Conjuntoul Numerelor Naturale

N = { 1 , 2, 3, 4, 5, 6, 7,.......}

Conjunto de Numere Naturale a apărut din necesitatea de a număra, ceea ce se manifestă în

om uman de la începuturile sale.

Acest set se caracterizează prin faptul că:

Are un număr nelimitat de elemente

Fiecare element are un succesor ș i toț i, cu excepț ia lui 1, un precursor.

Succesorul unui număr natural se obț ine prin adăugarea unuia (+1); antecesorul se obț ine prin scăderea.
unu (-1).

2) N* = N 0 = Conjunto de Numerele Cardinal

N 0 = { 0 , 1, 2, 3, 4, 5, 6,.....}

Conjunto al Numerelor Naturale i s-a adăugat 0 (zero) ș i se formează Conjunto de

Numere Cardinali. Z = Mulț imea Numerele Întregi

Z = { .....–3, -2, -1, 0, 1, 2, 3,...}

Ansamblul numerelor întregi apare din nevoia de a oferi o solu ț ie generală pentru
scădere, deoarece atunci când subtrahentul este mai mare decât minuendul, această scădere nu are
soluț ie în Seturile Naturale ș i Cardinal (de exemplu: 5–20 = ?). Din această cauză,
recta numerică se extinde spre stânga, astfel încât fiecare punct care reprezintă un număr
natural le corresponda un punct simetric, situat la stânga zero. Punctul simetric este
cel care este situat la aceeaș i distanț ă de zero (unul la dreapta ș i celălalt la stânga lui).

Z = N* U Mulț imea numerelor întregi negative

Z = Are 3 Subseturi:

Enteros negative: Z ¯

Numere întregi pozitive: Z +

Numerele întregi pozitive ș i zero: Z 0 +

Prin urmare, Mul ț imea Numera ș ilor întregi este uniunea celor trei submul ț imi
menț ionaț i.
Z = Z ¯ U {0} U Z +) Q = Ansamblul Numerelor Ra ț ionale

{....- ¾, - ½, - ¼ , 0, ¼ , ½, ¾,.....}

Ansamblul Numerelor Ra ț ionale a fost creat din cauza limitărilor de calcul care se
prezentau în ansamblul Numerelor Naturale, Numerelor Cardinali ș i Numerelor Întregi.
De exemplu, se poate împărț i în mulț imea numerelor întregi dacă ș i numai dacă dividenda
este este set a fost creat, în scopul de a rezolva această dificultate.
care este format din toatele numerele de forma a / b. Această fracț ie în care numărătorul
a este un număr întreg, iar b este un număr întreg diferit de zero. (Vezi:
Fracț ii)

Ensemblele Numerelor Raț ionale (Q) au fost construite pe baza ensemblelor Numerelor
Enteros (Z).

Se exprimă prin înț elegere ca:

Q = { a / b astfel încât a ș i b apar ț in lui Z; ș i b diferit de 0 }

Acest ansamblu se reprezintă grafic, împărț ind fiecare interval al unei drepte numerice în
spaț ii egale, care reprezintă numere întregi. Fiecare dintre aceste subdiviziuni reprezintă o
fracț ie cu un număr de părț i egal cu numărul de părț i al subdiviziunii.

Fiecare frac ț ie este un număr ra ț ional ș i fiecare număr ra ț ional constă din infinitate de frac ț ii.
echivalente.

5) I = Q* = Ansamblu de Numere Irasionale

I = Conjunto de Numaruri Decimale Infinite Non Perioadice

Acest ansamblu a apărut din necesitatea de a reuni anumite numere care nu aparț in ansamblurilor
anterioare; printre ele se pot cita rădăcinile inexacte, numărul Pi, etc. Acesta aparț ine
toate numerele decimale infinite pure, adică acele numere care nu pot
a se transforma într-o fracț ie. Nu trebuie confundate cu numerele raț ionale, pentru că acestea sunt
numerele decimale finite, infinite periodice ș i infinite semiperiodice care pot
a se transforma într-o fracț ie.

Exemple: 1,4142135....

0,10200300004000005....

Ir la: Numere reale reprezintă cu litera numere_reale001.

Conjunto de Numere Reale (numere_reale001) este format din:

•Mulț imea Numerelor Raț ionale (numere_reale002) care corespunde uniunii

toate numerele a căror exprimare zecimală este finită, infinit periodică sau infinit semiperiodică.

•Setul numerelor întregi, pozitive ș i negative, plus zero

•Conjunto de Numere Irezonabile (I) care este format din uniunea tuturor numerelor
care admit o expresie infinită non-periodică.
Aș adar, se numesc Numere Reale toate acele numere care pot fi exprimate în formă decimală
finita sau infinita; adică, mulț imea Numerelor Reale (numere_reale001) este formată
prin elementele mulț imii numerelor_reale002 unite cu I.

Următorul tabel este ilustrativ:

numere_reale_imagine006
Toate numerele reale pot fi reprezentate pe axa numerelor.

Fiecărui punct de pe axa numerică îi corespunde un număr real ș i viceversa; adică, există o
corespondenț ă unu la unu între punctele liniei numerice ș i numerele reale.

Important:

Cu numere reale pot fi efectuate toate tipurile de opera ț ii de bază cu două excep ț ii
importante:

1.- Nu există rădăcini de ordin par (patrate, a patra, a ș asea etc.) ale numerelor negative în
numere reale, motiv pentru care există conjuntos de numere complexe unde acestea
operaț iile sunt definite.

2.- Nu există diviziunea la zero, căci nu are sens să împarț i la nimic sau la nimeni; este
a spune, nu există operaț ia de a împărț i la nimic.

În alte cuvinte, fracț iile cu numitor zero ș i rădăcinile de indice par nu sunt reale.
radical negativ.

Infinito nu este un număr real

Infinitul nu este un număr real, este o idee. O idee despre ceva care nu se termină.
Amintiț i-vă, de asemenea, că orice fracț ie cu numitor zero are ca rezultat final zero.
(zero împărț it la orice este egal cu zero)

Ver: PSU: Matematică, Întrebarea 36_2010

Operatii aritmetice si proprietati cu numere reale

Mergeț i la: Seturi numerice

Numerele naturale
Cu numerele naturale numărăm elementele unui set (număr cardinal). Sau
expresăm poziț ia sau ordinea pe care o ocupă un element într-un set (ordinal).
Conjunto numerelor naturale este format din:
N = {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9,...}
Explicaț ii ș i exemple de seturi numerice - 1
Suma ș i produsul a două numere naturale este un alt număr natural.
Diferenta a două numere naturale nu este întotdeauna un număr natural, se întâmplă doar atunci când...
minuendo este mai mare decât sustraendo.
5 − 3 Explicaț ii ș i exemple de mulț imi numerice - 2 Explicaț ii ș i exemple de mulț imi
numerice
3 − 5 Explicaț ii ș i exemple de seturi numerice - 4 Explicaț ii ș i exemple de seturi
numerice - 5
Cota a două numere naturale nu este întotdeauna un număr natural, se întâmplă doar când
divizia este exactă.
6 : 2 Explicaț ii ș i exemple de seturi numerice - 6 Explicaț ii ș i exemple de seturi
numerice - 7
2 : 6 Explicaț ii ș i exemple de seturi numerice - 8 Explicaț ii ș i exemple de seturi
numerice
Putem folosi puteri, deoarece este forma abreviată de a scrie un produs format din
diverse factori egali.
Rădăcina unui număr natural nu este întotdeauna un număr natural, se întâmplă doar atunci când rădăcina este
exactă.
Numerele întregi
Numerele întregi sunt de tipul:
Explicaț ii ș i exemple de mulț imi numerice - 10 = {...−5, −4, −3, −2, −1, 0, 1, 2, 3, 4, 5 ...}
Explicaț ii ș i exemple de conjuntos numerice - 11
Ne permit să exprimăm: banii datora ț i, temperatura sub zero, adâncimile cu
în raport cu nivelul mării, etc.
Suma, diferenț a ș i produsul a două numere întregi reprezintă un alt număr întreg.
Cotele a două numere întregi nu este întotdeauna un număr întreg, se întâmplă doar atunci când.
diviziunea este exactă.
6 : 2 Explicaț ii ș i exemple de mulț imi numerice - 12 Explicaț ii ș i exemple de mulț imi
numerice - 13
2 : 6 Explicaț ii ș i exemple de conjuntouri numerice - 14 Explicaț ii ș i exemple de conjuntouri
numerice - 15
Putem opera cu puteri, dar exponentul trebuie să fie un număr natural.
Explicaț ii ș i exemple de seturi numerice - 16
Explicaț ii ș i exemple de conjuntos numerice - 17
Rădăcina unui număr întreg nu este întotdeauna un număr întreg, se întâmplă doar atunci când rădăcina este exactă
o si se trata de o rădăcină cu indice par ș i cu radicand pozitiv.
Explicaț ii ș i exemple de mulț imi numerice - 18
Numerele raț ionale
Un număr raț ional se numeș te orice număr care poate fi reprezentat ca un raport între două numere întregi,
con un numitor diferit de zero.
Explicaț ii ș i exemple de mulț imi numerice - 19
Explicaț ii ș i exemple de conjuntos numerice - 20
Numerele decimale (decimal exact, periodic pur ș i periodic mixt) sunt numere
raț ionale; dar numerele decimale nelimitate nu.
La suma, diferenț a, produsul ș i câtul a două numere raț ionale sunt un alt număr
raț ional.
Putem opera cu puteri, dar exponentul trebuie să fie un număr întreg.
Rădăcina unui număr raț ional nu este întotdeauna un număr raț ional, se întâmplă doar atunci când rădăcina este
exactă ș i dacă indicele este par, radicandul trebuie să fie pozitiv.
Explicaț ii ș i exemple de seturi de numere - 21
Un număr este iraț ional dacă are cifre decimale infinita, neperioade, prin urmare nu se pot
exprimaț i sub formă de fracț ie.
Cel mai cunoscut număr iraț ional este Explicaț ii ș i exemple de seturi numerice - 22, care
se define ca relaț ia dintre lungimea circumferinț ei ș i diametrul său.
Explicaț ii ș i exemple de mulț imi numerice - 23 = 3.141592653589...
Alte numere iraț ionale sunt:
Numărul e apare în procesele de creș tere, în dezintegrarea radioactivă, în formula de
catenara, care este curba pe care o putem observa în liniile electrice.
e = 2.718281828459...
Numărul aurit, Explicaț ii ș i exemple de seturi numerice - 24, folosit de artiș ti de
toate epocile (Fidias, Leonardo da Vinci, Alberto Durer, Dalí,..) în proporț iile lor
opere.
Explicaț ii ș i exemple de mulț imi numerice - 25
Numere reale
Conjunto format din numere raț ionale ș i iraț ionale este conjuntul numerelor
reale, se desemnează prin Explicaț ii ș i exemple de seturi numerice - 26.
Explicaț ii ș i exemple de conjuntos numerice - 27
Cu numerele reale putem efectua toate operaț iile, cu excepț ia rădăcinării de indice
par y radicando negativ din diviziunea prin zero.
Pe axa reală
Fiecărui număr real îi corespunde un punct pe dreaptă, iar fiecărui punct de pe dreaptă îi corespunde un număr real.
Explicaț ii ș i exemple de mulț imi numerice - 28

Numere imaginare
Un număr imaginar se denotează prin bi, unde:
b este un număr real
i este unitatea imaginară: Explicaț ii ș i exemple de seturi numerice - 29
Numerele imaginare permit calcularea rădăcinilor cu indice par ș i radical negativ.
x2 + 9 = 0
Explicaț ii ș i exemple de seturi numerice - 30

Numere complexe
Un număr complex în formă binomică este a + bi.
Numărul a este partea reală a numărului complex.
Numărul b este partea imaginară a numărului complex.

Ș i dacă b = 0, numărul complex se reduce la un număr real, deoarece a + 0i = a.

Dacă a = 0, numărul complex se reduce la bi ș i se spune că este un număr imaginar pur.

Conjunto de numerele complexe este desemnat prin Explicaț ii ș i exemple de conjunto

numerice - 31.
Explicaț ii ș i exemple de seturi de numere - 3

Conjuncturi numerice

Spaț ii de nume
Ansambluri numerice Informaț ii despre ș ablon
Conj [Link]
Concept Colecț ii neordonate de numere fără repetiț ie.
Conjuncte numerice. Sunt conjuncte de numere. În forma lor cea mai generică se referă la
seturi mari de numere precum: naturale, întregi, fracț ionare, raț ionale, irraț ionale,
reale, imaginare ș i complexe.

Sumar
1 Concept
2 Istoria
3 Evoluț ie
4 Caracteristici structurale
5 forme de reprezentare
6 Fântâni
7 Vezi de asemenea
Concept
Mulț imile numerice sunt grupări de numere care păstrează o serie de proprietăț i
structurale.
De exemplu, sistemul cel mai uzual în aritmetica naturală este format din mul ț imea de
numere naturale, cu adunarea, înmulț irea ș i relaț iile uzuale de ordonare aditivă.
Istoria
Deș i astăzi ne este foarte familiar conceptul de număr, acesta a fost elaborat foarte încet la
prin intermediul vremurilor.
În secolul XXII î.Hr., pentru a putea realiza lucrări importante, babilonienii au fost nevoi ț i să
dezvoltaț i un sistem de numerotare util, acesta avea baza 60 (spre deosebire de cel actual, care este
de baza 10).
Chinezii cunoș teau de asemenea fracț ii ș i ș tiau cum să le reducă la un numitor comun. Ei le numeau
"fiul" la numărător ș i "mama" la numitor.
La ș coala pitagoreică (secolul V î.Hr.) a descoperit că doar cu numerele naturale ș i
fracț iile nu pot realiza toate măsurile posibile. Existau perechi de segmente, cum ar fi
diagonală ș i latura unui pătrat, al cărui coeficient de lungimi nu este o fracț ie ș i l-au numit astfel
raț iune "alogos" sau irraț ional.
În jurul anului 500, în India s-au conturat originile sistemului nostru de numerare,
au acceptat soluț iile negative ale ecuaț iilor, în acelaș i timp în care acceptau ca numerele
rădăcini ale altor numere care nu putea fi exprimate prin numere raț ionale.
În secolul al XVI-lea, utilizarea barei orizontale pentru a separa termenii a devenit populară.
frac ț iune, se rezolvau unele probleme ș i apăreau altele, cum ar fi să rezolve
ecuatii de gradul doi ș i altele de grad mai mare, au început să se întâlnească expresii, cum ar fi
rădăcina pătrată a numerelor negative care nu se ș tiau interpreta, de aici apare un nou tip de
numere, pe care le-au numit fictive, ca soluț ie la rădăcinile pătrate ale numerelor negative.
Problema numerelor iraț ionale nu a fost rezolvat complet până în secolul XVII, când
Fermat, matematician francez care poate fi considerat părintele teoriei moderne a numerelor,
a demonstrat că expresii precum rădăcina pătrată din 3 nu erau numere raț ionale.
Numai problema rădăcinilor negative mai rămânea de rezolvat; ș i asta s-a întâmplat în 1777, când
Euler i-a dat rădăcinii pătrate a lui -1 numele de i (imaginare) ș i în 1799, Gauss a terminat de rezolvat
problema în a demonstra că soluț iile oricărei ecuaț ii algebrice, indiferent care ar fi acestea
grado, apar ț inea unui set de numere pe care el le-a numit complexe, pe care le-a considerat
compuș i ai unui număr "ordinari" (astăzi îl numim număr real), plus un multiplu al rădăcinii
radicalul de -1, numit unitate imaginară.

Evoluț ie
1) Conjugatul Numerelor Naturale (N).
N = { 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7,.......}
Conjunto de numerele naturale a apărut din nevoia de a număra, ceea ce se manifestă în
om uman încă din începuturile sale.
Acest set se caracterizează prin faptul că:

Are un număr infinit de elemente

Fiecare element are un succesor ș i toț i, cu excepț ia lui 1, au un antecesor.
Sucerul unui număr natural se obț ine adunând unul (+1); antecesorul se obț ine scăzând.
unu (-1).
2) Ansamblul Numerelor Cardinale (N*).
N* = { 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6,.....} Conjunto de numerele naturale a fost adăugat 0 (zero) ș i s-a
formează Conjunto de Numere Cardinal.
3) Mulț imea numerelor fracț ionare (Q+)
Q+ = { 0, ½ , 2, 3/4 3, 9/7,.....}

Acest conjunto apare din necesitatea de a oferi soluț ii pentru diviziunea în setul numerelor
naturale, când dividendul este un multiplu al divisorului ș i diferit de zero, această operaț ie nu are
soluț ia acelui set.
Numerele fracț ionare sunt cele care se exprimă sub forma sau ca o expresie
zecimală periodică.

4) Ansamblul Numarilor Intregi (Z).

Z = { .....–3, -2, -1, 0, 1, 2, 3,...}

Conjunto de numere întregi apare din necesitatea de a oferi o soluț ie generală pentru scădere,
păi când substrahendul este mai mare decât minuendul, această scădere nu are soluț ie în
Mulț imi Naturale ș i Cardinali (de exemplu: 5–20 = ?).
Din cauza aceasta, axa numerica se extinde spre stanga, astfel incat la fiecare punct care
reprezintă un număr natural să corespundă unui punct simetric, situat la stânga zerului.
Punctul simetric este cel care se află la aceeaș i distanț ă de zero (unul la dreapta ș i celălalt la
stânga lui).
Z = N* U Conjunto de numere întregi negative.
Z = Are 3 Subseturi:

Entero Negative: Z ¯
Numere întregi pozitive: Z +
Numerele întregi pozitive ș i zero: Z+ U {0}
Prin urmare, Mulț imea numerelor întregi este uniunea celor trei submulț imi menț ionate.
Z = Z - U {0} U Z +

5) Mulț imea Numerelor Raț ionale Q.

{....- ¾, - ½, - ¼ , 0, ¼ , ½, ¾,.....}

Mul ț imea numerelor ra ț ionale a fost creată din cauza limitărilor de calcul care se
prezentau în ansamblul numerelor naturale, numere cardinal ș i numere întregi.
De exemplu, se poate împărț i în mulț imea numerelor întregi dacă ș i numai dacă divizorul
este este multiplu, diferit de zero, al divizorului. Pentru a rezolva această dificultate, s-a creat acest set,
care este format din toate numerele de forma a/b. Această fracț ie în care numărătorul este
a este un număr întreg ș i numitorul b este un număr întreg diferit de zero.
Mulț imea numerelor raț ionale (Q) a fost construită pe baza mulț imii numerelor
numere întregi (Z).

Se exprimă prin înț elegere ca: Q = { a /b astfel încât a ș i b€Z; ș i b≠0 }

Această mulț ime se reprezintă grafic, împărț ind fiecare interval al unei drepte numerice în
spaț ii egale, care reprezintă numere întregi. Fiecare dintre aceste subdiviziuni reprezintă o
fracción cu numitor egal cu numărul de părț i ale subdiviziunii.
Fiecare frac ț ie este un număr ra ț ional ș i fiecare număr ra ț ional constă din infinite frac ț ii
echivalente.

6) Conjunto de Númeri Irasionali (I).

I = Conjunto de Numere Decimale Infinit Non Perioadice.

Acest set a apărut din nevoia de a reuni anumite numere care nu aparț in seturilor
anterioare; printre ele se pot menț iona rădăcinile inexacte, numărul Pi, etc. Acesta aparț ine
toate numerele decimale infinite pure, adică acele numere care nu pot fi
a se transforma într-o fracț ie. Nu trebuie confundate cu numerele raț ionale, deoarece acestea sunt
numere decimale finite, infinite periodice ș i infinite semiperiodice care pot
a se transforma într-o fracț ie.
Exemple: 1,4142135....
0,10200300004000005....

7) Ansamblul Numerelor Reale (R).

R = {....- 10, -1, - ¾, - ½, - ¼, 0, ¼ ,√2, 5 , .....}

Surgen din necesitatea de a reuni raț ionalele ș i iraț ionalele într-un singur set. Se denotă
por R. R= {Q U irracionales}.

8) Conjunto de Números Imaginari (i)

Surgen din nevoia de a obț ine rădăcinile de indice par ale cantităț ilor negative. Ele sunt denumite prin
i. Unitatea numerelor imaginare este rădăcina pătrată a -1 ș i se denotă prin i, aș a că: i =
√-1.
Trebuie să ț ii cont de:
i2 = -1, i 3 = - i, i 4 = 1.

9) Ansamblul numerelor complexe (C)

Uniunea numerelor reale cu cele imaginare dă naș tere numerelor complexe denotate
por C.

Caracteristici structurale
Cele mai importante caracteristici structurale sunt:

Nu sunt conjuntos finite.

Dotate de operatori, admit o structură algebrică stabilă.
Sunt dotate cu proprietăț i topologice (sau pot ajunge să fie).
Admit o relaț ie de ordine.
Admit relaț ii de echivalenț ă.
Pot fi reprezentate prin diagrame Hasse, diagrame Euler ș i diagrame Venn,
putându-se lua o combina ț ie a amândurora într-un diagramă Euler-Venn cu forma
caracteristică a pătratelor ș i de asemenea putându-se reprezenta intern un diagramă de Hasse
(este o linie dreaptă).

Toate mulț imile numerice sunt construite dintr-o structură mai simplă până la una mai complexă.
compleja.
Ordinea de construc ț ie a mul ț imilor de numere (de la cea mai mică la cea mai mare complexitate) este
următorul:
N: Mulț imea numerelor naturale

Q+: Ansamblul numerelor fracț ionare

Z: Ansamblul numerelor întregi

Ensembleul numerelor raț ionale

I: Conjuntul numerelor iraț ionale

R: Mulț imea numerelor reale

C: Conjunto numerelor complexe

Toate seturile numerice sunt la rândul lor, submul ț imi ale Setului numerelor
complecș ii.
Conjunto de setului de seturi numerice este reprezentabil prin Diagrama Domino sau de
Chei.
Forme de reprezentare
Conjunctele numerice pot fi reprezentate:

Printr-o definiț ie intensivă, folosind o regulă sau o definiț ie semantică: A este mulț imea
cuyos elementos son todos los números impares menores que 20.
Prin extensie, enumerând fiecare membru al setului. Într-o definiț ie extensivă se scriu
elementele mulț imii între acolade: C = {1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19}
Pentru înț elegere: scriind într-o acoladă o proprietate caracteristică a elementelor
del conjunto y solamente de ellos. F = {n2: n este un întreg ș i 1≤n≤10}, unde în această expresie
două puncte (":") înseamnă "astfel încât". Astfel, mulț imea anterioară este mulț imea "numerelor
de la forma n2 astfel încât n este un număr natural între 1 ș i 10 (ambele incluse)
din cele unsprezece pătrate prime de numere naturale, {1, 4, 9, 16, 25, 36, 49, 64, 81, 100}. În
în locul celor două puncte se utilizează de asemenea bara verticală ("|").
Pe intervale.