ECHIPA - 9

ÎN ONORABILA CURTE SUPERIOARĂ DE JUSTIȚIE DIN ALLAHABAD,

UTTAR PRADESH (JURISDICȚIA CIVILĂ A WRIT-urilor)

ÎN MATERIE DE:

ANJALI…………………………...……………………….………………RECLAMANT

VERSUS

DIRECTOR ADJUNCT DE CONSOLIDARE………….....………RĂSPUNS 1

KUNDAN SINGH…………………………………..……….…………RĂSPUNZĂTOR 2
OFIȚER DE AȘ EZARE (CONSOLIDARE)…….………...….REPLIANT 3
OFICER DE CONSOLIDARE………….………….…………..……RESPONDENT 4
ROSHAN SINGH……….……………………………………...….….RECURS 5

CONSILIUL APARĂTORULUI PE MEMORANDUM PRIVIND

ÎN NUMELE RESPONDENTULUI ÎN NUMELE RESPONDENTULUI

Akash Verma(188263)

Numărul de rol pentru examen – 181850

Geetanjali Khurana(188211)

Numărul de înregistrare al examenului -- 182024

 CUVINTE ÎN CONȚINUT

TABELUL ABREVIERILOR……………………………………...…………….3
TABELUL AUTORITĂȚ ILOR………………………….…...………………………….4
DECLARAȚIE DE FAPTE............…………………….………………………….…..6
DECLARAȚIE DE JURISDICTIE………………...…………………………….…7
DECLARAȚ IA PROBLEMELOR…………………………………………………………...8
SUMARUL ARGUMENTELOR…………………………...………………………....9
ARGUMENTE AVANSATE………………………………...………...…………….11
RUGĂCIUNE…………………………………...……………………………..……..…....32

-SUBMISIUNE SCRISĂ PENTRU RESPONDENT

 TABEL DE ABREVIAȚII

ABREVIAȚII FORME COMPLETE

AER REPORTERUL ÎNTREGII INDII

SC CURTEA SUPREMĂ

HC ÎNALTA CURTE

& ȘI

Ors. ALTELE

U.P. UTTAR PRADESH

S. SECȚ IUNE

HSA LEGEA PRIVIND SUCCESIUNEA HINDU

U.P.Z.A. & L.R. ABOLIREA ZAMINDARI DIN U.P.

Ș I LEGEA REFORMELOR ÎN DOMENIUL FUNCIARE

ONORABIL ONORABIL

V. ș i Vs VERSUS

Ed. EDITIE

SCC CAZURI LA CURTEA SUPREME

-Săptămâna scrisă pentru pârât

 TABELUL AUTORITĂȚILOR

CAZURI

1. Syed Yakoob v. KS Radhakrishnan, 1964 AIR 477, 1964 SCR (5) 64

2. Surya Dev Rai împotriva lui Ram Chander Rai ș i al ț ii, LAWS(SC)-2003-8-89

3. Maqsoodan v. Statul UP, AIR 1983 SC 126

4. Statul MP v. Desh Raj, (2004) 13 SCC 199
5. Jamshed Hormusji Wadia v. Consiliul de Administra ț ie, Portul Mumbai, AIR 2004 SC 1815
6. Archna împotriva Directorului Adjunct de Consolidare 64999 din 2014 decis pe 27 martie 2015

7. Jaswant ETC v. Smt. Basanti Devi, Ordinul Nr. 86 din 1968 decis pe 02-04-1970
8. Vithalrao Ydhaorao Uttarwar ș i … v. Statul Maharashtra, AIR977 Bom 99
9. Atma Ram v. Statul Punjab, 1959 AIR 519, 1959 SCR Supl. (1) 748
10. Smt. Prema Devi vs Directorul Asociat al Consolidării, AIR 1970 All 238
11. Jagannath Bakshi Singh v. Statul Uttar Pradesh, 1962 AIR 1563 1963 SCR (1) 220
12. W.B. v. Kesoram Industries Ltd., AIR 2005 SC 1646
13. Amar Singh versus Baldev Singh, AIR, 1960 P&H 686 (F.B.)
14. India Cement Ltd. ș i alț ii v. Statul Tamil Nadu ș i alț ii [1990] 1 SCC 12
15. Statul U.P. vs. Raja Brahma Shah, AIR 1967 SC 661
16. S.P. Watel împotriva Statului U.P., AIR 1973 SC 1293
17. Ram Awalamb Vs. Jata Shankar, AIR 1969 All 526
18. Dulli V.s Imarti Devi, 196G All LJ (Rev).29)
19. Parshanti v. Dy. Director de Consolidare, AIR 1999 SC 1567
20. Rajiv Sarin v. Statul Uttarakhand, AIR 2011 SC 3081
21. Gramophone Co. din India Ltd. v. Birendra Bahadur Pandey, AIR 1984 SC 667
22. Gopi Chand v. Bhawani Devi, AIR 1964 Punj 272
23. Sooraj v. SDO Rehli, AIR 1995 SC 872
24. Tukaram Genba Jadhav ș i ORS împotriva lui Laxman Genba Jadhav ș i ANR. 1994 96 BOM
LR 227
25. Smt. Anjali Kaul & Anr. v. Narendra Krishna Zutshi & Alț ii, F.A.F.O. Nr. 369 din
2012
26. Uma Shanker v. Dy. Director de Consolidare, 1973 All WR (HC) 214, AIR 1973 All
407
27. Ramji Dixit v. Bhiruganath, 1964 All LJ 197= (AIR 1965 All 1 (FB))

-SUBMISIUNE SCRISĂ PENTRU RESPONDENT

 STATUTE

1. CONSTITU Ț IA INDIA
2. LEGEA SUCCESIUNII HINDUSE, 1956
3. LEGEA ÎNCHIDERII ZAMINDARILOR Ș I REFORMELOR AGRARE DIN U.P., 1950

CĂRȚI DE ÎNVĂȚAT

174THRAPORTUL COMISIEI DE DREPT

2. LEGEA HINDUSĂ A MULLA 23RDEDIȚ IE

3. DREPT CONSTITU Ț IONAL M.P. JAIN

4. R.R. MAURYA LEGEA PĂMÂNTULUI UTTARPRADESH
5. DOCUMENT DE CONSULTARE AL COMISIEI DE DREPT DIN INDIA DESPRE REFORME
DREPTUL FAMILIEI

SITE-URI WEB

[Link]://[Link]/
[Link]://[Link]/
[Link]

SUBMISIUNE SCRISĂ PENTRU RESPONDENT

 DECLARAȚIE DE FAPTE

1. Petentul (Anjali), fiica căsătorită a coproprietarului (Roshan Singh; R5) afirmă că

terenul în dispută (7000 de hectare) este situat în Uttar Pradesh ș i este o proprietate ancestrală.

După moartea bunicului ei, pământul a fost moș tenit de cei doi fii ai săi, Malik Singh ș i
R5 ș i fiii lor de asemenea. Toț i aceș tia la acel moment formau Familia Comună Hindu reglementată
prin legea Mitakshara a coparcenariatului hindus, al cărui R5 a fost 'Karta'.

3.R5 a executat un act de vânzare datat 16/11/2005, pentru unele porț iuni din terenul disputat în favoarea
un Kundan Singh (R2) ș i numele său a fost modificat în registrul de venituri împreună cu altele co-

distribuitori.

Toț i membrii Familiei Hindu Unite au consimț it la actul de vânzare executat în favoare
al R2, cu excepț ia fiicei Karta adică, a Petentului. Ea a depus o obiecț ie datată
4/4/2013 conform S.9(2) din Legea UPCH, 1953 pentru direcț ia de a efectua o partajare a ¼ din
partajaț i în proprietate ș i pentru a ș terge numele lui R2 din înregistrarea veniturilor, în locul acesta adăugaț i numele ei

împreună cu alț i co-participanț i.

5. Conform Petentului, numele din registrul de venituri a fost mutat pe baza unui act nul.
act de vânzare (datat 16/11/2005), astfel numele era supus ș tergerii.

6. Ofiț erul de consolidare (R4) a susț inut că Codul de Procedură Civilă din 1908 nu este aplicabil
cu excepț ia terenului pentru care a fost făcută o declaraț ie conform S.143 din UPZALR
Legea din 1950 ș i prevederile H.S.A. din 1956 nu sunt aplicabile terenurilor agricole.
petiț ionara, fiind fiica căsătorită, nu este un moș tenitor conform S.171 din Legea UPZALR, 1950.
Prin urmare, obiecț ia depusă de Petent nu a fost admisibilă, iar pe baza unor astfel de constatări,
obiecț ia petentului a fost respinsă ș i terenul a fost împărț it între cei înregistraț i
proprietarii înregistraț i ai terenului.

7. Reclamantele a depus o contestaț ie împotriva ordinii menț ionate mai sus. Ofiț er de stabilire a consolidării
(R3) a confirmat concluziile Ofiț erului de Consolidare ș i a respins apelul printr-o ordonanț ă datată
15/3/2014

8. Petentul a depus o revizuire împotriva ordonanț ei menț ionate anterior, Directorul Adjunct al
Consolidarea (R1), prin ordonanț a datată 15/6/2014, a respins revizuirea.

9. Prin urmare, această cerere a fost depusă la Onorabila Curte contestând ordonanț a datată
15/6/2014 de către Directorul Adjunct al Consolidării (R1).

SUBMISIUNE SCRISĂ PENTRU RĂSPUNZĂTOR

 DECLARAȚIE DE JURISDICȚIE

ONORABILA ÎNALTA CURTE DE JUDECATĂ DE LA ALLAHABAD EXERCIȚ II

JURISDICTIE DE A AUDIA Ș I A JUDECA PESTE MATERIE SUB
ARTICOLUL 226(1)1A CONSTITUȚ IEI INDIEI, 1950.

RESPONDENTII SE SUBSPEC IN MOD CUVANTULUI JURISDICTIEI ONORABILE

INSTANȚ A LA CARE A FOST ÎNVOCATĂ DE PETIȚ IONAR. TOTUȘ I, Î
RESPONDENTUL ÎȘ I RESERVĂ DREPTUL DE A CONTESTA ACESTA.
DISPOZIȚ IE ÎN VIRTUTEA CĂREIA PETIȚ IONARUL A ABORDAT
ONORABILUL Tribunal SE CITEȘ TE AICI SUB:

1(1) Nemaivăzând nimic în articolul 32, fiecare Curte Supremă va avea puterea, pe parcursul
teritorii în raport cu care exercită jurisdicț ie, pentru a emite către orice persoană sau autoritate, inclusiv
în cazuri corespunzătoare, orice Guvern, în conformitate cu acele teritorii, directive, ordine sau scrisori de înș tiinț are, inclusiv
scrisori în natura habeas corpus, mandamus, prohibiț ie, quo warranto ș i certiorari, sau oricare dintre ele,
pentru aplicarea oricăror drepturi conferite de Partea III ș i pentru orice alt scop.

-DEPUNERE SCRISĂ PENTRU RESPONDENT

 DECLARAȚIE PRIVIND PROBLEMELE

PROBLEMA 1: Dacă cererea de ordin judecătoresc este admisibilă sau nu?

PROBLEMA 2: Cine deț ine dreptul de a face legea asupra subiectului „teren ș i drept de proprietate asupra terenului”?

PROBLEMA 3: Există suprapuneri între subiectele menț ionate în Intrarea-18 a Listei-II-

Lista statelor ș i intrarea-5 din Lista-III - Lista concurrentă? În cazul suprapunerii, care lege
va prevala?

(i) Dacă Legea U.P. Nr. 1 este sau nu validă din punct de vedere constituț ional?

PROBLEMA 4: Dacă Legea de modificare a succesiunii hinduse (Amendamentul) din 2005 a fost adoptată în conformitate cu

Articolul 253 din Constituț ie are un efect preemptiv?

(i) Dacă Legea privind succesiunea hindusă (modificată) din 2005 a fost adoptată în exercitarea

puteri conform Articolului 253?

(ii) Fie că este vorba despre Legea U.P. nr. 1 din 1951 sau Legea Succesiunii Hinduse din 1956 (aș a cum a fost modificată în

2005) se aplică terenurilor agricole?

SUBMISIUNE SCRISĂ PENTRU REPREZENTANT

 SUMARUL ARGUMENTELOR

PROBLEMA 1: Dacă Cererea de Ordine este Acceptabilă sau nu?

Se susț ine cu umilinț ă în faț a Onorabilei Instanț e că prezenta cerere de ordonanț ă a fost depusă de
Anjali [Denumită în continuare "Reclamanta"] împotriva Respondentilor nu este
menț inute în faț a Curț ii Supreme din Allahabad, deoarece Curtea Onorabilă nu are
jurisdicț ia necesară pentru a lua în considerare cererea ș i nu apare nicio întrebare de drept substanț ială în
caz prezent.

PROBLEMA 2: Cine deț ine dreptul de a face lege cu privire la subiectul „teren ș i drept de proprietate asupra terenului”?

Se supune cu umilinț ă acestei Onorabile Curț i că Intrarea-7 din Lista III – Legislaț ie Concurrentă
Lista Actului Guvernului Indiei din 1935 care a folosit expresia „în afară de terenul agricol”, din
care, este clar că drepturile asupra sau pe pământ ș i tenurile de pământ erau în mod exclusiv
domeniul Legislativului de Stat în baza Legii Guvernului din India din 1935. În Constituț ie, Intrarea-5 a
Lista III – Lista Concurrentă, foloseș te expresia „toate chestiunile în raport cu care părț ile în justiț ie
procedurile au fost imediat înainte de începerea acestei Constituț ii supuse
drept personal”. Din care, s-a clarificat din nou că drepturile asupra sau asupra terenului ș i terenul
tenure-urile erau în domeniul exclusiv al Legislativului de Stat sub Intrarea-18 din Lista-II-Stat
Listă. Astfel, legislativul statului este singurul care are jurisdicț ie să elaboreze legi cu privire la drepturile asupra sau în legătură cu

teren ș i drepturile de proprietate, sub incidenț a Legii U.P. nr. 1 din 19512a fost adoptat. Cuvintele „drept
„în” este o expresie cuprinzătoare ș i include dreptul de moș tenire ș i devierea interesului.

2Legea de Abolire a Zamindarilor ș i Reformelor Funciare din Uttar Pradesh, 1950

SUBMISIE SCRISĂ PENTRU RESPONDENT

PROBLEMA 3: Există suprapuneri între subiectele menț ionate în Intrarea-18 a Lista-II-
Lista Statelor ș i Intrarea-5 din Lista-III - Lista Concurrentă? În caz de suprapunere, care lege?

va prevala?

Se prezintă cu umilinț ă în faț a acestei Onorabile Instanț e că subiectul „drepturilor asupra terenului sau asupra pământului”

"tenuri" este menț ionat în Intrarea-18 a Lista-II - Lista de Stat, care include dreptul de moș tenire ș i
nu există suprapunere a subiectelor între Intrarea-18 din Lista-II-Lista Statului ș i Intrarea-5 din
Listă- III- Lista concurrentă. Sub articolul 246(3) din Constituț ie, doar Legislativul de Stat
are jurisdicț ie pentru a face legi în ceea ce priveș te drepturile asupra sau în legătură cu terenurile ș i regimurile de proprietate asupra terenurilor, inclusiv

dreptul de moș tenire. Subiectul „succesiune” menț ionat în Intrarea-5 din Lista III - Lista Concurrentă
are o aplicare limitată, aș a cum este prevăzut în Secț iunea 14 a Legii privind succesiunea hindusă din 1956. Chiar ș i

dacă este tratat că subiectul „succesiune” se încadrează în Intrarea-5 din Lista-III-Lista Concurentă,
consimț ământul Preș edintelui Indiei a fost obț inut în legătură cu Legea U.P. nr. 1 din 1951 ca atare în
în cazul repugnanț ei, Legea U.P. Nr. 1 din 1951 va prevala asupra Legii Succesiunii Hinduse
1956 conform Articolului 254(2) din Constituț ie.

PROBLEMA 4: Dacă Legea privind Succesiunea Hindu (Modificare) din 2005 a fost adoptată sub

Articolul 253 din Constituț ie are un efect determinant?

Se submit humil în faț a acestei Onorabile Curț i că; Legea de modificare din 2005 a avut intenț ia de
oferi dreptul fiicelor hinduse egal cu cel al fiilor în proprietatea coparteneră Mitakshara.
Nu intenț ionează să ofere un astfel de drept fiicelor/femeilor de altă religie care trăiesc în
ț ară. Nu există nimic în Legea 2005 care să dovedească că a fost adoptată în urma
declaraț ie făcută în faț a Organizaț iei Naț iunilor Unite. Astfel, Articolul 253 din
Constituț ia nu are aplicabilitate. Terenul agricol este în domeniul exclusiv al statului
Legislativul ș i Parlamentul nu au puterea de a adopta vreo lege în acest sens. Secț iunea 4(2) a fost
doar prin intermediul clarificării. Pe baza aceasta, nu se poate spune că după ș tergerea sa, hindu
Legea succesiunii, 1956 se aplică de drept terenurilor agricole. Conform Secț iunii 6, (aș a cum a fost amendată)

fetele au dreptul în cadrul Proprietăț ii Coparcenară Hindu Mitakshara doar.

-PREDISPOZIȚ IE SCRISĂ PENTRU RESPONDENT

 ARGUMENTE AVANSATE

PROBLEMA 1: Dacă Cererea de Ordine Este Menț inută sau Nu?

Se susț ine cu umilinț ă în faț a Onorabilei Curț i că prezenta plângere scrisă depusă de
Anjali [Denumit în continuare „Reclamanta”] împotriva Respondentilor nu este
întreț inut înaintea Înaltei Curț i de la Allahabad, întrucât Onorabila Curte nu are
jurisdicț ia necesară pentru a examina petiț ia[1.1]ș i NICI O ÎNTREBARE SUBSTANȚ IALĂ DE
DREPTUL APARE ÎN PREZENTA CAZULUI[1.2].

1.1) ONORABILUL CURTEA SUPERIOARĂ DIN ALLAHABAD NU ARE JURISDIȚIE

Se susț ine că motivele pentru emiterea certiorari au fost expuse succint.
de către Curtea Supremă3s-a decis că ordonanț a de cerere este emisă, inter alia, pe următoarele
terenuri
a) când organul în cauză procedează să acț ioneze fără, sau în exces de, jurisdicț ie, sau
b) nu îș i exercită jurisdicț ia, sau
c) există o eroare de drept aparentă pe faț a înregistrării în decizia contestată a
corpul; sau
d) constatările de fapt realizate de tribunalul inferior nu se bazează pe nicio dovadă; sau
e) procedează la acț iuni care contravin principiilor justiț iei naturale; sau
f) continuă să acț ioneze în virtutea unei legi care este ea însăș i invalidă, ultra vires sau neconstituț ională, sau

g)acț ionează în contradicț ie cu drepturile fundamentale.

Curtea Supremă a stabilit că scrisoarea de certiorari poate fi emisă doar atunci când Subordonaț ii

Curtea a emis unele ordine fără jurisdicț ie sau în excesul jurisdicț iei sale sau acț ionând
în dispreț ul parfumat al legii sau acț ionând în încălcarea principiilor justiț iei naturale,
astfel provocând eș ecul justiț iei.4
În prezenta cerere, niciunul dintre motivele menț ionate mai sus nu este îndeplinit pentru a
emite un ordin de certiorari solicitând înregistrările cazului. Cererea de ordin a fost depusă.
numai cu motivul oblic.

3Syed Yakoob v. KS Radhakrishnan, 1964 AIR 477, 1964 SCR (5) 64

4Surya Dev Rai v. Ram Chander Rai ș i alț ii, LAWS(SC)-2003-8-89

SUBMISIE SCRISĂ PENTRU RESPONDENT

1.2) NU REZULTĂ O ÎNTREBARE DE DREPT SUBSTANTIVĂ ÎN PREZENTA CAUZĂ
Respondentii susț in că nu este implicată vreo întrebare substanț ială de drept în
cazul prezent ș i intervenț ia se bazează pe o întrebare pură de fapt care merită să fie
respins.5
Această instanț ă a stabilit testul care spune dacă principiile generale care trebuie aplicate în
determinarea întrebării acelor principii întrebarea nu ar fi una substanț ială
întrebare de drept.
Ar putea implica întrebări de drept, dar nu întrebări „substanț iale” de drept. Cazul prezent
nu implică o astfel de „întrebare substanț ială” de drept.6

Însuș i conferirea puterii discreț ionare sfidează orice încercare de exhaustivitate

definiț ia puterii. Puterea este permisă a fi invocată nu într-un mod de rutină, ci în
circumstanț e foarte excepț ionale, cum ar fi atunci când o întrebare de drept de importanț ă generală
apare sau o decizie pe care se urmăreș te să fie contestată în faț a Înaltei Curț i ș ochează conș tiinț a.
Această putere de intervenț ie ș i excepț ională a fost încredinț ată Înaltei Curț i pentru a fi exercitată

cu măsură ș i doar în sprijinul cauzei justiț iei în Înalta Curte în circumstanț e excepț ionale
cazuri doar atunci când sunt demonstrate circumstanț e speciale.7

5Maqsoodan v. Statul UP, AIR 1983 SC 126

6Statul MP v. Desh Raj, (2004) 13 SCC 199
7Jamshed Hormusji Wadia v. Consiliul de Administraț ie, Portul Mumbai, AIR 2004 SC 1815

-SUBMISIUNE SCRISĂ PENTRU RESPONDENT

PROBLEMA 2: Cine posedă dreptul de a face lege pe subiectul „teren ș i deț inerea terenului”?

Se propune că:

2.1 Partea XI, Capitolul I al Constituț iei se ocupă de relaț iile legislative -- Distribuț ia de
Puteri legislative. Prin Articolul 245, operarea teritorială a puterii legislative a
Parlamentul ș i Legislaț iile de Stat sunt delimitate, iar Articolul 246 distribuie puterea legislativă
puterea pe subiect între Parlament ș i Legislativele de Stat. Articolele 247, 249,
Articolele 250, 252 ș i 253 stabilesc unele dintre excepț iile de la regula conț inută în Articolul 246.

Articolele relevante sunt citate mai jos: -

Articolul 246 - Obiectul legilor adoptate de Parlament ș i de legiuitorii

State.–
1. Fără a aduce atingere oricăror dispozi ț ii din clauzele (2) ș i (3), Parlamentul are puterea exclusivă de a

elaboreze legi în legătură cu oricare dintre chestiunile enumerate în Lista I din a ș aptea

Anexa (în această Constituț ie denumită „Lista Uniunii”).

2. Fără a ț ine cont de orice lucru prevăzut în clauza (3), Parlamentul ș i, sub rezerva clauzei (1),
Legislatia oricărui stat are, de asemenea, puterea de a crea legi în legătură cu oricare dintre

problemele enumerate în Lista III din a Ș aptea Anexă (în această Constituț ie denumită
ca „Lista concurrentă”).
3. Sub rezerva clauzelor (1) ș i (2), Legislativul oricărui stat are puterea exclusivă de a
fac legi pentru un astfel de Stat sau pentru orice parte a acestuia în ceea ce priveș te oricare dintre chestiunile

enumeraț i în Lista II din A ș aptea Anexă (în această Constituț ie denumită ca

Lista Statelor
4. Parlamentul are puterea de a face legi cu privire la orice subiect pentru orice parte a
teritoriu al Indiei neincluse într-un stat, cu toate că această chestiune este o chestiune
enumerate în Lista de Stat.

Articolul 254-Inconsecvenț a între legile adoptate de Parlament ș i legile adoptate de

Legislaturi ale statelor.
1. Dacă vreo dispozi ț ie a unei legi adoptate de Legislativul unui Stat este contrară oricărei
dispoziț ia unei legi adoptate de Parlament pe care Parlamentul este competent să o adopte, sau să

orice dispoziț ie a unei legi existente cu privire la una dintre problemele enumerate în
Lista concurentă, deci, sub rezerva prevederilor clauzei (2), legea adoptată de
Parlamentul, fie că a fost adoptat înainte sau după legea făcută de Legislativul respectiv
Statul sau, după caz, legea existentă,

DEPOZITARE SCRISĂ PENTRU RESPONDENT

 va prevala ș i legea făcută de Legislativul Statului va prevala, în măsura în care
repugnanț a, să fie nulă.
2. Acolo unde o lege adoptată de Legislativul unui Stat cu privire la una dintre subiectele
enumerate în Lista Concurrentă conț ine orice dispoziț ie contrară prevederilor
o lege anterioară adoptată de Parlament sau o lege existentă cu privire la acea chestiune,
atunci, legea astfel adoptată de Legislativul unui astfel de stat va fi, dacă a fost rezervată pentru

consideraț ia Preș edintelui ș i a primit asentimentul său, prevalează în acel Stat:

Cu condiț ia ca nimic din această clauză să nu împiedice Parlamentul să adopte în orice

orice lege referitoare la aceeaș i problemă, inclusiv o lege care adaugă, modifică,
modificarea sau abrogarea legii astfel adoptate de Legislativul Statului.

2.2) Înainte de aplicarea Constitu ț iei, domeniul de legisla ț ie al Federa ț iei

Guvernul ș i Guvernul de Stat au fost guvernate sub Guvernul Indiei
Legea din 1935 (denumită în continuare "Legea din 1935").
Anexa a VII-a, Lista 2 Lista provincială conț ine subiecte pentru provincial
legislativă ș i Lista 3 a Listei Legislative Concurrente conț ine subiecte pentru ambele federaț ii
ș i adunările legislative provinciale. Inscrierile relevante, sub. "Legea din 1935" sunt extrase
aș a cum este:

Intrarea-21 Lista legislativă provincială: Pământ, adică, drepturi asupra sau în legătură cu pământul

tenurele terenurilor, inclusiv relaț ia dintre proprietar ș i chiriaș , ș i colectarea

chirii; transfer, alienare ș i decesul terenurilor agricole; îmbunătăț irea terenurilor ș i
împrumuturi agricole
tezaur
Lista legislativă concurentă - Punctul 7: Testamente, moș tenire ș i succesiune, cu excepț ia

privind terenurile agricole.

2.3) Înregistrări relevante pentru a răspunde întrebării, sub Constitu ț ie citită ca

sub: -
Programul Ș apte
Lista II - Lista de Stat
18. Pământ, adică drept în sau peste pământ, concesiuni de pământ inclusiv relaț ia de
proprietar ș i chiriaș , ș i colectarea chiriilor; transfer ș i străinire de
teren agricol; îmbunătăț irea terenului ș i împrumuturi agricole; colonizare.

-PREZENTARE ÎN SCRIS PENTRU RESPONDENT

 Lista III - Lista concurrentă.
5. Căsătorie ș i divorț ; sugari ș i minori; adopț ie; teste, moș tenire ș i
succesiune; familie comună ș i împărț ire; toate chestiunile în legătură cu care părț ile în
procedurile judiciare au fost imediat înainte de începutul acestei Constitț ii
subiecț i legii lor personale.

2.4) Intrarea-7 din Lista III -- Lista legislativă concurentă a Legii Guvernului Indiei din 1935
folosit expresia „salvaț i în ceea ce priveș te terenurile agricole”, din care este clar că drepturile în sau

pe teren, iar drepturile asupra terenurilor erau în domeniul exclusiv al Legislativului de Stat sub

Legea Guvernului Indiei, 1935. În Constituț ie, Intrarea-5 din Lista III -- Concurrent
Lista, foloseș te fraza "toate chestiile în respectul cărora părț ile în proceduri judiciare au fost"
imediat înainte de începerea acestei Constituț ii supusă personalului lor
drepturilor. Din care, s-a clarificat din nou că drepturile asupra sau în legătură cu terenul ș i terenul

tenurele erau în domeniul exclusiv al Legislativului Statului conform Punctului 18 din Lista-II
Lista statelor. Astfel, legislativul statului are singur jurisdicț ia de a face lege în ceea ce priveș te
drepturile asupra terenului sau în legătură cu acesta, ș i regimurile de închiriere a terenurilor, în conformitate cu Legea U.P. nr. 1 din 1951

adoptat. Cuvintele "drept în" sunt o expresie cuprinzătoare ș i includ dreptul de

moș tenirea ș i devoluț ia interesului.8

2.5) Este necesar să se facă referire la intrarea nr. 18 din Lista II ș i intrările nr. 5 ș i 6 din Lista III
programul Vll. Pentru comoditatea referinț ei, acele intrări sunt reproduse mai jos:

Lista II--Intrarea Nr. 18...Pământ, adică, drepturi asupra sau în legătură cu pământul, concesiuni de pământ

inclusiv relaț ia dintre proprietar ș i chiriaș , precum ș i colectarea chiriei; transfer ș i

alienarea îmbunătăț irii terenurilor agricole ș i a împrumuturilor agricole; colonizare.
Lista III--Intrarea Nr. 5...Căsătoria ș i divorț ul; sugar ș i minori; adopț ie; teste;
intestat ș i succesiune; familie comună ș i împărț ire; toate problemele referitoare la care
părț ile într-o procedură judiciară erau imediat înainte de începerea aceasta
Constituț ia supusă legii lor personale.
Intrarea Nr. 6...Transferul de proprietate altul decât terenul agricol; înregistrarea actelor
ș i documente.

8Archna împotriva Directorului Adjunct de Consolidare 64999 din 2014, decis pe 27 martie 2015

PREZENTARE SCRISĂ PENTRU RESPONDENT

 Problema aplicabilităț ii Legii succesiunii hinduse terenurilor agricole în
problema succesiunii ș i am comparat limbajul intrării nr. 18 din Lista II a
Constituț ia Indiei cu corespondenț a sa în Legea Guvernului Indiei din 1935,
adică, intrarea nr. 21. Am subliniat că existau diferenț e materiale în
limba acestor două înregistrări deoarece devoluț ia a fost eliminată din cele menț ionate
intrare ș i pune în intrarea concurentă Nr. 5 din Lista III care a permis Central
Parlamentul va legifera cu privire la succesiune. Dar nu este cazul în situaț ia de
teren agricol. Intrarea nr. 6 din Lista III, când este citită, subliniază că Centrala
Parlamentul nu are jurisdicț ie să legisleze asupra terenurilor agricole dincolo de puterea pe care o

are sub punctul 5 din Lista III, adică, cu privire la devoluț ie.9

2.6) Conform Constitu ț iei, intrările legislative de sus ț inere pentru toate acestea se află în Lista II
Programul Şaptelea la Punctul 14 referitor la agricultură, Punctul 18 referitor la terenuri şi în Lista

III la Punctul 42 privind achiziț ia ș i requisitionarea proprietăț ii. Acele înregistrări sună
articolul 245 din Constituț ie permite legislativului statului să adopte legi
în ceea ce priveș te pământul ș i drepturile asupra terenurilor, precum ș i transferul ș i alienarea terenurilor agricole

teren. De asemenea, îi permite statului să elaboreze legi cu privire la dobândirea ș i

exproprierea de proprietăț i imobiliare precum terenul.10

2.7) Se va observa că intrarea citită împreună cu art. 246(3) din Constitu ț ie, are
a învestit Statul cu puterea exclusivă de a stabili legi cu privire la "drepturi în sau asupra"
titul de proprietate, inclusiv relaț ia dintre proprietar ș i chiriaș ........ Dispoziț iile legislaț iei
Actul menț ionat mai sus se ocupă de drepturile proprietarului asupra terenului în relaț ie cu chiriaș ul său, astfel încât

a modifica drepturile proprietarului asupra terenului ș i, în consecinț ă, a extinde drepturile chiriaș ului

drepturile în acest sens. Fiecare dintre expresiile "drepturi asupra sau în legătură cu terenul" ș i "tenuri de teren" este

suficient de cuprinzător pentru a include măsuri de reformă a drepturilor de proprietate asupra terenurilor, limitând

extinderea terenului în posesia cultivatoare a proprietarului de teren ș i, astfel, eliberându-se mai mult

terenuri care să fie puse la dispoziț ie pentru cultivare de către chiriaș i.11

9JaswantETC c. Smt. Basanti Devi, Ordine nr. 86 1968 decis pe 02-04-1970

10Vithalrao
Ydhaorao Uttarwar ș i… v. Statul Maharashtra, AIR977 Bom 99
11Atma Ram v. Statul Punjab, 1959 AIR 519, 1959 SCR Supl. (1) 748

-SCRISOARE SCRISĂ PENTRU RESPONDENT

2.8) În Lista 2, Intrarea Nr. 18 este următoarea: -- "Pământ, adică, dreptul asupra sau în pământ, pămâ
tenuri inclusiv relaț ia dintre proprietar ș i chiriaș , precum ș i colectarea chiriilor;
transferul ș i cesionarea terenurilor agricole; îmbunătăț irea terenurilor ș i împrumuturile agricole;

colonizarea." Această intrare este în jurisdicț ia exclusivă a Legislativului de Stat

este în cel mai larg termen. Toate legile referitoare la terenuri ș i drepturile de proprietate asupra acestora sunt, prin urmare,

jurisdicț ia exclusivă a legislaturii statului. Chiar ș i legea personală poate deveni

aplicabil drepturilor de proprietate asupra terenurilor, dacă este cazul, prevăzut în Legea Statului, dar nu poate prevala asupra Statului

legislaț ie.12

2.9) Intrarea 18 se ocupă cu patru subiecte principale: terenul, transferul ș i strămutarea terenului agricol.
îmbunătăț irea terenurilor ș i împrumuturile agricole ș i colonizarea. Cuvintele „drepturi asupra” sau

‘pe teren’ conferă o putere foarte largă Legislativului de Stat.13

12Smt. Prema Devi vs Directorul Comun al Consolidării, AIR 1970 All 238
13Jagannath Bakshi Singh împotriva Statului Uttar Pradesh, 1962 AIR 1563 1963 SCR (1) 220

SUBMISIE SCRISĂ PENTRU RESPONDENT

PROBLEMA 3: Există suprapuneri între subiectele menț ionate în Intrarea-18 din Lista-II-
Lista de Stat ș i Intrarea-5 din Lista-III-Lista Concurrentă? În cazul suprapunerii, care lege
va prevala?

3.1) Domeniul legislativ între Parlament ș i legislativul oricărui Stat este împăr ț it de
Articolul 246 din Constituț ie. Parlamentul are puterea exclusivă de a face legi cu
respect pentru oricare dintre chestiunile enumerate în Lista I din A ș aptea Anexă, numită
„Lista Uniunii”. Sub rezerva puterii menț ionate a Parlamentului, legislativul oricărui stat are
puterea de a face legi cu privire la oricare dintre problemele enumerate în Lista III, numită
lista 'Concurrentă'. Subiect la cele două menț ionate mai sus, legislativul oricărui stat are
puterea exclusivă de a face legi cu privire la oricare dintre problemele enumerate în Lista II,
denumită „Lista Statelor”. Conform Articolului 248, puterea exclusivă a Parlamentului de a face
legile se aplică oricărei chestiuni care nu este enumerată în Lista Concurentă sau Lista de Stat. Aceasta

este, ceea ce se numeș te puterea reziduală, învestită în Parlament. Principiile

rezumate, în măsura în care sunt relevante pentru acest caz, sunt citate mai jos:

(1) Diversele intrări din cele trei liste nu sunt „puteri” ale legislaț iei, ci „domenii” de
legislaț ie. Constituț ia efectuează o separare completă a puterii de impozitare a
Uniunea ș i Statele conform Articolului 246.
(2) În ciuda faptului că domeniile legislaț iei au fost delimitate, problema
repugnanț ă între legea adoptată de Parlament ș i o lege adoptată de Legislativul de Stat
poate apărea doar în cazurile în care ambele legislaț ii ocupă acelaș i domeniu în ceea ce priveș te

la unul dintre subiectele enumerate în Lista Concurentă ș i se observă un conflict direct. Dacă
există o repugnanț ă din cauza suprapunerii găsite între Lista II pe de o parte ș i
Lista I ș i Lista III de o parte, legea statului va fi ultra vires ș i va trebui să ofere
modalitate de a obț ine dreptul Uniunii.

(3) Inregistrările din liste fiind doar subiecte sau domenii de legislaț ie, acestea trebuie să primească o
construcț ie liberală inspirată de un spirit larg ș i generos ș i nu de un spirit îngust
sens pedantic. Cuvintele ș i expresiile folosite în redactarea intrărilor trebuie să fie
având cea mai largă interpretare posibilă. Alocarea subiectelor în liste este
nu printr-o definiț ie ș tiinț ifică sau logică, ci printr-un simplu simplex
enumerarea categoriilor generale. O putere de a legifera în legătură cu materia principală
menț ionat în mod specific în intrare va include de asemenea în expansiunea sa
legi ce se referă la chestiuni incidentale ș i accesorie.

-ÎNAINTEAZĂ SCRISĂ PENTRU RESPONDENT

 (4) Acolo unde competenț a legislativă a legislativului oricărui stat este pusă la îndoială pe baza
motivul că acesta încalcă competenț a legislativă a Parlamentului de a adopta o
legea, întrebarea pe care trebuie să o punem este dacă legislaț ia se referă la vreuna dintre înscrieri

în Lista I sau III. Dacă da, nu mai este nevoie de alte întrebări ș i Parlamentul
competenț a legislativă trebuie respectată. Acolo unde există trei liste care conț in un număr mare
numărul de intrări, este inevitabil să existe oarecare suprapuneri între ele. În astfel de o

situatia doctrina esentei si substantei trebuie aplicata pentru a determina care

intrarea se referă la un anumit act legislativ. Odată ce este determinat astfel, orice incidental
săparea în terenul rezervat celeilalte legislaturi nu are nicio consecinț ă. Curtea
trebuie să se uite la substanț a problemei. Doctrina esenț ei ș i substanț ei este
uneori exprimat în termeni de stabilire a adevăratului caracter al legislaț iei. The
numele dat de legislativ legii este imaterial. Trebuie să se ț ină cont de
adoptarea în ansamblu, la obiectivele sale principale ș i la domeniul de aplicare ș i efectul său

dispoziț ii. Încălcările incidente ș i superficiale trebuie ignorate.

(5) Doctrina câmpului ocupat se aplică doar atunci când există un conflict între Uniune
ș i Listele de Stat într-o zonă comună pentru ambele. Acolo doctrina esenț ei ș i
substanț a urmează să fie aplicată ș i dacă legislaț ia contestată se încadrează în mod substanț ial în
puterea conferită în mod expres organismului legislativ care a adoptat-o, o putere incidentală

încălcarea domeniului atribuit unei alte legislaturi trebuie ignorată. În timp ce citeș ti
cele trei liste, Lista I are prioritate faț ă de Listele III ș i II, iar Lista III are prioritate faț ă de

Lista II. Totuș i, predominanț a listei Uniunii nu ar împiedica

Legislativul de stat să nu se ocupe de nicio chestiune din Lista II, chiar dacă ar putea
afectează în mod incidental orice element din Lista I.14

3.2) În vederea principiilor men ț ionate, cuvintele "drept asupra sau în legătură cu pământul ș i terenul

"tenure" trebuie să primească cea mai largă interpretare posibilă ș i să includă "dreptul de"

moș tenire" de asemenea. Argumentele consilierului pentru petent că cuvântul

„succesiune”, sub Intrarea-5 din Lista III - Lista Concurentă acoperă subiectul moș tenirii
"drepturile asupra sau deasupra terenului ș i deț inerea terenului" de asemenea, nu este supusă acceptării. Intrarea-5 din

Lista III -- Lista Concurentă, foloseș te fraza "toate problemele în ceea ce priveș te părț ile în respectul cărora"

procedurile judiciare au fost imediat înainte de începutul acestei Constituț ii

subiect la legea lor personală". Astfel, aplicabilitatea legii personale de succesiune este

14W.B. v. Kesoram Industries Ltd., AIR 2005 SC 1646

-REDACȚ IE SCRISĂ PENTRU RESPONDENT

 limitată în ceea ce priveș te procedurile judiciare care erau pendinte imediat înainte de
începerea acestei Constituț ii. Nu există nimic înregistrat care să arate că dreptul
părț ile peste terenul în dispută au fost supuse legii personale sau oricărei instanț e judecătoreș ti

procedura era în curs pe 26.01.1950, în ceea ce priveș te aceasta. Acoperă chestiunea Secț iunii
14 din Legea Succesiunii Hindu, 1956, aș a cum a fost stabilit de Curtea Supremă din Punjab ș i Haryana15că

Secț iunea 14 din Legea Succesiunii Hinduse, 1956, care a extins interesul soț iei în
terenurile agricole fac parte din domeniul Entry-5 din Lista III a Listei Concurente.

3.3) O bancă formată din ș apte judecători a decis că "inscrierile în cele trei liste ale celui de-al ș aptelea program"

Constituț ia, sunt capete legislative sau domenii de legislaț ie. Acestea demarcă
zona peste care poate funcț iona legislaț ia adecvată. Este bine stabilit că cea mai largă
amplitudinea ar trebui să fie oferită limbii acestor intrări, dar unele dintre intrările acestea

listele indiferente sau în aceeaș i listă pot suprapune ș i uneori pot apărea ș i ele
în conflict direct unul cu celălalt. Atunci, este datoria instanț ei să descopere adevărul său
intenț ie ș i scop ș i pentru a examina o anumită legislaț ie în substanț a sa esenț ială pentru
determinaț i dacă se potriveș te în una sau alta dintre Liste, Listele sunt concepute pentru a
definiț i ș i delimitaț i domeniile respective de competenț ă ale Uniunii ș i ale
State. Ele nu impun nicio restricț ie implicită asupra puterii legislative conferite
prin Articolul 246 din Constituț ie, nici nu prescrie vreo obligaț ie de a exercita acea legislaț ie
puterea într-un mod particular. Prin urmare, limbajul Intrărilor ar trebui să fie dat
cea mai largă domeniu pentru a descoperi care dintre semnificaț ii este destul de capabil în cadrul
mecanismul guvernului. Fiecare cuvânt general ar trebui să fie considerat extensibil la toate

probleme auxiliare sau subsidiere care pot fi în mod corect ș i rezonabil înț elese în cadrul său.
În interpretarea unei Înregistrări, nu ar fi rezonabil să se impună nicio limitare prin
comparând sau contrastând acea Intrare cu oricare altă din aceeaș i listă.16

15Amar Singh vs. Baldev Singh, AIR, 1960 P&H 686 (F.B.)
16India Cement Ltd. ș i alț ii v. Statul Tamil Nadu ș i alț ii [1990] 1 SCC 12

-SUBMISIUNE SCRISĂ PENTRU RESPONDENT

3.4) Dacă Legea U.P. Nr. 1 este constitu ț ional valabilă sau nu?

Obiectul adoptării Legii U.P. Nr. 1 din 1951, aș a cum este declarat în titlul său lung, este să
se preconizează abolirea sistemului Zamindari care implică intermediari între lucrător.
al solului ș i al Statului, pentru dobândirea drepturilor, titlului ș i interesului lor ș i pentru reformare
legea referitoare la deț inerea terenurilor ca o consecinț ă a acestei abrogări ș i achiziț ii. În

pentru a asigura scopul reformei funiziare, au fost făcute diverse dispoziț ii pentru
asigură-te că solul trebuie să ajungă la cultivatorul real. Secț iunea 9 ș i Secț iunea 123 conferă drepturi absolute

dreptul de a folosi efectiv terenul de abadi etc. în timp ce dreptul de tenură de

(1) bhumidhar cu drept de transferabilitate,
(2) bhumidar cu drept nerecuperabil
(3) asami ș i
(4) chiriaș ul guvernamental a fost concesionat în baza altor prevederi.

Obiectul pe care solul trebuie să-l aibă faț ă de aratul actual a fost aplicat în cazurile de moș tenire.
ș i devoluț ia interesului de asemenea. În anumite circumstanț e, văduva ș i fiica sunt
dreptul de moș tenire dar, la recăsătorirea lor/căsătorie, sunt privat în conformitate cu
Secț iunea 172 a actului. Din cele mai vechi timpuri, societatea din ț ara noastră este

societate patriarhală, în care fiica/femeia trebuie să meargă la casa soț ului ei

căsătorie, unde îș i formează o nouă familie. Legiuitorii erau conș tienț i de
situaț ia căsătoriei fiicei/femeii ș i sistemul patriarhal al societăț ii. Era
ț inute în minte în timpul adoptării Secț iunii 171 ș i Secț iunii 172 din Legea U.P. nr. 1 din 1951

că după căsătorie nu ar fi practic pentru o femeie să cultive pământul la două

locurile ca acestea după căsătorie/recăsătorie, femeile sunt defavorizate.

Legea U.P. Nr. 1 din 1951 este păstrată în cadrul Programului Nouă al Constituț iei la numărul de serie

Nu. 11 ș i este protejat sub Articolul 31-A din Constituț ie, ca atare validitatea sa
nu poate fi contestat pe baza Articolului 13 din Constituț ie. Constituț ional
validitatea acestui Act a fost susț inută de-a lungul timpului de Cărț ile Constituț ionale
Curtea Supremă.1718

17Statul U.P. împotriva Raja Brahma Shah, AIR 1967 SC 661

18S.P. Watel vs. Statul U.P., AIR 1973 SC 1293

SUBMISIUNE SCRISĂ PENTRU RĂSPUNZĂTOR

Aceste concluzii sunt luate de Plenul acestei Cur ț 19i: -
1.) Acolo unde membrii unei familii hindu comune deț in drepturi de bhumidhari într-un teren,

ele deț in aceeaș i ca chiriaș i în comun ș i nu ca chiriaș i joint. Noț iunile de

Legea hindusă nu poate fi invocată pentru a determina acel statut.

2.) Unde în anumite clase de închirieri, cum ar fi deț inătorii de autorizaț ii permanente, interesul
un chiriaș era atât de moș tenitor, cât ș i transferabil într-un sens limitat ș i un astfel de

chiria ar putea fi descrisă, înainte de aplicarea legii, ca fiind de familie comună

proprietate sau proprietate în comun, poziț ia s-a schimbat după Legea I din 1951
în vigoare. După aceea, interesul fiecărui bhumidhar fiind moș tenibil doar
conform ordinii de succesiune prevăzute în Lege ș i transferabil fără
orice restricț ie în afară de cele menț ionate în Actul însuș i trebuie considerate a fi o
unitate separată.
3.) Fiecare membru al unei familii hindu unite trebuie considerat a fi o unitate separată pentru

exercitarea dreptului de transfer ș i, de asemenea, în scopul devoluț iei

interesul defunctului membru.
Dreptul de transfer al fiecărui membru al familiei hindu comune al interesului său în
terenul bhumidhari este controlat doar de Secț iunea 152 a Actului ș i de niciun altul
restricț ie. Dispoziț iile legii hinduse referitoare la restricț iile asupra transferului de
teren coparcenar, de exemplu, existenț a unei necesităț i legale, nu se aplică. (Mulla's Hindu
Lege

3.6) Se poate deduce cu siguran ț ă din Sec ț iunea 175 a Actului că atunci când există mai mult de
un bhumidhar în orice teren, toț i co-bhumidharii vor fi chiriaș i în comun ș i
nu sunt chiriaș i comuni. Această dispoziț ie de lege se aplică membrilor unei comunităț i hinduse comune

familie având interes în drepturile de bhumidhari. Interesul fiecărei persoane în bhumidhari

terenul se transmite conform ordinii de succesiune stabilite în Secț iunile 171 până la 174 din
Acț ionează ș i nu prin supravieț uire. Principiul supravieț uirii între co-văduve ș i
co-bhumidharii pot aplica doar atunci când există o eș uare a moș tenitorilor aș a cum este menț ionat în Secț iunile

171 până la 174.20

19Ram Awalamb contra Jata Shankar, AIR 1969 All 526

20Dulli V.s Imarti Devi, 196G All LJ (Rev).29)

-SUBMISIUNE ÎN SCRIS PENTRU RESPONDENT

3.7) O văduvă hindusă, care după moartea so ț ului ei se recăsătore ș te cu o altă persoană, nu poate
să revendice proprietatea fiului ei din prima căsătorie pe teren agricol în
legea generală conform Legii privind Succesiunea Hindu, 1956, precum prevederile Secț iunii
Articolul 171(b) din Legea U.P. Nr. 1 din 1951, fiind o lege specială, este aplicabil.21
3.8) A ș a cum s-a men ț ionat mai sus, subiectul "drepturi în sau asupra terenului ș i de ț inerile de teren" este men ț ionat în

Intrarea-18 din Lista-II - Lista Statelor care include dreptul de moș tenire ș i nu există
suprapunerea subiectelor între Intrarea-18 din Lista-II-Lista de Stat ș i Intrarea-5 din Lista-
III-Lista concurentă. Conform Articolului 246 (3) din Constituț ie, legislativul de stat este singurul
are jurisdicț ie de a face legi în ceea ce priveș te drepturile asupra sau deasupra terenului ș i tenurele terenurilor

inclusiv dreptul de moș tenire. Subiectul "succesiune" menț ionat în Intrarea-5 din Lista III-
Lista concurrentă are o aplicare limitată, aș a cum este prevăzută în Secț iunea 14 din Hindu

Legea succesiunii, 1956. Chiar dacă se consideră că subiectul "succesiune" se încadrează în

Intrarea-5 din Lista-III - Lista Concurrentă, consimț ământul Preș edintelui Indiei a fost obț inut
respectul faț ă de Legea U.P. Nr. 1 din 1951 ca atare în cazul unei repugnanț e, de asemenea, Legea U.P. Nr. 1

din 1951 va prevala asupra Legii Succesiunii Hinduse din 1956 conform Articolului 254 (2) din

Constituț ie.
3.9) Validarea Asentimentului Pre ș edintelui: -
Că acordul Preș edintelui în conformitate cu Articolul 254(2) din Constituț ie nu este un
un simplu formalism. Preș edintele trebuie, cel puț in, să fie informat despre motivul pentru care
consimț ământul său este solicitat dacă există un motiv special pentru a face acest lucru. Dacă consimț ământul este solicitat

ș i dat în termeni generali astfel încât să fie eficient pentru toate scopurile, diferit
consideraț iile pot apărea în mod legitim.22
Dar dacă, aș a cum este cazul în acest moment, se solicită acordul Preș edintelui pentru legea pentru un

scop specific, eficacitatea consimț ământului ar fi limitată la acel scop ș i

nu poate fi extins dincolo de acesta.

21Parshanti v. Director adjunct de Consolidare, AIR 1999 SC 1567

22Rajiv Sarin v. Statul Uttarakhand, AIR 2011 SC 3081

-SUBMISIUNE SCRISĂ PENTRU RESPONDENT

PROBLEMA 4: Dacă Legea de Succesiune Hindu (Modificare) din 2005 a fost adoptată sub

Articolul 253 din Constituț ie are un efect preponderent?

4.1) Efectul Articolului 253 este că, dacă un tratat, acord sau conven ț ie cu un străin
Statul se ocupă de un subiect în cadrul competenț ei Legislativului de Stat,
Parlamentul are, în mod exclusiv, puterea de a face legi, în ciuda articolului 246(3), pentru a

implementaț i tratatul, acordul sau convenț ia sau orice decizie luată la orice
conferinț ă internaț ională, asociaț ie sau alt organism. În termeni, articolul se ocupă de
puterea legislativă: astfel, puterea este conferită Parlamentului pe care acesta nu o poate
altfel deț in. Articolul 253 din Constituț ie este citat mai jos: -

Articolul 253 - Legislatie pentru punerea in aplicare a acordurilor internationale:

În ciuda oricăror dispoziț ii anterioare din acest capitol, Parlamentul are

puterea de a face orice lege pentru întregul sau orice parte a teritoriului Indiei pentru

implementarea oricărei tratate, acord sau convenț ie cu orice altă ț ară sau ț ări
sau orice decizie luată la orice conferinț ă internaț ională, asociaț ie sau alt organism.

4.2) Dacă Legea de succesiune hindusă (Modificare) din 2005 a fost adoptată în exerci ț iu de
puteț i în temeiul articolului 253?

Pentru a aprecia argumentele, obiectivele ș i scopul menț ionate mai sus, aș a cum au fost stabilite de Parlament pentru

adoptarea Legii de modificare a Succesiunii Hinduse (Amendment) din 2005 este citată mai jos:

Astfel, scopul ș i obiectul, aș a cum au fost stabilite de Parlament pentru adoptarea Legii de Modificare din 2005,

a fost să elimine discriminarea conț inută în Secț iunea 6 a Succesiunii Hinduse

Actul din 1956 acordând drepturi egale fiicelor în coparcenariatul Hindu Mitakshara
proprietate ca ș i fiii au. Scopul ș i obiectul sugerat de Comisia de Drept
Raportul 174 pentru aplicarea legii la terenurile agricole nu a fost adoptat de asemenea.
Parlamentul ca atare nu este posibil să se susț ină că Legea de modificare din 2005 a fost promulgată pentru

aplică Legea Succesiunii Hindusă din 1956 ș i asupra terenului agricol sau a fost adoptată în
în conformitate cu declaraț ia făcută înaintea Organizaț iei Naț iunilor Unite, precum ș i cu articolul

51 (c). Astfel, este clar că Legea de modificare din 2005 a avut intenț ia de a oferi dreptul la

Fiicele hinduse sunt egale cu fiii în proprietatea coparcenară Mitakshara. Aceasta nu

intenț ionează să ofere acest drept fiicelor/femeilor de alte religii care trăiesc în
ț ară. Nu există nimic în Legea 2005 care să dovedească că a fost adoptată în urma
declaraț ie făcută înaintea Organizaț iei Naț iunilor Unite. Ca atare, Articolul 253 al

-CERERE SCRISĂ PENTRU REPLICANT

 Constituț ia nu are nicio aplicare. Nu poate fi nicio întrebare că naț iunile trebuie să avanseze

comunitatea internaț ională ș i dreptul municipal trebuie să respecte regulile de

drept internaț ional chiar dacă naț iunile respectă opinia internaț ională. prietenia naț iunilor
cere ca regulile dreptului internaț ional să fie integrate în dreptul municipal
chiar ș i fără o sancț iune legislativă expresă, cu condiț ia să nu intre în conflict cu
Actele Parlamentului. Dar atunci când se confruntă cu un astfel de conflict, suveranitatea ș i
integritatea Republicii ș i supremaț ia legislaturilor constituite în elaborarea
legile nu pot fi supuse regulilor externe, cu excepț ia cazului în care acest lucru este legitim

acceptate de însăș i legislaturile constituite. Doctrina încorporării, de asemenea

recunoaș te poziț ia că regulile dreptului internaț ional sunt încorporate în
legea naț ională ș i considerate a face parte din legea naț ională, cu excepț ia cazului în care sunt în conflict

cu o lege a Parlamentului. Comitetul naț iunilor sau nu, legea municipală trebuie să prevaleze în

în cazul unui conflict. Instanț ele naț ionale nu pot spune da dacă Parlamentul a spus nu unui principiu
al dreptului internaț ional. Instanț ele naț ionale vor susț ine dreptul internaț ional, dar nu dacă acesta

conflicte cu legea naț ională. Instanț ele naț ionale fiind organe ale statului naț ional ș i nu
organele dreptului internaț ional trebuie să aplice legea naț ională dacă dreptul internaț ional

conflicte cu el. Dar instanț ele sunt obligate, în limite legi timice, să facă astfel
interpretează statutul municipal pentru a evita confruntarea cu comitatea naț iunilor sau
principiile bine stabilite ale dreptului internaț ional. Dar dacă conflictul este inevitabil, atunci
scrisoarea trebuie să cedeze.23

23
Gramophone Co. of India Ltd. v. Birendra Bahadur Pandey, AIR 1984 SC 667

-SCRISOARE DE SUBMITERE PENTRU RESPONDENT

4.3) Fie că Legea U.P. nr. 1 din 1951 sau Legea succesiunii hinduse din 1956 (a ș a cum a fost modificată în

2005) este aplicabil terenurilor agricole?

Secț iunea 4 - Efectul de suprapunere al Legii

1) Salva ț i în mod diferit decât este expres prevăzut în această Lege:

a) orice text, regulă sau interpretare a legii hinduse sau orice obicei sau utilizare ca parte

a acelei legi în vigoare imediat înainte de începerea acestei legi, va

încetează să aibă efect în ceea ce priveș te orice chestiune pentru care este prevăzută o dispoziț ie în

această lege;

b) orice altă lege în vigoare imediat înainte de începerea acestei legi va

îș i încetează aplicabilitatea faț ă de hindusi în măsura în care este inconsistent cu oricare dintre

dispoziț iile conț inute în această lege.

2) În scopul eliminării oricăror îndoieli, se declară prin prezenta că nimic din cele con ț inute în această lege

va fi considerat că afectează prevederile oricărei legi în vigoare

asigurarea prevenirii fragmentării exploataț iilor agricole sau pentru
fixarea plafonului sau pentru devoluț ia drepturilor de închiriere în ceea ce priveș te astfel de deț inute.

(Omitere)24

TERRA AGRICULTURALĂ: COMENTARIU PE MARGINEA SECȚIUNII OMITTE (2)

(1) Există o legislaț ie considerabilă din partea diverselor state, destinată prevenirii
fragmentarea gospodăriilor agricole ș i asigurarea consolidării acestora ș i pentru
scopul reparării tavanului ș i devoluț ia deț inătorilor. Subsecț iunea ș tersă a fost
nu este destinat să înlocuiască sau să deranjeze o astfel de legislaț ie. Diverse state au propriile lor

politica de teren, care nu este uniformă în întreaga ț ară, prin urmare sub-
secț iunea a lăsat astfel legislaț iile de stat neafectate. A fost, aș a cum s-a explicat mai sus, doar

acele probleme care au fost menț ionate în subsecț iune care au fost salvate din
operarea actului ș i nu dreptul de a succeda la terenurile agricole. Delhi
Legea reformelor agrare a fost considerată că nu este una pentru prevenirea
fragmentarea proprietăț ilor de teren ș i, prin urmare, nu este salvată de subsecț iune.25

24Subsecț iunea (2) omisă prin Legea din 2005 (începând cu 9-9-2005)
25Gopi Chand v. Bhawani Devi, AIR 1964 Punj 272

-RECHIZITORIU SCRIS PENTRU RESPONDENT

 (2) Efectul subsecț iunii ș terse a fost că, acolo unde închirierea sau deț inerea terenului
legislaț ia a făcut o dispoziț ie specială pentru devoluț ia drepturilor asupra terenurilor, acestea ar fi

predomina ș i în acea situaț ie dispoziț iile acestei legi ar fi inaplicabile pentru astfel de
devoluț ie. Dacă, totuș i, legislaț ia privind deț inerile de pământ a stabilit legea personală a
partidele aplicabile, dispoziț iile prezentei legi urmau să se aplice. Dacă, totuș i, statul
legislaț ia a făcut o dispoziț ie specifică cu privire la modul de devoluț ie ș i, de asemenea

specificat acț iunile, această Lege nu s-ar aplica.26

(3) Curtea înaltă din Bombay, bazându-se pe hotărârea SC în conturi….

a observat că secț iunea 4(2) a actului din 1956 implica că, cu excepț ia pentru
fragmentarea fondurilor agricole sau fixarea plafonului de devoluț ie a
drepturile de închiriere în ceea ce priveș te bunurile agricole, actul 1956 aplicat agriculturii
de asemenea, terenuri. Cu toate acestea, dacă exista o lege locală care se ocupa de prevederea specifică

stabilit în secț iunea 4(2) atunci legea locală va prevala neafectată de

dispoziț iile actului din 1956.27

Pentru a elimina orice îndoială, se declară prin prezenta că nimic din ceea ce este conț inut în acest

Actul va fi considerat ca afectând dispoziț iile oricărei legii aflate în vigoare la acel moment.

prevăzând prevenirea fragmentării exploataț iilor agricole sau pentru

fixarea tavanelor sau pentru devoluț ia drepturilor de închiriere în legătură cu acestea
holdinguri.

După amendamentul adus de Legea 39 din 2005,

Secț iunea 6 se citeș te ca: -

Dezvoltarea interesului în proprietatea copartajată

1. De la începutul ș i de la intrarea în vigoare a Legii privind modificarea succesiunii hinduse (amendament) din 2005, în

o familie hindusă comună guvernată de legea Mitakshara, fiica unui coproprietar

va trebui:
a) prin na ș tere devine co-părinte în dreptul său, la fel ca fiul;

26Sooraj v. SDO Rehli, AIR 1995 SC 872

27TukaramGenba Jadhav ș i ORS v. Laxman Genba Jadhav ș i ANR. 1994 96 BOM LR 227

-PREGĂTIREA SCRISĂ PENTRU RESPONDENT

 b) are acelea ș i drepturi în proprietatea comună ca ș i cum ar fi avut dacă ea
fusesem un fiu;
c) să fie supus acelea ș i răspunderi în ceea ce prive ș te respectiva proprietate comună ca
aceea a unui fiu, iar orice referire la un coparticipant hindu Mitakshara va fi
considerat că include o referinț ă la o fiică a unui coproprietar:
Cu condiț ia ca nimic din această subsecț iune să nu afecteze sau să invalideze vreo
dispoziț ie sau alienare, inclusiv orice partaj sau dispoziț ie testamentară de
proprietate care a avut loc înainte de 20 decembrie 2004.
2. Orice proprietate la care o femeie hindusă devine îndreptă ț ită prin virtutea subsec ț iunii (1)
va fi deț inut de ea cu incidentele proprietăț ii coparcenare ș i va fi
considerat, neț inand cont de orice dispoziț ie conț inută în această lege sau în orice altă lege pentru

timpul fiind în vigoare, ca proprietate capabilă de a fi dispusă de ea prin testament

dispoziț ie.
3. Unde moare un Hindu după începerea modificării legii succesiunii hinduse (modificare)
Act, 2005, interesul său în proprietatea unei familii hinduse comune reglementată de
Legea Mitakshara se va transmite prin succesiune testamentară sau legală, după caz.
poate fi, în baza acestei legi ș i nu prin supravieț uire, iar proprietatea comună va fi
considerat că a fost împărț it ca ș i cum ar fi avut loc o împărț ire ș i:
a) fiica prime ș te aceea ș i cotă care i se alocă unui fiu;
b) cota fiului predecesor sau a fiicei predecesoare, a ș a cum ar fi
au avut, dacă ar fi fost în viaț ă în timpul despărț irii, vor fi alocaț i pentru
copilul supravieț uitor al unui astfel de fiu decedat anterior sau al unei astfel de fiice decedate anterior;

și
c) cota copilului decedat anterior al unui fiu decedat anterior sau al unui decedat anterior

fiica, ca un astfel de copil ar fi primit dacă ar fi fost în viaț ă în momentul

partiț ia va fi alocată copilului unui astfel de copil decedat anterior al
fiu decedat anterior sau fiică decedată anterior, după caz.
Explicaț ie: -În scopul acestei subsecț iuni, interesul unui Hindu Mitakshara
coparcener va fi considerat ca fiind partea din proprietate care ar fi fost
alocat lui dacă o împărț ire a proprietăț ii ar fi avut loc imediat înainte de a lui
moarte, indiferent dacă avea dreptul de a solicita împărț irea sau nu.
4. După intrarea în vigoare a Legii de modificare a succesiunii hinduse (Amendament) din 2005, niciun tribunal

va recunoaș te orice drept de a acț iona împotriva unui fiu, nepot sau strănepot pentru
recuperarea oricărei datorii datorate de tatăl său, bunicul sau străbunicul său în mod exclusiv

-CERE REPARTIZARE SCRISĂ PENTRU RESPONDENT

 pe baza obligaț iei pline de evlavie conform legii hinduse, sau un astfel de fiu, nepot sau
strănepot să achite orice astfel de datorie:
Cu condiț ia ca în cazul oricărei datorii contractate înainte de începerea
Legea privind Succesiunea Hindusă (Modificare) din 2005, nimic din această sub-secț iune nu va
-
a) dreptul oricărui creditor de a ac ț iona împotriva fiului, nepo ț ilor sau strănepo ț ilor

nepot, după cum poate fi cazul; sau

b) orice alienare efectuată în legătură cu sau în satisfacerea oricărei astfel de datorii, ș i

orice astfel de drept sau alienare va fi aplicabil sub regula piosului

obligaț ie în aceeaș i manieră ș i în aceeaș i măsură în care ar fi avut
a fost aplicabil ca ș i cum Legea de Modificare a Succesiunii Hinduse din 2005 ar fi fost

nu a fost adoptat.
Explicaț ie: -În scopurile clauzei (a), expresia "fiul", "nepotul" sau
"strănepot" se va considera că se referă la fiul, nepotul sau strănepotul, aș a cum
cazul poate fi, cine s-a născut sau a fost adoptat înainte de începerea Hindu
Legea privind succesiunea (modificare) 2005.

5. Nimic din această sec ț iune nu se va aplica unei partitionări care a fost efectuată
înainte de a 20-a zi a lunii decembrie 2004.

Explicaț ie: -În scopul acestei secț iuni, "partiț ie" înseamnă orice partiț ie efectuată
prin executarea unui act de împărț ire înregistrat conform Legii de Înregistrare din 1908
(16 din 1908) sau partaj efectuat printr-un decret al unei instanț e.

Astfel, citirea combinată a Secț iunii 4 ș i Secț iunii 6 din Hindu

Legea succesiunii din 1956 este clar că legea a fost aplicată în cazul Hindu comun
Proprietatea Mitakshara doar ș i nu pe teren agricol. Aș a cum s-a menț ionat mai sus,

pământul agricol este în domeniul exclusiv al Legislativului de Stat ș i al Parlamentului

nu are puterea de a promulgă vreo lege în această privinț ă. Secț iunea 4 (2) a fost doar prin intermediul

de clarificare. Pe baza sa, nu se poate spune că după ș tergerea sa, hindu

Legea succesiunii din 1956 se aplică de drept terenurilor agricole. Conform Secț iunii 6,
(aș a cum a fost modificat) fiicele au dreptul conform Hindu Mitakshara

Proprietate în comun.28

28Archna v. Director Adjunct de Consolidare, Decis pe 27 Martie 2015

DEPUNERE SCRISĂ PENTRU RESPONDENT

4.4) În primul rând, suntem de părere că Legea privind succesiunea hindusă din 1956 nu poate
să fie aplicabil terenurilor agricole.
Această lege a fost adoptată de Legislativul Central în 1956 ș i singura intrare sub
de care Legislativul Central avea competenț a de a adopta Legea, a fost intrarea nr. 5 în
al treilea listă a celui de-al Ș aptelea Program din Constituț ie.
5-Căsătorie ș i divorț ; sugari ș i minori;
adopț ie; testamente, moș tenire ș i succesiune; familie comună ș i partaj; toate chestiunile
în respectul căror părț i în procedurile judiciare erau imediat înainte de
începerea acestei Constituț ii supusă legii lor personale.
Această înregistrare se referă evident doar la dreptul personal ș i legile adoptate sub această înregistrare fac

nu se aplică unei proprietăț i anume. Ele determină doar legea personală.

În Lista 2, Intrarea Nr. 18 este după cum urmează:-- "Pământ, adică drept în sau deasupra pământului,"

tenurele terenurilor, inclusiv relaț ia dintre proprietar ș i chiriaș , ș i colectarea de

chirii; transfer ș i alienare a terenurilor agricole; îmbunătăț irea terenului ș i
împrumuturi agricole; colonizare.
Această intrare care se află în jurisdicț ia exclusivă a Legislativului de Stat este în
cea mai largă expresie. Toate legile referitoare la pământ ș i lachiri de pământ sunt, prin urmare,

jurisdicț ia exclusivă a legislativului de stat. Chiar ș i legea personală poate deveni

aplicabil drepturilor de proprietate asupra terenurilor, dacă este cazul, prevăzut în legea naț ională, dar nu poate supăra legea naț ională

legislaț ie.
Este de remarcat că în Lista 3 oriunde intrarea se referă la drepturile asupra terenului

teren agricol după cum urmează: --"Contracte, inclusiv parteneriate, agenț ie,
contracte de transport ș i alte forme speciale de contracte, dar fără a include
contracte referitoare la terenuri agricole.
„Există o prezumț ie generală că un Legislativ nu intenț ionează să depăș ească ...
jurisdictie. Când o Legislatură cu puteri limitate ș i restricț ionate foloseș te un
cuvânt de o importanț ă atât de largă ș i generală precum "proprietate", presupunerea trebuie cu siguranț ă să fie

că îl foloseș te în legătură cu acel tip de proprietate cu privire la care este

competent să legifereze ș i în niciun alt mod..................
Legea succesiunii hinduse, 1956, a fost adoptată doar pentru a modifica legea personală a
succesiunea aplicabilă hindusilor. Nu a avut nicio referinț ă la vreun fel de proprietate în

particular ș i nu era menit să reglementeze drepturile în chirii agricole.29

29Smt. Prema Devi împotriva Directorului Comun de Consolidare, AIR 1970 All 238

-SUBMISIUNE SCRISĂ PENTRU RESPONDENT

4.5) Nu este nevoie să se spună că Legea U.P.Z.A. & L.R. este o lege specială unde prevederile
Legea Succesiunii Hinduse nu se aplică în măsura în care drepturile părț ilor sunt
reglementat de Legea U.P.Z.A. ș i L.R. Legea U.P.Z.A. ș i L.R. este un cod autonom.
Am discutat mai sus că legea personală nu se aplică bunurilor imobile.
proprietate acoperită sub Legea U.P.Z.A. & L.R. Având în vedere cele de mai sus, instanț ele învăț ate

subevaluatoare au stabilit corect că pârâtul nr. 1, fiind bhoomidharul terenului, are o

dreptul de a vinde proprietatea sa bhoomidhari.30

4.6) Sec ț iunea 4(2) din Legea Succesiunii Hindu, 1956, care prevede:
Pentru a elimina orice îndoială, se declară prin prezenta că nimic din ceea ce este cuprins în acest act

va fi considerat că afectează dispoziț iile oricărei legi în vigoare

asigurarea prevenirii fragmentării exploataț iilor agricole sau pentru
fixarea plafonului sau pentru devoluț ia drepturilor de închiriere în ceea ce priveș te astfel de deț inute
Banca de divizare a hotărât că drepturile Bhumidhari sunt drepturi de arendă în ceea ce priveș te

exploatarea agricolă ș i dispoziț iile Legii Succesiunii Hinduse din 1956 nu pot afecta
dispoziț iile Legii U.P.Z.A. & L.R. referitoare la devoluț ia drepturilor de închiriere ale
Titlurile de Bhumidhari. În acest caz, întrebarea a fost despre succesiunea în lipsa de testament, ant! ș i

instanț a a hotărât că dispoziț iile secț iunilor 171 până la 175 au un efect suprapus ș i
nimic din Legea succesiunii hindu nu poate anula efectul lor.31

4.7) Un chiria ș agricol nu are religie ș i nu are lege personală, cu excep ț ia cazului în care este explicit

furnizate în Legea de Abolire a Zamindarilor ș i Reforma Terenurilor. Se aplică hindusilor,

Musulmani, creș tini etc. indiferent de religia lor ș i, prin urmare, indiferent de
dreptul personal, cu excepț ia succesiunii în anumite cazuri. Conț ine propriile sale
dispoziț ii privind moș tenirea ș i transferurile; ș i când a lăsat anumite chestiuni la
să fie guvernat de legea personală a făcut-o printr-o dispoziț ie expresă. Legea personală
nu a fost niciodată aplicată cu adevărat întrebărilor de moș tenire ș i transfer de
drepturile de închiriere aș a cum au fost aplicate la moș tenire ș i transferul drepturilor de proprietate.32

30Smt. AnjaliKaul ș i alț ii v. Narendra Krishna Zutshi ș i alț ii, F.A.F.O. Nr. 369 din 2012
31Uma Shanker v. Director Adjunct de Consolidare, 1973 All WR (HC) 214, AIR 1973 All 407
32Ramji Dixit v. Bhiruganath, 1964 All LJ 197= (AIR 1965 All 1 (FB))

SUBMISIUNE SCRISĂ PENTRU RESPONDENT

 RUGĂCIUNE

De aceea, în lumina problemelor ridicate, argumentelor prezentate, respondentul se roagă umil

în faț a Onoratei Curț i Supreme pentru a hotărî ș i a declara că:

1. Că cererea de rectificare înaintea acestei instan ț e nu este admisibilă.

2. Că prevederile Legii Succesiunii Hindu (Modificată 2005), 1956 nu sunt

aplicabil terenurilor agricole.

3. Că actul de vânzare datat 16.11.2005 în favoarea lui Kundan Singh ș i pe baza acestuia numele
a lui Kundan Singh a fost mutat în registrul de venituri prin ordinul dat în data de 20.12.2005

valid.

Ș i orice altă măsură de sprijin pe care Onorabila Curte ar putea să o acorde în interesul
justiț ie, echitate ș i bună credinț ă.
Toate acestea sunt submitere cu umilinț ă.

ÎN MOD RESPECTUOS ÎNAINTE

CONSILIER(I) PENTRU RESPONDENT

-APLICAȚ IE SCRISĂ PENTRU RESPONDENT