iuni specifice pe care le dă fiicei sale,
cum ar fi cum să găteș ti chiftele de dovleac, să mătur, să cultivi băzăină, să cumperi pâine ș i să speli hainele. Pentru
pentru ea, domesticitatea aduce respectabilitate; coaserea tivului unei rochii devine astfel mai mult decât un act
de întreț inere pentru că protejează reputaț ia sexuală a unei femei în cadrul comunităț ii.

Simboluri

Benna
Cântecele populare antigiene, sau benna, simbolizează sexualitatea, un subiect de care mama se teme pentru fiica ei.
deja ș tie prea multe despre. Din punct de vedere istoric, antiguanul nativ cânta benna pentru a răspândi în secret
rumori scandaloase ș i bârfe sub nasurile nepăsătoare ale britanicilor. Cântând
benna în ș coala duminicală, prin urmare, reprezintă nu doar neascultare, ci ș i păcătoasă, interzisă
cunoaș tere care nu poate fi discutată deschis în public, darămite în biserică. Chiar dacă
fiica poate să nu asocieze con ș tient benna cu sexualitatea a ș a cum o face mama ei, dar ea
protestele totuș i sugerează că ș tie prea bine puterea seducătoare a bennei, misterul,
ș i calităț i interzise. De fapt, refuzurile ferme ale fetei, aproape disperate, pot sugera chiar
că de fapt a cântat benna în ș coala de duminică cu prietenii ei, o indicaț ie a ei
interesul înfloritor pentru băieț i, precum ș i un semn al exasperării crescânde faț ă de mama ei.
sfaturi ș i intervenț ii în viaț a ei personală.
 5

Răspundeț i la oricare dintre cele 3 întrebări între 1 ș i 8. Trebuie să răspundeț i la #9 ș i #10.

fă 5 întrebări în total). Răspunde pe o bucată separată de hârtie.

! Alege oricare 3 dintre următoarele pentru a răspunde:

1. Unde crede ț i că se desfă ș oară această poveste? Care sunt indiciile? Chiar dacă nu sunte ț i
Familiarizate cu cultura, de ce se simt mama ș i fiica apropiate?

2. Cine sunt personajele? Ce tip de oameni sunt ei (caracterizare)? Cum pot

îmi spui?

3. Ce observi despre punctul de vedere? Care este efectul?

Cum ai citi „Fată” diferit dacă ar fi intitulat „Mamă”?

5. Dacă fata din "Fata" ar fi fost băiat, ce i-ar spune mama? Ce dacă
tatăl vorbea în schimb?

6. Care este importan ț a mâncării în această poveste?

7. De ce sunt două propozi ț ii în italice?

8. Ce structură de propozi ț ie este repetată (sintaxă)? Ce efect are acest lucru asupra stării de spirit?
ș i tonul poveș tii? RĂSPUNDEȚ I LA AMBELE ÎNTREBĂRI:

9. Câte propozi ț ii alcătuiesc această poveste (sintaxă)? Care este efectul acestui număr?
Ce stare de spirit creează?

10. Care este tema acestei poveș ti? Ce credeț i că spune autorul despre tradiț ie
ș i gen (temă ș i ton)?

Sintaxă: Sintaxa este un set de reguli într-o limbă. Ea dictează modul în care cuvintele din părț i diferite de
vorbirea este structurată pentru a transmite o idee completă.! Sintaxă ș i Diction.! Sintaxă
ș i dicț ia sunt strâns legate. Dicț ia se referă la alegerea cuvintelor într-o situaț ie particulară
în timp ce sintaxa determină modul în care cuvintele alese sunt folosite pentru a forma o propoziț ie. În combinaț ie,
sintaxa ș i dicț ia ajută scriitorii să dezvolte tonul, starea de spirit ș i atmosfera într-un text împreună cu
stârnind interesul cititorilor.

Perspectiva: Perspectiva este modul în care o poveste este narată sau reprezentată ș i cine o
asta spune povestea. Pe scurt, perspectiva determină unghiul ș i percepț ia
povestea se desfăș oară, influenț ând astfel tonul în care are loc povestea.! — persoana întâi
Punct de vedere - din perspectiva unui personaj; foloseș te „eu” ș i „mă”! — punct de vedere la persoana a doua - vorbind direct
către cititor; foloseș te "tu"; cel mai puț in comun! - punct de vedere al celui de-al treilea; de la un narator; poate fi limitat la

perspectiva unui singur personaj sau omniscient în care naratorul ș tie tot.