0% au considerat acest document util (0 voturi)
8 vizualizări71 pagini

PRJCT

Documentul rezumă un raport de proiect pentru un Sistem de Management al Spitalului dezvoltat de un grup de studenți de la Institutul Aditya de Tehnologie și Management. Sistemul a fost dezvoltat pentru a computeriza și automatiza diverse procese în managementul spitalului, cum ar fi înregistrarea pacienților, stocarea detaliilor lor, facturarea, stocarea detaliilor diagnosticului, menținerea registrelor de imunizare și stocarea informațiilor despre boli și medicamente. Raportul include o introducere în proiect, definiția problemei, obiectivele, domeniul de aplicare și descrieri ale diferitelor module dezvoltate, cum ar fi modulele de administrație, utilizator/pacient, doctor, asistent medical, farmacist, laboratorist și contabil.

Tradus de

ScribdTranslations
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
8 vizualizări71 pagini

PRJCT

Documentul rezumă un raport de proiect pentru un Sistem de Management al Spitalului dezvoltat de un grup de studenți de la Institutul Aditya de Tehnologie și Management. Sistemul a fost dezvoltat pentru a computeriza și automatiza diverse procese în managementul spitalului, cum ar fi înregistrarea pacienților, stocarea detaliilor lor, facturarea, stocarea detaliilor diagnosticului, menținerea registrelor de imunizare și stocarea informațiilor despre boli și medicamente. Raportul include o introducere în proiect, definiția problemei, obiectivele, domeniul de aplicare și descrieri ale diferitelor module dezvoltate, cum ar fi modulele de administrație, utilizator/pacient, doctor, asistent medical, farmacist, laboratorist și contabil.

Tradus de

ScribdTranslations
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

MANAGEMENTUL SPITALULUI

SISTEM
UN RAPORT DE PROIECT

Prezentat în îndeplinirea parț ială a cerinț elor pentru acordarea titlului de

LICENȚA ÎN TEHNOLOGIE

ÎN

INFORMATICĂ Ș I INGINERIE

De

[Link](10A51A0562)

[Link](10A51A05B9) [Link](10A51A0565)
[Link] (11A55A0508) [Link](10A51A05A6)

Sub îndrumarea estimată a

Sri [Link], [Link].


Lector universitar asociat

Departamentul de Informatică ș i Inginerie

DEPARTAMENTUL DE INFORMATICĂ Ș I INGINERIE

INSTITUTUL DE TEHNOLOGIE Ș I MANAGEMENT ADITYA

(O Instituț ie Autonomă)

[Link], TEKKALI, SRIKAKULAM


2010-2014

INSTITUTUL DE TEHNOLOGIE Ș I MANAGEMENT ADITYA

(O Instituț ie Autonomă)
SRIKAKULAM (Distanț a), AP.

DEPARTAMENTUL DE INFORMATICĂ Ș I INGINERIE

CERTIFICAT
Acest certificat atestă că disertaț ia intitulată „Sistemul de Management al Spitalului” este trimisă
[Link] (10A51A0562), [Link](10A51A05B9), [Link]
(10A51A0565), M.VENUGOPALARA0 (11A55A0508), [Link](10A51A05A6)in
îndeplinirea parț ială a cerinț ei pentru acordarea diplomei de licenț ă în tehnologie,
Universitatea Tehnologică Jawaharlal Nehru, Kakinada este un record al muncii bonafide efectuate de
ei sub îndrumarea ș i supravegherea mea. Rezultatul încorporat în această teză nu a fost
trimis la o altă universitate sau instituț ie pentru acordarea unor diplome sau certificate.

GHID INTERIOR: Ș EF DE DEPARTAMENT

[Link],[Link] Prof. G.S.N. MURTY,[Link], PhD.

Profesor asociat, Profesorule,


Departamentul de CSE. Departamentul de CSE.

RECUNOAȘ TERE
Este într-adevăr cu o mare plăcere ș i un imens sentiment de recunoș tinț ă că recunoaș tem
ajutorul acestor indivizi. Suntem foarte datori directorului nostru, Prof. V.V. Nageswara Rao,
Principal Prof. K.B. Madhu Sahu, Institutul Aditya de Tehnologie ș i Management, pentru
facilităț i oferite pentru a realiza acest proiect principal.

Dorim să-i mulț umim Prof. G.S.N. Murty, Ș eful Departamentului de Calculatoare
Ș tiinț ă ș i Inginerie, Institutul de Tehnologie ș i Management Aditya, pentru acest constructiv
critica de-a lungul proiectului nostru.

Ne simț im încântaț i să ne manifestăm sentimentul de recunoș tinț ă faț ă de ghidul nostru intern de proiect.
Dl. U.D. Prasan, Profesor Asociat, Departamentul de Informatică ș i
Inginerie, Institutul de Tehnologie ș i Management Aditya. El a fost o sursă constantă de
inspiratie pentru noi si ii suntem foarte recunoscatori pentru sprijinul si sfaturile sale valoroase.

Suntem extrem de recunoscători personalului din departament, tehnicienilor de laborator ș i celor care nu predau.
membrii echipei pentru ajutorul lor extrem pe parcursul proiectului nostru.

În cele din urmă, ne exprimăm mul ț umirile din suflet tuturor prietenilor no ș tri care ne-au ajutat să avem succes.
finalizarea acestui proiect.

Asociaț i de proiect:
[Link](10A51A0562)

[Link](10A51A05B9)

[Link] (10A51A0565)

[Link](11A55A0508)

[Link] (10A51A05A6)
DECLARAȚIE

Declarăm prin prezenta că proiectul intitulat „Sistem de Management al Spitalului” este o lucrare originală bonafidă.
înregistrare efectuată de noi la AITAM, Tekkali afiliat la JNTU Kakinada în vederea par ț ială
îndeplinirea cerin ț elor pentru acordarea diplomei de Licen ț ă în Tehnologia Informat ț iei
Ș tiinț ă ș i Inginerie în perioada 2010-2014 în AITAM, Tekkali ș i de asemenea afirmăm
că acest proiect nu a fost trimis nicăieri ca îndeplinire parț ială pentru nicio diplomă de acest tip
sau orice altă Universitate.

[Link] (10A51A0562)

[Link] (10A51A05B9)

[Link] (10A51A0565)

[Link] (11A55A0508)

[Link] (10A51A05A6)
REZUMAT

Scopul proiectului intitulat „SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SPITALELOR”


este de a computeriza Managementul Front Office al Spitalului pentru a dezvolta software

care este prietenos cu utilizatorii, simplu, rapid ș i rentabil. Se ocupă cu colectarea


informaț iile pacientului, detaliile diagnosticului etc. Tradiț ional, aceasta se făcea manual.
Funcț ia principală a sistemului este de a înregistra ș i a stoca detalii despre pacienț i ș i doctori.

detalii ș i a le recupera atunci când este necesar, ș i de asemenea să le manipuleze


detalii semnificative Intrarea sistemului conț ine detalii despre pacient, detalii despre diagnostic, în timp ce

ieș irea sistemului este să obț ină aceste detalii pe ecran. Managementul spitalului
Sistemul poate fi accesat folosind un nume de utilizator ș i o parolă. Este accesibil fie printr-un

administrator sau recepț ioner. Numai ei pot adăuga date în baza de date. Datele
poate fi recuperat cu uș urinț ă. Datele sunt bine protejate pentru uz personal ș i fac
procesare rapidă a datelor.
INDEX

1. INTRODUCERE

1.1 Introducere

1.2 Introducerea problemei

1.3 Module în proiect

2. SPECIFICA Ț IA CERIN Ț ELOR

2.1 Introducere

2.2 Cerinț e hardware

2.3 Cerinț e software

3. ANALIZĂ

3.1 Sistemul existent

3.2 Sistem propus

3.3 Studiu de fezabilitate

3.4 Specificaț ia software-ului

4. DESIGN
4.1 Proiectarea sistemului

4.1.1 Introducere în UML

4.1.2 Diagrame UML ale proiectului nostru

5. IMPLEMENTAREA SISTEMULUI

5.1 Introducere

5.2 Cod exemplu

6. TESTARE

6.1 Introducere

6.2 metode de testare


7. IMAGINI EXEMPLARE

8. CONCLUZIE

9. BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
1.1 Introducere
Proiectul sistemului de management al spitalului include înregistrarea pacienț ilor, stocarea detaliilor acestora
în sistem ș i, de asemenea, facturare computerizată în farmacie ș i laboratoare. Software-ul are
facilitate de a oferi un ID unic pentru fiecare pacient ș i stochează detaliile fiecărui pacient ș i ale personalului
automat. Include o facilitate de căutare pentru a cunoaș te starea actuală a fiecărei camere. Utilizatorul poate
căutare disponibilitatea unui medic ș i detaliile unui pacient folosind ID-ul.

Sistemul de Management al Spitalului poate fi accesat folosind un nume de utilizator ș i o parolă. Este
accessible fie de un administrator, fie de un recepț ioner. Doar ei pot adăuga date în baza de date.
Datele pot fi recuperate cu uș urinț ă. Interfaț a este foarte prietenoasă cu utilizatorul. Datele sunt bine protejate.
pentru uz personal ș i face procesarea datelor foarte rapidă.

Sistemul de management al spitalelor este puternic, flexibil ș i u ș or de utilizat ș i este conceput ș i


dezvoltat pentru a oferi beneficii reale ș i concrete spitalelor.

Sistemul de management al spitalului este conceput pentru spitale multispecialitate, pentru a acoperi o gamă largă de
administrarea ș i procesele de management ale spitalului. Este un sistem integrat de la început până la sfâr ș it pentru spital

Sistem de management care oferă informaț ii relevante în spital pentru a susț ine eficienț a
decizia în privinț a îngrijirii pacientului, administraț ia spitalului ș i contabilitatea financiară critică, într-un
flux continu.
Sistemul de Management al Spitalelor este un pachet de produse software conceput pentru a îmbunătăț i calitatea ș i
gestionarea managementului spitalului în domeniile analizei proceselor clinice ș i al activităț ilor bazate pe activitate
costuri. Sistemul de management al spitalelor vă permite să vă dezvoltaț i organizaț ia ș i să îi îmbunătăț iț i
eficacitatea ș i calitatea muncii. Gestionarea eficientă a proceselor cheie este esen ț ială pentru
succesul spitalului te ajută să gestionezi procesele tale

1.2 Introducerea problemei:

Lipsa recuperărilor imediate: -

Informaț iile sunt foarte dificile de recuperat ș i de găsit informaț ii particulare, cum ar fi - De exemplu - A găsi
pentru a afla despre istoricul pacientului, utilizatorul trebuie să parcurgă diverse registre. Aceasta duce la în
convenienț ă ș i risipa de timp.

Lipsa stocării imediate a informaț iilor: -

Informaț iile generate de diverse tranzacț ii necesită timp ș i eforturi pentru a fi stocate corect.
loc.
Lipsa actualizărilor rapide: -

Diverse modificări ale informaț iilor, cum ar fi detaliile pacientului sau detaliile de vaccinare ale copilului, sunt dificile.
a face deoarece sunt implicate documente.

Calcul manual predispus la erori: -


Calcula ț iile manuale sunt predispuse la erori ș i necesită mult timp, ceea ce poate duce la rezultate incorecte.
informaț ii. De exemplu, calculul facturii pacientului pe baza diferitelor tratamente.

Pregătirea de rapoarte precise ș i rapide: -

Aceasta devine o sarcină dificilă, deoarece informaț iile sunt greu de colectat din diferite registre.

Obiectiv:-

1) Define ț i spital
2) Înregistrarea informa ț iilor despre pacien ț ii care vin.
3) Generarea facturilor.
4) Înregistrarea informa ț iilor legate de diagnosticul oferit pacien ț ilor.
5) Păstrarea eviden ț ei vaccinărilor oferite copiilor/pacien ț ilor.
6) Păstrarea informa ț iilor despre diverse boli ș i medicamentele disponibile pentru a le trata.

Acestea sunt diferitele locuri de muncă care trebuie efectuate într-un spital de către personalul operaț ional ș i medici.

Toate aceste lucrări sunt realizate pe hârtie.

Domeniul de aplicare al proiectului:-

1) Informa ț iile despre pacien ț i se fac doar prin scrierea numelui pacientului, vârstei ș i sexului.
De fiecare dată când pacientul apare, informaț iile sale sunt stocate proaspete.
2) Facturile sunt generate prin înregistrarea pre ț ului pentru fiecare serviciu oferit pacientului pe o separate

foaia ș i în cele din urmă toate sunt însumate.


Informa ț iile de diagnostic pentru pacien ț i sunt de obicei înregistrate pe documentul, care con ț ine
Informaț ii despre pacient. Acestea sunt distruse după o anumită perioadă de timp pentru a reduce volumul de hârtie în

biroul.
4) Înregistrările de imunizare ale copiilor sunt păstrate în foi pre-formatate, care sunt păstrate
într-un fiș ier.
5) Informa ț iile despre diverse boli nu sunt păstrate ca documente. Medicii în ș iș i fac asta.
această muncă prin a reț ine diverse medicamente.
Toată această muncă este realizată manual de recepț ioner ș i de alț i angajaț i operativi ș i implică o mulț ime de documente.

trebuie gestionate ș i îngrijite. Medicii trebuie să- ș i amintească diverse medicamente


disponibile pentru diagnosticare ș i uneori trec cu vederea alternativele mai bune deoarece nu le pot aminti.

atunci.

1.3 MODULE

Întregul proiect constă în principal din 7 module, care sunt

Modul de administrare
Modul utilizator (pacient)
Modul doctor
Modul asistentă
Modul de farmacie
Modul laboratorist
Modul contabil

1.3.1 Modul admin

. gestionaț i departamentul spitalelor, utilizator, medic, asistentă, farmacist, conturi de laboratorist.


. asistenț a programării medicilor
. vizionaț i rapoartele de tranzacț ie ale plăț ii pacientului
. Pat
. vizionaț i raportul băncii de sânge

. monitorizaț i starea medicamentelor în stocul spitalului

. raport de operare a ceasului


. raport de naș tere
. raport de diagnosticare a ceasului

. raportul de deces

1.3.2 modul utilizator(pacient)

. Vezi lista programărilor ș i statusul acestora cu medicii


. Vezi detaliile reț etei
. Vizualizaț i medicaț ia de la doctor
. Vizualizaț i lista medicilor

. Vizualizaț i statutul băncii de sânge


. Vizualizaț i istoricul operaț iunilor

. Vizualizaț i istoricul de admitere. precum pat, secț ie, UCI etc.

. Gestionează propriul profil

1.3.3 Modul doctor:

. Gestionaț i pacientul. deschiderea ș i actualizarea contului

. Creează, gestionează întâlniri cu pacientul


. Crează reț etă pentru pacient
. Oferiț i medicamente pentru pacienț i
. Problema pentru operaț ia pacienț ilor ș i creează raportul de operaț ie
. Gestionează propria profil

Modulul asistentă medicală:

. Gestionează pacientul. deschiderea ș i actualizarea contului

. Alocare pat, salon, cabină pentru pacienț i


. Furnizaț i medicamente conform prescripț iei pacientului
. Gestionaț i banca de sânge ș i actualizaț i statusul

. Păstraț i evidenț a operaț iei pacientului, naș terii bebeluș ului ș i decesului pacientului

. Gestionează-ț i propriul profil

1.3.5 Modul farmacist:

. Îngrijirea medicamentelor

. Păstraț i evidenț a stocului de medicamente ș i a stării spitalelor


. Gestionează categoriile de medicamente

. Reț eta de observaț ie a pacientului


. Furnizaț i medicamente conform reț etelor

1.3.6 Modul laboratorist:

. Lista de prescripț ie pentru ochelari

. Încarcă raportul de diagnostic


. Previzualizare a fiș ierelor de raport. cum ar fi imagini cu raze X, scanări CT, rapoarte RMN

. Gestionează propriul profil


Modul contabilitate:

. Creează factură pentru plată


. Factură de comandă pentru pacient

. Acceptaț i plata în numerar

. Vizionaț i istoricul plăț ilor pacienț ilor


. Gestionează propriul profil
CAPITOLUL 2
SPECIFICAȚIA CERINȚELOR

2.1 INTRODUCERE:
Pentru a fi utilizat eficient, toate programele software necesită anumite componente hardware sau altele.
resurse software care trebuie să fie prezente pe un computer. Aceste cerinț e preliminare sunt cunoscute sub denumirea de (computer)

cerinț e de sistem ș i sunt adesea folosite ca o orientare în loc de o regulă absolută. Majoritatea
software define două seturi de cerinț e de sistem: minime ș i recomandate. Odată cu creș terea
cererea pentru o putere de procesare mai mare ș i resurse în versiunile mai noi ale software-ului, sistemului
cerin ț ele tind să crească în timp. Anali ș tii din industrie sugerează că această tendin ț ă joacă un rol
o parte mai mare în conducerea actualizărilor la sistemele informatice existente decât progresele tehnologice.

2.2 CERINȚE DE HARDWARE:

Cel mai comun set de cerinț e definit de orice sistem de operare sau aplicaț ie software
reprezintă resursele fizice ale computerului, cunoscute ș i sub numele de hardware. O listă de cerinț e hardware este
adesea înso ț it de o listă de compatibilitate a hardware-ului (HCL), mai ales în cazul sistemului de operare
sisteme. Un HCL conț ine dispozitive hardware testate, compatibile ș i uneori incompatibile pentru un
sistem de operare sau aplicaț ie particulară. Următoarele sub-secț iuni discută diferitele aspecte
cerinț ele de hardware.

CERINȚE DE HARDWARE PENTRU PROIECTUL PREZENT:


PROCESOR Intel dual Core, i3

RAM : 1 GB

DISCURI DURE 80 MB

2.3 CERINȚE SOFTWARE:

Cerinț ele software se ocupă cu definirea cerinț elor de resurse software ș i a prerechizitelor care
trebuie să fie instalate pe un computer pentru a asigura func ț ionarea optimă a unei aplica ț ii. Aceste
cerinț ele sau cerinț ele preliminare nu sunt de obicei incluse în pachetul de instalare a software-ului ș i
trebuie instalate separat înainte ca software-ul să fie instalat.

CERINȚE SOFTWARE PENTRU PROIECTUL PREZENT:


SISTEM DE OPERARE: Windows 7/ XP/8

FRONT END Html, css, java script.

SCRIPT DE SERVER: Php

Baza de date Mysql


CAPITOLUL 3
ANALIZĂ

3.1 SISTEMUL EXISTENT:

Spitalelui utilizează în prezent un sistem manual pentru gestionarea ș i între ț inerea critică
informaț ii. Sistemul actual necesită numeroase formulare pe hârtie, cu baze de date dispersate prin
infrastructura de management al spitalului. Adesea informaț iile sunt incomplete sau nu urmează
standardele de management. Formele sunt adesea pierdute în tranzit între departamente, necesitând o
proces cuprinzător de audit pentru a se asigura că nicio informaț ie vitală nu este pierdută. Multiple copii ale
aceleaș i informaț ii există în spital ș i pot duce la inconsecvenț e în date în diverse date
magazine.

3.2 SISTEM PROPUS:


Sistemul de Management al Spitalului este conceput pentru orice spital pentru a înlocui sistemul lor manual existent.
sistem pe bază de hârtie. Noua procedură este de a controla informaț iile pacienț ilor. Disponibilitatea camerelor,
programul de personal ș i programul sălilor de operaț ie ș i facturile pacienț ilor. Aceste servicii urmează să fie furnizate într-un

o manieră eficientă ș i rentabilă, cu scopul de a reduce timpul ș i resursele actuale


necesar pentru astfel de sarcini.

3.3 STUDIU DE FEZABILITATE

Fezabilitatea proiectului este analizată în această fază, iar propunerea de afaceri este prezentată.
cu un plan foarte general pentru proiect ș i câteva estimări de costuri. În timpul analizei sistemului,
studiul de fezabilitate al sistemului propus trebuie să fie realizat. Acest lucru este pentru a asigura că propus
sistemul nu este o povară pentru companie. Pentru analiza de fezabilitate, o anumită înț elegere a principalelor
cerinț ele pentru sistem sunt esenț iale.

Trei consideraț ii cheie implicate în analiza de fezabilitate sunt:

3.3.1 Fezabilitatea Economică

Această studiul este realizat pentru a verifica impactul economic pe care îl va avea asupra sistemului
va avea asupra organizaț iei. Suma de fonduri pe care compania o poate investi în
cercetarea ș i dezvoltarea sistemului sunt limitate. Cheltuielile trebuie să fie
justificat. Astfel, sistemul dezvoltat a fost, de asemenea, în limita bugetului ș i acest lucru a fost
realizat deoarece majoritatea tehnologiilor utilizate sunt disponibile gratuit. Doar
produsele personalizate trebuie cumpărate.

3.3.2 Fezabilitatea Tehnică


Această studiu este realizat pentru a verifica fezabilitatea tehnică, adică, fezabilitatea tehnică.
cerinț ele sistemului. Orice sistem dezvoltat nu trebuie să aibă o cerere mare
pe resursele tehnice disponibile. Aceasta va duce la cereri mari
fiind plasat pe client. Sistemul dezvoltat trebuie să aibă o modestie
cerinț ă, deoarece doar schimbări minime sau deloc pentru implementarea acestui sistem.

3.3.3 Fezabilitate operaț ională


Aspectul studiului este de a verifica nivelul de acceptare a sistemului de către
Acest lucru include procesul de instruire a utilizatorului pentru utilizarea sistemului
eficient. Utilizatorul nu trebuie să se simtă ameninț at de sistem, ci dimpotrivă trebuie să
acceptaț i-l ca o necesitate. Nivelul de acceptare de către utilizatori depinde exclusiv de
metodele care sunt folosite pentru a educa utilizatorul despre sistem ș i pentru a
fă-l familiar cu aceasta. Nivelul său de încredere trebuie să fie crescut astfel încât să fie
de asemenea capabil să facă unele critici constructive, care sunt binevenite, deoarece el este
Utilizatorul final al sistemului.

3.4 SPECIFICA ȚIA SOFTWARE-ULUI

HTML

HTML sau Limbajul de Marcare Hypertext este standardullimbaj de marcarefolosit pentru a creaweb
pagini.

HTML este scris sub forma deelemente HTMLconstând din etichete închise înunghi
paranteze(ca <html>). Etichetele HTML vin de obicei în perechi, cum ar fi <h1> ș i </h1>, deș i
unele etichete reprezintă elemente goale ș i, prin urmare, sunt nepereche, de exemplu <img>. Prima etichetă într-o
perechea este eticheta de început, iar a doua etichetă este eticheta de sfârș it (ele sunt numite ș i etichete de deschidere)

etichete ș i etichete de închidere). Deș i nu este întotdeauna necesar, este o practică bună să adaugi un slash la etichete
care nu sunt asociate cu un tag de închidere.

Scopul unuinavigatoare webeste să citeș ti documente HTML ș i să le compui în vizibile sau


pagini web audibile. Browserul nu afiș ează etichetele HTML, dar foloseș te etichetele pentru a interpreta
conț inutul paginii. HTML descrie structura unui site websemanticaîmpreună cu indicii
pentru prezentare, făcând-o unlimbaj de marcaremai degrabă decât unlimbaj de programare.

Elementele HTML formează blocurile de bază ale tuturorwebsite-uri. HTML permiteimagini ș i obiectea fi
încorporat ș i poate fi folosit pentru a creaformulare interactiveOferă
un mijloc de a creastructurat
documenteprin denotarea structuralăsemanticapentru texte cum ar fi titluri, paragrafe, liste,linkuri,
citate ș i alte articole. Poate încorporascripturiscris în limbi precumJavaScriptcare afectează
comportamentul paginilor web HTML.

FISE DE STIL ÎN CADRE (CSS)

Este unlimbaj de foi de stilfolosit pentru a descrieaspect ș i formatareal unui document scris într-un
limbaj de marcare. Deș i este cel mai adesea folosit pentru a stilizapagini webș iinterfeț escris
înHTMLș iXHTMLlimba poate fi aplicată oricărui tip deXMLdocument
inclusivXML simplu, SVGș iXULCSS este o specificaț ie de bază aweb-ulș i aproape
toate paginile web folosesc foi de stil CSS pentru a-ș i descrie prezentarea.

CSS este conceput în principal pentru a permite separarea conț inutului documentului de document
prezentare, incluzând elemente precumdispunere, culori, ș ifonturi.[1]Această separare poate
îmbunătăț iț i conț inutulaccesibilitate, oferă mai multă flexibilitate ș i control în specificarea
caracteristicile prezentării, permite mai multor pagini să împărtăș ească formatarea ș i să reducă complexitatea
ș i repetiț ie în conț inutul structural.

CSS poate de asemenea permite ca aceeaș i pagină de markup să fie prezentată în stiluri diferite pentru diferite
metode de redare, cum ar fi pe ecran, în imprimare, prin voce (când este citit de un sistem bazat pe vorbire)
browser saucititor de ecran) ș i pebazat pe Braille, dispozitive tactile. Poate fi folosit ș i pentru a permite
pagina web pentru a se afişa diferit în funcţie de dimensiunea ecranului sau dispozitivul pe care este utilizată
vizualizat. În timp ce autorul unui document leagă de obicei acel document de un fiș ier CSS, cititorii pot
foloseș te un alt fiș ier de stil, poate unul de pe computerul lor, pentru a suprascrie cel pe care îl are autorul.
specificat. Cu toate acestea, dacă autorul sau cititorul nu a legat documentul de o foaie de stil specifică
stilul implicit al browserului va fi aplicat.

MySQL

MySQL este dezvoltat, distribuit ș i sus ț inut de Oracle Corporation. MySQL este o
sistemul de baze de date utilizat pe web rulează pe un server. MySQL este ideal atât pentru mici, cât ș i pentru mari
aplicaț ii. Este foarte rapid, fiabil ș i uș or de utilizat. Suportă SQL standard. MySQL poate fi
compilat pe un număr de platforme.

Datele din MySQL sunt stocate în tabele. O tabelă este o colecț ie de date corelate ș i aceasta
constă din coloane ș i rânduri. Bazele de date sunt utile atunci când stochează informaț ii în mod categoric.

CARACTERISTICI ALE MySQL:

Interne ș i portabilitate:

Scris în C ș i C++.

Testat cu o gamă largă de compilatoare diferite.

Funcț ionează pe multe platforme diferite.


Testat cu Purify (un detector comercial de scurgeri de memorie) precum ș i cu Val grind, un
Instrument GPL.

Utilizează un design de server cu mai multe straturi, cu module independente.

Securitate

Un sistem de privilegii ș i parole care este foarte flexibil ș i sigur, ș i care permite găzduirea -
verificare bazată

Siguranț a parolei prin criptarea întregului trafic de parole atunci când te conectezi la un server.

Scalabilitate ș i limite:

Suport pentru baze de date mari. Folosim MySQL Server cu baze de date care conț in 50
milion de înregistrări. De asemenea, ș tim de utilizatori care folosesc MySQL Server cu 200.000 de tabele ș i
aproximativ [Link] de rânduri.

Suport pentru până la 64 de indexuri pe tabel (32 înainte de MySQL 4.1.2). Fiecare index poate consta
de 1 la 16 coloane sau părț i de coloane. Lăț imea maximă a indexului este de 767 de bytes
pentru tabele InnoDB, sau 1000 pentru MyISAM; înainte de MySQL 4.1.2, limita este de 500 de bytes. O

indexul poate folosi un prefix al unei coloane pentruCARACTER, VARCHAR, BLOB, sauTEXTtipuri de coloane.

CONEXIUNE

Clienț ii se pot conecta la MySQL Server folosind mai multe protocoale:

Clienț ii se pot conecta folosind socket-uri TCP/IP pe orice platformă.

Pe sistemele Windows din familia NT (NT, 2000, XP, 2003 sau Vista), clienț ii pot
conectează-te folosind pipe-uri denumite dacă serverul este pornit cu--activează-nume-
ț eavăopț iune. În MySQL 4.1 ș i versiuni ulterioare, serverele Windows suportă de asemenea memoria partajată
conexiuni dacă au început cu--memorie-partajatăopț iune. Clienț ii se pot conecta prin
memorie partajată folosind opț iunea --protocol=memory.

Pe sistemele UNIX, clienț ii se pot conecta folosind fiș iere socket de domeniu Unix.

LOCALIZARE

Serverul poate oferi mesaje de eroare clienț ilor în multe limbi.

Toate datele sunt salvate în setul de caractere ales.

CLIENȚI Ș I UNELTE:

MySQL include mai multe programe client ș i utilitare. Acestea includ atât comenzi-
programe de linie precummysqldumpș imysqladmin, ș i programe grafice precum
caMySQL Workbench.

Serverul MySQL are suport încorporat pentru instrucț iuni SQL pentru a verifica, optimiza ș i
repara tabelele. Aceste declaraț ii sunt disponibile din linia de comandă prin
themysqlcheckclient. MySQL include de asemeneamyisamchk, un command-line foarte rapid
un utilitar pentru efectuarea acestor operaț iuni pe tabele MyISAM.

Programele MySQL pot fi invocate cu opț iunea --help sau -? pentru a obț ine ajutor online
asistenț ă.

DE CE SĂ UTILIZĂM MySQL:

• Conducerea RDBMS open-source

• U ș urinț a în utilizare – Fără extra

Rapid

Robust
• Securitate

• Suport pentru multiple sisteme de operare

• Gratuit

• Asisten ț ă tehnică

• Suport pentru baze de date mari – până la 50 de milioane de rânduri, limita de dimensiune a fi ș ierului de până la 8 milioane TB

JAVA SCRIPT:

JavaScript este limbajul de scripting al Web-ului. Toate paginile HTML moderne folosesc JavaScript.
limbajul de scripting este un limbaj de programare uș or. Codul JavaScript poate fi inserat în
orice pagină HTML, ș i poate fi executată de toate tipurile de browsere web. JavaScript este uș or de învăț at.

DE CE SĂ FOLOSEȘ TI JAVASCRIPT:

JavaScript este una dintre cele 3 limbaje pe care toț i dezvoltatorii web trebuie să le înveț e:

HTML pentru a defini con ț inutul paginilor web

2. CSS pentru a specifica structura paginilor web

3. JavaScript pentru a specifica comportamentul paginilor web

Exemplu
x = [Link]("demo"); //Găsiț i elementul HTML cu id="demo"
Salut JavaScript //Schimbaț i conț inutul elementului HTML

[Link]() este una dintre cele mai utilizate metode HTML DOM.

ALTE UTILIZĂRI ALE JAVASCRIPT-ULUI:

Ș terge elementele HTML

Creează noi elemente HTML

Copiaț i elementele HTML


În HTML, JavaScript este o secvenț ă de instrucț iuni care pot fi executate de web
browser.

INSTRUCȚIUNI JAVASCRIPT:

St Statements-urile JavaScript sunt "comenzi" pentru browser.


Scopul declaraț iilor este de a spune browserului ce să facă.
Această instrucț iune JavaScript îi spune browser-ului să scrie "Hello Dolly" într-un HTML
element cu id="demo"

Punct ș i virgulă
Punctul ș i virgula separă instrucț iunile JavaScript.
În mod normal, adaugi un punct ș i virgulă la sfârș itul fiecărei instrucț iuni executabile.
Folosirea punctelor ș i virgulilor face posibilă scrierea multor declaraț ii pe o singură linie.

COD DE JAVASCRIPT:

Codul JavaScript (sau doar JavaScript) este o secvenț ă de instrucț iuni JavaScript.
Fiecare declaraț ie este executată de browser în ordinea în care sunt scrise.
Acest exemplu va manipula două elemente HTML:
Exemplu
[Link]("demo").innerHTML="Bună Dolly";
[Link]("myDIV").innerHTML="Ce mai faci?";
PROPRIETĂȚI JAVASCRIPT:
Proprietăț ile sunt valorile asociate cu un obiect JavaScript.

Un obiect JavaScript este o colecț ie de proprietăț i neordonate.

Proprietăț ile pot fi de obicei modificate, adăugate ș i ș terse, dar unele sunt doar pentru citire.

PHP:

CE ESTE PHP?

PHP este un acronim pentru „PHP Hypertext Preprocessor”

PHP este un limbaj de scripting open source, folosit pe scară largă

Scripturile PHP sunt executate pe server


PHP nu costă nimic, este gratuit de descărcat ș i folosit

CE ESTE UN FIȘ IER PHP?

Fiș ierele PHP pot conț ine text, HTML, CSS, JavaScript ș i cod PHP

Codul PHP este executat pe server, iar rezultatul este returnat browserului ca text simplu.
HTML

Fiș ierele PHP au extensia ".php"

CE POATE FACE PHP?

PHP poate genera conț inut dinamic pe pagină

PHP poate crea, deschide, citi, scrie, ș terge ș i închide fiș iere pe server.

PHP poate colecta datele formularului

PHP poate trimite ș i primi cookie-uri

PHP poate adăuga, ș terge, modifica date în baza ta de date

PHP poate restricț iona utilizatorii în accesarea unor pagini de pe site-ul dvs.

PHP poate cripta datele

Cu PHP nu eș ti limitat să generezi doar HTML. Poț i genera imagini, fiș iere PDF ș i chiar
Filme Flash. De asemenea, poț i să generezi orice text, cum ar fi XHTML ș i XML.

DE CE PHP?

PHP rulează pe diferite platforme (Windows, Linux, Unix, Mac OS X, etc.)

PHP este compatibil cu aproape toate serverele folosite astăzi (Apache, IIS, etc.)

PHP suportă o gamă largă de baze de date

PHP este gratuit. Descarcă-l de pe resursa oficială PHP:[Link]


CAPITOLUL 4
DESIGN

4.1 PROIECTAREA SISTEMULUI:


4.1.1INTRODUCERE ÎN UML:

Design UML

Limbajul de Modelare Unificat (UML) este un limbaj standard pentru specificarea,


vizualizarea, construirea ș i documentarea sistemului software ș i a componentelor sale. Este un
limaj grafic, care oferă un vocabular ș i un set de semantici ș i reguli. UML
se concentrează pe reprezentarea conceptuală ș i fizică a sistemului. Captură deciziile
ș i înț elegeri despre sistemele care trebuie construite. Este folosit pentru a înț elege, a proiecta,
configurează, menț ine ș i controlează informaț iile despre sisteme.
UML este o limbă pentru:
Vizualizare
Specificare
Construind
Documentare
Vizualizarea
Prin UML vedem sau vizualizăm un sistem existent ș i, în cele din urmă, vizualizăm cum
sistemul va fi după implementare. Dacă nu gândim, nu putem implementa.
UML ajută la vizualizarea modului în care componentele sistemului comunică ș i interacț ionează
unii cu alț ii.

Specificând
Specificarea înseamnă construirea de modele care sunt precise, clare ș i complete UML
abordează specificaț ia tuturor deciziilor importante de analiză, design ș i implementare
care trebuie să fie efectuate în dezvoltarea ș i implementarea unui sistem software.

Construcț ie
Modelele UML pot fi conectate direct la o varietate de limbaje de programare prin
maparea unui model din UML într-o limbă de programare precum JAVA sau C++ sau VB.
Ingineria înainte ș i ingineria inversă sunt posibile prin UML.

Documentare
Livrabilele unui proiect, pe lângă codare, sunt unele artefacte, care sunt critice în
controlul, măsurarea ș i comunicarea despre un sistem în timpul dezvoltării sale
cerinț e
etc...
4.2 Abordarea UML
Diagramă UML

Un diagramă este prezentarea grafică a unui set de elemente, cel mai adesea realizată ca o
graf conectat de vârfuri ș i arce. desenezi un diagramă pentru a vizualiza un sistem din
o perspectivă diferită, astfel încât un diagramă este o proiecț ie într-un sistem. Pentru toț i, cu excepț ia celor mai mulț i

sisteme triviale, un diagramă reprezintă o viziune eliminată a elementelor care compun un


sistem. Acelaș i element poate apărea în toate diagramele, doar în câteva diagrame sau în niciuna.
diagrame în mod absolut. În teorie, o diagramă poate conț ine orice combinaț ie de lucruri ș i
relaț iile. În practică, totuș i, apare un număr mic de combinaț ii comune,
care sunt consistente cu cele cinci cele mai utile perspective care alcătuiesc arhitectura
un sistem intensiv în software. Din acest motiv, UML include nouă astfel de diagrame:
1. Diagrama de clasă
2. Diagrama de obiecte
3. Diagrama cazului de utilizare

4. Diagramă de secven ț ă
5. Diagrama de colaborare
6. Diagrama stării
7. Diagrama de activitate
8. Diagrama componentelor
9. Diagrama de implementare

DIAGRAMĂ DE CAZ DE UTILIZARE:

Un diagramă de caz de utilizare în Limbajul de Modelare Unificat (UML) este un tip de diagramă comportamentală.

definit de ș i creat dintr-o analiză a cazului de [Link] sa este de a prezenta o imagine de ansamblu grafică a

func ț ionalitatea oferită de un sistem în termenii actorilor, obiectivele lor (reprezentate ca utilizări
cazuri), ș i orice dependenț e între aceste cazuri de utilizare.

Diagramele de caz de utilizare sunt incluse în mod formal în două limbaje de modelare definite de

OMG: limbajul de modelare unificat (UML) ș i limbajul de modelare a sistemelor (SysML)

Diagrama de cazuri de utilizare a proiectului nostru:


Înscriere

Recepț ie

Du-teladoctor

Iareț eta

medic pacient

farmacist

laboratorist

Rezumatdeexternare

Diagramă de clasă:
O clasă este o categorie sau un grup de lucruri care au atribute similare ș i comportamente comune.
Dreptunghiul este pictograma care reprezintă clasa, fiind împărț ită în trei zone. Zona din partea superioară
con ț ine numele, mijlocul; zona con ț ine atributele, iar cele mai joase zone arată
opera ț iuni. Diagramele de clasă oferă reprezentarea de la care lucrează dezvoltatorii. Clasă
diagrama ajută ș i în analiza.
Persoană
+string_nume
Spital
+numărul de vârstă
data_nașter_inumăr +name_string
+string_de_adresă +* +1
+string_adresă
+numărud letee
lo
fn +număr_de_telefon
+gen_string
+tm
i pdsiponb
i(li)
+datadeaderare() +state-uri()
dataexternări
+1

+*
Pacient

+sex_string Staf
+string de prescripție
alergii data
+string_de_calificare
+în_timp() certification_string
+timp_iesire() limbi
+workdutes()
+sărbători()

Personaladministrativ Personal tehnic


Personaloperaț iuni
+numele_șir_emp +string_nume
+string_nume details_string
+deprt_string +șir_locație
-număr_periodă_timp
+timpulJoint() +timpul_de_îmbinare()
+deschide_lista()
+închide_listă()

Medicul Recepț ioner Tehnician Laboratorist


Asistentă
+string_nume patient_details +număr_șir +name_string
+string_adresă +string_nume test_details
+adresă_string +problem_string address_string
număr_de_telefon +time_number
+string_de_specialitate +numărul_de_telefon age_string +numărul_contorului

+în_timp() +nume_opr() +numărul-camerei()


data_aderenței() +data_înscriere() +opr_time()
+ot_time() +total_opr()
+timp_dute()

chirurg

+tip_opr
+număr_gratuit
+block_string

+opr_time()
+săptămâna()
Diagrama de secvenț ă:

Un Diagrama de Secvență este un diagramă de interacțiune care subliniază timpul


ordonarea mesajelor; un diagramă de colaborare este un diagramă de interacțiune care
subliniază organizarea structurală a obiectelor care trimit și primesc
mesaje. Diagramelor de secvență și diagramelor de colaborare sunt izomorfe,
însemnând că poți lua unul și să-l transformi în celălalt.

Doctor Înscriere Recepție Pacient Laborator Farmacie rezumatdedescărcare

auten
ciftare()

2v
:e
iwappon
itment()

3:înregistrare()

4:trimitecerere()

c
u
n
rh
g
ă
e
a
r)tv
i(rle
v
e
n
rie
o
țfc
u
tat5:

6:du-te
la
laborator()

7
m
a
i:̆ edciamente()

8:pacienotk()

9tm
:rire
te
izuma
dtu
elscărcă()ir

10:externare pacient()

Diagrama de colaborare:
Un Diagrama de Colaborare, de asemenea, numită diagramă de comunicare sau
diagrama de interacțiune, este o ilustrație a relațiilor și interacțiunilor
între obiectele software. Conceptul este mai vechi de un deceniu, deși...
a fost rafinat pe măsură ce paradigmele de modelare au evoluat.
Stabilește o programare
10: Face o programare cu doctorul

Pacient Recepco
iner

4:confirmă întâlnirea
9:Solicită plată

Ia medicamente

Doctor disponibil
5:Consultă doctorul

8: pacient ok

2:face o programare la doctor

Doctor Asistentă

Asistă doctorul

Diagrama de implementare:

Un diagramă de implementare arată configurația procesării în timpul execuției


noduri și componentele care trăiesc pe ele. Diagramele de desfășurare abordează
viziunea statică a desfacerii arhitecturii. Ele sunt legate de componentă
diagrama în care un nod de obicei închide unul sau mai multe componente.
clientDesktop
Imprimantă

ServerLocalSpital

Serverdebazededate

Diagrame de stare:
Diagrama de stare arată stările unui obiect ș i reprezintă activităț ile ca săgeț i care leagă
state. Diagrama de activitate subliniază activităț ile. Fiecare activitate este reprezentată de un cerc rotunjit.

un dreptunghi mai îngust ș i mai oval decât iconiț a de stat. O săgeată reprezintă tranziț ia
de la o activitate la alta. Diagrama de activitate are un punct de plecare reprezentat prin umplut-
în cerc, ș i un punct final reprezentat de ț intă.
Intrăn
î sptial

Faceprogramări

S
up
un
v
-e
ă
id
ța
ig
no
c
s
ă
itir

nevn
i decat
Primeștetratament

e
e
fcu
tează
e
tse
tde
a
lborao
tc
ș
ru
impără
med
c
iamene
t

sevn
i decă
CAPITOLUL 5
IMPLEMENTAREA SISTEMULUI
5. IMPLEMENTARE:

5.1 Introducere:
Implementarea este etapa proiectului în care designul teoretic este transformat într-o
sistem de lucru. Astfel, acesta poate fi considerat cel mai critic stadiu în atingerea unui succes
un nou sistem ș i în a oferi utilizatorului încredere că noul sistem va funcț iona ș i va fi eficient.

Etapa de implementare implică o planificare atentă, investigarea sistemului existent ș i


este constrângeri privind implementarea, proiectarea de metode pentru a realiza trecerea ș i evaluarea
metode de schimbare.

5.2 Cod de probă:

[Link]
<!DOCTYPE html>

<html>

<body>

<table width="1350" height="640" border="1" >

<tr>

<td colspan="2" style="background-color:#FFF5EE;">

<h1>SISTEM DE MANAGEMENT AL SPITALELOR</h1>

<h3 align="center">PANOU DE ADMINISTRARE</h3>

</td>

</tr>

<tr>

<td style="background-color:#00FFFF;width:50px;height:400px;">

<table align="center">

<tr><td><form action="[Link]" align="center">


<input type="submit" align="center" value=" medic ">

</form></td>

</tr>

<tr>

<td><form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" asistentă ">

</form></td>

</tr>

<tr>

<td><form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" pacient

</form></td>

</tr>

<tr>

<td><form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" farmacist ">

</form></td>

</tr>

<tr>

<td><form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" laboratorist ">


</form></td><tr>

<td><form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" contabil ">

</form></td>

</tr>

</table>

</td>

<td style="background-color:#eeeeee;height:200px;width:400px;height:400px;"><h3
Software avansat, puternic, flexibil de gestionare completă pentru spital, clinică
ș i institute medicale. Integrează ș i facilitează toate zonele utilizatorului dintr-un spital:
<h3><h4 align="center">Administrator</h4>

<h4 align="center">Doctor</h4>

<h4 align="center">Pacient</h4>

<h4 align="center">Asistentă</h4>

<h4 align="center">Farmacist</h4>

<h4 align="center">Laboratorist</h4>

<h4 align="center">Contabil</h4>

</td>

</tr>

<tr>

<td colspan="2" style="background-color:#9ACD32;text-align:center;">

<table align="dreapta">

<th>

<tr>

<form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value="programare">


</form>

</tr>

<tr>

<form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" payment ">

</form>

</tr>

<tr>

<form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" banca de sânge ">

</form>

</tr>

<tr>

<form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value="medicină">

</form>

</tr>

<tr>

<form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" operaț iuni ">

</form>

</tr>

<tr>

<form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value="raport de naș tere">


</form>

</tr>

<tr>

[Link]

<input type="submit" align="center" value="raport de deces">

</form>

</tr>

<tr>

<form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value="alocare pat">

</formular>

</tr>

</table>

</td>

</tr></table></body></html>

[Link]
<!DOCTYPE html>

<html>

<body>

<table width="1350" height="640" border="1" >

<tr>

<td colspan="2" style="background-color:#FFF5EE;">


<h1> SISTEM DE MANAGEMENT AL SPITALELOR </h1>
<h3 align="center">PANOU DE ADMINISTRARE</h3>

</td>

</tr>

<tr>

<td style="background-color:#00FFFF;width:50px;height:400px;">

<table align="center">

<tr>

<td><form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" asistentă ">

</form></td>

</tr>

<tr>

<td><form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" pacient

</formular></td>

<tr>

<td><form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" farmacist ">

</form></td>

</tr>

<tr>

<td><form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value="laboratorist">

</form></td>
<tr>

<td><form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" accountant ">

</form></td>

</tr>

</table>

</td>

<td style="background-color:#eeeeee;height:200px;width:400px;height:400px;">

<?php

localhost

$username='root';

password

spital

$con=mysql_connect($host,$username,$password);

mysql_select_db($dbname);

$rezultat = mysql_query("SELECT * FROM doctor");

<h4 align='center'> lista doctorilor </h4>

echo "<table border=1"


nr.
oraș </th><th>vârstă</th></tr>

while($row = mysql_fetch_array($result))

echo "<tr>";

<td>

<td>

<td>
<td>

<td>

<td>

echo "</tr>";

echo "</tabel>";

mysql_close($con);

?>

<br><br>

<table align="right">

<th>

<tr>

<form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" adaugă un medic nou ">

</form>

</tr>

<tr>

<form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" delete doctor ">

</form></tr>

<tr>

<form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" viewcomplete ">


</form>

</tr>

<tr>

<form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" acasă ">

</form>

</tr></table>

</td>

</tr><tr>

<td colspan="2" style="background-color:#9ACD32;text-align:center;">

<table align="dreapta">

<th>

<tr><form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value="programare">

</form>

</tr><tr><form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value="plată">

</form>

</tr><tr><form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" bancă de sânge ">

</form>

</tr><tr>

<form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" medicine ">

</form>
</tr><tr><form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" operations ">

</form>

</tr><tr>

<form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value="raport de naș tere">

</form>

</tr><tr><form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" raport de moarte ">

</form>

<tr><form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value="alocare pat">

</form>

</tr></th> </tabel>

</td></tr></table>

</body>

</html>

[Link]
<!DOCTYPE html>

<html>

<body>

<table width="1350" height="640" border="1" ><tr>

<td colspan="2" style="background-color:#FFF5EE;">


SISTEM DE GESTIONARE A SPITALELOR

<h3 align="center">PANOU DOCTOR</h3>

</td>

</tr>

<tr>

<td style="background-color:#00FFFF;width:50px;height:400px;">

<table align="center">

<tr> <td><form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value="Programare ">

</form> </td></tr>

<tr> <td><form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" perscription ">

</form> </td> </tr>

<tr> <td> <form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" Opera ț iune ">

</form> </td></tr>

<tr> <td><form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" Adaugă Medicamente ">

</form></td></tr>

<tr> <td> <form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" Add Tests ">

</form></td>

</table>

</td>

<td style="background-color:#eeeeee;height:200px;width:400px;height:400px;">
<h2 align="center"> Întâlniri </h2>

<?php

$host='localhost';

$username='root';

password

spital

$con=mysql_connect($host,$username,$password);

mysql_select_db($dbname);

$result = mysql_query("SELECT * FROM appointment WHERE d_id='$a'");

echo "<table border=1 align=center> <tr> <th>[Link]</th> <th>pid</th> <th>nume</th>"


problemă

while($row = mysql_fetch_array($result))

echo "<tr>";

<td>

<td>

<td>

<td>

<td>

<td>

<td>

echo "<td>" ;?> <form action="[Link]" align="center" method="POST">

<input type="hidden" name="sno" value=" <?php echo $row['s_no']; ?> ">

<input type="hidden" name="pid" value=' <?php echo $row['p_id']; ?> '>


<input type="submit" align="center" value=" actualiza

</form> <?php echo "<td>";

echo "</tr>";

echo "</table>";

mysql_close($con);

?>

<br><br>

<table align="center">

<tr>

<td><form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value="toate programările">

</form> </td>

<td><form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" pending Appointment ">

</form> </td>

<td> <form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value=" întâlnire viitoare

</form> </td>

<td><form action="[Link]" align="center">

<input type="submit" align="center" value="Programare finalizată">

</form></td></table>

</td></tr>

<tr>

<td colspan="2" style="background-color:#9ACD32;text-align:center;">


Numele doctorului
</td> </tr> </table>

</table></body></html>
CAPITOLUL 6
TESTARE

6.1 INTRODUCERE ÎN TESTAREA SISTEMULUI:


Scopul testării este de a descoperi erori. Testarea este procesul de a încerca să descoperi
fiecare defect sau slăbiciune concepută într-un produs de lucru. Oferă o modalitate de a verifica

func ț ionalitatea componentelor, subansamblurilor, ansamblurilor ș i/sau a unui produs finit Este
procesul de exercitare a software-ului cu intenț ia de a asigura că

Sistemul software îndepline ș te cerin ț ele ș i a ș teptările utilizatorilor ș i nu e ș uează într-o


mod inacceptabil. Există diferite tipuri de teste. Fiecare tip de test abordează o testare specifică
cerinț ă.

TIPURI DE TESTARE:
Testarea unităț ilor:

Testarea unitară implică proiectarea cazurilor de testare care validează că logica internă a programului este
funcț ionează corect ș i că inputurile programului generează outputuri valide. Toate ramificaț iile decizionale ș i

fluxul intern de cod ar trebui să fie validat. Este testarea unită ț ilor individuale de software ale
aplicaț ie .se finalizează după terminarea unei unităț i individuale înainte de integrare. Aceasta este o
testare structurală, care se bazează pe cunoș tinț e despre construcț ia sa ș i este invazivă. Testele unităț ii efectuează

teste de bază la nivel de componentă ș i testarea unui proces de afaceri, aplicaț ie ș i/sau sistem specific
configurare. Testele unitare asigură că fiecare cale unică a unui proces de afaceri funcț ionează corect
la specificaț iile documentate ș i conț ine cadre clar definite pentru intrări ș i rezultate aș teptate.

Testare de integrare:

Testele de integrare sunt concepute pentru a testa componentele software integrate pentru a determina dacă acestea

de fapt rulează ca un singur program. Testarea este condusă de evenimente ș i este mai preocupată de elementele de bază

rezultatul ecranelor sau câmpurilor. Testele de integrare demonstrează că, deș i componentele au fost
satisfacț ia individuală, aș a cum este demonstrată prin testarea unităț ii cu succes, combinaț ia componentelor este

corectă ș i consistentă. Testarea de integrare este destinat în mod special să expună problemele care
apar din combinaț ia componentelor.
Test funcț ional:
Testele funcț ionale oferă demonstraț ii sistematice că funcț iile testate sunt disponibile ca
specificate de cerinț ele de afaceri ș i tehnice, documentaț ia sistemului ș i manualele utilizatorului.

Testarea funcț ională se concentrează pe următoarele elemente:

Input valid clasele de intrare valide trebuie să fie acceptate.

Input invalid Clasele de input invalid identificate trebuie respinse.

Funcț ii funcț iile identificate trebuie să fie exercitate.

Rezultatul Clasele identificate ale rezultatelor aplicaț iei trebuie folosite.

Sisteme/Proceduri: sistemele sau procedurile de interfaț ă trebuie să fie invocate.

Organizarea ș i pregătirea testelor funcț ionale se concentrează pe cerinț e, funcț ii cheie sau
cazuri speciale de testare. În plus, acoperire sistematică referitoare la identificarea fluxurilor de procese de afaceri;

câmpurile de date, procesele predeterminate ș i procesele succesive trebuie considerate pentru testare.
Înainte ca testarea funcț ională să fie finalizată, teste suplimentare sunt identificate ș i valoarea efectivă a
testele actuale sunt determinate.

Test de sistem:

Testarea sistemului asigură că întregul sistem software integrat îndeplinește


cerințe. Testează o configurație pentru a asigura cunoscut și previzibil
rezultate. Un exemplu de testare a sistemului este sistemul orientat pe configurație
testare de integrare. Testarea sistemului se bazează pe descrierile proceselor și fluxurile,

subliniind legăturile procesului pre-condus și punctele de integrare.

Testarea White Box:


Testarea White Box este un test în care testerul de software are
cunoștințele despre funcționarea internă, structura și limbajul software-ului, sau
cel puțin scopul său. Este un scop. Este folosit pentru a testa domenii care nu pot fi

ajuns dintr-un nivel de cutie neagră.

Testarea Cutiei Negre:


Testarea Black BoxTesting este testarea software-ului fără nicio cunoștință despre

funcționarea internă, structura sau limbajul modulului testat. Cutie neagră


testele, ca majoritatea celorlalte tipuri de teste, trebuie să fie scrise dintr-o sursă definită

document, cum ar fi documentul de specificație sau documentul de cerințe, cum ar fi

document de specificație sau cerințe. Este un test în care software-ul


sub test este tratat ca o cutie neagră. Nu poți "vedea" în ea. Testul
oferă intrări și răspunde la ieșiri fără a lua în considerare cum
software funcționează.

TestareUnităț i:

Testarea unității este de obicei efectuată ca parte a unui cod combinat și unit
faza de testare a ciclului de viață al software-ului, deși nu este neobișnuit ca codarea

și testarea unității să fie efectuată în două faze distincte.

Strategia ș i abordarea testării


Testele de teren vor fi efectuate manual și testele funcționale vor fi
scris în detaliu.

Obiectivele testului
Toate câmpurile trebuie să funcț ioneze corect.

Pagini trebuie să fie activate din linkul identificat.


Ecranul de intrare, mesajele ș i răspunsurile nu trebuie să fie întârziate.

Caracteristici de testat
Verificaț i că intrările sunt în formatul corect
Nu ar trebui să fie permise intrări duplicate

Toate linkurile ar trebui să ducă utilizatorul la pagina corectă.

Testarea integrării:
Testarea integrării software-ului este testarea integrării incrementale a două sau mai multe
componente software integrate pe o singură platformă pentru a produce defecț iuni cauzate de interfaț ă
defecte.

Sarcina testului de integrare este de a verifica dacă componentele sau aplicaț iile software, de exemplu.
componente într-un sistem software sau - cu un pas mai sus - aplicaț ii software la nivel de companie -
interacț ionează fără eroare.

Rezultatele testului:

Toate cazurile de test menț ionate mai sus au trecut cu succes. Nu au fost întâmpinate defecte.

Testare de Acceptare
Testarea de acceptare a utilizatorului este o fază critică a oricărui proiect și necesită

participare semnificativă din partea utilizatorului final. De asemenea, asigură că sistemul

îndeplinește cerințele funcționale.

rezultate_test

Toate cazurile de test menționate mai sus au trecut cu succes. Fără defecte

întâlnit.
CAPITOLUL 7
IMAGINI EXEMPLARE
PAGINA DE AUTENTIFICARE
PANOU ADMIN
ADAUGAREA DETALIILOR NOULUI ANGAJAT:
Modul doctor
Detalii despre operaț iune:
Creează detalii ale opera ț iunii:
Adăugaț i detalii despre angajat:
Alocarea paturilor:
Formular de înregistrare a pacientului:
Stare de sânge:
Întâlniri:
Detalii de plată:
Raport de naș tere:
Raport de deces:
[Link]:

Deoarece introducem detalii ale pacienților electronic în


Sistem de Management al Spitalului”, datele vor fi securizate. Folosind această aplicație
putem recupera istoricul pacientului cu un singur clic. Astfel, procesarea
informația va fi mai rapidă. Garantăm întreținerea exactă a pacienților
detalii. Reduce cu ușurință sarcina de contabilitate și, prin urmare, reduce munca umană
efort și crește viteza acurateții.
9. BIBLIOGRAFIE

1. Programare Website PHP MySQL: Problemă - Design - Soluț ie de Chris


Lea, Mike Buzzard, Dilip Thomas, Jessey White-Cinis
2. Începerea dezvoltării web cu PHP5, Apache ș i MySQL (Programator la
Programator) de Elizabeth Naramore
3. Aplicaț ii de baze de date MySQL/PHP, ediț ia a 2-a de Brad Bulger
4. Cum să faci totul cu PHP ș i MySQL de Vikram Vaswani

S-ar putea să vă placă și