Q1 - MODULUL 1 (23-27 AUGUST 2021)

După finalizarea modulului, se aș teaptă ca studenț ii să:

1. determina structura unui anumit text academic

2. diferen ț iaț i limbajul folosit în texte academice din diverse discipline

3. explică ideile specifice con ț inute în diverse texte academice

LECTIA 1: STRUCTURA TEXTULUI ACADEMIC

NATURA TEXTELOR ACADEMICE

Textul academic este un gen de scriere formal care foloseș te un stil, un registru ș i formate stricte, precum ș i
procesul de dezintegrare a ideilor ș i aplicarea raț ionamentului deductiv, voce formală ș i a treia persoană
punctul de vedere. Este material scris care este organizat ș i specific. Texte academice explică ce eș ti
gândind ș i modul în care dovezile ț i-au influenț at gândirea.

Text academic din diverse discipline

Ce este un text academic?

Un text academic este un limbaj scris care furnizează informaț ii, care conț ine idei ș i
concepute care sunt legate de disciplina particulară. Textele academice sunt de obicei formale. Ele
aveț i un cadru logic care include o introducere, un corp ș i o concluzie. În plus,
ele includ materiale din surse de încredere care sunt atribuite corespunzător. În plus,
ei oferă o listă de surse consultate atunci când scriu lucrarea academică.

Limbajul folosit în diverse texte academice

Scrierea este una dintre cele patru abilităț i macro ale unui student. Este unul dintre mijloacele de comunicare în

comunicării informaț iilor către oameni. Una dintre aceste scrieri pe care un student ar trebui să le cunoască este

Scriere academică. În acest modul, ca student, vei învăț a scrierea academică ș i

limba care ar trebui folosită în redactarea textelor academice.
 Să definim termenii cheie pe care îi veț i întâlni în această discuț ie.

Scrierea academică - este un tip de scriere care poate fi folosit în academie sau la ș coală.

1. Subiect – se referă la tema textului.

2. Tonul - se referă la atitudinea scriitorului fa ț ă de text. Poate fi distins

prin cuvintele folosite de autor.

3. Scopul – este informa ț ia pe care un autor dore ș te să o implice cititorului.

4. Limbaj – sunt cuvintele folosite de autor în scrierea unui text academic.

Scrierea academică necesită un limbaj formal.

5. Publicul – se referă la cititor în scriere.

6. Punctul de vedere – se referă la modul în care autorul transmite informa ț iile în textul de citit.

Un text academic este întotdeauna la persoana a treia.

7. Stil – se referă la modul în care autorul î ș i aranjează scrisul.

8. Cunoa ș tere – este cantitatea de informa ț ii pe care un autor le cunoa ș te despre subiectul său.
Citeș te este cel care poate distinge cât de multe cunoș tinț e are un autor în domeniul pe care îl abordează.

sau ea scrie.

9. Explicit – înseamnă că informa ț ia ar trebui să fie precisă ș i clară.

Scriere academică
Scriere academică

Scrierea academică este un stil de scriere care poate fi folosit în mediul academic sau ș coală. Aceasta urmează o

procesul care începe cu formularea unei întrebări, conceptualizarea unei probleme, evaluarea unei opinii,
ș i se încheie cu răspunsul la o întrebare formulată, clarificând o problemă sau argumentând pentru o poziț ie.

Formele specifice ale scrierii academice sunt de a informa, de a convinge ș i de a argumenta că abordează

publicul specific sau profesorul. A informa înseamnă a suplimenta o mulț ime de informaț ii despre
A convinge înseamnă a avea credibilitatea de a-ț i face publicul sau cititorii să creadă în
A argumenta înseamnă a face cititorii sau publicul tău să reacț ioneze la informaț iile pe care le oferi.

spunându-le.

Scrierea academică necesită, de asemenea, un limbaj formal sau cuvinte care nu conț in exprimări colocviale sau

cuvinte jargon. De obicei foloseș te termenul unui om obiș nuit sau un termen care este uș or de înț eles. Evită
utilizarea cuvintelor pompoase sau cuvinte care au semnificaț ii profunde.

Scrierea academică se referă în întregime la gândire:

¢ Urmează anumite reguli ș i standarde.

Limba care trebuie folosită în redactarea textelor academice ar trebui să fie formală.

Publicul ar trebui să fie mai întâi luat în considerare.

Toate informaț iile incluse în acest tip de text ar trebui să fie susț inute de dovezi valide.

Pentru informaț ii suplimentare, puteț i citi aceastaarticol de la Biblioteca Universităț ii din Leeds.

Patru caracteristici ale limbajului ș i tipuri de scriere

Stiluri
 Formalitatea reflectă poziț ia ta demnă în scriere ca membru al unei comunităț i academice
comunitate. Asta înseamnă că în scrierea ta ar trebui să eviț i cuvintele colocviale ș i
expresii.

Utilizarea limbii necesită precizie pentru a face din aceasta o lucrare de scriere validă

Următoarele metode pot fi folosite pentru a atinge formalitatea:

• Evitarea expresiilor colocviale/idiomatice, cum ar fi de genul, ca o chestiune de

fapt, într-un fel.

• Folosind forme modalitate extinse în loc de forme contractate, cum ar fi "nu poate" în loc de "nu poate"

ș i nu în loc de nu.

• Folosind o formă a verbului în loc de verbe compuse, cum ar fi „a deteriora” în loc de „a strica”.

• Utilizând termeni extinș i în locul echivalentelor abridjate, cum ar fi cât mai curând posibil
mai degrabă decât cât mai curând posibil.

Alte exemple de un verb peste verbele de două cuvinte:

• Calculaț i - James a adunat numărul de participanț i la petrecerea sa.

• Achiziț ionare(activele cuiva) - Compania mare a preluat pe cele mai mici.

• Anulează - Profesorul trebuia să oprească imediat elevii zgomotoș i.

• Continuare - Întâlnirea va continua chiar ș i fără prezenț a ta.

 • Descoperiț i - Scopul acestei întâlniri este de a afla care ar fi ideea dumneavoastră.
despre noul nostru proiect.

2. Obiectivitatea înseamnă că focalizarea informaț iei este pe subiect mai degrabă decât pe autor.
limba scrisă nu ar trebui să fie subiectivă, ci mai degrabă obiectivă în natură.

Se poate realiza prin:

a. Utilizarea pronumelor precum tu, eu, al meu ș i noi ar trebui evitată.

Exemplu slab: Trebuie să urmezi instrucț iunile.

Cercetătorii trebuie să urmeze instrucț iunile.

b. Evitaț i întrebările retorice în scrierea academică deoarece autorul nu ar trebui să

presupune că cititorul cunoaș te deja soluț ia la afirmaț ie, iar autorul ar trebui
prezentati informatiile cu putere si precizie.

Exemplu slab: Cum pot fi rezolvate aceste probleme?

Trebuie descoperite anumite proceduri pentru a rezolva problemele.

c. Evitarea limbajului emoț ional care arată prejudecăț i. Oferirea unei opinii excesiv de favorabile.

cineva poate elimina obiectivitatea.

Investigatorsii de poliț ie au fost ș ocaț i să vadă rezultatul testelor.

Versiunea îmbunătăț ită: Ancheta poliț iei nu s-a aș teptat la rezultate.

 3. Claritatea în scrierea academică impune utilizarea semnelor de orientare care permit cititorilor să urmărească

relaț iile în părț ile studiului. Dacă intenț ionezi să arăț i o schimbare în direcț ia ta de
argument, fă-l clar folosind totuș i.

Exemplu:

Este evident că instituț iile ș colare speră să ofere o educaț ie de calitate pentru
învăț ăcei. Cu toate acestea, a avea această pandemie COVID-19 necesită mult efort pentru a ajunge la

elevi.

Următoarele expresii pot fi utile pentru a face ideile explicite:

1. Aceasta se datorează...

Un număr de consumatori MERALCO s-au adunat la Primăria oraș ului pentru a revendica un premiu în numerar de 500 de lei.

incentivă. Acest lucru se datorează deciziei Cur ț ii Supreme că suprataxele trebuie returnate către
utilizatorii finali ale căror consum electric pentru perioada aprilie-mai a fost sub 100kw/oră.

[Link] a dus la...

Odată cu ordinul Curț ii Supreme către MERALCO de a restitui supracosturile utilizatorilor finali,

birourile guvernamentale au fost desemnate să funcț ioneze ca centre de revendicare. Aceasta a dus la un număr de

Consumatorii MERALCO se înghesuie la Primărie pentru a revendica stimulentul de 500 de lei.

• Când două idei par identice, exprimă fiecare clar.

 Studiul a arătat că optzeci la sută dintre cei 200 de participanț i implicaț i în studiu erau
nemulț umiț i de activităț ile MERALCO. În mod similar, datele au dezvăluit că majoritatea
participanț ii nu erau conș tienț i de taxele impuse asupra lor de MERALCO.

• Dacă intenț ionezi să oferi informaț ii suplimentare în propoziț ia ta, fă-o clar prin

În plus...

MERALCO a funcț ionat ca un conglomerat de afaceri implicând părț i interesate străine

ș i producător independent de energie sau IPP. În plus, MERALCO deț ine principalele IPP-uri care operează

în regiune.

• Dacă oferiț i exemple, faceț i acest lucru în mod explicit scriind „De exemplu...”

Problema MERALCO a dus la dispute între senatorii din opoziț ie ș i cei ai administraț iei.
De exemplu, cei care au fost etichetaț i ca fiind împotriva preș edintelui au considerat problema ca fiind

administrarea/modul de a evita scandalul NBN-ZTE.

Precauț ia în scrierea academică necesită atenț ie, deoarece cunoaș terea se bazează pe teorii dovedite ș i

concepte. Este necesară prudenț ă pentru a evita generalizările exagerate. Funcț ionarii guvernamentali sunt

corupt.

Afirmaț ia nu este complet adevărată ș i impactul retoric al afirmaț iei poate fi

înș elător. Afirmaț ia poate fi îmbunătăț ită prin utilizarea unor dispozitive precum verbele modale,
adverbe sau verbe.

Versiuni îmbunătăț ite:

Unii oficiali guvernamentali pot fi corupț i.

 Corupț ia este adesea legată de câț iva funcț ionari guvernamentali cheie.

Tipuri de stiluri de scriere

Scrierea expozitivă, descriptivă, persuasivă ș i narativă sunt cele patru tipuri principale de
scriere. Fiecare dintre aceste tipuri de scriere este destinat unui anumit scop. Un singur text poate
conț in stiluri de scriere multiple.

Expozitiv

Aceasta înseamnă că autorul încearcă să explice un concept, oferind informaț ii despre

audienț ă. Nu este subiectiv, ci se concentrează mai degrabă pe fapte care sunt susț inute de dovezi.

Exemple de scriere expozitivă:

• manuale

• articole

• reț ete

• ș tiri (nu editoriale sau opinii)

• scriere de afaceri, tehnică sau ș tiinț ifică

 Scriere descriptivă

Stilul descriptiv înseamnă a picta un tablou al unei persoane, unui loc sau unui obiect prin intermediul cuvintelor. Este

adesea întâlnit în ficț iune, deș i poate apărea ș i în non-ficț iune. Memorii, în primul rând -
povestirile personale ș i ghidurile de evenimente sau călătorii sunt exemple de scriere descriptivă. Autorul poate

folosiț i metafore sau alte strategii literare pentru a transmite impresiile lor prin cele cinci simț uri.

Scriere persuasivă

Acesta este stilul de scriere principal pe care îl vei utiliza în lucrările academice. Când un autor

scrie convingător, el sau ea încearcă să convingă cititorul de o poziț ie sau de o convingere.

Scrierea persuasivă include credinț ele ș i părtinirile autorului, precum ș i argumente sau motive pentru
punctul de vedere al autorului. Orice eseu "argumentativ" pe care îl scrii la ș coală ar trebui să fie scris

persuasiv. Exemplele de scriere persuasivă includ scrisori de intenț ie, articole de opinie ș i editoriale

articole de ziar, recenzii ale produselor, scrisori de plângere, reclame ș i scrisori de

recomandare.

Scriere narativă

Aproape fiecare lucrare mai lungă de scriere, fie ficț iune, fie non-ficț iune, foloseș te narativ.

scris. Când un autor foloseș te un ton narativ în scrierea sa, el încercă să dezvolte
şi exprimă o poveste plină de personaje, conflict şi loc. Exemplele de naraţiune
scrierea include istorii orale, romane/nuvele, poezie (în special, eposuri sau poeme), scurt
povestiri ș i anecdotă.

CUNOȘ TINȚ A STRUCTURII TEXTULUI

STRUCTURĂ
 Un text academic este o colecț ie de informaț ii scrise care au fost structurate ș i
formatat într-un anumit mod. O calitate distinctivă a literaturii sale este claritatea sa de
structură. Această formă facilitează explorarea ș i navigarea cititorului prin text, permiț ându-i
pentru a obț ine o înț elegere mai profundă a lucrării. Fiecare secț iune critică a textului transmite un distinct

mesaj. Fiecare parte esenț ială a textului prezintă o informaț ie specifică

Ai învăț at în modulul anterior diferitele caracteristici ale limbajului folosit în academic.
texte din diverse discipline. Aceste caracteristici te pot ajuta să înț elegi mai bine textele academice.

Această secț iune are scopul de a te ajuta să găseș ti informaț ii în diferite texte academice.

Citirea textelor academice se face în scopuri diferite. Ar putea fi pentru a localiza o idee principală, a scana

pentru informaț ii, identificaț i breș ele din studiile existente sau conectaț i idei noi cu cele existente. În

de asemenea, serveș te ca referinț ă pentru a susț ine o anumită sarcină de scriere ș i ajută în
a înț elege profund o idee existentă.

Cunoaș terea structurii unui text academic este importantă. Structura textului
îț i permite să urmezi argumentul ș i să navighezi în text. Într-un text academic, o structură clară
ș i un flux logic sunt imperios necesare pentru un text coerent. Un text academic este alcătuit din trei părț i majore.

componentele care sunt introducerea, corpul ș i concluzia.

Introducere

Prima parte a textului conț ine de obicei următoarele informaț ii: introducerea
subiect
declaraț ia de teză sau întrebarea de cercetare, sugestii cu privire la ceea ce sunt descoperirile ș i importanț a acestora

subiectul. Declaraț iile din introducere sunt dezvoltate mai departe în corpul textului ș i
subliniat în concluzie.

Corp

A doua parte a textului este corpul. Aceasta este cea mai importantă ș i cea mai lungă secț iune a unei
text academic. Corpul textului poate fi împărț it în subsecț iuni în funcț ie de lungimea sa. Este
este cea mai importantă secț iune a textului deoarece conț ine argumentele care susț in
enunț ul tezei sau răspunsul la întrebarea adresată în introducere. În cercetare, acesta este locul unde
constatările, sunt prezentate, discutate ș i analizate.

Concluzie

Concluzia, afirmaț ia tezei sau problema sunt toate reexaminate în a treia secț iune. Ar putea
includeti o evaluare si o explicatie daca obiectivul a fost atins sau problema
prezentată în introducere a fost rezolvată.

Localizarea informaț iilor într-un text academic

Tipare Organizatorice

Cuvintele de tranziț ie sau cuvintele semnal folosite de scriitor în textul academic pot asista
cititor în determinarea ce tip de model organizaț ional este utilizat. Aceasta necesită
cititorul să înț eleagă toate faptele prezentate pentru a dezvălui ce spune textul scris.
Există cinci tipare care sunt frecvent utilizate în textele academice.

Tabelul de mai jos explică diferitele tipuri de modele organizaț ionale, funcț iile lor ș i
cuvintele de tranziț ie folosite.

Text Descriere Cuvinte semnal

 Structură
Descriere/Listă Această structură seamănă cu un De exemplu,
contur. Fiecare secț iune începe cu de exemplu,
ideea sa principală, apoi dezvoltă în mod specific, în
îl, uneori împărț indu-l pe particular, în
elaborare în adăugare
subsecț [Link]: O tehnică
scrierea unei cărț i care discută despre

mecanismul unui ceas.

Cauză ș i efect Cititorul este informat despre Prin urmare,
rezultatul unui eveniment sau prin urmare, ca un
întâlnirea, precum ș i motivele care rezultă, astfel,
de ce s-a întâmplat. Acesta este similar cu duce la,

o reacț ie în lanț care are o cauză, în consecinț ă,

acesta duce la un efect. Exemplu: deoarece, este cauzat
Modelele simptomelor ar putea fi prin, poate fi datorat,

descris că explică de ce ș i efectele

cum a fost creat un virus pentru a
Comparare/Contrastare Textele care urmează această structură Cu toate acestea,

vorbeș te despre diferenț ele ș i diferit

similarităț i între două sau mai multe contrast, totuș i, în
obiecte, locuri, evenimente sau idei prin comparaț ie,
gruparea trăsăturilor lor pentru deș i
comparatie. similar cu,
diferit de, pe
O carte care explică
pe de altă parte
similarităț ile ș i diferenț ele dintre
femeile din ț ările asiatice.
Ordine/ Secvenț ă/ Cronologic O serie de acț iuni sau un următorul
se întinde de la un eveniment la altul. A doua, alta, apoi,
 ar putea fi de asemenea texte care spun despreîn plus,
ordine în care paș ii într-un proces ulterior, în curând,
sau o serie de evenimente au loc. după

Un articol despre
moduri în care este ț esut un material sau
pur ș i simplu o carte de reț ete

Problemă ș i Această structură prezintă o Răspuns, speranț ă,

problemă ș i oferă o soluț ie. posibilitate

soluț ie
Unele întrebări ar putea fi „Ce este
problema?
problem?
soluț ie?
Clasificare Clasifică diferenț ele în pentru a ilustra, astfel,

două sau mai multe subiecte de exemplu, pentru

Cum sunt descriș i? de exemplu, pentru început

Ce este important pentru

îț i aminteș ti de ei?