Universitatea de Tehnologie = CAD/CAM
Inginerie industrială Clasa a treia
CAD/CAM
Tehnologia CAD/CAM
Povestea CAD/CAM a fost accelerată la începutul anilor 1950. Până în anul
2012 a devenit una dintre tehnologiile supreme disponibile pe planeta Pământ.
Este utilizat în aproape toate domeniile ingineriei, dar în principal în
ramurile ingineriei mecanice. Dezvoltarea în domeniu este încă
câș tigând viteză.
Tehnologia CAD = Tehnici de proiectare + Computere.
Procesul CAD este subgrupa procesului de design.
Procesul CAM este un subset al Procesului de Fabricatie.
Integrarea CAD ș i CAM duce la automatizare. (după cum se arată mai jos)
Dr. Amjad Barzan Abdulghafour
Universitatea de Tehnologie = CAD/CAM
Inginerie Industrială Clasa a treia
2. Proiectare asistată de calculator (CAD):
În general, un pachet de proiectare asistată de calculator (CAD) are trei
componente: a) Design, b) Analiză ș i c) Vizualizare, aș a cum este arătat în
schiț ă. O scurtă descriere a acestor componente urmează.
a)Design: Designul se referă la modelarea geometrică, adică modelarea 2-D ș i 3-D.
inclusiv, redactare, crearea pieselor, crearea desenelor cu diverse vederi ale
parte, ansambluri ale părț ilor, etc.
b) Analiză: Analiza se referă la analiza cu elemente finite, optimizare ș i altele.
analize inginereș ti bazate pe calcule numerice. În general, un model geometric este mai întâi
creat ș i apoi modelul este analizat pentru sarcini, tensiuni, moment de inerenț ă,
ș i volum, etc.
c)Vizualizare: Vizualizarea se referă la grafica pe calculator, care include:
redare a unui model, crearea diagramelor cu felii, grafice de contur, umbrire a unui model
dimensionare, animaț ie, etc.
Fiecare dintre aceste trei domenii a fost dezvoltat extensiv în ultimii 30 de ani.
Numeroase căr ț i sunt scrise pe fiecare dintre aceste subiecte ș i cursuri sunt disponibile
prin intermediul instituț iilor academice ș i al industriei.
Dr. Amjad Barzan Abdulghafour
Universitatea de Tehnologie = CAD/CAM
Inginerie Industrială Clasa a Treia
Majoritatea pachetelor CAD comerciale (software) constau doar dintr-un singur
component: design sau analiză sau vizualizare. Cu toate acestea, câț iva dintre furnizori
am dezvoltat un pachet integrat care include nu doar aceste trei domenii, ci ș i
include de asemenea software-ul de fabrica ț ie (CAM). Datorită stocării mari
cerinț ă, pachete integrate utilizează fie un workstation UNIX, fie un mainframe
platformă, ș i nu platforma populară de PC. Odată cu îmbunătă ț irea în PC
viteza de calcul, este doar o chestiune de timp înainte să vedem un pachet integrat
rulează pe un PC. CAD a revoluț ionat practica modernă de inginerie; mic ș i
companiile mari o folosesc de asemenea, cheltuind câteva miliarde de dolari pentru achiziț ia iniț ială
sau în chirie. Locurile de muncă legate de CAD sunt foarte căutate ș i noii absolvenț i au
avantaj fa ț ă de colegii lor seniori, deoarece sunt mai la curent ș i mai
productiv.
3. Fabricarea asistată de computer (CAM):
CAM este următoarea etapă a CAD. O piesă creată în CAD poate fi
descărcat ș i fabricat, fără ca o mână umană să atingă partea.
Procesul se nume ș te CAM ș i implică CAD, re ț elistică ș i NC.
programare, aș a cum este arătat mai jos.
Dr. Amjad Barzan Abdulghafour
Universitatea de Tehnologie = CAD/CAM
Inginerie industrială Clasa a Treia
4. Istoria CAD/CAM:
Conceptul de CAD ș i CAM este relativ nou. Utilizarea este legată
o dată cu dezvoltarea calculatoarelor. Aplicarea efectivă a CAD/CAM în
industria, academia ș i guvernul au aproximativ 30 de ani.
Cursuri formale în CAD ș i Analiza Elementelor Finite (FEA) au fost introduse
în anii 1970. Principalul impuls al aplicaț iilor CAD a venit în anii 1980, cu
disponibilitatea PC-urilor ș i staț iilor de lucru. În prima sa etapă de utilizare, foarte puț ine
companiile de inginerie îș i puteau permite cheltuiala cu calculatoarele mainframe;
totuș i, PC-urile ș i staț iile de lucru au evoluat în soluț ii accesibile ș i adecvate
platformă pentru a sus ț ine pachete CAD cuprinzătoare care ini ț ial au fost
proiectat să ruleze pe platforma mainframe. O scurtă istorie a evoluț iei
de CAD/CAM, conform decadelor ș i principalelor CAD/CAM
dezvoltările, sunt subliniate mai jos.
anii 1960
Dezvoltarea în cercetarea graficii computerizate interactive
Sistemul Sketchpad dezvoltat de Ivan Sutherland în 1962
Termenul CAD a fost creat
• Primul software comercial major CAD/CAM disponibil: CADAM de la Lockheed, în
1965
Sistemul de afiș are la distanț ă Graphics 1 dezvoltat de Bell Telephone
anii 1970
•Aplicarea CAM în guvern, industrie ș i academia
• Organizaț ie naț ională formată
Începutul utilizării graficii computerizate
Sistem turn-key disponibil pentru redactare
Software pentru modelarea wireframe ș i a suprafeț elor a devenit disponibil
• Calculul proprietăț ilor de masă ș i software-ul FEA au devenit disponibile
• Generarea benzii NC, verificarea ș i software-ul pentru circuite integrate au devenit disponibile
Dr. Amjad Barzan Abdulghafour
Universitatea de Tehnologie = CAD/CAM
Inginerie Industrială Clasa a treia
anii 1980
CAD/CAM utilizat pentru cercetarea ș i dezvoltarea ingineriei
• Teorii ș i algoritmi noi CAD/CAM dezvoltaț i
• Integrarea CAD/CAM
Software-ul de modelare solidă a devenit disponibil
Utilizarea PC-urilor ș i a staț iilor de lucru a început
anii 1990
Conceptul de inginerie concurrentă dezvoltat
• Utilizarea crescută a CAD/CAM pe PC-uri ș i staț ii de lucru
Îmbunătăț iri în hardware ș i software
Dr. Amjad Barzan Abdulghafour
Universitatea de Tehnologie = CAD/CAM
Inginerie Industrială Clasa a treia
CAD/CAM
5. Procesul de proiectare
Procesul de design este segmentat în ș ase etape, detalii despre care
a fost arătat în figura de mai jos. Procesul de proiectare este repetitiv, precum ș i
creativ. Sarcinile repetitive pot fi efectuate de calculatoare; cu toate acestea,
sarcinile creative (etapele 1 ș i 2) sunt întotdeauna realizate doar asupra ființ ei umane.
Arată în această figură.
Etapa 1: Recunoa ș terea faptului că există o nevoie pentru un nou produs pentru
func ț ia inten ț ionată. Poate include, de asemenea, modificarea în cele existente
produs.
Dr. Amjad Barzan Abdulghafour
Universitatea de Tehnologie = CAD/CAM
Inginerie Industrială Clasă a treia
Etapa 2: Problema este complet definită în termeni de funcț ionalitate ș i îndeplinirea altor
cerinț e precum ergonomic, date de performanț ă, statutare, etc.
Stadiul 3: Proiectul trece prin sinteză, îmbinând diferitele sale elemente.
Analiza produsului la etapa 4 scoate la iveală slăbiciunile ș i, astfel, slăbiciunile pot
fi luat în considerare pentru îmbunătăț ire. Acest proces se repetă până când se ajunge la un rezultat acceptabil
Design realizat.
Etapa 5: Designul optimizat este revizuit din punct de vedere al
performan ț ă a ș teptată. Acest lucru poate fi realizat prin modelarea prototipurilor ș i
testare împotriva standardului stabilit.
Etapa 6: Etapele 4 ș i 5 sunt repeatate până când se obț ine un design acceptabil ș i optimizat.
realizat. Aceste etape sunt practic iterative prin natura lor. Iteraț ia depinde de
creativitatea, ingeniozitatea (abilitatea de a concepe) ș i experienț a designerilor
ș i software-ul (instrumentele) disponibile. Procesul (etapa 1 ș i 2) este uman
dependent în timp ce etapele 3, 4, 5 ș i 6 (patru etape) sunt bazate pe computer
(CAD).
(A) Modelare geometrică: - Implică existenț a unei graficii pe calculator
ecran ș i o anumită interacț iune cu computerul pentru a genera geometria ș i
topologia părț ii.
(B) Analiza ingineriei: -Comunică cu baza de date pentru a recupera
descrierea păr ț ii ș i cu utilizatorul pentru a ob ț ine constrângerile de proiectare,
condiț ii de frontieră ș i alte detalii ale analizei.
(C) Modul de evaluare: -Permite utilizatorului să verifice corectitudinea,
manufacturabilitatea ș i detaliile de procesare ale piesei.
(D) Modulul de redactare ș i documentare: -Conț ine unele dintre ambele
tehnologii cele mai vechi ș i cele mai noi/Schiț area computerizată a desenelor de inginerie.
6. Hardware CAD:
Există, în esenț ă, două tipuri de dispozitive care constituie hardware-ul CAD: a)
Dispozitive de intrare, ș i b) Dispozitive de ieș ire. O scurtă descriere urmează.
Dr. Amjad Barzan Abdulghafour
Universitatea de Tehnologie = CAD/CAM
Inginerie Industrială Clasa a treia
6.1. Platforma CAD:
În general, putem rula software CAD pe trei tipuri diferite de CAD
platforme: Mainframe, Sta ț ie de lucru ș i PC. Când programele CAD au apărut pentru prima dată
au devenit disponibile, ele puteau fi rulate doar pe un calculator central. Cu toate acestea, pe măsură ce
PC-urile au devenit mai rapide ș i mai ieftine, aproape to ț i furnizorii CAD au
a introdus o versiune a software-ului său CAD care va funcț iona eficient pe un Pentium
sau un computer mai puternic. În prezent, cele mai populare platforme sunt PC-urile ș i
Staț ii de lucru. Popularitatea staț iilor de lucru provine din capacitatea lor de a se conecta uș or în reț ea
cu alte computere ș i, de asemenea, datorită capacită ț ii lor mari de stocare a memoriei.
Cu toate acestea, platforma PC rămâne cel mai preferat mediu pentru cei mai mul ț i ingineri.
Cre ș terea popularită ț ii platformei PC se poate atribui mai multor factori,
inclusiv, control total al utilizatorului, viteza, capacitatea de stocare a memoriei mari, uș urinț a de
upgrading hardware ș i întreț inerea acestuia, precum ș i costul total rezonabil.
6.2. Dispozitive de Intrare:
Acestea sunt dispozitivele pe care le folosim pentru a comunica cu computerul,
ș i furnizând contribuț ia noastră sub formă de text ș i grafică. Contributia text este
în principal furnizat prin intermediul tastaturii. Pentru input grafic, există mai multe
dispozitive disponibile ș i utilizate în func ț ie de mediul de lucru. O scurtă
descrierea acestor dispozitive este dată aici.
Dr. Amjad Barzan Abdulghafour
Universitatea de Tehnologie = CAD/CAM
Inginerie Industrială Clasa a treia
Mouse: Acesta este un dispozitiv potenț iometric, care conț ine mai multe variabile
rezistori care trimit semnale către computer. Funcț iile unui mouse includ
localizarea unui punct pe ecran, schi ț area, tragerea unui obiect, introducerea
valori, acceptând un comandament software, etc. Joystick-urile ș i mingile de urmărire sunt
analog cu un dispozitiv mouse ș i funcț ionează pe acelaș i principiu.
Digitalizatoare: Digitalizatoarele sunt utilizate pentru a contura o schiț ă sau alte entităț i 2-D prin
mutând un cursor peste o suprafaț ă plană (care conț ine schiț a). Poziț ia
cursorul oferă un feedback computerului conectat la dispozitiv.
Există fire electrice încorporate în direcț ii ortogonale care primesc
ș i transmite semnale între dispozitiv ș i computer. Dispozitivul este
practic un stilou stilizat sub formă de disc sau un pix liber, conectat la o tabletă.
Pixuri de lumină: software-ul CADAM de la Lockheed a utilizat acest dispozitiv pentru a efectua
inputul grafic. Un creion luminos arată ca un stilou ș i conț ine o fotocelă,
care emite un semnal electronic. Atunci când stiloul este îndreptat spre monitor
ecran, acesta detectează lumina, care este convertită într-un semnal. Semnalul este trimis la
computerul, pentru determinarea locului exact al stiloului pe
ecran monitor.
Ecrane tactile: Acest dispozitiv este integrat în ecranele monitoarelor,
de obicei, sub formă de suprapunere. Ecranul simte contactul fizic al
utilizatorul. Noua generaț ie de laptopuri este un bun exemplu de
acest dispozitiv.
Alte dispozitive de intrare grafică: În plus faț ă de dispozitivele descrise mai sus,
unele software CAD vor accepta input prin scanere de imagini, care pot copia un
desen sau schematic cu un aparat foto ș i un ansamblu de fascicul de lumină ș i convertiț i-l
într-o bază de date picturală.
Dispozitivele descrise mai sus sunt, în general, independente de CAD.
pachet utilizat. Toate pachetele software CAD comerciale conț in
driverele de dispozitiv pentru cele mai utilizate dispozitive de intrare. Dispozitivul
driverele facilitează o interacț iune lină între inputul nostru, software-ul ș i
Dr. Amjad Barzan Abdulghafour
Universitatea de Tehnologie = CAD/CAM
Inginerie industrială Clasa a treia
computerul. Un dispozitiv de intrare este evaluat pe baza următoarelor
factori
• Rezoluț ie •Repetabilitate
• Precizie • Linearitate
6.3. Dispozitive de ieș ire:
După crearea unui model CAD, de multe ori avem nevoie de o copie pe hârtie, folosind un dispozitiv de ieș ire.
Plottere ș i imprimante sunt folosite în acest scop. Un plotter este adesea folosit pentru a produce
desene ș i ansambluri de dimensiuni mari, în timp ce o imprimantă cu laser este adecvată pentru
furniza ț i o vedere 3-D a unui model. Majoritatea software-urilor CAD necesită un plotter pentru
producerea unei viziuni umbrite sau redimensionate.
7. Software CAD:
Software-ul CAD este scris în limbajele FORTRAN ș i C. FORTRAN
efectuează calculele, în timp ce limbajul C oferă vizualul
imagini. Pachetele CAD timpurii erau sisteme turn-key, adică, pachetele CAD
au fost vândute ca un pachet integrat de software ș i hardware, fără
flexibilitate pentru utilizarea hardware-ului de la al doilea furnizor (anii 1970 ș i 80). Aceste sisteme
erau bazate pe cuvânt de 16 biț i ș i erau incapabile de reț elistică. Modernul
Software-ul CAD utilizează sistemul de arhitectură deschisă, adică, furnizorii de software
nu proiectează ș i fabrică propriul hardware. Software-ul terț poate
fi folosit pentru a completa pachetul CAD de bază. Cel mai popular pachet CAD
va facilita integrarea Analizei prin Elemente Finite ș i alte CAD
software de la mai mulț i furnizori. De exemplu, preprocesorul IDEAS poate
lucrează cu aproape toate pachetele FEA pentru analize pre ș i post.
Reț elistică este o consideraț ie importantă în aplicaț iile software CAD.
Un model creat de un inginer trebuie să fie u ș or accesibil altora într-o
organizaț ie, care este conectată printr-un LAN sau prin alte mijloace. Designerul, analistul,
management, marketing, furnizor ș i altele împărtăș esc în general un model. Acesta este
inginerie concurrentă în acț iune, menț ionată anterior.
Dr. Amjad Barzan Abdulghafour
Universitatea de Tehnologie = CAD/CAM
Inginerie Industrială Clasa a III-a
8. Criteriile de evaluare CAD:
În pia ț a CAD actuală, ProE ș i AutoCAD sunt argumentabil
cel mai dominant software CAD. AutoCAD este practic un program 2-D, cu
o anumită capacitate de a crea modele 3D, în timp ce ProE este un CAD adevărat 3D
pachet. Pe lângă acest software, există mai multe alte software-uri CAD, enumerate
în secț iunea anterioară care are vânzări ce depăș esc 100 de milioane de dolari. Nimeni CAD
pachetul este potrivit pentru toț i utilizatorii CAD din lume. Produsul pe care îl oferim
proiectarea dictează tipul de pachet CAD de care avem nevoie. Un pachet CAD bun
include un software bun, precum ș i un hardware compatibil. Următoarele sunt o
o descriere scurtă a criteriilor generale pentru evaluarea unui pachet CAD.
Hardware: Cele mai dorite caracteristici ale unui hardware bun sunt:
Architectură deschisă
• Viteză mare, stocare mare
Dimensiune compactă
Componente ieftine
Actualizare accesibilă
În general, cele mai cuprinzătoare software-uri sunt scrise pentru
satisface aproape toate nevoile de modelare ale unui modelator, în consecin ț ă,
software-ul tinde să fie foarte complex ș i greu de învăț at. Pentru a crea un simplu
model, trecem prin mai mulț i paș i inutili ș i ne lipseș te intuiț ia
un program simplu ș i direct. ProE este un bun exemplu, unde noi
trebuie să treci prin mai multe straturi de meniuri pentru a crea un solid simplu. Pe
pe de altă parte, dacă am folosi un program CAD mai simplu, acelaș i solid poate fi
creat de doar câteva comenzi simple. Există mai mulț i alț i factori care
ar trebui să luăm în considerare atunci când evaluăm software-ul. Următoarele este un scurt
descrierea acestor factori.
Dr. Amjad Barzan Abdulghafour
Universitatea de Tehnologie = CAD/CAM
Inginerie Industrială Clasa a treia
•Sistem de operare: UNIX sau Windows/NT. PC-urile, în general, folosesc Microsoft
Windows, în timp ce, sistemul de operare pentru sta ț ii de lucru este Unix. Pentru o mare
Organizaț ie, Staț iile de lucru sunt preferabile.
•Interfa ț a utilizatorului: Cele mai populare programe CAD au comenzi bazate pe meniuri,
care este preferabil în comparaț ie cu vechiul sistem fără meniu, unde interfaț a utilizatorului
a fost complet prin răspunsul la comenzile software. Cel mai popular CAD
programele funcț ionează cu o interfată bazată pe meniu, cu o anumită intrare/ acț iune necesară
prin comenzile de comandă.
•Documenta ț ie ș i Suport: Învă ț area software-ului poate fi foarte dificilă dacă
software-ul duce lipsă de o bună documentaț ie. Documentaț ia vine de obicei sub formă
un manual al utilizatorului, o carte tutorial, un manual de comenzi ș i ajutor online.
Tendinț a recentă este de a oferi acces la documentaț ia menț ionată mai sus
prin intermediul Internetului, sau furniza ț i manualele pe un CD ROM. Unele CAD
furnizorii oferă asistenț ă tehnică suplimentară prin telefon – ProE este un
un exemplu foarte bun al acestui tip de sprijin.
•Între ț inere: Costul actualizărilor hardware ș i software poate fi semnificativ
impactul asupra deciziei companiilor mici ș i mijlocii de a alege un software
peste ceilalț i. Majoritatea furnizorilor de CAD trec printr-o actualizare, în medie,
la fiecare doi ani. De obicei, actualizarea hardware-ului nu este la fel de frecventă.
•Capacităț i de modelare: În general, un software CAD poate fi clasificat fie ca un
Un program 2-D sau 3-D. Dacă eram basic implicaț i în desene 2-D, orice bine
un software 2D stabilit, similar cu AutoCAD, ar fi suficient pentru nevoile noastre. Pe
pe de altă parte, dacă trebuie să creăm modele ș i ansambluri 3-D, vom fi mai bine
cu un modelator 3-D – ProE, SOLIDWORKS, etc.
•Uș urinț a modelării: Ca regulă generală, software-ul CAD de tip general, universal
este mult mai complex ș i mai dificil de învă ț at decât un CAD de scop special
pachet.
•Interfa ț a cu alte pachete CAD ș i transferabilitatea datelor: Un CAD
pachetul este folosit pentru a crea modele care vor fi folosite pentru analiză, fabricaț ie,
sau pentru alte aplica ț ii. Prin urmare, software-ul CAD ar trebui să fie capabil să
Dr. Amjad Barzan Abdulghafour
Universitatea de Tehnologie = CAD/CAM
Inginerie industrială Clasa a treia
transferul ș i acceptarea fiș ierelor din alte programe CAD sau CAM, fără
această dispoziț ie, programul CAD are o utilizare foarte limitată.
•Documenta ț ia de design: Pe lângă crearea unui model, software-ul ar trebui să fie
Capabil de a crea desenuri, ansambluri, dimensionare, diverse vederi
(izometric, ortogonal, etc.), etichete ș i atribute, etc.
9. Aplicaț ii de inginerie mecanică ale CAD:
Următoarea este o scurtă descriere a aplica ț iilor CAD în
inginerie mecanică.
•Desenare bidimensională: Aceasta este cea mai comună utilizare a unui pachet CAD.
Desenele D sunt folosite pentru fabricarea unui produs.
•Generare de rapoarte: Pentru a genera rapoarte ș i listă de materiale. Foi de calcul ș i
procesatoarele de text pot fi legate pentru a oferi o facilitate de scriere a rapoartelor.
•Modelare 3-D: Pentru a crea modelele de sârmă, de suprafa ț ă ș i solide. Modelarea 3-D
modelele sunt pentru verificarea conceptului, fabricare, FEA etc.
•Analiza prin Elemente Finite: Pachetul FEA este utilizat pentru preprocesare, analiză, ș i
analiza post-structurilor. Pentru această aplicaț ie, un pachet CAD conț ine atât
modulele de modelare ș i analiză.
• Fabricare: software-ul de fabricare este de obicei numit CAM ș i conț ine
Software CAD ca unul dintre componente. Software CAM oferă capabilităț i
de realizare a prelucrării pe 2 ș i 3 axe.
Dr. Amjad Barzan Abdulghafour
Universitatea de Tehnologie = CAD/CAM
Inginerie Industrială Clasa a treia
CAD/CAM
2. Grafica pe calculator: -Grafica pe calculator este interfa ț a dintre computer ș i utilizator
mediul de comunicare utilizat în sistemele de proiectare ș i desen asistate de computer.
Defini ț ia unui obiect este în principal geometrică; este convenabil să putem
afi ș aț i geometria păr ț ii pe un ecran de computer sau din orice dată dată
unghiul de vizualizare într-o varietate de dimensiuni. Această secț iune explică tehnicile pentru 2-D ș i
Grafică 3D ș i generarea de imagini realiste
2.1. Grafica Interactivă:- Grafica computerizată interactivă este utilizată în cinci moduri diferite
(1) pentru a modifica afiș ajul, adică pentru a schimba vederea, tipul de proiecț ie sau
atributele obiectului ș i cum ar fi culoarea, tipul liniei, stilul liniei, tipul suprafeț ei, rotaț ia
unghi (2) pentru introducerea datelor ș i modificarea datelor (3) În comandă ș i monitorizare
(4) pentru simulare ș i (5) pentru design.
2.2 Grafică în CAD: - Fiecare problemă în grafică pe computer ș i, prin urmare,
are trei părț i principale: o aplicaț ie, hardware ș i software.
a) O aplicaț ie: Este un program software scris de utilizator cu un scop specific
minte. O aplicaț ie ar fi desenul asistat de computer. O altă aplicaț ie ar putea
fie analiza cu elemente finite, fie proiectarea circuitelor. În orice caz, aplica ț ia este
specific pentru utilizarea particulară destinată sistemului grafic sau pentru
sistem de proiectare asistată de computer.
b) Hardware: Ecranele moderne de grafică pe calculator sunt simple în construc ț ie.
Ele constau în esenț ă din trei componente.
1- Monitor
2- Memorie Digitală
3- Controler de Afiș are
Dr. Amjad Barzan Abdulghafour
Universitatea de Tehnologie = CAD/CAM
Inginerie industrială Clasa a treia
Majoritatea afiș ajelor de grafică pe computer folosesc CRT, care este o matrice de discrete
celule, fiecare dintre care poate fi iluminată. O entitate grafică, cum ar fi o linie sau un cerc, este
reprezentat ca o serie de "puncte sau punctuleț e" pe ecran.
c) Software: Include programele necesare pentru a primi date grafice ș i a le pune
imaginea necesară pe ecran. Imaginea poate fi la fel de simplă ca o 2-D
wireframe sau cât mai complex ca 3-D. Software-ul grafic din program
prime ș te primitive geometrice precum linii, puncte ș i suprafe ț e ș i pictează
ele pe ecran sau pe dispozitivul de ieș ire conform atributelor obiectului.
Rezultatul acestui proces în trei paș i (aplicaț ie, hardware ș i software) este
ieș ire grafică.
Straturile unui program grafic CAD
Dr. Amjad Barzan Abdulghafour
Universitatea de Tehnologie = CAD/CAM
Inginerie Industrială Clasa a treia
2.3. Grafica bidimensională: -Pentru a desena imagini 2-D pe ecran,
trebuie să existe cel pu ț in două func ț ii sau subroutines disponibile în baza
pachet grafic. Primul este un subprogram MOVE (X.Y), care mută stiloul
la o locaț ie (x, y) fără a desena (cu stiloul ridicat al plotter-ului, sau
beam off în cazul unui CRT). A doua comandă este LINE(X,Y)
subrutină, care mută fascicolul la o locaț ie (x, y) cu stiloul în jos, astfel
trasarea unei linii. Exemple specifice alternative ale acestor comenzi apar în
diverse pachete grafice.
2.4. Grafica tridimensională: - În cazul graficii tridimensionale, un
coordonata z este adăugată la toate punctele. Rotirile trebuie să se ocupe de unghiuri în jurul
axiile x, y ș i z în loc de doar axa z. Secț iunile următoare vor discuta
operaț iunile necesare pentru a începe cu un obiect definit tridimensional, a-l plasa în
spaț iu în locaț ia corectă ș i desenarea acestuia pe un dispozitiv de ieș ire bidimensional.
Conceptele implică transformări tridimensionale, perspectivă ș i
proiec ț ii ortografice, transformări de vizualizare ș i fereastră-la-viewport
cartografiere, toate în trei dimensiuni.
Dr. Amjad Barzan Abdulghafour