SURSE ÎN COMUTAŢIE REALIZATE CU CONVERTOR

C.C.-C.C. CU RAPORT DE TRANSFORMARE

OARECARE (Partea A)
Constantin RADOI , Adriana FLORESCU
Universitatea “Politehnica” din Bucureşti, Facultatea de Electronica si Telecomunicatii şi Tehnologia
Informaţiei, Spl. Independenţei 313, 060042, Bucureşti
cradoi@[Link], [Link]@[Link]

Abstract. Articolul prezintă proiectarea, modelarea, simularea şi realizarea practică a unor

surse de tensiune cu funcţionare în comutaţie realizate cu convertor c.c.-c.c. de tip Buck-
Boost. Sunt utilizate circuitele integratele monolitice MC34063 sau μA78S40 specializate în
comanda şi controlul convertoarelor. Verificarea proiectării şi dimensionării este efectuată
atât soft cu programul PSPICE cât şi hard prin rezultatele experimentale obţinute.

1 Introducere
Stabilizatoarele de tensiune cu funcţionare în comutaţie sunt larg răspândite în industrie
datorită avantajelor acestora comparativ cu stabilizatoarele liniare de tensiune: randament
ridicat obţinut prin funcţionarea în regim de comutaţie a dispozitivelor semiconductoare de
putere, gabarit scăzut şi flexibilitate ridicată a valorii tensiunii medii de ieşire faţă de valoarea
tensiunii continue de intrare. Prin alegerea tipului Buck-Boost de convertor din componenţa
sursei, tensiunea medie de ieşire rezultă de polaritate inversă comparativ cu tensiunea de intrare,
mai mică sau mai mare în modul, funcţie de valoarea raportului de conducţie al convertorului.
Circuitele integrate monolitice MC34063 şi μA78S40 sunt specializate în comanda şi
controlul convertoarelor c.c.-c.c. din componenţa surselor în comutaţie. Comanda exercitată de
acestea asupra contactorului static este mixtă (PWM+PFM), ceea ce conferă simplitate
proiectării şi permite obţinerea unui randament ridicat.
Partea A a articolului cuprinde prezentarea generală succintă a circuitelor integrate, baza
matematică a convertorului Buck-Boost ideal şi proiectarea sursei în regim de graniţă. Partea B
cuprinde dimensionarea componentelor schemei electrice propuse, verificarea prin simulare
PSPICE şi prin rezultatele experimentale obţinute, precum şi unele considerente practice.

2 Prezentarea generală a circuitelor integrate specializate

Schema bloc internă a circuitului MC34063 (fig.1a) conţine o referinţă de tensiune (Vref =
1,25V) compensată intern cu temperatura, un generator de tensiune liniar variabilă (oscilatorul
OSC) prevăzut cu un circuit de limitare a curentului maxim (IPK), un comparator ( COMP ), o
poartă logică de tip ŞI, un circuit basculant bistabil asincron de tip R–S (Latch), un driver
realizat cu TBJ Q2 şi un contactor static de c.c reprezentat printr-un TBJ Q1 cu funcţionare în
comutaţie care oferă la ieşire un curent de colector de valoare mare (1,5 A). Toate aceste funcţii
sunt conţinute într-o capsula tip SOP8 sau DIP8 cu 8 pini dual-in-line.
Schema bloc internă a circuitului µA78S40 (fig.1b) este identică din punct de vedere
funcţional cu cea a circuitului MC34063. Acest circuit are referinţa de tensiune neconectată
intern la borna neinversoare a comparatorului COMP şi accesibilă pe pinul 8 al integratului.
Borna neinversoare a COMP este accesibilă pe pinul 9 al integratului. În plus faţă de MC34063,
circuitul µA78S40 este prevăzut cu o diodă (D1) neconectată în circuit şi accesibilă
utilizatorului între pinii 2 şi 1 şi un amplificator operaţional OpAmp de asemenea neconectat în
circuit şi accesibil utilizatorului între pinii 6 şi 7 la intrare şi pe pinul 4 la ieşire. Aceste
modificări şi componente electronice suplimentare permit realizarea de scheme electronice de
surse în comutaţie mai complexe decât se pot realiza cu MC34063. Toate funcţiile sunt
conţinute într-o capsulă cu 16 pini dual-in-line.

a) b)

Fig.1. Schema bloc internă a circuitului integrat monolitic: a) MC34063, b)µA78S40

Pentru înţelegerea funcţionării circuitului integrat MC34063, în fig.2 sunt prezentate formele
de undă tipice de catalog ce descriu funcţionarea acestuia în cazul în care tensiunea de ieşire
Vout a sursei de tensiune în comutaţie realizată cu acest circuit integrat coboară sub valoarea sa
nominală

Fig.2. Forme de undă tipice ce explică funcţionarea circuitului integrat MC34063 în cazul în
care tensiunea de ieşire Vout a sursei în comutaţie coboară sub valoarea sa nominală
 Pe scurt, funcţionarea circuitului integrat este următoarea: cât timp tensiunea de ieşire Vout
este sub valoarea sa nominală (Vout<Vref /K) comparatorul COMP este în 1 logic şi pe intervalul
de încărcare tchg a condensatorului de temporizare CT contactorul static Q1 este comandat în
saturaţie prin driverul Q2 care funcţionează în RAN. Fig.2 arată clar că pe intervalul de
descărcare a condensatorului CT contactorul static Q1 este comandat în blocare şi întotdeauna pe
acest interval tensiunea Vout va scădea puţin. Cât timp tensiunea de ieşire Vout este egală sau
peste valoarea sa nominală, ( Vout ≥ Vref /K)comparatorul COMP este în 0 logic şi tensiunea de
ieşire Vout va scădea până când ea va atinge iar valoarea sa nominală, apoi va coborî sub ea şi
procesul de reglare a lui Vout se repetă ciclic.
În fig.2 forma de undă a tensiunii de la ieşirea contactorului static de pe pinul 2 al MC34063
arată o comandă mixtă PWM + PFM a contactorului static Q1 , adică atât timpul de saturaţie cât
şi timpul de blocare ale lui Q1 se modifică continuu la modificarea tensiunii de ieşire Vout faţă
de valoarea sa normală.

3 Baza matematică a convertorului Buck-Boost ideal

Schema electrică simplificată pe care se face analiza matematică a convertorului Buck-Boost
este cea din fig.3, în care contactorul static de c.c. reprezentat de tranzistorul bipolar Q1 este
inclus în circuitul integrat specializat MC34063 (sau în varianta sa mai performantă µA78S40)
de comandă şi control a convertorului. Aici nu se va lua în calcul efectul circuitului integrat.

Fig.3. Schema electrică simplificată a variatorului Buck-Boost

Ipoteze simplificatoare: regimul de funcţionare al variatoarelor este regimul de conducţie
continuă a curentului iL prin bobină L, forma de undă a curentului iL prin bobină L e liniară,
contactoarele statice de c.c. sunt comutatoare ideale, condensatorul de filtrare al tensiunii de
ieşire este C 0 → ∞ (FTJ ideal) astfel încât tensiunea de ieşire, notată Vout, să poată fi
considerată constantă. Se scriu ecuaţiile Kirchhoff pe fiecare interval de timp, ton şi toff,
corespunzătoare celor două stări ale contactorului static Q1 , de saturaţie şi blocare.
• Pe intervalul t∈[0, ton]: Q1 saturat şi D1 blocată (fiind polarizată invers):
di ∆i IM −Im
Vin = L L ≅ L L = L (1)
dt ∆t t on − 0
• Pe intervalul t∈[ ton , T) : Q1 saturat şi D1 blocată (fiind polarizată direct ca urmare a
tensiunii de autoinducţie apărută pe bobina L la scăderea curentului prin aceasta):
di ∆i I m−I M
0 = L L − Vout ≅ L L − Vout = L − Vout (2)
dt ∆t T − t on
Din relaţiile (1) şi (2) se elimină termenul comun L(IM – Im). Rezultă :
L(IM – Im) = Vin ton = +V0ut(T-ton) (3)
Din relaţia (3) rezultă raportul de transformare al variatorului Buck-Boost:
V t D
N = out = − on = − (4)
V in T − t on 1− D
Relaţia (4) impune discuţii asupra modulului tensiunii de ieşire Vout în comparaţie cu
modulul tensiunii de intrare Vin . Astfel, pot apare trei cazuri în funcţie de valoarea raportului
de conducţie D: dacă D ∈ [ 0; 0,5 ) atunci Vout < Vin , dacă D=0,5 atunci Vout = Vin şi dacă
D ∈ [ 0 ,5; 1 ) atunci Vout > Vin . Abordarea matematică simplificată nu permite proiectarea,
adică dimensionarea bobinei L, calcului riplului curentului ∆i L = I M − I m (numit şi variaţie
vârf la vârf), valoarea maximă a curentului prin bobină I M şi valoarea minimă a curentului prin
bobină I m . Datorită ipotezei simplificatoare C 0 → ∞ tensiunea de ieşire Vout este constantă,
deci nu are riplu, ceea ce nu corespunde realităţii.

4 Proiectarea sursei la funcţionarea în regim de graniţă

Prezenţa MC34063 necesită ca în proiectare să se ţină seama de datele sale de catalog.
Pentru început, componentele electronice interne ale MC34063, anume tranzistorul Q1 cu rol de
CS şi dioda D1 de conducţie liberă nu sunt comutatoare ideale deoarece tensiunea colector-
emitor a tranzistorului saturat este Vsat=0,8V ≠ 0 şi căderea de tensiune anod-catod pe dioda în
conducţie este VF = 0,8V ≠ 0. De asemenea, proiectarea se va face în ipoteza funcţionării
variatorului în regim de graniţă şi a unui curent liniar variabil prin bobina L.
Notaţii utilizate: Vin – tensiunea de intrare (de alimentare) a sursei de tensiune în comutaţie,
Vout – tensiunea de ieşire a sursei, ton – timpul de saturaţie al CS realizat cu tranzistorul intern
Q1 , toff - timpul de blocare al CS realizat cu tranzistorul intern Q1, T = ton+toff – perioada de
comutaţie a tranzistorului Q1, f = 1 / T - frecvenţa de comutaţie a tranzistorului Q1, Vsat –
căderea de tensiune colector–emitor al tranzistorului Q1 saturat, VF – căderea de tensiune anod–
catod pe dioda D1 în conducţie, iL – curentul prin bobina L, IL(pk) – curentul maxim prin bobină
(notat IM), Ichg – curentul de incărcare al condensatorului CT , ca dată de catalog, Idischg –
curentul de descărcare al condensatorului CT, ca dată de catalog, Ipk(switch) – curentul maxim de
colector al tranzistorului Q1, Vripple(p-p) – riplul tensiunii de ieşire Vout, ESR – rezistenţa
echivalentă serie (de pierderi ) a condensatorului C0 de filtrare a tensiunii de ieşire Vout
(Equivalent Series Resistance) şi Rsc – rezistenţa de limitare a curentului IC( Q1 ).
Proiectarea sursei se face în mai multe etape, după cum urmează:
Etapa 1: Valoarea medie a tensiunii de ieşire este, conform analizei simplificate a convertorului
Buck-Boost din paragraful 3 anterior, dedusă din relaţia (4):
D t on t
V out = − ⋅ Vin = − ⋅ V in = − on ⋅ Vin
1− D ( )
1 − t on / t off t off
(5)

Etapa 2: Expresia curentului iL liniar variabil prin bobina L când Q1 conduce şi D1 blocată se
obţine scriind ecuaţia Kirchhoff (fig.3) pe intervalul t ∈ (0 , t on ), fără a neglija tensiunea
colector-emitor de saturaţie Vsat a tranzistorului Q1:
di L I L( pk ) − 0
V in = V sat + L ≅ V sat + L
dt t on − 0
Din relaţia anterioară se deduce valoarea maximă a curentului prin bobină:
V − Vsat
I L( pk ) = in ⋅ t on (6)
L
Etapa 3: Expresia curentului iL liniar variabil prin bobina L când Q1 blocat şi D1 conduce se
( )
obţine scriind ecuaţia Kirchhoff (fig.3) pe intervalul t ∈ t off ,T , fără a neglija tensiunea anod-
catod a diodei D1 în conducţie. Ecuaţia se va scrie mutând originea axei timpului la începutul
acestui interval:
di 0 − I L( pk )
0 = VF + L L − Vout ≅ V F + L + Vout
dt t off − 0
Din relaţia anterioară se deduce valoarea maximă a curentului prin bobină:
V − Vout VF + Vout
I L( pk ) = F ⋅ t off = ⋅ t off (7)
L L
Etapa 4: Egalând relaţiile (6) şi (7) obţinem raportul:
t on VF + Vout
= (8)
t off Vin − Vsat
Relaţia (8) arată că produsul tensiune-timp pe durata ton este egal cu produsul tensiune–timp
pe durata toff. Bobina L nu intervine în relaţia (8) a raportului t on t off .
Etapa 5: Curentul iL prin bobină încarcă condesatorul de filtare C0 prin dioda D1 pe intrevalul
( )
t ∈ 0, t off . Dacă tensiunea de ieşire Vout ramâne constantă, atunci sarcina Q+ pe intrervalul toff
cu care se incarcă condesatorul C0 trebuie să fie egală cu sarcina Q- pe intervalul ton în care se
descarcă condesatorul C0, adică :
I chg t off = I dischg t on (9)
Folosind forma de undă a curentului iCo prin condesatorul de filtraj C0 şi făcând unele
înlocuiri în relaţia (9), se obţine curentul de vârf IL(pk):
I L ( pk ) t off t 
2
( )
= I out t on + t off ⇒ I L( pk ) = 2 I out  on + 1 
 t off 
(10)
 
Se observă că:
I L( pk ) = I pk ( switch ) (11)
adică valoarea maximă a curentului prin bobina IL(pk) este egală cu valoarea maximă Ic(Q1)
deoarece cele două componente sunt în serie .
Etapa 6: Cunoscând curentul Ipk(switch) din relaţia (6) şi din relaţiile (10) şi (11), se poate
dimensiona inductanţa bobinei:
V in − V sat
L min = t on (12)
Ipk(switch)
Etapa 7: Riplul tensiuni de ieşire Vout, notat Vripple(p-p), poate fi calculat dacă se cunosc valorile
ton , toff , IL(pk) , Iout si C0:
I pk − I out I pk
= .
t1 t off
Cum I pk = I L( pk ) = I pk ( switch ) , rezultă:
I pk − I out
t1 = t off (13)
I pk
Curentul prin C0 în intervalul t1 se poate scrie:
I pk − I out
i C o (t ) = t. (14)
t1
Folosind relaţia (14) se poate calcula riplul tensiunii de ieşire:
 t (15)
1 1 1 I pk − I out
Vripple( p − p ) = ∫ iC0 ( t )dt = ⋅ t1
C0 0 C0 2
Înlocuind relaţia (13) în relaţia (15) rezultă:
(16)
(I pk − I out )2
Vripple( p − p ) = t off
2 I pk C0
Obs: Dacă se acceptă o eroare mai mică sau egală cu 5% şi o tensiune Vout>3V, cu C0 ideal se
poate folosi şi formula simplificată:
I out
V ripple ( p − p ) = t on , (17)
C0
în care aria neglijată este cea dintre t1 şi toff , anume:
I
A = (toff – t1) out (18)
2
Impunând riplul tensiunii de ieşire Vripple(p-p), relaţia (17) permite dimensionarea lui C0.
Relaţia (15) arată că riplul tensiunii de ieşire depinde de Ipk , T şi C0, relaţia fiind pur
teoretică deoarece nu s-a ţinut cont de rezistenţa de pierderi ESR (Equivalent Series
Resistance) şi a condensatorului C0. De aceea, în realitate riplul e mai mare deoarece Ipk se
adună cu Ipk(ESR). Dacă creşte Co scade Vripple(p-p), dar reducerea nu se poate face prea mult
deoarece comparatorul COMP are nevoie de o diferenţă de tensiune nenulă de aproximativ
1,5mV pe intrare pentru a putea comuta corect bistabilul R- S. De aceea, riplul tensunii de
ieşire Vripple(p-p) minim se obţine practic folosind relaţia empirică:
V
(
Vripple( p − p ) = out 1,5 ⋅ 10 − 3
Vref
) (19)

Pentru a reduce riplul Vripple(p-p) sub valoarea riplului minim dat de relaţia (19), în practică se
recomandă utilizarea unui filtru L-C suplimentar montat după rezistenţa de sarcină.

5. Rezumatul Părţii A a articolului

Articolul a fost împărţit în două părţi. Partea A a articolului cuprinde prezentarea generală
succintă a circuitelor integrate în care s-au detaliat spre comparare schemele bloc interne ale
circuitelor integrate MC34063 şi μA78S40 pentru a pune în evidenţă posibilitatea de utilizare a
acestora în schemele de surse mai simple, respectiv mai complexe. Se prezintă apoi baza
matematică a convertorului Buck-Boost ideal necesară proiectării sursei în regim de graniţă. Se
fac observaţii cu caracter practic, aplicativ.

Referinţe
[1] A. Florescu, C. Rădoi, Dc-dc Converter with Modern Monolithic Control Circuits, Proceedings of
ICATE 2004, Băile Herculane, October 14-15, 2004, pp.214-222, ISBN 973-8043-554-4.
[2] A. Florescu, Switching Power Supply with Monolithic Switching Regulator Subsystems and DC-DC
Step-Up Converter, Proceedings of ATEE-2004, Bucureşti, November 25-26, 2004, ISBN 973-7728-
31-9.
[3] C. Rădoi, V. Drogoreanu, V. Grigore, A. Florescu, Electronică şi informatică industrială. Aplicaţii
practice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1997.
[4] C. Rădoi, V. Drogoreanu, V. Grigore, SPICE: Simularea şi analiza circuitelor electronice, Editura
Amco Press, Bucureşti, 1994.
[5] *** ON Semiconductor Components Catalogue, April, USA, 2002