INVENTARUL DE DEPRESIE PENTRU COPII KOVACS Dintre cele trei alegeri, vedem cele care fluctuează între normalitate ș i

compromisul clinic al depresiei, în funcț ie de scorurile obț inute.

(CDI)
În ceea ce priveș te administrarea, examinatoriul trebuie să citească instrucț iunile cu voce tare.
Childrens Depresión Inventory (CDI) a fost creat de María Kovacs, în alta, în timp ce copilul o face în acelaș i timp ș i în liniș te. Copilul
EEUU, 1977, anul în care a fost publicat a fost în 1983, avea ca scop stabilirea continuă să cite ș ti celelalte articole, doar; CDI-ul nu a fost conceput pentru
ranguri ale simptomului depresiv care includ tulburări ale stării de spirit, capacitate administrare, de asemenea, nu are limită de timp, de ș i timpul de
hedonică, func ț ii vegetative, autoevaluare ș i comportament interuman, astfel administrarea oscilează între 10-20 de minute. Au fost evaluaț i copii în mod
ca depresie în contacte specifice, care sunt menț ionate în cele 27 de articole ale sale. grupal, putând fi de administrare colectivă. Calificarea, testului,
este în funcț ie de fiecare element, care se află într-o scară care variază de la 0 la
Vârsta de aplicare oscilează între 8 ș i 14 ani.
2 în funcț ie de simptom, astfel:
Punctul de plecare pentru construirea CDI a fost Beck Depresion
Ș i dacă ar exista absenț a simptomelor, va puncta (0).
Inventarul (Beck 1967), care este o scară clinică de autoreportare, constă din 21
elemente, ș i măsoară depresia adultului. Ș i dacă prezenț a este moderată, atunci va primi (1).
Construirea CDI-ului a fost măsurată în 1975, fiind supusă ulterior studiilor Ș i dacă ar exista o intensitate maximă în prezenț a simptomului, atunci se
sucesive a fost publicată în 1983, în care Kovacs relatează 4 faze. calificará cu (2).
Faza I: Se dă prima versiune a CDI, s-au făcut modificări în În acest sens, copilul va alege între trei alternative pe care le va evalua.
referinț a la articolele care ț in de interes sexual a fost schimbată cu sentiment menț ionată, alegerea se va face prin intermediul articolelor de următorul tip:
de singurătate.
Rar mă simt trist (0)
Faza II Se dă o a doua versiune, la copii cu îngrijire psihică redusă /
De multe ori mă simt trist (1)
psihologic ș i la copii normali, printr-o analiză semantică ș i conceptuală
de la articole. Mă simt trist tot timpul (2)
Această versiune a fost administrată copiilor spitaliza ț i (8-13 ani), copiilor Un punctaj egal sau mai mare de 15 va indica prezenț a semnelor semnificative de
normale fără isterie psihică ș i ș colari de la ș coala primară, aici de asemenea se depresie. Având în vedere că scorul fluctuează între 0-54 puncte. La
au combinat 4 obiecte. calificarea poate fi manuală, având în vedere ceea ce s-a men ț ionat
Faza III: Versiunea CDI a fost trimisă la ș coli. Apoi, elementele au fost anterior, sau prin intermediul ș abloanelor de corectare.
redefinite ș i redactate la sugestia experț ilor. Fiecare element are func ț ia de a evalua într-un mod specific un semn
Faza IV: Schimbare în format prin eliminarea punctajelor tipărite în determinată, mai jos vor fi descrise elementele ș i evaluările lor respective:
alternativa de articole. Tristeț e.
CDI este o scară de tip verbal scris, care cuantifică un interval de simptome 2. Desperare.
depresivi, conț ine elemente care evaluează simptomele care se găsesc de asemenea în
3. Sentiment de inutilitate
DSM-IV, care sunt date ca criteriu diagnostic pentru depresie.
4. Anhedonie (General).
Conț inutul se bazează pe 27 de elemente, fiecare având 3 alternative, care
variază în funcț ie de alegerea copilului, care trebuie semnalată scriind un "X" la 5. Autoimagine.
6. Pesimism. De asemenea, aceasta este aplicată în diferite cercetări, datorită faptului că este un
instrument de evaluare care a rezistat la teste de validitate, fiabilitate, realizând o
7. Ură de sine.
selecț ia simptomelor depresive semnificative ș i valide din punct de vedere
8. Vinovăț ie. psihometric
9. Ideatie suicidală. Aspectele psihometrice ale oricărui instrument, astfel încât datele
Plângere. recogitele să fie valabile, în popula ț ia studiată. Astfel, studiile realizate
originalmente de Kovacs, folosind alte cercetări. a luat ca mostră:
11. Toleranț ă scăzută la frustrări.
Pacienț i psihici ambulatorii (8-13 ani) (n=75)
12. Reducerea interesului social.
Copii diabetici de (8-13 ani) (n=61)
13. Indecizie.
Copii de clasa a IV-a ș i a V-a din ș coli publice din Toronto între 8-14 ani
14. Autoimagine Fizică Negativă.
(n=60).
15. Scăderea motivaț iei (Sarcini pentru colegiu)
Kovacs a verificat că CDI-ul discriminează în mod adecvat între
16. Tulburări de somn. măsurile "normale" ș i pacienț ii psiho, existând diferenț e semnificative
între amândouă.
17. Fatiga.
Datele de validitate ș i fiabilitate, studiate de Kovacs într-un mod original,
18. Scăderea apetitului.
au fost
19. Preocupare somatică.
20. Sentiment de singurătate. Vă validez
Studiul realizat de Kovacs a arătat diferen ț e semnificative între 24 de copii cu
21. Declinarea performanț ei ș colare.
tulburări emoț ionale ș i un grup de 24 de copii normali:
22. Anhedonie (la ș coală).
1. Validez Diagnóstico: Cunoscută ș i sub denumirea de validez discriminativă, pentru Kovacs
23. Izolarea socială (lipsa de prieteni).
CDI avea capacitatea de a distinge între subiecț i deprimaț i ș i subiecț i cu alte
24. Autoimagini Negativă. psihopatologii.
25. Sentimentul de a nu fi iubit. Mostra prelevată de Kovacs a fost diagnosticată prin intermediul DSM-III,
rezultatele lor variază semnificativ când sunt comparate cu CDI-ul, ceea ce
26. Dezobediinț ă.
care este diferenț a dintre grupurile distimice ș i cele depresive, astfel se verifică
27. Probleme interumane. ce instrumentul măsoară depresia.
Aplicarea instrumentului a fost realizată în mediu ș colar, la copii Alte studii, realizate de Kazdin, 1985; Lobovits ș i Handal, 1985, Romero
se presupune că „normale”, unde CDI a reu ș it să discrimineze pacien ț ii cu În Nelstn 1985, au fost găsite diferen ț e semnificative între grupuri cu
semne depresive. diagnostic precum anxietate, tulburări de comportament etc., cu toate acestea, Sayler în
1984, nu a găsit diferen ț e semnificative între grupurile depresive ș i cele non-depresive
În studiile originale, până în prezent a fost aplicat copiilor cu
vreo problemă psihologică, psihiatrie, din cauza depresiei. depresivi.
2. Validare Concurrentă: Determinată de autori prin corelaț ia între corelaț ii care variază între 0,32 - 0,69, toate semnificative (Herlsel ș i Metsin 1986 ș i
CDI ș i Scala de Anxietate Manifestă a Copiilor Reviserd (CRCMAS) (cu un) Larson ș i Merlín 1992) .
r=0.65 p< 0.0001, n=55 ș i Inventarul de Auto-Esteemă Copersmith CCSER r= -0.59,
Pentru ca rezultatele unui instrument să fie valide, acel monument trebuie să
p< 0.0001, n= 51.
a avea o validitate ș i o fiabilitate adecvată în mediul în care va fi utilizat,
Friedman, menț ionează că există o corelaț ie negativă între CDI ș i versiunea asigurând astfel că rezultatele sunt adecvate.
abreviată a Scalei de Autoconcept Piers-Harris pentru Copii (r=-0.66 p < 0.001,
Prin urmare, Reategui în Peru (1994) desfă ș oară studiile de validitate ș i
n=928)
confiabilitate în Lima, având în vedere că e ș antionul a fost format din
Mul ț i autori se referă la corela ț iile semnificative între CDI ș i următoarele grupuri:
RCMAS (r = 0,43 ș i 0,70).
A => Ș colari din clasa de mijloc superioară, (H=83. M=84) n=167, de la o ș coală
3. Analiza Factoar: Kovacs, nu a realizat acest studiu, dar alț i autori la care religios de la Molina.
cite, l-au făcut cum ar fi, de exemplu, în Canada prin Rotatia Vanner, B => Elevi din clasa medie tipică (H= 136. M=125) n=261, de la o ș coală
a arătat că un factor principal avea o validitate ridicată prin această tehnică, cita religios particular de Jesús María Elevii au fost din clasa a 3-a
de asemenea, alte studii, care vor fi explicate pe baza unui procent de 50% din variabilitate, clasa a 3-a de secundară.
generalmente se referă la primul factor de alterări cognitive, al doilea
izolarea socială ș i al treilea, referitor la interacț iunea socială. C => Elevi din clasa de jos, de o ș coală de stat din San Martín (H=72. M=70,
n=142) de clasa a 3-a de gimnaziu ș i clasa a 3-a de liceu.

CONFIABILITATE D => Elevi cu probleme de învăț are de la o ș coală din Monterrico Sur
Pentru a verifica fiabilitatea, s-a utilizat: clasă mijlocie superioară (n=56) de 3° primar la 3° secundar. Eș antionul clinic
integrată din următoarele grupuri:
1. Consistenț ă Internă: Bazat pe studiile CDI, conform lui Kovacs. Pentru un
E => Comformat din 30 de copii, cu alte diagnostice. Copiii de 8-14 ani (M-
grup psiquiatric heterogen (n=75) coeficientul alfa Crombach la 0.86
F) cu probleme emoț ionale ș i fără depresie (H= 17. M=13) n=30.
pacientul diabetic (n=61) a fost de 0,70, care după un an a fost reevaluat ș i a crescut
în 0.82, în 6 luni, eș antionul din Toronto (n=860) a fost de 0,87. F => Comformat din 32 de copii cu diagnostic de depresie între 7-15 ani (B=10..
M=22) n=32.
2. Fiabilitatea Test-Retest: Iniț ial, fiabilitatea la copiii diabetici
Aceste probe au fost de la Institutul de Sănătate al Copilului (Departamentul de Sănătate
s-a realizat un coeficient de 0,43 (p<0.01) ș i cu un interval de o lună, unde a crescut la
0.82 (p<0.0001) deoarece a extras 2 cazuri cu răspunsuri false. Institutul de Sănătate Mintală Honorio Delgado- Hideyo Noguchi (Departamentul de
Copii ș i Adolescen ț i) ș i Institutul de Sănătate Mintală Hermilio Valdizán
Miezitis (1979) în escobreo în 9 săptămâni găsesc un coeficient de 0.841 care (Departamentul de Psihiatrie Pediatrică), pentru exemplificarea acestor centre, copiii
indică o stabilitate bună. nu aveau întârzieri mintale, nu aveau probleme psihotice ș i nu aveau probleme neurologice.

3. Analiza itemelor: S-a corelat fiecare item, scorul total. Concluzia

VALIDEZ:
îtem-test variază între 0,25-0,62, exceptând îtemele 5 ș i 15, care nu sunt semnificative.
În grup, corelaț ia variază între 0.25 ș i 0.55 (n=860) ș i la copii 1. Validitate de conț inut: Prin corelaț ia item-test. A separată grupul de
diabetici, 50% dintre articole arată o corelaț ie mai mică de 0.25. Prin intermediul escolari (n=570) ș i cu un grad de semnifica ț ie (p<0.001). Pentru e ș antionul
analiza pe puncte în ș colari, ca ș i în pacien ț ii psihiatrici, arată Clinica (n=62) cu (p<0.05), rezultând extrem de semnificativ cu excepț ia
articolul 12 ș i 16. CONFIABILITATE

2. Validez de Criteriu Diagnosticului: CDI a reuș it să determine între, eș antionul La confiabilitate la care a lucrat Reátegui a fost prin:
escolar ș i din grupa clinică, grupul de probleme de învăț are (p<0.00l) am putut
1. Consisten ț a internă: Studiu prin coeficientul de fiabilitate alfa
discriminarea între cei depresivi ș i celelalte psihopatologii. Grupul E depăș eș te
0.81 . (p<0.000l)
semnificativ A ș i B.
grupul E ș i F n=62a= 0.77. (p<0.000l).
3. Validez Concurrentă: Valitatea acestui tip a fost ob ț inută printr-o Prin intermediul auto-jumătate de iteme perechi ș i impare, s-a constatat că nivelurile sunt
corela ț ia cu scala de depresie pentru copii CDS, a cărei adaptare a fost altos, coeficientes de 0.82 (p 0.0001) ș i un 0.80 (0.0001).
realizată în Spania, scala de Autoconcept a lui Mc Daniel Piers, Inventarul
de personalitate Eysenck pentru copii (Jepi) ș i mediile notelor 2. Fiabilitatea test-retest: Realizată prin stabilitatea CDI cu
ș colari. funcț ie în timp. Când intervalul de timp era mai scurt, rezultatele
au fost mai mari ș i semnificative. Astfel, în clasa de mijloc r= -0.84 p<0.000l, în 4
a) În ceea ce prive ș te CDS-ul, prin toate scala s-a stabilit un =+0.50,
săptămâni, apoi subgrupul de elevi din clasa de jos, cu un retest aplicat la
p<0.0001, indicatori corelaț ie semnificativă.
cele 9 săptămâni, (r= 0.64; p<0.001), fiind mai mic, decât rezultatul anterior, deoarece
b) Cu scala de autoconceput a lui Mc Daniel Pierrs feti ț e - 0.08 la femei timpul a fost mai mare
semnificativ. ș i =0.64 în bărbaț i foarte semnificativ
.
c) CDI-ul cu JEPI a discriminat probele cu scoruri mari de minciuni în
grupurile B ș i C.

Corela ț ia între CDI ș i JEPI a fost semnificativă. Stabilind o

asocierea ridicată a depresiei ș i scăderea extroversiei ș i introversiei -0.33 (p<0.05).
În ceea ce priveș te nivelele ridicate de depresie ș i instabilitate emoț ională prin intermediul 0.77
(p<0.0001).

CDI-ul ș i performanț a ș colară =0.22 (p<0.0001) CDI a corelat cu

note mici.

4. Analiza factorială: Realizată prin 27 de reactive, prin Varimex

Rotatia factorială prin intermediul unei matrice de corela ț ie între itemi,
stabilind o variaț ie maximă.
Proba ș colară a fost separată de proba clinică, printr-un program de
computare 8 factori ș colari 51.5% varianta, 47 factori clinici 57.8% din
varianț ă.
În cadrul eș antionului ș colar, s-a observat o scădere a autocontrolului, în ceea ce priveș te
la Muestra clinică, a fost predominant elementul comun 1 ș i 2.
 INVENTAR DE DEPRESIE
4) ..........Multe lucruri mă distrează.
..........................................................................
Mă distrează unele lucruri.
GRADUL:
.........Nimic nu mă distrează.

Acesta este un chestionar care are propoziț ii grupate în câte trei. Alege din 5) ..........Mă simt rău tot timpul.
fiecare grupă O propoziț ie, ceea ce spune cel mai bine, cum te-ai comportat, cum te-ai simț it,
ce ai gândit în ULTIMELE DOUĂ SĂPTĂMÂNI; apoi pune o marcă ca Mă simt rău multe ori.
aceasta: "X" pe Linia de puncte care se află lângă propoziț ia pe care o alegi Rar mă simt rău.
Nu există un răspuns corect sau greș it, încearcă doar să răspunzi, cu cât mai multă sinceritate, la ceea ce
6) Rar mă gândesc că mi se vor întâmpla lucruri rele.
ce este adevărat pentru tine.
Îmi fac griji că mi se pot întâmpla lucruri rele.
Iată un exemplu. Încearcă să răspunzi punând o (X) lângă
o propoziț ie care este adevărată pentru tine. Sunt sigură că nu mi se vor întâmpla lucruri teribile.

Exemplu: 7) ..........Mă urăsc pe mine însumi.

Întotdeauna citesc cărț i. ..........Nu mi-a plăcut de mine.

Uneori citesc cărț i. Îmi place de mine.

..............................Niciodată nu citesc cărț i. 8) ..........Am vina pentru toate lucrurile rele.

Foarte bine, acum începe să răspunzi. ..........Am vina pentru multe lucruri rele.
În general nu am vină pentru lucrurile rele
AMINTEȘTE-TE, BIFEAZĂ PROPOZIȚIA CARE SPUNE CEL MAI BINE CUM AI FĂCUT

STAREA ÎN ULTIMELE DOUĂ SĂPTĂMÂNI? 9) ..........Nu mă gândesc la sinucidere.

1) ..........Rar mă simt trist. .........Mă gândesc să mă sinucid, dar nu aș putea să o fac.

........Multe ori mă simt trist .........Vreau să mă sinucid.

.........Mă simt trist tot timpul. 10) ..........Simt nevoia să plâng în fiecare z
2) ..........Nimic nu o să-mi iasă bine. .........Multe zile îmi vine să plâng.
Nu sunt sigur dacă lucrurile vor merge bine pentru mine. Rar simt nevoia să plâng.
.........Lucrurile o să-mi iasă bine.
11) ..........Lucrurile mă deranjează tot timpul.
3) Fac majoritatea lucrurilor bine.
........Lucrurile mă deranjează de multe ori.
Fac multe lucruri greș it
.........Rar se întâmplă să mă deranjeze ceva.
.........Totul îl fac greș it.
 20) ..........Nu mă simt singur.
Îmi place să fiu cu alte persoane. De multe ori mă simt singur.
De multe ori nu-mi place să fiu cu alte persoane .........Întotdeauna mă simt singur.
.........Nu vreau să fiu cu alte persoane.
21) ..........Niciodată nu mă distrez la ș coală.
13) ..........Nu pot să mă decid pentru ceva .........Din când în când mă distrez la ș coală.
.........Este greu pentru mine să mă hotărăsc pentru ceva. De multe ori mă distrez la ș coală.
Mă decid uș or pentru ceva 22) ..........Am mul ț i prieteni.

14) ..........Arăt bine. Am câț iva prieteni, dar aș dori să am mai mulț i.

.........Există câteva lucruri rele în apariț ia mea Nu am prieteni.

..........Arăt groaznic. 23) ..........Performan ț a mea la ș coală este bună.

Performanț a mea la ș coală nu este la fel de bună ca înainte
15) ..........Întotdeauna mi-e foarte greu să-mi fac temele de la ș coală.
.........Sunt rău la cursuri la care înainte eram bine.
Multe ori îmi ia mult efort să îmi fac temele de la ș coală.
A face temele pentru ș coală nu este o mare problemă. 24) ..........Niciodată nu voi putea fi bun ca ceilal ț i copii

Puedo fi la fel de bun ca alț i copii dacă aș vrea

16) ..........În fiecare noapte am probleme cu somnul..
.........Eu sunt la fel de bun ca alț i copii
..........Am probleme cu somnul în mai multe nopț i.
25) ..........Nimeni nu mă vrea cu adevărat
Dorm foarte bine.
.........Nu sunt sigur dacă cineva mă iubeș te
17) ..........Rar îmi e greu.
.........Sunt sigur că sunt oameni care mă iubesc.
Multe zile mă simt obosit.
26) ..........În general, fac cazuri în ceea ce îmi spun
Întotdeauna mă simt obosit.
De multe ori nu ascult ce-mi spun
În majoritatea zilelor nu am poftă să mănânc .........Niciodată nu ascult ce-mi spun
..........Varioase zile nu am chef să mănânc.
Mă în ț eleg bine cu ceilal ț i.
.........Mănânc foarte bine.
De multe ori mă cert cu ceilalț i
19) ..........Nu mă îngrijorează durerile sau bolile. .........Tot timpul mă cert cu ceilalț i
Multe ori mă îngrijorează durerile ș i bolile. FIN
.........Tot timpul mă îngrijorează durerile ș i bolile VĂ MULȚUMIM PENTRU RĂSPUNSULLAACEST QUESTIONAR.
 CLAVI DE RĂSPUNSURI Un punctaj egal sau mai mare de 15 va indica prezenț a unor semne semnificative de
depresie.
INVENTAR DE DEPRESIE (CDI)

1.- 0 2.- 2 3.- 0

Tristeț e 1 Desperare 1 Sentiment de 1
2 0 inutilitate 2

4.- 0 5.- 2 6.- 0

Anhedonie 1 Autoimagine 1 Pesimism 1
(General) 2 0 2

7.- 2 8.- 2 9. 0
Odio pentru sine 1 Culpabilitate 1 Ideare 1
acelaș i 0 0 sinucigaș 2

10.- 2 11.-Baja 2 12.- 0

Plângere 1 toleranț ă la 1 Reducerea 1
0 frustrare. 0 interes social 2

13.- 2 14.- 0 15.- 2

Indecizie 1 Autoimagine 1 Scădere de 1
0 fizică negativă 2 motivaț ie 0

16.- 2 17.- 0 18. 2

Deranjul de 1 Fatigă 1 Scădere 1
vis 0 2 de apetit 0

19.- 0 20.- 0 21.- 0

Preocupare 1 Sentimente 1 Declinarea 1
somatică 2 de singurătate 2 rend. ș colar 2

22.- 2 23.- 0 24. 2

Anhedonie 1 Izolare 1 Autoimagine 1
0 social 2 negativă 0

25.- 2 26.- 0 27.- 0

Trimite nu fi 1 Dezobedienț ă 1 Probleme 1
dragă 0 2 interpersonale 2
INVENTAR DE DEPRESIE

KOVACS

(CDI)

manual

ș ablon de notare