PRINCIPII Ș I STRATEGII DE ÎNVĂȚARE

ÎN Ș TIINȚA LABORATORULUI MEDICAL

(PSTM221)
BARCELONA, AIRISH MARIA

Introducere în învăț ături ◆ Conditionarea clasică (conditionarea pavloviană sau

Procesul de predare ș i învăț are condiț ionare respondentă
Predare • Este un tip de învăț are reflexivă sau automată în care o
⚫ Se referă la procesul de impactare a cunoș tinț elor ș i abilităț ilor stimulus dobândeș te capacitatea de a evoca un răspuns
de la un profesor la un elev. Acesta cuprinde activităț ile care a fost evocată iniț ial de un alt stimul.
de a educa sau de a instrui. Este un act sau o experienț ă
care are un efect formativ asupra minț ii, caracterului sau
abilitatea fizică a unui individ.
⚫ O definiț ie funcț ională a predării este întreprinderea anumitor
sarcini sau activităț i etice al căror scop este să
include învăț area.
⚫ Este o intervenț ie deliberată care implică planificare ș i
implementarea activităț ilor didactice ș i
experienț e pentru a îndeplini rezultatul învăț ării conform unei
plan de învăț are.

Unele gânduri despre predare ș i învăț are.

⚫ Clar, nu toată învăț area depinde de predare.
Cu toate acestea, toate predările, indiferent de calitate, sunt prezise
în învăț are. -Brown 1993
⚫ Învăț area devine posibilă prin predare. -Ramsden, 1992 ◆ Condț ionarea operantă (Condț ionarea instrumentală)
• Descris ca un proces care încearcă să modifice
comportament prin utilizarea pozitivă ș i negativă
consolidare. Prin condiț ionare operantă, un
individul face o asociere între un anumit
comportament ș i o consecinț ă.

Învăț are
⚫ Procesul de dobândire a cunoș tinț elor sau abilităț ilor prin studiu,
exercitând, fiind învăț at sau experimentând ceva.
(Dicț ionar Merriam Webster)
⚫ o schimbare persistentă în performanț a umană sau ◆ Condiț ionare socială (Condiț ionare observaț ională)
potenț ial de performanț ă (adus) ca urmare a • În această teorie, oamenii pot învăț a informaț ii noi ș i
interacț iunea învăț ătorului cu mediul comportamente prin observarea altor oameni.
1994) • Observând/observa
⚫ schimbarea relativ permanentă într-o persoană
cunoș tinț e sau comportament datorate experienț ei” (Mayer,
1982)
⚫ o schimbare durabilă în comportament sau în capacitatea de
comportă-te într-un mod dat, care rezultă din practică sau
alte forme de experienț ă” (Shuell, 1986)

Teorii ale învăț ării

Condiț ionare socială
un tip de învăț are care apare atunci când un comportament este observat
ș i, ulterior, a fost imitat.
➢ Este nevoie de un sat pentru a creș te un copil

CORONEL, BARBIE H. | BSMLS 2-YA-8 1

 PRINCIPII Ș I STRATEGII DE ÎNVĂȚARE
ÎN Ș TIINȚA LABORATORIULUI MEDICAL
(PSTM221)
BARCELON, AIRISH MARIA

• De ce era părul lui Pavlov atât de moale? înț elegere. Studenț ii folosesc timpul de clasă pentru a aplica
-Pentru că a condiț ionat-o. teoria ș i conceptele discutate în videoclipuri, ș i pentru
• Am fost la cursul de psihologie ieri... utilizează tehnici inclusiv rezolvarea problemelor în grup ș i
- ș i nu ne-am putut opri din râs despre cât de stupid era Pavlov’s jocuri de teambuilding, simulări, recenzii de studii de caz,
câinii erau. Apoi a sunat clopoț elul ș i toț i au luat masa de prânz. ș i discuț ii de grup.
➢ Munca în grup este o metodă de predare care implică elevii
Cumurile în predare să lucrăm împreună în grupuri.
A. Strategii ➢ Întrebarea - arta de a pune întrebări este în centrul
B. Abordare comunicare eficientă ș i schimb de informaț ii,
C. Tehnică care stă la baza unui bun proces de predare. Dacă foloseș ti întrebări
D. Metodă ei bine, poț i îmbunătăț i experienț a de învăț are a elevului în
o gamă întreagă Setare de predare.
Strategie ➢ Simularea este un scenariu instructiv în care învăț ăcelul
• Este arta ș i ș tiinț a de a direcț iona ș i de a controla este plasat într-o „lume” definită de profesor. Ei
miș cările ș i activităț ile armatei. Dacă strategia este bună, reprezintă o realitate în care studenț ii interacț ionează.
putem obț ine victorie asupra duș manilor noș tri. Învăț ând acest lucru profesorul controlează parametrii acestei „lumi” ș i foloseș te
termenul se referă la acele proceduri prin care obiectivele de pentru a atinge rezultatele didactice dorite. Studenț ii
predarea are loc în clasă. experimentează realitatea scenariului ș i adună
• Strategia de predare este un plan generalizat pentru o lecț ie care semnificaț ie din asta.
include structuri, obiectivele instrucț ionale ș i un
conturul tacticilor planificate, necesare pentru a implementa ABORDARE, METODĂ Ș I TEHNICĂ
strategii.
• Predarea este un plan generalizat al întregului plan de lecț ie.
• În strategia de predare, realizarea obiectivelor este dată.
mai multă importanț ă decât prezentarea lecț iei.
• O strategie nu urmează întotdeauna un singur traseu, ci
schimbări în funcț ie de cerinț ele situaț iilor precum
ca vârstă, nivel, nevoi, interese ș i abilităț i ale
studenț i. Astfel, strategia este mai cuprinzătoare decât
metodă. Abordarea este cea mai largă dintre cele trei, făcând tehnica
• Este de natură direcț ională. Se referă la orientarea spre obiective. cel mai specific ș i metoda găsită în abordarea intermediară
activităț ile profesorilor. Aceasta, este mai aproape de ș tiinț ăşi tehnică.
decât artele. • Modalităț i prin care încerci să implici studenț ii cu
subiectul (oferiț i elevilor fapte de bază, relaț ionaț i
STRATEGII DE ÎNVĂȚARE cunoș tinț e noi la ceea ce studenț ii ș tiu deja, construieș te în
➢ Brainstorming-ul este o activitate de grup, mare sau mică, care interacț iune, fii pasionat, fii entuziast
încurajează studenț ii să se concentreze pe un subiect ș i să contribuie • Modalităț ile în care îț i susț ii studenț ii (încurajezi
la libera circulaț ie a ideilor. întrebări, seta evaluări formative, furniza
➢ Studiile de caz sunt modalităț i eficiente de a ajuta studenț ii să feedback constructiv).
aplice practic abilităț ile lor ș i înț elegerea lor de • Modul sau maniera de predare (prelegere, tutorial,
fapte învăț ate, la o situaț ie din lumea reală. Ele sunt învăț are la patul pacientului, muncă de laborator
în special util în situaț iile complexe ș i ➢ Procedură practică de predare
soluț iile sunt incerte. • O anumită înț elegere a modului în care oamenii învaț ă (învăț are
➢ Dezbateri - o modalitate structurată de explorare a gamei de puncte de vedere teorie);
pe o problemă. Se compune dintr-un concurs structurat de • O anumită înț elegere a modului de a facilita învăț area
argumentare, în care două persoane opuse sau calităț ile profesorului precum pasiunea, principiile pentru
echipele depind ș i atacă o propoziț ie dată. practici bune de predare, cum ar fi oferirea de feedback la timp ș i
➢ Discuț ia-discuț ie îi permite membrilor clasei să lucreze activ feedback constructiv, punând teoria educaț ională în
cu ideile ș i conceptele urmărite, ș i exerciț iu).
sesiunile de discuț ii pot fi extrem de eficiente în
schimbarea comportamentului sau atitudinilor. Ca rezultat, profesorii Tipuri de abordare în predare
foloseș te-le frecvent în situaț ii instructive. CONFORM ROLULUI PROFESORULUI
➢ Clasa inversată - studenț ii finalizează învăț area ❖ Abordarea executivă - consideră profesorul ca manager al
de obicei, acoperit în clasă în timpul lor procese complexe în clasă, o persoană însărcinată cu
vizionarea videoclipurilor ș i/sau accesarea resurselor) ș i realizarea anumitor rezultate cu studenț ii prin
timpul petrecut în clasă este dedicat activităț ilor practice ș i utilizând cele mai bune abilităț i ș i tehnici disponibile.
învăț are interactivă, personalizată, ducând la o mai profundă

CORONEL, BARBIE H. | BSMLS 2-YA-8 2

 PRINCIPII Ș I STRATEGII DE ÎNVĂȚARE
ÎN Ș TIINȚA LABORATORULUI MEDICAL
(PSTM221)
BARCELON, MARIA AIRISH

❖ Abordarea facilitatorului - pune un mare accent pe ceea ce pentru corectare fără nicio intervenț ie în scriere
studenț ii aduc în sala de clasă, acest lucru plasează procesul în sine.
accent semnificativ pe utilizarea cunoș tinț elor anterioare ale studenț ilor
experienț ă. C. Proces
❖ Abordarea liberalistă se bazează pe noț iuni de liberal • O abordare care le oferă studenț ilor o abundenț ă
educaț ie, în care scopul este de a elibera mintea pentru a de proiecte, activităț i ș i designuri instructionale care permit
a explora, a cunoaș te ș i a înț elege, a imagina ș i a crea, să ia decizii ș i să rezolve probleme.
folosind întreaga moș tenire intelectuală a vieț ii civilizate. • Prin această abordare, studenț ii au impresia că învăț area
este mult mai mult decât comisionul faptelor în memorie.
ABORDARE ÎN FUNȚIE DE NATURA ÎNVĂȚĂRII Ci mai degrabă, este ceea ce copiii fac cu acea cunoș tinț ă că
Învăț area prin descoperire îi determină impactul asupra atitudinilor ș i abilităț ilor lor.
• are loc în situaț ii de rezolvare a problemelor în care elevul
se bazează pe propria sa experienț ă ș i cunoș tinț ele anterioare ș i este un Învăț ământ Unificat
metoda de instruire prin interacț iunea studenț ilor cu • această abordare se pretează cu uș urinț ă unei predări unificate -
mediul lor prin explorarea ș i manipularea obiectelor, conceptul de învăț are în educaț ie. Handlerul de informaț ii,
luptând cu întrebări ș i controverse, sau performând fiind un profesor, un student sau o altă persoană din domeniul educaț ional
experimente. mediul este în centrul acestui model educaț ional.
➢ Interacț iunea studenț ilor ș i profesorilor principalele caracteristici inerente ale acestui model sunt extreme
A. Descoperire flexibilitate, integrare, uș urinț ă în interacț iune ș i a fi
[Link] referă la diferite modele de design instruc ț ional care evolutionar.
implică studenț ii în învăț are prin descoperire. D. Unificat
În mod obiș nuit, obiectivele pedagogice sunt tripartite: • Se bazează pe o împărț ire a cunoș tinț elor în integrate
Promova ț i învă ț area "profundă" module de informaț ie. Nivelul de bază al descompunerii este
2) Promova ț i abilită ț ile metacognitive (dezvolta ț i problemele a fi folosit în educaț ie pentru a construi concepte, în timp ce
abilităț i de rezolvare, creativitate, etc. cele mai înalte vor fi folosite pentru a construi concepte complexe
3) Promova ț i implicarea studen ț ilor cunoș tinț ei, inclusiv cele ale experț ilor. Cheia pentru
• O abordare, care capitalizează pe natura copilului succesul acestei descompuneri este integrarea relaț ională a
curiozitate ș i dorinț a de a explora mediul. informaț iile care conduc la conceptul sub
• Copilul învaț ă prin experienț ă personală ș i consideraț ie.
experiment ș i se crede că face memorie • Această abordare se potriveș te perfect unei predări unificate.
îndemnaț i-vă ș i ajutaț i la transferul cunoș tinț elor către conceptul de învăț are a educaț iei. Manipulatorul de informaț ii,
situaț ii noi. a fi profesor, un student sau altă persoană educaț ională
mediul, este în centrul acestui model educaț ional.
Învăț ământ conceptual • Trăsăturile principale inerente ale acestui model sunt
• Implica învăț area unor concepte specifice, natura flexibilitate extremă, integrare, uș urinț ă în interacț iune, ș i
conceputuri ș i dezvoltarea raț ionamentului logic & fiind evolutiv.
gândire critică
B. Conceptual ABORDARE CONFORMĂ CU PROFESOR-APREND
• Alegerea ș i definirea conț inutului unei anumite discipline INTERACȚIUNE
a fi învăț at prin utilizarea sau idei răspândite precum Abordare centrată pe profesor
împotriva practicii tradiț ionale de a determina conț inutul prin • este rolul principal al profesorilor să transmită cunoș tinț e ș i
subiecte izolate. informaț ii asupra studenț ilor lor.
• Nu o metodă de predare particulară cu paș i specifici pentru 2. Instrucț iune directă
urmează; este mai mult un punct de vedere despre cum faptele ș i subiectele -se bazează pe predarea explicită prin prelegeri ș i profesor-
sub o disciplină ar trebui să fie tratat. demonstratie LED
• Implica colectarea mai multor date, de obicei prin cercetare ➢ Autoritate formală
în timp ce abordarea descoperirii implică activ studenț ii pentru a • Profesorii cu autoritate formală se află într-o poziț ie de putere
a întreprinde lucrări experimental ș i investigativ. ș i autoritate datorită cunoș tinț elor lor exemplare
➢ mai multe despre experiment ș i lucru de investigare ș i statutul asupra elevilor lor. Sala de clasă
(cercetare/colecț ie de date) stilele de management sunt tradiț ionale ș i se concentrează pe reguli
ș i aș teptare.
Scriere de proces ➢ Expert
• Tratează toată scrierea ca pe o artă creativă care necesită timp ș i • Profesorii experț i deț in toate cunoș tinț ele ș i
feedback pozitiv trebuie să fie realizat bine. În scrierea procesului, expertiză în toate sălile de clasă. Rolul lor principal este să
profesorul se îndepărtează de a fi cineva care stabileș te ghidează ș i direcț ionează învăț ăceii prin procesul de învăț are.
elevii un subiect de scris ș i primesc produsul final Studenț ii sunt priviț i exclusiv ca receptori ai
cunoș tinț e ș i informaț ii („vase goale”)

CORONEL, BARBIE H. | BSMLS 2-YA-8 3

 PRINCIPII Ș I STRATEGII DE ÎNVĂȚARE
ÎN Ș TIINȚA LABORATORIULUI MEDICAL
(PSTM221)
BARCELONA, AIRISH MARIA

➢ Model Personal obiectivul principal al unui delegator este de a cultiva un sentiment de

• Profesorii care operează sub „Modelul Personal” autonomie în procesul de învăț are.
stilul sunt cei care conduc prin exemplu, demonstrându-le
studenț i cum să acceseze ș i să înț eleagă informaț ii. Metoda, pe de altă parte, este organizată, ordonată,
În acest model de învăț are, studenț ii învaț ă prin procedură sistematică ș i bine planificată destinată să faciliteze
observând ș i copiind procesul profesorului. ș i îmbunătăț ind învăț area elevilor.
• Metoda de predare este direct legată de prezentare
Abordare centrată pe student lecț iei. Ce ar trebui să folosească un profesor depinde de
• Învăț area elevilor este măsurată continuu în timpul predării natura subiectului ș i tactul profesorului.
instrucț iune.
Învăț are bazată pe anchete PATRU METODE DE PREZENTARE A SUBIECTULUI.
- se concentrează pe investigarea studenț ilor ș i pe activităț i practice Metoda spune
învăț are. Metoda de povestire ș i aș a mai departe.
rolul principal al profesorului este acela de facilitator, ➢ problemă de matematică/rezolvare
oferind îndrumare ș i suport pentru studenț i prin ➢ procedură de laborator
procesul de învăț are. 2. Metoda de a face; Metoda proiectului, Metoda de rezolvare a problemelor,
➢ Facilitator Metoda manualului ș i aș a mai departe.
• Facilitatorii pun un accent puternic pe profesorul- 3. Metoda vizuală; Metoda de demonstrare, Studiu supravegheat
relaț ia student-teacher. Funcț ionând sub un cadru deschis metodă, ș i aș a mai departe.
modelul de clasă, există o de-emphasis asupra profesorului Metoda mentală; Inductiv, Deductiv, Analiză, Sinteză
instrucț iune, iar atât studentul, cât ș i educatorul trec prin metodă, etc.
procesul de învăț are împreună. Învăț area studentului în mod liber
ghidat de profesor ș i se concentrează pe promovarea Media instructive
independenț ă, învăț are practică ș i explorare • Media instructională cuprinde toate materialele ș i
➢ Model personal mijloace fizice pe care un instructor le-ar putea folosi pentru a implementa

• Profesorii care operează sub stilul „Model Personal” instrucț iune ș i facilitează realizarea elevilor
sunt acestea prin exemple, demonstrându-le studenț ilor cum obiective instituț ionale.
pentru a accesa ș i a înț elege informaț ia. În această predare • Poate include materiale tradiț ionale precum tablă de scris,
model, studenț ii învaț ă prin observare ș i copiere materiale tipărite, grafice, diapozitive, proiecț ii, obiecte reale, ș i
procesul profesorului. benzi video sau filme, precum ș i materiale ș i metode mai noi
➢ Delegator cum ar fi computerele, DVD-urile, CD-ROM-urile, internetul, ș i
• Profesorii acț ionează ca o "resursă pentru elevi, răspunzând videoconferinț ă interactivă.
întrebări ș i revizuirea progresului lor, după cum este necesar.
Profesorii joacă un rol pasiv în învăț area elevilor De ce să foloseș ti media instructivă?
sunt participanț i activi ș i implicaț i în învăț area lor. • O bună ajutor este ca o fereastră, nu ar trebui să atragă atenț ia asupra
obiectivul principal al unui Delegator este de a încuraja un sentiment de în sine, ar trebui doar să lase lumina să intre. În general, ar trebui să
autonomie în procesul de învăț are. folosiț i media ori de câte ori, în cea mai bună judecată a dvs., se poate

facilitează învăț area sau creș te înț elegerea ta

Învăț are Cooperativă material.
-subliniază munca de grup ș i un sentiment puternic de • Desigur, comunicarea pentru a facilita învăț area poate fi
comunitate proces provocator, adesea necesitând eforturi creative pentru a
Gândeș te-Pereche-Împărtăș eș te a atinge o varietate de obiective instructive implicite (Universitate
➢ Muncă în grup din Saskatchewan, n.d.

➢ Facilitator Printre obiectivele implicite pe care mass-media le poate ajuta să le realizeze se numără

• Facilitatorul pune un accent puternic pe profesor următorul

relaț ia studenț ească. Operând sub un deschis Atragerea aten ț iei
în modelul de sală de clasă, există o diminuare a accentului pe profesor 2. Dezvoltarea interesului
instrucț iune, iar atât studentul cât ș i educatorul trec prin 3. Ajustarea învă ț ării
procesul de învăț are împreună. Învăț area studentului într-un mod liber Promovarea acceptării ideii
ghidat de profesor ș i se concentrează pe promovarea
independenț ă, învăț are practic, ș i explorare. Tipuri de media instructive
➢ Delegator ✓ Media proiectată
• Profesorii acț ionează ca o „resursă” pentru studenț i, răspunzând • Materiale didactice care necesită proiecț ie ș i
întrebări ș i revizuirea progresului după cum este necesar. Profesorii electricitate în procesul lor de utilizare.
joacă un rol pasiv în învăț area studenț ilor; studenț ii sunt 3. Diapozitive, benzi de film ș i transparenț e.
active ș i implica participanț ii în învăț area lor. The

CORONEL, BARBIE H. | BSMLS 2-YA-8 4

 PRINCIPII Ș I STRATEGII DE ÎNVĂȚARE
ÎN Ș TIINȚA LABORATORIULUI MEDICAL
(PSTM221)
BARCELONA, AIRISH MARIA

• Permiteț i tuturor studenț ilor să vizualizeze acelaș i lucru dimensiuni interactive ș i dinamice - fizice,
material în acelaș i timp. Oferiț i studenț ilor emoț ional, social, intelectual, spiritual ș i ocupaț ional.
alte perspective asupra materialului.
Sănătate
✓ Media non-proiectată • Sănătatea trupului sau minț ii, acea condiț ie în care este
• Materiale didactice care nu necesită sunt desfăș urate în mod corespunzător ș i eficient.

procesul de proiecț ie înainte de operarea sa poate dura -Dicț ionarul Oxford

loc. • OMS a dat o definiț ie cuprinzătoare a sănătăț ii în
4. Fotografii, diagrame ș i afi ș aje preambulul său la Constituț ie din 1984. Conform OMS,
• Foloseș te pentru: Ilustrarea conceptelor, îmbunătăț irea directă Sănătatea este o stare de complet
instrucț iune, încurajaț i studenț ii să analizeze datele în
moduri diverse. OBIECTIVELE EDUCAȚIEI PENTRU SĂNĂTATE

✓ Media Audio 1. Promovarea sănătăț ii ș i prevenirea bolilor

• Casete ș i discuri compacte 2. Diagnosticare timpurie ș i management
• Permiteț i elevilor să audă altele 3. Utilizarea serviciilor de sănătate disponibile
limbile/dialectele, permit învăț ătorilor auditive să 6. Centru de Sănătate
revizuieș te lecț iile, încurajează creativitatea prin
muzică. PRINCIPIILE EDUCAȚIEI PENTRU SĂNĂTATE
✓ Media în Miș care 1. Credibilitate: mesajul ar trebui să fie transmis de către
• Videoclipuri, instruire mediată de computer, ș i a avea încredere în oameni

televizor 2. Interes: în primul rând, ar trebui să găsim necesitatea

• Utilizaț i pentru: a oferi instruire suplimentară, experienț ă comunitate pentru a crea interes
concepte într-un mod care nu este disponibil în „real 3. Participare: alegerea subiectului de interes
viaț ă 4. Motiva ț ie: în primul rând, transmite ț i mesajul pentru a
✓ Hyper Media schimbă comportamentul
• Reț ele de calculatoare, software ș i internet 5. În ț elegere: mai întâi, găse ș te capacitatea de a
• Folosiț i pentru: a oferi resurse dincolo de bibliotecă, oamenii care au nevoie de datele de bază
dezvoltaț i abilităț i de utilizare a computerului ș i de procesare a textelor 6. Nevoia de întărire necesită urmărire repetată
oferi învăț are interactivă. 7. Învă ț ând prin practică
5. google 8. De la cunoscut la necunoscut: începe ce cuno ș tinț e au
✓ Media de jocuri au până la cunoș tinț ele pe care nu le au
• Jocuri pe calculator 9. Stabilirea unui exemplu
• foloseș te pentru: a oferi un mediu jucăuș pentru învăț are, 10. Rela ț ii umane bune: construie ș te raporturi cu
învăț area prin structură prin reguli, motivant pentru oamenii comunităț ii
conț inut plictisitor sau repetitiv, foloseș te problemă ar trebui să ofere comunită ț ii ce
abilităț i de rezolvare schimbări apar, câț i oameni s-au dezvoltat
cunoș tinț e ș i multe altele.
Educatie pentru sanatate 12. Lideri
• Educaț ia pentru sănătate este o ș tiinț ă socială care se bazează pe
NEVOIA Ș I IMPORTANȚA EDUCAȚIEI PENTRU SĂNĂTATE
biologic, ambiental, psihologic, fizic ș i
ș tiinț ele medicale pentru a promova sănătatea ș i a preveni bolile, ▪ Informaț i oamenii despre sănătate, boli, dizabilitate ș i
disabilitate ș i moarte prematură prin educaț ie moduri în care îș i pot îmbunătăț i ș i proteja
activităț i de schimbare a comportamentului voluntar. sănătatea proprie, inclusiv utilizarea mai eficientă a
• Educaț ia pentru sănătate este dezvoltarea individului sistem de livrare
▪ Motivaț i oamenii care doresc să se schimbe pentru mai mult
strategii de grup, instituț ionale, comunitare ș i sistemice
pentru a îmbunătăț i cunoș tinț ele, atitudinile, abilităț ile ș i practici sănătoase;
comportament. ▪ Ajută-i să înveț e abilităț ile necesare pentru a adopta ș i
• Pur ș i simplu, este profesia de a educa oamenii despre menț in practici ș i stiluri de viaț ă sănătoase;
sănătate pentru atingerea unei sănătăț i pozitive. ▪ Dezvoltarea abilităț ilor de predare ș i comunicare în toț i cei care
angajat în educarea consumatorilor despre sănătate;
CONCEPTUL DE EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE ▪ Favorizează schimbarea în mediu care facilitează
Conceptul de sănătate condiț ii sănătoase ș i comportament sănătos;
▪ Adaugă la cunoș tinț e prin cercetare ș i evaluare
• Cuvântul sănătate provine din Hal, care înseamnă „sănătos”
în legătură cu cele mai eficiente modalităț i de a realiza
(puternic, sănătos), sănătos (corp, familie ș i mediu) obiectivele de mai sus.
întreg.” Hahn ș i Payne descriu sănătatea în termeni de ș ase

CORONEL, BARBIE H. | BSMLS 2-YA-8 5

 PRINCIPII Ș I STRATEGII DE ÎNVĂȚĂMÂNT
ÎN Ș TIINȚA LABORATOARELOR MEDICALE
(PSTM221)
BARCELON, AIRISH MARIA

Tehnica - cuprinde stilul personal al profesorului în 7. Permiterea elevilor să îș i exprime puncte de vedere diferite
efectuarea unor paș i specifici ai procesului tehnic. 8. Crearea unei atmosfere în care se simt liberi să întrebe
întrebări
9. Transmiterea unui sentiment de căldură

ÎNVĂȚARE BUNĂ PRACTICI DE ÎNVĂȚARE

ÎNVĂTĂTORUL ▪Practici de predare - definite ca mecanismele, metodele ș i
▪ CARACTERISTICI ALE UNEI ÎNVĂȚ ĂTURI BUNE abilităț i în predarea în clasă ș i în clinică.
a. Competenț ă profesională ❑Studenț ii apreciază un profesor care are o cunoș tinț ă profundă de
b. Relaț ia interpersoanlă subiectul ș i poate prezenta materialul într-un mod interesant
c. Practici de predare/evaluare mod clar ș i organizat.
d. Disponibilitatea pentru studenț i
PRACTICI DE ÎNVĂȚARE/EVALUARE
COMPETENȚĂ PROFESIONALĂ ▪Jacobson (1966): a definit practicile de predare ca
Profesorul care se bucură de predare arată un interes sincer în mecanica, metode ș i abilităț i în clasă ș i clinică
răbdător ș i îș i arată încrederea în profesia sa învăț ământ.
abilităț i. ▪ Predarea subiectului într-un mod stimulant ș i inspirator
Profesorul care este creativ ș i stimulativ ș i poate entuziasma interesul învăț ăcelului depinde de mai mulț i factori
interesul studentului ș i poate demonstra abilităț i clinice cu ca:
expertiza este de asemenea apreciată.
▪Stilul profesorului
Personalitate
COMPETENȚĂ PROFESIONALĂ ▪Interes personal asupra subiectului
ASPECTE ▪Utilizarea unei varietăț i de strategii de predare
1. Profesorul care ț inteș te spre excelenț ă dezvoltă o cunoaș tere temeinică
cunoș tinț e despre subiect ș i îmbunătăț eș te abilităț ile pe parcurs PRACTICI DE EVALUARE
cariera sa. Practici de evaluare apreciate de studenț i includ:
El sau ea se dezvoltă ș i se menț ine prin lectură ✓comunicarea clară a aș teptărilor
cercetare, practici clinice ș i educaț ie continuă. ✓oferind feedback oportun cu privire la progresul elevilor
3. Elevii trebuie să ș tie că se pot baza pe clinica ✓corectarea elevilor cu tact
expertiza profesorului.
4. O parte din construirea încrederii este ca profesorul să admită ș i el
✓a fi corect în procesul de evaluare
erori ș i slăbiciuni în practică. ✓dând teste care sunt pertinente pentru subiect.
5. Un profesor care ilustrează abilităț i clinice excelente, judecată,
Disponibilitate pentru studenț i
iar onestitatea devine un model pozitiv pentru elevi.
Studenț ii la ș tiinț e ale sănătăț ii aliate aș teaptă ca instructorul să fie
disponibil pentru ei când este nevoie. Aceasta poate lua forma de
Relaț ii interumane cu studenț ii
fiind acolo în ff:
❖Aș a cum se întâmplă în toate relaț iile, este important ca profesorii să asculte
elevi ș i încearcă să vezi lumea prin ochii lor ✓situaț ii clinice stresante
❖Prima abordare: Respectaț i elevii pentru a avea grijă de ei ✓ajutând fizic studenț ii
îngrijorări ✓oferind cantităț i adecvate de supraveghere
❖A doua abordare: Acceptaț i elevii aș a cum sunt, fie că ✓răspunzând liber la întrebări ș i;
nu îț i plac ei ✓acț ionând ca o persoană de resursă în timpul învăț ării clinice
❖A treia abordare: Comunicare onestă care contribuie la experienț e.
relaț ii sănătoase cu elevii
❖A patra abordare: Identificarea clară a învăț ăcelului ROLULUI PROFESORULUI/TEHNOLOGULUI MEDICAL ÎN
responsabilităț i în procesul de învăț are. Îndrumare
Conceptul de îndrumare, care l-a asociat cu zilnic
Relaț ie interumană activitatea profesorului de clasă, oferă o mai mare
Această abilitate este demonstrată prin: responsabilitate faț ă de el. Asta înseamnă că profesorul care este
dealing with children ar trebui să primească educaț ie în serviciu pentru
1. arătând interes pentru învă ț ăcei,
îndeplinindu-ș i responsabilităț ile în plan personal, educaț ional ș i
2. A fi sensibil la sentimentele ș i problemele lor
3. Transmiterea respectului pentru ei ghidare profesională.
4. Alleviând anxietăț ile lor Asiguraț i-vă că persoana tânără are o voce în stabilirea învăț ării
5. A fi accesibil pentru conferinț e ț inte
6. A fi corect
CORONEL, BARBIE H. | BSMLS 2-YA-8 6
 PRINCIPII Ș I STRATEGII DE ÎNVĂȚARE
ÎN Ș TIINȚA LABORATORIULUI MEDICAL
(PSTM221)
BARCELONA, AIRISH MARIA

CA UN MOTIVATOR
Un profesor, care atribuie mecanic munca fiecărei ore Dezavantaje:
fără a ghida învăț ăceii să vadă secvenț a mai mare de care aparț in Pe de altă parte, factorii de motivaț ie extrinsecă pot adesea distrage atenț ia
este o parte, poate servi doom-urilor ș i de obicei va avea puț in studenț i din învăț area subiectului în cauză. Poate fi
atracț ie inerentă. Acesta este profesorul care apoi simte nevoia de dificil de a concepe recompense ș i pedepse adecvate
morcovul sau bătaia. El privează studenț ii de oportunitatea de a pentru comportamentele studenț ilor. Adesea, este necesar să se escaladeze
îș i aduc motivaț iile existente în clasă recompense ș i pedepse de-a lungul timpului pentru a menț ine o anumită
în moduri care ar putea ajuta învăț area lor. nivelul de efect.
MODURI DE A MOTIVA ÎNVĂȚĂTORII De asemenea, motivatorii extrinseci de obicei nu funcț ionează pe termen lung
▪Există 2 tipuri de motivaț ie: o dată ce recompensele sau pedepsele sunt eliminate,
1. Motivaț ie Intrinsecă studenț ii îș i pierd motivaț ia.
2. Motivaț ie Extrinsecă
Efectele motivaț iei asupra stilurilor de învăț are
MOTIVAȚIE INTRINSECĂ Învăț ătorii profunzi răspund bine provocării de a stăpâni o
Motivatorii intrinseci includ fascinaț ia faț ă de subiect, o subiect dificil ș i complex. Acestea sunt întrinsec
sensul relevanț ei sale pentru viaț ă ș i lume, un sens de studenț i motivaț i care sunt adesea o bucurie să-i înveț i.
realizarea în stăpânirea ei ș i un sentiment de chemare către ea. Învăț ătorii strategici sunt motivaț i în principal de recompense.
Studenț ii care sunt motivaț i intrinsec ar putea spune lucruri ✓Ei reacț ionează bine la competiț ie ș i la oportunitatea de a fi cei mai buni.
ca ș i următoarele: alț ii.
Literatura mă interesează. ✓De multe ori obț in note bune, dar nu se implică în profunzime.
„Învăț area matematicii mă ajută să gândesc clar.” cu un subiect, cu excepț ia cazului în care există o recompensă clară pentru a face acest lucru.

„Mă simt bine când reuș esc la clasă.” Sunt uneori numiț i „învăț ăcei bulimici”, învăț ând ca
atât de mult cât au nevoie să se descurce bine la un test sau examen ș i apoi
Avantaje: Motivaț ia intrinsecă poate fi de lungă durată ș i auto- uitând prompt materialul odată ce evaluarea s-a încheiat.
susț inere. ✓Gestionează învăț ătorii strategici evitând apelurile la
Eforturile de a construi acest tip de motivaț ie sunt, de asemenea, de obicei competitie. Apelează la interesul lor intrinsec faț ă de subiect
eforturi de promovare a învăț ării studenț ilor. Astfel de eforturi, adesea la îndemână. Proiectează-ț i sarcinile (teste, lucrări, proiecte,
concentrează-te pe subiect mai degrabă decât pe recompense sau pedepse. etc.) astfel încât angajamentul profund cu subiectul este necesar
pentru succesul în sarcini. Faceț i asta cerându-le studenț ilor
▪Dezavantaje: Pe de altă parte, eforturile de promovare să aplici, să sintetizezi sau să evaluezi materialul în loc să te limitezi la simpla
motivaț ia intrinsecă poate dura să influenț eze comportamentul ș i poate înț elegerea sau memorarea materialului.
necesită o pregătire specială ș i îndelungată. Învăț ătorii de suprafaț ă sunt adesea motivaț i de dorinț a de a evita
▪Studenț ii sunt indivizi, aș a că o varietate de abordări pot fi eș ec.
a fost nevoie să motivăm diferiț i studenț i. Este adesea de ajutor să ✓Ei evită de obicei învă ț area profundă pentru că o percep ca fiind
cunoaș te ce îi interesează pe studenț i pentru a le conecta aceste comportament intrinsec riscant.
interesele cu subiectul. Acest lucru necesită să ajungi la ✓Adesea vor face ce este necesar pentru a trece un examen sau un curs,
cunoaș te studenț ii săi. De asemenea, ajută dacă instructorul este dar nu vor alege să meargă dincolo de minima cerută
interesat de subiect, ca să începem! de teama eș ecului.
✓Ajută învăț ătorii de suprafaț ă să câș tige încredere în
MOTIVARE EXTRINSECĂ abilităț ile lor de a învăț a ș i de a performa. Material de curs „Scaffold”
Motivatorii extrinseci includ aș teptările părinț ilor, ș i sarcini prin proiectarea unei serii de activităț i sau
aș teptările altor modele de încredere, câș tigând temele care se construiesc una pe alta în timp în complexitate
potenț ialul unui curs de studiu ș i notele (care menț in ș i provocare. Încurajează aceș ti elevi adesea ș i ajută-i
burse care urmează să vină).
reflectă asupra a ceea ce au învăț at ș i a ceea ce au
Studenț ii care sunt motivaț i extrinsec ar putea spune lucruri împlinit
ca următoarele.
„Am nevoie de un B- la statistică pentru a intra la ș coala de afaceri.” STRATEGII PENTRU MOTIVAREA STUDENȚILOR
„Dacă pica chimia, îmi voi pierde bursă.” ▪Următoarele sunt câteva strategii bazate pe cercetare pentru motivare
„Instructorul nostru ne va aduce gogoș i dacă ne descurcăm bine astăzi” elevi să înveț e
quiz. ❑Deveniț i un model pentru interesul elevilor. Oferiț i-vă
prezentări cu energie ș i entuziasm. Ca o demonstraț ie de
▪Avantaje: motivaț ia ta, pasiunea ta îi motivează pe elevii tăi. Fă
Motivatorii extrinseci produc mai uș or schimbări de comportament cursul personal, arătând de ce eș ti interesat de
ș i implică de obicei un efort sau o pregătire relativ reduse. material.
De asemenea, eforturile de aplicare a motivatorilor extrinseci adesea nu ... ❑Întreabă-ț i studenț ii. Vei fi capabil să adaptezi mai bine
cer cunoș tinț e extinse despre fiecare student. instrucț iunile tale către preocupările ș i fundamentele elevilor,

CORONEL, BARBIE H. | BSMLS 2-YA-8 7

 PRINCIPII Ș I STRATEGII DE ÎNVĂȚARE
ÎN Ș TIINȚA LABORATORIULUI MEDICAL
(PSTM221)
BARCELON, AIRISH MARIA

iar interesul tău personal faț ă de ele le va inspira dezvoltarea personală [Link]ă învăț area abstractă la situaț ii concrete. Adoptă
loialitate faț ă de tine. Demonstrează un interes puternic pentru învăț area studenț ilor metoda studiului de caz care s-a dovedit atât de eficientă pentru
ș i o credinț ă în abilităț ile lor. studenț i de la ș coli de afaceri, medicale ș i de drept: aplicaț i abstract
❑Foloseste exemple liber. Mulț i studenț i vor să li se arate teorii ș i concepte într-un scenariu din lumea reală, folosind aceste
de ce un concept sau o tehnică este util înainte să vrea să formulări pentru a analiza ș i a înț elege situaț iile
aprofundati-l. Informaț i studenț ii despre modul în care cursul dumneavoastră implicând oameni reali ș i mize reale.
pregăteș te studenț ii pentru oportunităț ile viitoare. 5. Fă-o socială. Formează un grup de învăț are sau organizează
studenț ii îș i găsesc parteneri de învăț are cu care pot împărtăș i
❑Folosiț i o varietate de activităț i didactice active pentru studenț i.
activităț ile implică direct studenț ii în material ș i oferă momentele lor de descoperire ș i punctele de confuzie. Împărț iț i
împărț iț i sarcina de învăț are în părț i ș i schimbaț i-vă rolurile ca profesor ș i
oportunităț i de a atinge un nivel de stăpânire.
❑Învaț ă prin descoperire. Elevii găsesc la fel de satisfăcător ca raț ionamentul elev. Actul simplu de a explica ceea ce învaț ă
audierea îi va ajuta să înț eleagă ș i să îș i amintească mai bine.
printr-o problemă ș i descoperind principiul de bază
6. Aprofundează. Aproape orice subiect este interesant odată ce te implici.
de unul singur.
în interiorul său. Atribuiț i sarcina de a deveni expertul mondial în
❑Activităț ile de învăț are cooperativă sunt deosebit de eficiente deoarece
un mic aspect al materialului pe care trebuie să-l înveț e—apoi
ele oferă de asemenea o presiune socială pozitivă.
îș i extind noua expertiză în afară explorând modul în care
❑Stabileș te obiective de performanț ă realiste ș i ajută elevii să le atingă piesa pe care o cunosc atât de bine se leagă de toate celelalte piese pe care le
îi încurajează să-ș i stabilească propriile obiective rezonabile. trebuie să ș tiu despre.
Proiectează atribuț ii care sunt adecvat provocatoare în
perspectiva experienț ei ș i abilităț ilor clasei. ALTE MODURI DE A MOTIVA ÎNVĂȚĂTORII
❑Acordaț i o atenț ie corespunzătoare testării ș i evaluării. Teste ▪Foloseș te mai multe simț uri
ar trebui să fie un mijloc de a arăta ce au stăpânit studenț ii, ▪Implică activ pacienț ii sau clienț ii în învăț are
nu ceea ce nu au. Evitaț i evaluarea pe curbă ș i oferiț i proces
fiecare oportunitatea de a atinge cel mai înalt standard ▪Oferiț i un mediu propice învăț ării
ș i note. ▪Evaluează în ce măsură elevul este pregătit să înveț e
❑Fii liber cu laudele ș i constructiv în critici. Negativ ▪Determinaț i relevanț a percepută a informaț iei
comentariile ar trebui să se refere la anumite performanț e, nu la ▪Repeta informaț ii
performer. Oferiț i feedback nejudecător asupra lucrărilor studenț ilor, ▪Generaliza informaț ia
posibilităț i de îmbunătăț ire a stresului, caută modalităț i de a stimula ▪Faci învăț area o experienț ă plăcută
avansare ș i a evita împărț irea studenț ilor în oi ș i ▪Începe cu ceea ce este cunoscut; îndreaptă-te spre ceea ce este
capre. necunoscut
❑Oferiț i elevilor cât mai mult control asupra propriei lor educaț ii ▪Prezentaț i informaț iile la o rată adecvată
cât mai posibil. Lasă studenț ii să aleagă subiecte de lucrare ș i proiecte
care îi interesează. Evaluează-i în mai multe moduri (teste, Ș APTE PRINCIPII ALE BUNEI PRACTICI ÎN
lucrări, proiecte, prezentări, etc.) pentru a oferi studenț ilor mai mult ÎNVĂȚĂMÂNTUL UNIVERSITAR
control asupra modului în care îș i arată înț elegerea faț ă de tine. Oferă ▪Încurajaț i contactul dintre studenț i ș i profesori
opț iunile studenț ilor pentru modul în care sunt ponderate aceste sarcini. Încurajaț i cooperarea între studenț i
▪Încurajaț i învăț area activă
Modalităț i de a motiva elevii: ▪Oferiț i feedback prompt
[Link]ț i provocarea. Suntem cei mai motivaț i să învăț ăm ▪Subliniaț i timpul dedicat sarcinii
când sarcina din faț a noastră se potriveș te cu nivelul nostru de abilitate: nu Comunica aș teptări ridicate
atât de uș or încât să fie plictisitor ș i nu atât de greu încât să fie frustrant. ▪Respectaț i diferitele talente ș i modurile de învăț are
Conceberea deliberată a exerciț iului de învăț are astfel încât studenț ii
lucrezi la marginea abilităț ilor tale ș i continui TEHNOLOGII MEDICALI CA PROFESORI
creș terea dificultăț ii pe măsură ce se îmbunătăț esc. ar trebui să aibă o pregătire formală
2. Începe cu întrebarea, nu cu răspunsul. Memorarea experienț a este importantă pentru a pregăti generaț ia următoare
informaț ia este plictisitoare. Descoperirea soluț iei unui puzzle este
revigorant. Prezentaț i materialul care trebuie învăț at nu ca un fapt Practica bună de predare: Rolurile ș i funcț ia unui profesor
împlinire, dar ca o întrebare vie care aș teaptă să fie explorată. Rolurile unui profesor
3.Îndrumă studenț ii să-ș i depăș ească recordul personal.Câț iva 1. Ca Manager
învăț area sarcinilor, cum ar fi memorarea tabelului înmulț irii sau a 2. Ca un consilier
o listă de nume sau fapte, pur ș i simplu nu sunt interesante în 3. Ca Motiva ț ie
însăș i. Generaț i motivaț ie încurajând studenț ii să 4. Ca lider
concura împotriva lor înș iș i: parcurg materialul o dată 5. Ca un model
pentru a stabili o bază, apoi a urmări cât de mult ei 6. Ca specialist în rela ț ii publice
îmbunătăț eș te (în viteză, în precizie) de fiecare dată. 7. Ca Părinte-Surogat
8. Ca Facilitator

CORONEL, BARBIE H. | BSMLS 2-YA-8 8

 PRINCIPII Ș I STRATEGII DE ÎNVĂȚARE
ÎN Ș TIINȚA LABORATORIULUI MEDICAL
(PSTM221)
BARCELON, AIRISH MARIA

9. Ca Instructor În calitate de instructor

✓ Funcț ia principală a profesorului este instruirea.

Ca Manager ✓ Profesorii iau decizii cu privire la ce să predea, ce
✓ Responsabil pentru gestionarea eficientă a materiale didactice pentru a utiliza ce metodă pentru
clasă de la început până la sfârș it a angaja în predarea unui conț inut particular, ș i cum
✓ Desfăș oară activităț i sistematice pe parcursul zilei cel mai bine este să evaluăm învăț area intenț ionată.
✓ Aș teptat să menț ină ordinea în clasă
ÎNVĂTĂTORUL
Ca un consilier ✘ CARACTERISTICI ALE ÎNVĂȚ ĂRII BUNE
✓ Se aș teaptă ca profesorii să răspundă constructiv a. Competenț ă profesională
când apar probleme referitoare la studenț i b. Relaț ia interumană
comportament. c. Activităț i de predare/ evaluare
✓ Profesorii oferă îndrumare ș i asistenț ă dacă d. Disponibilitate pentru studenț i
studenț ii se confruntă cu probleme.
COMPETENȚA PROFESIONALĂ
Ca un Motivaator ✘ Profesorul care se bucură de predare arată o genuinătate
✓ Profesorii încurajează ș i motivează elevii să înveț e interes pentru pacient ș i îș i manifestă încrederea în el sau
bine ș i comportaț i-vă corespunzător în ș i în afara abilităț ile ei profesionale.
sala de clasă. ✘ Profesorul care este creativ ș i stimulativ ș i poate
✓ Profesorul este bun la motivarea elevilor să facă stârni interesul studenț ilor ș i poate demonstra
îi ascultă, participă ș i înț eleg abilităț ile clinice cu expertiză sunt de asemenea apreciate.
instrucț iuni.
Relaț ii interumane cu studenț ii
Ca lider
❖ Aș a cum se întâmplă în toate relaț iile, este important ca profesorii
✓ Profesorul dirijează, antrenează, sprijină ș i delegează
ascultă elevii ș i încearcă să vezi lumea prin
în funcț ie de nevoile situaț iei
ochii lor
✓ Pentru a fi un lider bun, trebuie să fii un bun adept
❖ Primul abordare: Respectaț i elevii să le pese de ei
îngrijorări
Ca un model
❖ A doua abordare: Acceptaț i învăț ăceii aș a cum sunt,
✓ Profesorul ar trebui să arate cât mai bine în permanenț ă, să stăpânească-ș i indiferent dacă îț i plac sau nu
lecț ii, arată interes pentru bunăstarea elevului, arată
❖ A treia abordare: Comunicare onestă
comportamentul său bun ș i include muncă bună ș i
contribuind la relaț ii sănătoase cu elevii
atitudini.
❖ A patra abordare: Identificarea clară a învăț ăcelului
✓ Profesorul ar trebui să fie corect în raportul cu elevii ș i
responsabilităț ile în procesul de învăț are.
exhibă un bun judecată atunci când situaț ia o cere.
Relaț ia interpesonală
Ca specialist în relaț ii publice Această abilitate este demonstrată prin:
✓ Profesorul interacț ionează cu persoane din afara ș colii cu
1. arătând interes pentru învă ț ăcei,
credibilitate.
2. A fi sensibil la sentimentele ș i problemele lor
✓ Profesorul trebuie să aibă o bună relaț ie publică pentru a face o 3. Transmiterea respectului pentru ei
un nume bun pentru ș coala lui.
4. Diminuarea anxietă ț ilor lor
5. Fiind accesibil pentru conferin ț e
Ca Parinte-Surogat
6. A fi corect
✓ La ș coală, profesorul este părintele elevilor. 7. Permi ț ând celor care înva ț ă să î ș i exprime puncte de vedere diferite
✓ Adăugând la funcț iile principale ale dezvoltării învăț ătorilor
din punct de vedere intelectual, se aș teaptă ca profesorul să pregătească 8. Crearea unei atmosfere în care se simt liberi să
pune întrebări
învăț ăceii social ș i emoț ional ș i să privească 9. Transmiterea unui sentiment de căldură
după bunăstarea lor fizică ș i mentală.
✓ Profesorul garantează că drepturile individuale ale
învăț ăceii în educaț ie ș i siguranț ă sunt respectaț i.
PRATICE EDUCAȚIONALE
✘ Practici de predare - definite ca mecanismele,
Ca facilitator metode ș i abilităț i în clasă ș i clinică
✓ Învăț ăceii trebuie să li se ofere ș ansa de a discuta învăț are.
lucruri sub supravegherea ș i monitorizarea atentă a ❑ Elevii apreciază un profesor care are o cunoaș tere aprofundată
profesorul. cunoș tinț e despre subiect ș i poate prezenta
material într-un mod interesant, clar ș i organizat
✓ Profesorul pregăteș te orientări care vor servi drept
focalizarea discuț iilor ș i activităț ilor. manieră.

CORONEL, BARBIE H. | BSMLS 2-YA-8 9

 PRINCIPII Ș I STRATEGII DE ÎNTELEGERE
ÎN Ș TIINȚA LABORATORULUI MEDICAL
(PSTM221)
BARCELON, AIRISH MARIA

PR ACTICI DE ÎNVĂȚARE/EVALUARE Bariere

✘ Jacobson (1966): a definit practici de predare ca ✗ Factorii care împiedică abilitatea de a livra
mecanica, metodele ș i abilităț ile în clasă ș i servicii educaț ionale
învăț ământ clinic. ✗ Factorii care afectează negativ capacitatea
✘ Predarea conț inutului într-un mod stimulativ ș i învăț ăcelul să acorde atenț ie ș i să proceseze informaț ia
interesul elevilor inspiră se bazează pe mai mulț i factori Predare Învăț are
cum ar fi: Lipsa de timp Lipsa timpului pentru a învăț a
✗ Stilul profesorului Lipsa de expertiză a Boală, stres
✗ Personalitate formare educaț ională
Lipsa de motivaț ie Alfabetizare scăzută, scăzută
✗ Interes personal pe subiect
✗ Utilizarea unei varietăț i de metode de predare înț elegere
strategii Lipsa alocării bugetare Influenț ă negativă
pentru programe educaț ionale
DISPONIBILITATE PENTRU STUDENȚI Caracteristici personale
✘ Studenț i la ș tiinț ele sănătăț ii aliate, aș teptaț i instructorul Lipsa de suport ș i
în desfăș urare pozitiv
a fi disponibil pentru ei când este nevoie. Aceasta poate dura
forma de a fi acolo în ff: consolidare
✓ situaț ii clinice stresante Lipsa dorinț ei de a învăț a
✓ ajutând fizic studenț ii Inconvenientă
✓ oferind cantităț i adecvate de supraveghere
✓ răspunzând liber la întrebări ș i; Atribute Profesionale
✓ acț ionând ca o persoană resursă în timpul învăț ării clinice ✓ Un profesor profesionist se percepe pe sine ca fiind cineva
experienț e. cine poate efectua schimbări sau învăț are pentru că este un
expert în ceea ce predă ș i în modul în care predă.
ROLURILE PROFESORULUI/TEHNOLOGULUI MEDICAL ✓ Profesorul are o colecț ie de cele mai bune practici de predare
ș i pot folosi acestea pentru a instrui studenț ii în sălile de clasă
Îndrumare
ș i pentru a lucra cu adulț ii în cadrul ș colii.
✘ Conceptul de îndrumare, care îl asociază cu
✓ Profesorul are dispoziț ie ș i abilităț i pentru a aborda totul
activitatea zilnică a învăț ătorului din clasă, oferă o
aspecte ale muncii sale într-un mod reflexiv, colegial ș i
o responsabilitate mai mare pentru el. Asta înseamnă că
mod de rezolvare a problemelor.
profesorului care lucrează cu copiii ar trebui să i se acorde
✓ Profesorii au o viziune asupra învăț ării de a preda ca un proces pe viaț ă
educaț ie în serviciu pentru a-ș i elibera
procese ș i dispoziț ii ș i abilităț i pentru muncă
responsabilităț i în personal, educaț ional ș i
în vederea îmbunătăț irii propriei sale predări, precum ș i
orientare profesională.
îmbunătăț irea ș colilor.
✘ asigură-te că tânărul are o voce în stabilirea „Odată ce eș ti profesor, eș ti mereu un student”.
obiectivele de învăț are

Definiț ii ale Învăț ământului • Atribute personale

• Pasiune
✘ Eforturi organizate, cu scop ș i deliberate
• Umor
proiectat pentru a aduce anumite rezultate dorite într-un
• Valori ș i Atitudine
individual.
• Răbdare
✘ Este o acț iune a unei persoane care transmite abilitate, cunoș tinț e, • Entuziasm
sau chiar o valoare către alta.
• Angajament
✘ Este o încercare de a asista studenț ii în dobândirea sau
schimbând unele abilităț i, cunoș tinț e, atitudini ideale sau [Link]
aprecieri. ✓ Profesorii pasionaț i emană spontaneitate în
✘ Este un proces sau un set de acț iuni pentru a induce învăț area ș i îngrijind nevoile studenț ilor, în special
în cele din urmă, pentru a avea succes în învăț are.
cei care experimentează dificultăț i de învăț are.
✓ Îi determină să aibă grijă de studenț ii lor corectaț i
Învăț are cu acț iune reformatoare adecvată.
✗ Definit ca o schimbare în comportament care poate fi 2. Umor
observat sau măsurat ș i apare oricând ca rezultat ✓ Umorul profesorului îi conectează cu elevul lor
expunerii la un stimul ca un magnet.
✗ Achiziț ia de cunoș tinț e ș i abilităț i în mod conș tient astfel ✓ Se bucură ca un grup, promovând astfel un spirit de
acea comportare este alterată în vreun fel împreună

CORONEL, BARBIE H. | BSMLS 2-YA-8 10

 PRINCIPII Ș I STRATEGII DE ÎNVAȚARE
ÎN Ș TIINȚA LABORATORULUI MEDICAL
(PSTM221)
BARCELONA, AIRISH MARIA

✓ O glumă curată va stârni întotdeauna un raport într-un mediu de învăț are Cele 5 presupuneri ale lui Knowles despre învăț ătorii adulț i

mediu. Conceptul de sine

3. Valori ș i Atitudine Pe măsură ce o persoană îmbătrânește, conceptul său de sine se dezvoltă

✓ Valori denotă standarde, cod de etică ș i de la a fi o personalitate dependentă către

credinț e puternice unul dintre a fi un om autodirijat.
✓ Profesorii sunt modele de valori Experienț a învăț ării pentru adulț i
✓ Exemple de valori de care se aș teaptă un profesor sunt: Pe măsură ce o persoană îmbătrânește, aceasta acumulează o creștere
deschidere la minte rezervor de experienț e care devine tot mai mare
justiț ie ș i imparț ialitate resursă pentru învăț are.
sinceritate ș i onestitate Pregătirea de a învăț a
4. Răbdare Pe măsură ce o persoană se maturizează, pregătirea sa de a învăța

✓ Se referă la natura neplângătoare a profesorului, sinele- devine din ce în ce mai orientat către dezvoltare
control ș i persistenț ă. sarcinile rolurilor sale sociale
✓ Profesorii îș i suportă cu calm limitările elevilor lor. Orientare către învăț are
►Pe măsură ce o persoană se maturizează, perspectiva sa temporală
ș i dificultăț i
5. Entuziasm modificări dintr-o aplicaț ie amânată
✓ Se referă la nerăbdare ș i entuziasm cunoș tinț e pentru imediata aplicare. Drept urmare
✓ Profesorii entuziaș ti sunt plini de energie ș i orientarea lui/ei faț ă de învăț are se schimbă de la una
dinamism în care studenț ii aș teaptă cu nerăbdare orice de la centrismul subiectului la unul de problemă
activitatea în care participă cu ei. centrarea.
✓ Este un sentiment irezistibil care intensifică Motivaț ia de a învăț a
Pe măsură ce o persoană se maturizează, motivația de a învăța este
impulsul studentului de a atinge un obiectiv dorit.
6. Angajament intern
✓ O promisiune solemnă de a îndeplini responsabilităț ile ș i
Învăț area adulț ilor vs Învăț area copiilor
responsabilităț i impuse de legi ș i codul de etică
Învăț area în copilărie (pedagogie)
al profesiei.
✓ Este un angajament neclintit de a efectua toate predările ș i ✓ Memorie mecanică
activităț i de învăț are cu consistenț ă ș i altruism ✓ Repetiț ie
în cel mai bun interes al studenț ilor aflaț i sub îngrijirea lor. ✓ Testarea ca feedback
✓ Profesorii dedicaț i sunt grijulii ș i dedicaț i ✓ Colectarea blocurilor de construcț ie
✓ Vertical ș i aditiv
Învăț area adulț ilor (andragogie)
MODURI DE A MOTIVA ÎNVĂȚAȚII
✘ Foloseș te mai multe simț uri ✓ Conceptual
✓ Contextual
✘ Implicarea activă a pacienț ilor sau clienț ilor în
procesul de învăț are
✓ Continuu
✓ Orizontal ș i integrat
✘ Asiguraț i un mediu propice învăț ării
✘ Evaluarea gradului în care elevul este pregătit să Compararea pedagogiei cu andragogia
învăț a
ASUM ȚII PEDAGOGIE ANDRAGOGIE
✘ Determinaț i relevanț a percepută a
informaț ie
✘ Repetă informaț ia Învăț aț i ce Trebuie să ș tiu
TREBUIE SĂ
✘ Generalizaț i informaț iile profesorul vrea de ce au nevoie să
Ș TIE
să înveț e învaț ă ceva.
✘ Fă ca învăț area să fie o experienț ă plăcută
✘ Începe cu ceea ce se ș tie; avansează spre ceea ce este Percepț ia de
Simte-te responsabil
necunoscut a fi dependent pentru propriile lor
CONCEPTUL DE SINEL
✘ Prezentarea informaț iilor la o rată corespunzătoare despre profesor
învăț are.
pentru învăț are
Teoria învăț ării adulț ilor - Andragogie
Profesorul
Adulț ii învaț ă din
Andragogie ROLUL ÎN experienț ă, nu
fiecare altuia
✓ Term utilizat de Malcolm Shepherd Knowles (1913– EXPERIENȚĂ al copiilor este
experienț ă.
1997) ce contează.
✓ educaț ie pentru adulț i Trebuie să fie pregătit Pregătit să înveț i
✓ arta ș i ș tiinț a învăț ării adulț ilor PREGĂTIREA PENTRU
când când simt
Pedagogie ÎNVĂȚAȚI
profesorul spune că ei nevoia de a ș ti.
✓ Învăț area copilului

CORONEL, BARBIE H. | BSMLS 2-YA-8 11

 PRINCIPII Ș I STRATEGII DE ÎNVĂȚARE
ÎN Ș TIINȚA LABORATORULUI MEDICAL
(PSTM221)
BARCELON, AIRISH MARIA

trebuie sau altfel vor 9. „ Când copiii ș i adul ț ii experimentează prea mult
frustrare, comportamentul lor încetează să mai fie integrat,
nu fi
promovat. cu scop ș i raț ional. Orbeș te acț ionează din
furie, descurajare sau retragere. Pragul de
Centrat pe viaț ă sau ceea ce este 'prea mult' variază; este redus de precedent
ORIENTARE Centrat pe subiect
centrat pe sarcini eș ecuri.” –Watson
Spre învăț are orientare. 10. „ Niciun subiect ș colar nu este în mod evident superior altora pentru
orientare
„întărirea puterilor mentale.” Îmbunătăț ire generală ca
În principal un rezultat al studiului în orice subiect depinde de instrucț ie
intern conceput pentru a dezvolta generalizări despre principii,
Extern
MOTIVAȚIE motivat, cu formarea conceptelor ș i îmbunătăț irea tehnicilor de
motivat
unele externe studiu, gândire ș i comunicare.” –Watson
motivaț ie. 11. „Ceea ce este învă ț at este cel mai probabil să fie disponibil pentru utilizare dacă
se învaț ă într-o situaț ie foarte asemănătoare cu cea în care urmează să fie
Propuneri de învăț are utilizat imediat înainte de momentul când este
✓ Pe baza Cărț ii de Andragogie necesar.” –Watson
Autori: 12. „ Copiii ( ș i adul ț ii ș i mai mult) î ș i amintesc lucruri noi
➢ Watson informaț ii care confirmă atitudinile lor anterioare
➢ Knowles mai bine decât îș i amintesc informaț ii noi care rulează
➢ Holton contrar atitudinilor lor anterioare.–Watson
➢ Swanson 13. „ Adulț ii trebuie să ș tie de ce trebuie să înve ț e ceva
înainte de a se angaja să-l înveț e. " –Knowles, Holton ș i
1. „ Comportamentele care sunt recompensate (consolidate) sunt cele mai Swanson
probabil să apară."-Watson
Repeti ț ie pură fără indica ț ii de îmbunătă ț ire TEORIILE ÎNVĂȚĂRII
sau orice fel de întărire este o metodă slabă de a încerca ✓ Sunt concepte ș i propoziț ii care explică de ce
să înveț i” –Watson oamenii învaț ă ș i prezic în ce circumstanț e se află
3. „ Ameninț area ș i pedeapsa au variabile ș i nesigure va învăț a.
efecte asupra învăț ării; acestea pot face ca pedepsitul Teorii majore de învăț are
răspuns mai probabil sau mai puț in probabil să reapară; pot stabili – Teorii comportamentaliste
tendinț e de evitat care împiedică continuarea – Teorii Cognitive
învăț are.” –Watson – Teorii ale Învăț ării Sociale
4. „ Recompensa (consolidarea) pentru a fi cea mai eficientă în
învăț area, trebuie să urmeze aproape imediat după A. Teorii comportamentiste
comportamentul dorit ș i să fie clar legat de acesta • Cele mai timpurii teorii formale pentru învăț are, folosite pentru
comportamentul în mintea învăț ăcelului.” –Watson copii
5. „ Elevii progresează în orice domeniu de învă ț are doar până • Concentrat
la pe studierea gândurilor ș i sentimentelor, temerilor
ei trebuie să o facă pentru a-ș i atinge scopul. Adesea ș i fobie
fac doar suficient de bine pentru a 'se descurca'; cu o creș tere • Teoreticieni:
motivaț ia îi îmbunătăț eș te.” –Watson John Watson
Adulț ii sunt motivaț i să înveț e în măsura în care ei - Comportament definit ca o miș care musculară
percepe că învăț area îi va ajuta să îndeplinească sarcini sau - a început să studieze comportamentul pentru că este mai
se confruntă cu problemele din viaț a lor obiectiv.
situaț ii.” –Knolwes, Holton, Swannon 2. Watson ș i Guthrie
6. "Ublarea progresează rapid la început - apoi mai mult ș i - Teoria contiguităț ii
mai încet; reamintirea la scurt timp după învăț are reduce - Se crede că chiar ș i o abilitate precum mersul este învăț ată
sumă uitată.” Watson printr-un serii de răspunsuri conditionate.
7. „ Învăț area prin citire este facilitata mai mult de timpul petrecut3. Thorndike ș i Skinner
amintindu-ț i ce ai citit mai bine prin recitire. - teoria consolidării
Watson - propus că legăturile stimul-răspuns sunt
8. „ Cea mai bună modalitate de a ajuta elevii dintr-un concept general consolidat
este să de întăriri precum recompensa sau
prezentaț i conceptul în numeroase moduri ș i variate pedeapsă.
situaț ii, experienț e contrastante cu ș i fără
concept, apoi pentru a încuraja formulări precise ale
idee generală în aplicarea sa în situaț ii diferite de
cele în care conceptul a fost învăț at.” –Watson

CORONEL, BARBIE H. | BSMLS 2-YA-8 12

 PRINCIPII Ș I STRATEGII DE ÎNVĂȚARE
ÎN Ș TIINȚA LABORATOARELOR MEDICALE
(PSTM221)
BARCELONA, AIRISH MARIA

B. Teorii Cognitive ale Învăț ării Alte Teorii/Modele ale Proceselor de Informaț ie
Ș tiinț a cognitivă Teoria nivelului de procesare
✓ este un studiu despre modul în care funcț ionează creierele noastre în procesul de – Informaț ia este procesată secvenț ial, de la
percepț ia, gândirea, amintirea ș i învăț area. percepț ie la atenț ie - la etichetare ș i
Prelucrarea informaț iilor însemnătate
✓ uneori folosit pentru a descrie un subset al acestui domeniu de 2. Modelul de Distribu ț ie Paralelă
studiază. – Informaț ia este procesată de părț i diferite ale
✓ Explică modul în care informaț ia este gestionată odată ce aceasta sistemul de memorie simultan, mai degrabă decât
intra în simț it ș i cum este organizat ș i secvenț ial
împăstrat. 3. Modelul conexi ț ional
Învăț area (din perspectiva cognitivă) – Informaț iile sunt stocate în diverse locuri
✓ este un proces activ în care învăț ăcelul construieș te prin întregul creier, formând o reț ea de
semnificaț ie bazată pe cunoș tinț ele anterioare ș i perspectiva conexiuni
lume. 4. Teoria etapelor procesării informa ț iei
– Se referă la activitatea de memorie
Teoreticieni: – Informaț ia este atât procesată, cât ș i stocată în 3
1. Breur Etape: Senzaț ional, Memorie pe termen scurt ș i Lung-
• Învăț area este un proces prin care novicele devine Memorie pe termen lung

expert
2. Feden, 1994 3 Etape
• Un proces activ pe care învăț ăcelul îl construieș te Memoria senzorială
înseamnă pe baza cunoș tinț elor anterioare ș i a viziunii asupra – Trecător sau care trece repede
lume b. Memorie pe termen scurt
3. Ausubel, 1963 – Necesită interes
• A dezvoltat cel mai timpuriu model de învăț are cognitivă – Păstraț i pe o perioadă nedeterminată dacă este repetat sau

• Teoria subsumț iei semnificative verbale semnificativ pentru noi

Învăț are c. Memoria pe termen lung

– Utilizarea dispozitivului mnemotehnic
• Informaț iile noi sunt incluse în gândirea existentă
ș i structuri de memorie
• Învăț area semnificativă se consideră că are loc doar dacă Concepturi comune ale teoriei cognitive
structurile cognitive existente sunt organizate ș i Învă ț are
diferenț iat. ➢ Comportamentist: cerinț a de cunoș tinț e ș i abilităț i
care schimbă comportamentul unei persoane
• Repetarea materialului semnificativ ș i utilizarea acestuia în
diverse contexte ar spori păstrarea de ➢ Teoreticienii cognitivi: se concentrează mai mult pe
materialul dobândirea cunoș tinț elor decât pe rezultatul
4. Rumelhart, 1980 comportament
• Conceptul de schemă sau scheme ➢ Feden: Învăț are specifică domeniului
• toate cunoș tinț ele sunt împachetate în unităț i. Aceste unităț i 2. Metacogni ț ie
sunt scheme. ➢ Uneori definit ca „a gândi despre sine"
Schemata - structuri de cunoș tinț e care stochează concepte ș i gândire
cunoș tinț e despre cum să le foloseș ti în memorie. ➢ Un proces pe care învăț ăceii îl folosesc pentru a evalua sau măsura
gândirea lor în timp ce citesc, studiază sau
3 Tipuri de Învăț are Pe Baza Teoriei Schemelor rezolvarea problemelor
a. Acumulare ➢ A cunoaș te ce ș tiu ș i ce nu ș tiu
– Învăț area faptelor ș ti
– Informaț ii noi sunt adăugate la schemele existente ➢ Scrierea de jurnal, dialog de grup, bazat pe probleme
– Nu se fac modificări asupra cunoș tinț elor existente învăț are, raț ionalizarea întrebărilor de test
b. Acordare (evolu ț ia schemei) 3. Memorie
– Schema existentă evoluează sau este rafinată pe parcurs ➢ Senzorial, pe termen scurt ș i pe termen lung
durata de viaț ă pe măsură ce apar situaț ii ș i probleme noi ➢ Consolidare
întâmpinat ➢ Fragmentarea: informaț ia este grupată în tipare
c. Restructurare (crearea schemei) [Link]
– Dezvoltarea de noi scheme prin copierea unei ➢ Capacitatea de a prelua informaț iile învăț ate într-unul
schema veche ș i adăugarea de elemente noi care sunt situaț ie ș i aplică-o la alta
diferit pentru a crea un nou schema ➢ Conceptele ș i principiile sunt folosite sau adoptate
nu doar la o situaț ie anume, ci la toate
alte situaț ii la fel

CORONEL, BARBIE H. | BSMLS 2-YA-8 13

 PRINCIPII Ș I STRATEGII DE ÎNVĂȚARE
ÎN Ș TIINȚA LABORATORIULUI MEDICAL
(PSTM221)
BARCELONA, AIRISH MARIA

➢ Transferul reuș it depinde de mai mulț i factori: 5. Învă ț area discriminării

Măsura în care materialul a fost – Cu cât mai multe lanț uri noi sunt învăț ate, cu atât mai uș or este.
învăț at iniț ial a uita lanț urile anterioare
Capacitatea de a recupera informaț ii din – Pentru a păstra un număr mare de lanț uri, trebuie să
memorie discrimina între ei
Modul în care materialul a fost predat 6.Învă ț area conceptelor
şi a învăţat – Învăț ând cum să clasifici stimulii în grupuri
Similaritatea noii situaț ii cu reprezentat de un concept comun
original 7. Învă ț area regulilor
– Regulă: lanț de concepte sau o relaț ie între
C. Teorii ale învăț ării sociale concepte
• Albert Bandura (1977) – Exprimat ca relaț ii "Dacă.... Ș i apoi .."
• Teoria Învăț ării prin Observaț ie [Link] ț ionarea problemelor

• Explică că comportamentul este rezultatul unei interacț iuni – Cel mai înalt nivel de învăț are
printre persoană (caracteristici, personalitate etc.) – Aplicarea regulilor învăț ate anterior care se referă la
mediu (fizic, social etc.) ș i situaț ie
comportamentul în sine. – Procesul de formulare ș i testare a ipotezelor
• Oamenii învaț ă pe măsură ce sunt într-o interacț iune constantă cu
mediul lor Stiluri de învăț are/Stiluri cognitive
• Componente cheie: ✓ Modalitatea obiș nuită în care învăț ăceii primesc ș i
Modelare percepe informaț ia, o procesează, o înț elege,
b. Procesele aten ț ionale evaluatează-l, stochează-l ș i aminteș te-l.
c. Procese de Reten ț ie ✓ Modul în care o persoană procesează, internalizează studiile,
d. Motivatie interpretează ș i schimbă nou ș i provocator
materiale.
Componentele cheie ale teoriei învăț ării sociale
[Link] Memletic
– Învăț area are loc ca urmare a observării altora Învăț are
comportamentul oamenilor ș i consecinț ele acestuia Stil
[Link] aten ț iei
– Aceasta determină care comportament modelat va fi
învăț at
c. Procesele de re ț inere Învăț are
– Se referă la capacitatea de a menț ine comportamentele modelate în Stil
memorie permanentă Modele
[Link] ț ie Dunn ș i
Kolb
– Motivaț ie prin rezultate valoroase (recompense) Dunn
Învăț are
Învăț are
rezultate destul de punitive Stil
Stil
– Recompensa percepută este un bun motivator
Modelul de Stil de Învăț are Memletic
8 Tipuri de Învăț are ✓ Recunoaș te că fiecare dintre noi preferă să înveț e în
Condiț iile de învăț are ale lui Gagne moduri diferite.
1.Învă ț area semnalului (răspuns condi ț ionat)
– Cel mai simplu nivel de învăț are
– Persoana dezvoltă o reacț ie difuză generală la un
stimulus
2.Învă ț area Stimulus-Răspuns
– Dezvoltarea unui răspuns voluntar la un specific
stimuli sau combinaț ie de stimuli
3.Înlăn ț uirea
– Achiziț ia unei serii de condiț ionate legate
răspunsuri sau conexiuni stimul-răspuns
[Link] verbală
– Tip de legare
– Procesul de învăț are a terminologiei medicale

CORONEL, BARBIE H. | BSMLS 2-YA-8 14

 PRINCIPII Ș I STRATEGII DE ÎNTEGRARE
ÎN Ș TIINȚA LABORATORIULUI MEDICAL
(PSTM221)
BARCELONA, AIRISH MARIA

Modelul de Stil de Învăț are Dunn ș i Dunn

✓ Cea mai mare parte a oamenilor pot învăț a, iar fiecare individ are propriul său
moduri unice de a stăpâni lucruri noi ș i dificile
subiect

Psihologi
Mediu
cal
ental

Fiziolog Emoț ional

ical l

Sociologi
cal

Învăț are Altele Descriere Zona de

Stil Termen Creier
Responsabil

Vizual Spatial Preferă să folosească Occipital

poze, imagini lobii si
grafice, diagrame parietal
puzzle logice, ș i lobii
spaț ial
înț elegere

Aural Auditoriu Preferă să folosească Temporal

Muzical sunet ș i muzică lob
Ș trand Exemple
Drept
(muzică) Unii oameni studiază într-un mediu răcoros ș i lini ș tit
cameră, în timp ce alț ii nu se pot concentra decât dacă
Verbal Linguistic Preferă să folosească Temporal
cuvinte, atât în ș i frontal ei au muzică care rulează
discurs ș i în lobi Emoț ional Unii oameni lucrează cel mai bine când sunt motivaț i
scriere ș i încurajaț i, în timp ce unii se simt
Preferă să folosească motivat atunci când este desemnat să conducă ș i
Fizic Kinestezic Cerebel
îș i asumă responsabilitatea
ic corp, mâini, ș i ș i motor
senzorul tactil cortex Sociologic O serie de oameni trebuie să lucreze singuri
Logica Matematica Preferă să folosească Parietal stâng când abordezi un subiect nou ș i dificil,
în timp ce alț ii învaț ă cel mai bine atunci când lucrează
articol logică, raț ionare lobi
ș i sisteme cu colegii

Social Interpers Preferă să înveț e Frontal ș i Fiziologic Unii oameni preferă să studieze noaptea,
realizând mai mult într-un mod liniș tit
onal în grupuri sau cu temporal
alte persoane lobii ș i mediu; alț ii găsesc încă mai uș or să
limbic finalizează sarcinile dimineaț a ca parte a
sistem rutina zilnică.

Psihologic Învăț ăceii globali preferă să lucreze într-un

Singuratic Intrapers Preferă să lucreze Frontal ș i
onal singur ș i foloseș te temporal mediu cu iluminare moale ș i
întreț inerea informală. Învăț ăceii analitici preferă
autoînvăț are lobii ș i
limbic a lucra într-un mediu luminos
iluminat ș i locuri de ș ezut formale.
sistem

CORONEL, BARBIE H. | BSMLS 2-YA-8 15

 PRINCIPII Ș ISTRATEGII DE ÎNVĂȚARE
ÎN ș tiinț a laboratorului medical
(PSTM221)
BARCELONA, AIRISH MARIA

Stilul de învăț are al lui Kolb ✓ Ei apreciază brainstormingul cu un grup, deș i

✓ ilustrează învăț area ca un ciclu în 4 etape, început cu un ei ascultă ș i observă adesea, împărtăș indu-ș i propria
experienț ă concretă intermediară în timpul căreia idei.
persoana face observaț ii ș i reflecț ii ✓ Se bazează pe exemple concrete pentru a învăț a ș i au încredere
✓ Apoi persoana dezvoltă o teorie abstractă din sentimentele lor atunci când iau decizii.
pe care el sau ea dezvoltă idei despre cum să procedeze. ✓ Ei excelează în imaginaț ie ș i conș tientizare a
✓ În cele din urmă, persoana experimentează activ cu acț iuni semnificaț ie.
pentru a le testa. ✓ Sunt orientaț i spre sentimente ș i orientaț i spre oameni ș i
✓ Ciclul de învăț are în patru etape este: social sau îi place să lucreze în grupuri.
acomodant, creativ sau divergent, intelectual sau
asimilând, ș i practic sau convergent. Învăț ăcei intelectuali/Asimilatori
✓ Sunt organizat, logic ș i precis.
✓ Le place să înveț e din cursuri, lecturi ș i
contemplare.
✓ Ei găsesc faptele, ideile ș i informaț iile fascinante
şi provocatoare pentru oameni şi emoţii.
✓ Mai ș tiinț ific decât artistic.
✓ Punctele lor forte sunt în raț ionamentul inductiv, creând
modele teoretice ș i integrarea ideilor
✓ Ei preferă să se joace cu ideile în loc să acț ioneze activ ș i
aplicându-l
✓ Le pasă mai mult de idei decât de
oameni.

Kolb a ipotezat că învăț ăceii au nevoie de 4 abilităț i pentru a fi

eficace
1. Abilită ț i de Experien ț ă Concretă (CE): Învă ț ând din
experienț ă actuală
2. Observa ț ie Reflectivă (RO) abilită ț i: Învă ț are prin
observând pe alț ii
3. Abilită ț i de Conceptualizare Abstractă (AC): Crearea
teorii pentru a explica ceea ce se vede
4. Abilită ț i de Experimentare Activă (AE): Utilizând
teorii pentru a rezolva probleme.

Învăț ăcei sociali/acomodatori

✓ Sunt lideri
✓ Ei învaț ă cel mai bine analizând ș i rezolvând o problemă
ca un grup folosind propria lor intuiț ie ș i informaț ii
de la alț i oameni mai degrabă decât din cărț i ș i
prelegeri.
✓ Caută noi experienț e; adesea iau riscuri ș i
folosesc metode practice pentru a-ș i îndeplini obiectivele.
✓ Ei îndeplinesc activ lucruri, adesea folosind încercarea-
ș i metodele de încercare ș i eroare pentru a rezolva probleme.

✓ Ei pot fi nepăsători faț ă de alte persoane ș i pot acț iona

pe intuiț ie ș i eș ti o persoană care îș i asumă riscuri.

Învăț ători creativi/divergenț i

✓ Sunt imaginative.
✓ Au o gândire deschisă la idei noi ș i oferă
perspective multiple.

CORONEL, BARBIE H. | BSMLS 2-YA-8 16