Modulul 1, Lecț ia 1

INTRODUCERE

Stabilirea identităț ii suspectului sau victimei este una dintre

cele mai importante scopuri ale dovezilor fizice.
cea mai pozitivă metodă de identificare a persoanelor este prin
amprentele. Amprentele se formează pe o persoană înainte de na ș tere
ș i rămân neschimba ț i pe parcursul vie ț ii. Cu pu ț in
cu excepț ia celor care au amprente, toată lumea are amprente. În această lecț ie,
termenul amprentă include toate tipurile de amprente, inclusiv
deget, palmă, deget de la picior ș i talpa piciorului, Localizare ș i
păstrarea amprentelor este una dintre cele mai importante
responsabilităț ile unui specialist în scena crimei în timpul procesării
o scenă a crimei.

Unul dintre cele mai valoroase indicii la locul unei crime este amprenta digitală.

AMPRENTELE - sunt marcaje lăsate pe o suprafaț ă de o mână umană ș i au aceleaș i marcaje ca

pielea de pe degete. Pielea ș i modelul de riduri sunt unice pentru fiecare persoană. Cu excepț ia cazului în care mâinile lor sunt

coperț i cu mănuș i sau altă formă de protecț ie în timp ce comit o crimă, criminalii nu pot evita
lăsând indicii sub formă de amprente.

AMPRINTĂ
Ca o ș tiinț ă, se ocupă cu identificarea persoanelor prin intermediul crestelor.
apărând pe degete, palme, tălpi ș i degetele de la picioare.

DACTILOSCOPIE

Este ș tiinț a care se ocupă cu examinarea, identificarea ș i compararea

de amprente.

CE ESTE UN SISTEM DE AMPRENTE?

Sistemul de amprentă este o aranjare care, pentru a utiliza eficient amprentele în
investigaț ie criminală, prevede colectarea, clasificarea, aranjarea, custodia ș i
folosiț i.
Sistemul de amprentă include două sub-sisteme. Unul este sistemul de amprentă cu zece degete, al cărui bază
materialul este zece amprente digitale ale suspectului, iar celălalt este Sistemul de Amprentă Unică, al cărui principiu de bază
materialul este amprenta suspecț ilor colectate individual. Scopul principal al sistemului cu zece amprente
este de a confirma identitatea ș i antecedentele penale ale unui suspect arestat.

ÎNTREBARE? Poț i forț a o persoană să-ș i facă amprentele?

DA! Atâta timp cât persoana este arestată legal, poate fi obligată să fie
degetat. O persoană aflată în arest care refuză să fie degetată poate fi
pârât de neascultare faț ă de agentul persoanei în autoritate, definit
în, ș i sancț ionat conform Articolului 151 din Codul Penal Revizuit (RPC)

1
AUTORITATEA este învestită în Avizul Nr. 204 din seria 1939 de către fostul Secretar de Justiț ie JOSE ABAD
SANTOS.

Ș TIINȚA AMPRENTELOR
este cel mai pozitiv mijloc de identificare personală. S-a descoperit că intricate
patternul de pe degete este permanent, individual ș i nu suferă niciodată o schimbare naturală, cu excepț ia
dimensiunea modelului pe parcursul vieț ii unui individ.
Modelele/design-urile/formele de piele prin frecare apar pe vârfurile degetelor, palmele mâinilor ș i tălpile picioarelor.
al picioarelor cinci (5) luni înainte de naș tere, aceasta a rămas neschimbată pe parcursul vieț ii individului până la
seturi de decompunere după MOARTE.
AMPRENTELE oferă un mijloc INFALLIBIL (fără gre ș eli) de identificare personală. Acesta este un
explicaț ie esenț ială pentru motivul pentru care au înlocuit alte metode de stabilire a identităț ii
criminalii reticent să- ș i recunoască arestările anterioare. Alte caracteristici personale se schimbă, dar
amprentele nu o fac.
DEFINITIA IMPRESIILOR DIGITALE

• Ca o IMPRESIE:

Este reproducerea pe unele suprafeț e netede a modelului sau designului format de crestături
pe partea interioară a articulaț iei finale a degetelor sau a degetului mare, prin intermediul cernelei sau al oricărei coloranț i
substanț ă capabilă să producă viziune.
• caSCIENȚĂ:

Este identificarea persoanei prin intermediul vârfului degetelor, pe palme.

ș i pe tălpile picioarelor.
AMPRENTE LATENTE

Amprentele găsite la locul crimei sunt cunoscute sub numele de impresii întâmplătoare sau amprente latente. Latent înseamnă
ceva ascuns sau ascuns.

DEFINIȚIA IMPRIMĂRILOR LATENTE:

Aceste marcaje sunt de obicei mai degrabă indistincte, lăsate de materiile uleioase sau transpiraț ia exudată din
amprentele degetelor sau ale palmelor pe orice substanț e pe care degetele/palmele le-au atins. AMPRENTA PICIORULUI este
de asemenea inclus.

AMPRENTE LATENTE

Latent provine din cuvântul latin care înseamnă „a sta ascuns, a fi ascuns”.

Pentru a face amprentele vizibile, este necesar să se dezvoltă amprentele.

CE CAUZĂ TOR MARKERELE?

Creste

2
2. Transpiraț ia de sudoare

CARE ESTE COMPOZIȚIA TRANSPIRAȚIEI?

98.5% până la 99.5% apă

.5% la 1.5% materie solidă = 1/3 sare, 2/3 uree, acizi graș i volatili, acid albumic, etc.

TIPURI DE AMPRENTE LATENTE:

Imprente latente invizibile - sunt imprente latente ale căror marcaje sunt cauzate de transpiraț ia care a rămas pe suprafaț ă.
de fiecare dată când degetele noastre ating un obiect.

Imprentele latente vizibile - sunt imprente latente care sunt lăsate pe suprafaț ă atunci când degetele noastre sunt murdărite cu
orice substanț e colorate, cum ar fi vopsea umedă sau sânge, ulei sau praf.

Amprente latente semi-vizibile - sunt amprente latente care sunt marcate pe suprafaț ă de fiecare dată când degetele noastre ating.
obiect moale precum ceara sau lumânarea. Aceste amprente latente sunt cunoscute sub numele de amprente plastice sau amprente de tip matriț ă ș i sunt de asemenea cunoscute ca

imprimări tridimensionale deoarece are lungime, lăț ime ș i adâncime.

STABILIȚI VALOAREA AMPRENTELOR

S-a spus că amprenta digitală este piatra de temelie a investigaț iei ș i identificării criminale.
Sistemul se bazează pe faptul contestat după atât de multe studii ș i cercetări că "NIMENI DOUĂ PERSOANE
AU EXACT ACELEAȘ I AMPRENTE ÎN CARACTERISTICILE LOR INDIVIDUALE”. Amprentele sunt
dovada pozitivă, în care agenț iile de aplicare a legii ș i cele de siguranț ă publică privesc această ș tiinț ă ca fiind principala lor
dovezi ale identificării personale pozitive.

Amprenta digitală este unul dintre cele mai infailibile sau fiabile mijloace de identificare personală în vederea
următoarele motive:
1. Caracteristicile amprentelor digitale care sunt formate prin colectarea de curbe, drepte, lungi,
ș i alte diverse creste de frecare nu se schimbă natural pe măsură ce îmbătrânesc.

2. Amprentele sunt unice în întreaga lume ș i permanente pe parcursul vie ț ii.

3. Agen ț iile de poli ț ie din întreaga lume acceptă, adoptă ș i utilizează sistemul de amprentă ca un
mijloace de identificare absolută.

4. Nici două persoane individuale nu au exact acelea ș i modele de amprente digitale.

caracteristici.
5. Instan ț ele ș i alte autorită ț i de la începuturile vremurilor recunosc importan ț a sa
ș i fiabilitate ca un mijloc de identificare.
Prin aplicarea acestor caracteristici, amprentele sunt într-adevăr valoroase în următoarele aspecte:

1. Investiga ț ie criminală
2. Furnizarea identită ț ii suspectului ș i a antecedentelor penale

3. Furnizarea identită ț ii unei persoane decedate neidentificate

3
 4. Deducerea identită ț ii criminalului prin amprentele colectate la locul crimei;
și
5. Găsirea persoanelor căutate ș i dispărute.

PRINCIPIILE AMPRENTEI DIGITALE

INDIVIDUALITATE

Că complexul detaliilor de creasta într-o singură amprentă sau chiar partea ei nu este
duplicat în orice alt deget.

2)PERMANENȚĂ:

Amprentele nu îș i schimbă caracteristicile de creastă ale modelului de amprentă prin

sau viaț a unui individu ș i persistă după MOARTE până când pielea este descompusă.

3) INFALIBILITATE:
Această amprentă este absolută ș i nu poate fi falsificată.

IMPORTANȚA SAU VALOAREA AMPRENTELOR?

Prevenirea impersonării (schimbarea datelor personale)

Identificarea rapidă a persoanei vinovate (falsificare, contrafacere)

Serve pentru a da dovezi (identificarea criminalilor)

Ajută la identificarea victimelor dezastrelor, calamitatilor, inundaț iilor etc.

Identifică persoanele al căror cadavru este dincolo de recunoaș tere.

Asistă justiț ia în tratamentul penal (printare digitală a condamnaț ilor)

Prevenirea substituț iei criminale a nou-născutului.

Factori care asigură admisibilitatea pentru identificarea amprentelor digitale:

Acordul general de tipar - interpretarea celor opt tipuri de tipar de amprentă.

Concordanț ă cantitativă - trebuie să fie acelaș i tip, aceeaș i relaț ie

poziț ia, locaț ia detaliului crestei apăru în ambele amprente contestate ș i standard.

Factori Cantitativi trebuie să existe acela ș i tip, aceea ș i pozi ț ie relativă, loca ț ia detaliului crestei
apărând atât în amprentele chestionate, cât ș i în cele standard.

Relaț ia Ridge numărul detaliilor de creastă intermediare de la un punct la altul.

4
INDICATORI PENTRU A OFERI VALOARE PROBATORIE DOVEZI CUNOSCUTE DUPA AMPRENTE

1. Este urma latentă realmente ridicată de la scena crimei unui anumit crime în

întrebat?

(Schita, fotografie ș i martori)

2. A fost adevărată amprenta latentă lăsată la locul crimei de suspect în timpul

comiterea infracț iunii?

3. Există dovezi care să contrazică acest lucru?

(Dreptul suspectului de a avea acces la locul respectiv)

4. Există vreo posibilitate de manipulare sau substituț ie a latentului listat?

imprimări de la timpul ridicării până la timpul examinării?

(Marcaje corespunzătoare ș i lanț de custodie)

5. Sunt amprentele standard luate cu adevărat de la suspect? Sau există vreo

îndoială cu privire la autenticitatea amprentelor standard?

(Semnătura suspectului ș i a tehnicianului pe amprentele standard)

POATE FI FINGERPRINTURILE FALSIFICATE?

Există o controversă considerabilă cu privire la posibilitatea de a falsifica amprentele digitale, făcând un simulacru
imprenta sau o replică perfectă a degetelor. Diverse experimente au fost efectuate de autorităț i ș i
deș i ar putea să facă aproape o reproduceri precisă, totuș i nu există dovezi că falsificarea a avut
a fost un succes complet. Introducerea echipamentului ș tiinț ific modern ș i a unor tehnici noi în criminalitate
detecț ia este întotdeauna un obstacol în tentativa.
LOCARD ș i WITKOWSJI din Lyon, care au efectuat experimente destul de dureroase asupra lor înș iș i.
arderea vârfurilor degetelor cu apă fiartă, ulei fierbinte ș i metale fierbinț i, a arătat că după vindecarea
epiderma (piela exterioară), modelele originale ale amprentelor digitale reapărute.

JOHN DILINGER, lider de gang notoriu ș i personaj de poliț ie, a încercat să eradică
amprente prin arderea lor cu acid, dar timpul a trecut, crestele au fost restaurate la caracteristica lor naturală.
Acidul a distrus temporar epidermul (pielea exterioară) bulbilor de la degetul său.
Atâta timp cât dermul (derma interioară) bulbului degetului nu este complet distrus, degetul va
rămâi întotdeauna neschimbat.

5
Modulul 1, Lecț ia 2
TERMINOLOGII UTILIZATE ÎN STUDIUL DACTILOSCOPIEI
1. SPIRALĂ ACCIDENTALĂ (X)
O combinaț ie de două sau mai multe tipuri diferite de modele de amprente digitale, cum ar fi bucla ș i vortexul.

2. UN EXPERT
O persoană care are cunoș tinț e speciale ș i competente despre un subiect ș i care a obț inut acest lucru
cunoș tinț e fie prin studiu, fie prin experienț ă.
3. ANEXĂ
Un vârf scurt în vârf sau summit. Juan Vucetch ș i-a dezvoltat propriul sistem de clasifi care.
Acesta a fost adoptat oficial în Argentina ș i este folosit astăzi în majoritatea ț ărilor vorbitoare de spaniolă.
Africa de Sud în 1888.
Asta distruge fluxul continuu al crestei.
4. BIFURCAȚ IE
O singură creastă care se împarte în două creste, formând o structură în formă de „Y”. Se referă la noi.
FURCĂ.
5. BLOCAREA
Plasarea cardului de amprentă este rezultatul interpretării tuturor celor zece modele, de către litere.
numerele sau simbolurile necesare pentru fiecare dintre imprimeri.

6. LOOP WHORL CENTRAL POCKET (C)

Este un model de amprentă digitală care are două delte, dar când desenezi o linie imaginară de la
delta stângă în delta dreaptă nu atinge circuitele interioare ale crestelor.
7. CLASSIFICARE
Se referă la formula derivate pentru un set complet de zece tipare de amprente digitale, sau aranjamentul
în grupuri sau subgrupuri pentru scopuri de arhivare.
8. CREASTĂ CONVERGENTĂ
Este un creastă al cărei capăt închis este unghiular ș i serveș te ca un punct de convergenț ă, ascuț it sau brusc.

9. CORE (Terminul interior, inima modelului de amprente, sau centrul aproximativ)

O formare de punct sau creastă se află de obicei în centrul modelului.
10. DELTA (terminus extern)
Este un punct sau o formare de creastă de primă la sau direct în faț a sau aproape de centrul divergenț ei.

11. CRESTE DIVERGENTE

6
 Sunt două creste care se află una lângă alta ș i se separă brusc, o creastă în direcț ia unei căi ș i cealaltă...
altă creastă pe o altă cale.
12. LOOP DUBLU (D)
Este un model format din două formaț iuni de cercuri separate ș i distincte, două seturi de umeri ș i două
delta-urile buclei nu au aceeaș i dimensiune.
13. ÎNCHIDERE (Insulă)
Este o bifurcaț ie care nu rămâne deschisă, dar ale cărei picioare ale bifurcaț iei, după ce au alergat
apelează unul lângă altul pe o distanț ă scurtă, se reunesc din nou pentru a forma un singur vârf din nou.

14. DOSAR
Se referă la operaț iunea de a localiza locul potrivit în fiș ierul de amprente digitale unde se află un anumit set de
imprimă aparț ine ș i depune-l acolo.
15. AMPRENTA
Reproducerea unor suprafeț e netede ale modelului format de creasta de pe interiorul
vârful primei articulaț ii distale ale degetului mare sau degetelor.

16. FURCĂTURI
O depresie sau canale între două creste.
17. CULCITĂ INTERIOARĂ

Este unul în care trasarea trece în interior sau deasupra delta dreaptă cu 3 sau mai multe intervenț ii
creste.
18. AMPRENTE LATENTĂ (amprente ascunse sau amprente anulate)

Amprentele găsite la locul faptei.

19. Ciclul
un model în care una sau mai multe dintre creste curg în sus ș i se întorc la punctul de unde a
a venit din.
20. ÎNTÂLNIREA WHORL
Este una în care urmele trec fie înăuntru, fie în afară, cu doar 1 sau 2 riduri intervină sau
trasarea se întâlneș te direct cu delta corectă.
21. PATRONI NON-NUMERICA
În realizarea clasificării primare, aceste modele care nu au valori numerice.
22. PATRONURI NUMERICE
În derivarea clasificării primare, acestea sunt modele căror valori numerice sunt atribuite.
în funcț ie de degetul pe care apar.
23. CERCUL EXTERN

7
 Este unul în care trasarea trece în afara sau sub delta dreaptă cu 3 sau mai multe intervenț ii.
creste.
24. ZONA MODEL
Este partea amprentei care se află în interiorul zonei înconjurate de linia tip.
25. ARCE SIMPLE
un tipar în care creasta curge lin de la o parte la alta cu o undă în
centru fără nicio obstructionare.
26. VENTRU PLAIN (W)
un model în care există 2 delta, ș i când desenezi o linie imaginară de la delta stângă către
delta dreapta IT ATINGE circuitul interior al crestelor.
27. IMPRESIE PLAIN
Este realizat prin apăsarea degetului cerat direct pe cartela de amprente fără a fi răsucit.
moton, oricum.
28. POROSCOPIE
Este ș tiinț a care se ocupă cu studiul porilor ș i glandelor sudoripare.
29. AMPRIENTE POST MORTEM
Modalităț i de a lua amprenta degetului persoanei decedate în scopuri de identificare.

30. POLIDACTILISM
Apariț ia degetelor suplimentare, aș a cum este cunoscuta din punct de vedere anatmic.

31. ÎNREGISTRARE
Înseamnă plasarea amprentelor în blocurile corespunzătoare de pe cartelă.

32. COASTĂ RECURBATĂ

Este creasta care se curbează înapoi în direcț ia din care a pornit
33. CARACTERISTICI ALE CRESTEI

Există detalii mici în crestele modelului amprentei care sunt folosite în comparare ș i
identificarea amprentelor.
34. NUMĂRAREA RIDE-URILOR

Se referă la procesul de numărare a crestelor care ating sau trec printr-o linie imaginară trasată din
miezul delta-ului buclei.
35. CONTOR DE CREASTĂ

Un instrument mic ș i ascuț it folosit pentru a număra crestele.

36. URMĂRIREA CRESTEI

8
 Este procesul de urmărire a crestei modelului de spirale care emană din partea inferioară a
delta stângă la faț a sau faț a aproximativă a delta dreaptă.
37. ROD SAU BARĂ
Este un creastă la centrul crestei recurente a modelului de buclă.
38. ARC TENTAT (t sau T)
Este un tip de model de amprentă digitală în care majoritatea crestelor formează un arc ș i unu sau mai multe dintre
crestele din centru au format un cort de tip: un unghi; ș i abrupt; ș i de tip buclă.
39. TIP LINIE
Limitele de bază ale celor mai multe tipare de amprente. Acestea sunt formate din crestele care se desfăș oară
divergente paralele pentru a înconjura sau a tinde să înconjoare zona modelului.

40. ÎMPINGERE ÎN SUS

Este un vârf final sau orice lungime care se ridică la un unghi suficient de mare faț ă de planul orizontal.

41. AMPRIENTE
Este procesul de obț inere a unei impresii a crestelor papilare ale degetelor în scopul
identificare.
42. APĂSARE CU DEGETELE

În muzică, este sistemul care determină ce degete ar trebui folosite pentru a cânta la un instrument.
poate de asemenea să se refere la degetele pe care notarea le cere pentru interpretarea unor pasaje particulare
sau compoziț ii.
FRAGMENTAR
Nu complet, parț ial
44. IMUTABIL
Nemodificabil, invarabil
45. LINIE DE FLEXARE

Este o sursă de reflexie a degetului atunci când este întins

46. FOLDURI
Este o linie albă care taie sau traversează palma longitudinal.
47. PEAȚ A DE FRICȚ IUNE

Este pielea lipsită de păr epiderma găsită pe suprafaț a inferioară a mâinilor ș i picioarelor acoperită cu
creste minute.
48. CICATRICE

Daune ale marcajului permanent

49. PORI

9
 Uș ă sau deschidere

50. DACTIL
Provine din cuvântul latin „deget sau deget de la picior”

51. MACRO DACTIL

Îngroș area degetului
52. SINDACTIL
A avea două sau mai multe degete de la mână sau de la picior unite între ele, anomalie congenitală

53. ANTROPOMETRIE
Studiul măsurătorilor corpului uman. Sistemul de măsurare Bertillonage

54. PALMAR
Referitor sau corespunzător palmei mâinii
55. PLANTAR
Referitor la talpa piciorului
CICATRIZE
Cicatrice permanentă

57. ANCHILOZA
O afecț iune a oaselor în care articulaț iile degetelor nu pot fi îndoite

58. APROXIMAREA MODELELOR

Acestea sunt tipare care, din cauza complexităț ii extreme a formărilor lor, nu pot fi
interpretări specifice definite atribuite. Acestea sunt desene de crestătură pe care sunt la fel de competente
experț ii în amprente nu sunt de acord cu interpretările lor.

59. ZONA BILELOR

Perna mare sub baza degetului mare. În această zonă pot apărea bucle, spirale sau
combinaț ii ale lor. Poate să nu conț ină niciun model. Doar o serie de creste papilare care se extind
în întreaga zonă. Zona mingii corespunde zonei thenar a amprentelor palmei.
60. METODA BATTLEY CU UN SINGUR AMPRENTĂ
Un sistem de clasificare ș i arhivare a amprentelor digitale, conceput de Harry Batley, fost ș ef
Inspector în charge de biroul de amprente, New Scotland Yard, Londra.
61. ZONA CARCAR
Zona de la călcâi. Foarte frecvent, nu apar modele în această zonă, este o formare obiș nuită de creste.
consistând doar din striaț ii latitudinale.
62. ZONA DELTA CARPALĂ

10
 O zonă în jurul centrului palmei, mai jos, aproape de încheietura mâinii. Nu este întotdeauna de aș teptat să găseș ti
un model în această zonă, dar atunci când un delta apare acolo, comparaț ia tenderelor devine mai uș oară.
63. CAPTURARE SAU INDENTARE

Înseamnă locaț ia sau găsirea unei fiș e duplicate a subiectului, care a fost depusă anterior.
64. COMBINAREA PATRONULUI DE APROXIMARE
Redactarea tuturor clasificărilor posibile pentru un set de amprente care conț ine una sau mai multe
paternul îndoielnic
65. COMBINAȚ IE
Înseamnă îmbrăț iș area tuturor variaț iilor posibile de clasificare pe care un set de amprente digitale le poate avea.
produce
66. CRESTE DISOCIATE
Structuri de creste neobiș nuite, fără un model bine definit; crestele sunt extrem de scurte care
niciodată nu am ajuns foarte departe, niciodată nu m-am fuzionat ș i sunt o serie de petice cauzate de o perturbare a

procesul de dezvoltare în viaț a fetală timpurie (prenatală) a individului.

67. DISTAL
Când ieș irea din formatul buclei este îndreptată spre vârfurile degetelor

68. ENVELOPE
Când o agrafă închide una sau mai multe bare

[Link] FIBULARĂ
Această zonă este situată pe partea degetului mic al piciorului, chiar sub zona plantară. Se numeș te
fibular deoarece este o latură a piciorului către care se îndreaptă fibula (osul piciorului inferior).
corespunde osului ulnar al braț ului. Modelele nu se întâlnesc foarte des în această zonă
70. COMPLETARE
Înseamnă introducerea pe un card de înregistrare a amprentelor digitale a tuturor datelor esenț iale cunoscute despre un subiect,

în afară de amprenta în sine.

71. INDEXUL DE CLASIFICARE A IMPRESIILOR DIGITALE

O serie de cărț i de ghidare având etichete pe care sunt scrise diferitele clasificări ale amprentei digitale
combinatii.
72. ZONA MODELULUI DE AMPRENTE
Acestea sunt zone în talpa piciorului uman care conț in caracteristici de creste de frecare unde
identificarea amprentei este bazată.

73. ZONA HIPOTERMICĂ

11
 Îmbrăț iș ează perna mare de sub baza degetului mic. Poate conț ine bucle, spirale ș i
combinatii ale acestora sau fara un tipar deloc. Există creste prezente, dar care s-ar putea să nu formeze în mod necesar
modele.
74. CRESTE INCIPIENTE
Un tip neobiș nuit de creastă găsit într-un procent mic de modele. Ele se găsesc în caneluri
între două creste bine formate ș i pline. Ele sunt scurte, înguste ș i prost formate; ale lor
diametrul nu este niciodată egal cu diametrul unei creste medii ș i cursul lor este practic
întotdeauna întrerupț i. Nu sunt consideraț i atunci când sunt clasificaț i.

75. ZONA PATRON PALMA

Acestea sunt părț i ale palmelor umane care conț in caracteristici ale ridurilor de frecare unde apare amprenta palmei
bazată pe identificare.
76. PROXIMAL
Când ieș irea din formatul buclei este îndreptată spre încheietura mâinii

77. CLASIFICAREA REFERINȚ EI

O clasificare derivată dintr-un set de amprente având patternuri aproximative sau discutabile.
în alte cuvinte, este a doua alegere a clasificării
78. CĂUTARE
Este actul de a examina sistematic fiș ierul de amprente pentru a determina dacă există sau nu
duplicat pe fiș ier al unui set de tipărituri pe care tehnicianul le are în mână.

79. SECVENTIARE
Înseamnă plasarea unui grup de seturi clasificate în ordinea lor corectă de arhivare înainte de a începe arhivarea
sau căutaț i-i.
80. ZONA THENAR
Aceasta este perna mare de la baza degetului mare. Pe această zonă pot apărea bucle, cercuri sau
combinatii ale ambelor. Pe unele palme nu există deloc modele în această zonă, doar numărul de
linii drepte semnificative.
81. ZONA TIBIALĂ
Această zonă se află pe degetul mare al piciorului. Îș i derivă numele din osul tibiei al gambelor care
corespunde osului radius al antebraț ului.
82. BRACH DACTIL
Degetele sau degetele de la picioare sunt anormal de scurte

83. PATRONUL CUSPAL AL RIDICILOR-SINDROMUL SFÂRȘ ITULUI

În această condiț ie, liniile curg din baza palmei într-o direcț ie ascendentă către deget.
ș i dispar de la sfârș itul cifrelor.
85. NACRODACTIL

12
 Aceasta este o anomalie congenitală a dimensiunii mari a degetelor de la mâini sau de la picioare

86. ORTODACTILIE
Degetele mâinilor sau picioarelor sunt flexate, de obicei ca rezultat al simfalangiei.

87. APLAZIA RIDGE

Aceste condiț ii constau într-o absenț ă congenitală a crestelor epidermice. Palmă ș i
pliurile de flexie interfalangiene rămân normale, dar ca ș i în cazul hipoplaziei, există un exces de foarte
cute mici pe piele.
88. DISSOCIAREA CREASTEI
Această condiț ie (Cummins) se crede că apare în făt în timpul 3rdsau 4thluna de sarcină.
Perturbarea apare în crestele epidermei în timpul formării ș i în timp ce creasta individuală
elementele sunt formate, ele eș uează în mare parte să se consolideze în creste continue. Resultatul poate varia
de la distorsionarea extremă a modelului de amprentă, sau poate servi pentru a obliterare completă
o parte afectată a modelului.
89. HIPOPLAZIA RIDGE
Aici creasta este intactă, dar reduceț i înălț imea. Ele sunt de obicei asociate cu un exces de
cute. Condiț ia poate fi moș tenită sau dobândită ș i este uneori asociată cu
anomalie cromozomiale.
90. CRESTE ÎMPĂRȚ ITE

O anormalitate în procesul embriologic de creș tere diferenț ială. Spaț ierea dintre creste
diverge de la normă pentru a produce apariț ia de creste împărț ite sau pereche
91. SYMPHALANGIE
Fuziunea de la capăt a falangelor degetelor de la mâini sau de la picioare

92. TRAUMA
Luând trauma mai întâi, aceasta poate fi considerată în mare parte ca semne ocupaț ionale ce apar pe mâini.
ca urmare a anumitor tipuri de lucrări
93. EDGEOSCOPIE
Studiul formei ș i marginii crestelor

94. RIDGEOLOGIE
Studiu asupra utilizării creastei

95. CAPTURA SAU IDENT

În jargonul amprentelor, înseamnă o locaț ie de găsire a unui card de înregistrare duplicat depus anterior.
al subiectului.
SISTEMUL DE CLASIFICARE A AMPRENTELOR FBI
Un sistem conceput ș i perfecț ionat de Biroul Federal de Investigaț ii

13
97. CRESTE DE FRIȚ IE
Sunt benzi de piele pe interiorul articulaț iilor finale ale degetelor ș i degetelor mari prin care se formează amprentele.
făcute. Ele mai sunt numite creste papilare sau creste epidermice.

Modulul 1, Lecț ia 3
PUBLICAȚII TIMPURII
MARCELLO MALPIGHI (1686) - a publicat o carte intitulată „De Externo Tactus Organo”; el este un italian.
Anatomist, cunoscut pentru descoperirea structurii exterioare (Epidermă) ș i a celei interioare (Dermă) a pielii.
Străbunicul Dactiloscopiei conform lui Edmond Locard.
J.C.A. MAYER (1788) - el a afirmat în cartea sa (Anatomiche Kuphertafeln Nebst Dazu Gehorgen) deș i
aranjamentul ridurilor pielii nu este niciodată duplicat în două persoane, totuș i, asemănările sunt
mai aproape între acelaș i individ.
JOHN EVANGELIST PURKINJE (1823) - tatăl dactiloscopiei, la Universitatea din Breslau, Germania
a publicat cartea sa intitulat " Comentariul asupra Examinării Fiziologice a Organelor de Viziune ș i a
Sistemul Coetaneous" descria crestele, dându-le nume ș i stabilind anumite reguli ale lor.
clasificare ș i a identificat nouă (9) modele diferite, deș i nu se referă la acestea aș a cum sunt folosite în
identificare.
HERMAN WELCKER (1856) - a făcut imprimări ale palmei sale ș i după patruzeci ș i unu (41) de ani (1879) a imprimat
aceeaș i palmă pentru a dovedi că amprentele nu s-au schimbat.

HINTZE (1751) - a scris despre formarea crestelor, dar a abordat subiectul din punct de vedere anatomic mai degrabă
decât identificarea.

NEHEMIAH GREW - a publicat un raport intitulat "Transacț ii Filosofice" în 1684 care a fost
prezentat în faț a Societăț ii Regale din Londra, Anglia, descriind crestele ș i porii mâinii ș i
picioare.
GOVARD BIDLOO - a publicat o teză „Anatomia Humanis Corporis” care pune accent pe apariț ia
ș i aranjamentul crestelor de pe degetul mare datorită importanț ei lor.

ALBINUS - a urmat aceleaș i linii ca cele scrise de HINTZE.

KOLLMAN - un antropolog care a scris cartea sa despre creste ș i pori, dar care încă nu a fost niciodată
asociat cu identificarea.

AMPRENTE CA METODĂ DE IDENTIFICARE

SIR WILLIAM J. HERSCHEL (1858) - părintele Chiroscopiei, Hooghly, Districtul Jungipoor, India, a tipărit
palma natves pentru a evita impersonarea ș i ca substitut pentru semnătură.
RAJYADHAR KONAI - prima persoană pe care Herschel a imprimat-o pe palmă. Herschel a solicitat ca prizonierii să fie
amprente, dar permisiunea lui a fost refuzată în 1877.

14
Dr. HENRY FAULDS(1880)-(Tsukiji, Spital, Tokyo, Japonia) articolul său despre „Furcurile pielii mâinii”
a susț inut utilizarea amprentelor digitale în detectarea crimei.
SIR FRANCIS GALTON (1822-1911) este creditat ca fiind primul om de ș tiinț ă care a studiat identificarea amprentelor digitale.
la fel ca ș i rolul său în promovarea utilizării acestuia. A reuș it să descopere cele trei familii de tipare de amprente -
Arcul, Bucla ș i Paternul. El a creat propriul său sistem de clasificare care a fost adoptat oficial pe
12 februarie 1894
JUAN VUCETICH (1891) - a dezvoltat propriul său sistem de clasificare, care a fost adoptat oficial în
Argentna ș i este folosit astăzi în cele mai multe ț ări vorbitoare de spaniolă din America de Sud.
SIR EDWARD RICHARD HENRY (1859-1931) - succedându-l pe Herschel în India, el ș i-a dezvoltat propriul
sistem de clasificare care a fost recunoscut ș i adoptat oficial în Ț ara Galilor, precum ș i în întreaga
Anglia. A fost numit Comisar Asistent la Scotland Yard. Mai târziu, a fost recunoscut ca fiind
„Tatăl amprentei” pentru sistemul său a fost larg acceptat în aproape toate ț ările vorbitoare de limbă engleză. În anul
1914 acest sistem a înlocuit Bertllonage în Franț a.
KHAM BAHADUR AZIZUL HAQUE ș i RAI HEM CHANDRA BOSE - cei doi (2) ofiț eri de poliț ie hindusi care
a ajutat pe Henry să îș i atingă obiectivul când era încă în India.

ISTORIA AMPRENTELOR DIGITALE ÎN AMERICĂ

GILBERT THOMPSON - un geolog din Noua Mexic care a adoptat prima utilizare individuală a amprentei digitale în
8 august 1882, folosindu-ș i propriul amprente de deget ca protecț ie pentru a preveni falsificarea comenzilor de plată, el
emis.
ISAIAH WEST TABOR - fotograf în San Francisco care era deja implicat în studiu ș i
promovarea sistemului de amprentă chiar înainte de participarea lui Galton. El a susț inut utilizarea
sistem pentru înregistrarea imigranț ilor chinezi.
SAMUEL LANGHORNE CLEMENTS - englez care a introdus informal Dactiloscopia prin pseudonimul său.
ș tiinț a amprentelor digitale în Statele Unite prin cartea sa „Viaț a în Mississippi” ș i Pupp’nhead
Wilson.
FRANCIS GALTON (1822-1911) - face un raport despre amprente ca metodă de identificare împreună cu...
sistemul dispozitivului a fost citit la Comitetul Acquith din Londra. Sistemul său a fost adoptat oficial în februarie
12, 1891.
DR. HENRY P. DE FOREST a utilizat prima utilizare civilă municipală a amprentelor digitale pentru înregistrarea infractorilor pe
Decembrie 1902 în Comisia Serviciului Civil Municipal al Oraș ului New York.
CPT. JAMES I. PARKE - a pledat pentru prima utilizare oficială a amprentei în stat ș i în penal.
adoptat în închisoarea Sing-Sing pe 5 iunie 1903, ulterior în închisorile Huburn Napanoch ș i Clinton.
SGT. JOHN KENNETH FERRER - englez ș i instructor de amprente la Departamentul de Poliț ie din St. Louis.
Missouri. El este unul dintre elevii Sir Edward Richard Henry ș i printr-un contract personal în timpul
expoziț ia mondială desfăș urată în St. Louis Biroul de Amprente a fost înființ at pe 2 aprilie 1904.

15
MAJ. MC. CLOUGNRY- Şeful Penitenciarelor Federale din Leavenworth. Când biroul Avocatului
Generalul Statelor Unite a acordat permisiunea de a înființ a un birou de amprente acolo pe
2 noiembrie 1904. A fost prima utilizare oficială a guvernului naț ional a amprentelor digitale.

MARY K. HOLLAND - prima instructoare americană în dactiloscopie.

BUREAUUL FEDERAL DE INVESTIGAȚIE - unitatea de identificare a fost înființ ată oficial prin Legea de
Congresul din 1924.
INSTITUTUL DE Ș TIINȚĂ APLICATĂ - prima ș coală privată care a instalat laboratoare în scopuri de instruire în
Dactiloscopie.
OAMENII ÎMPOTRIVA LUI JENNINGS (21 decembrie 1911) - cazul de referinț ă din Statele Unite în care a avut loc prima condamnare bazată pe

amprenta a fost recunoscută de autorităț ile judiciare. (14 puncte de identificare).

AMprente în Filipine
D-l JONES - cel care a învăț at pentru prima dată amprentele digitale în Constabulary Philippine în 1900.

Biroul închisorilor arată că în 1918, CARPETAS (documente de angajare ș i condamnare)

amprentele este deja folosit.
LT. ASA ș i N. DARBY au înființ at un fiș ier modern ș i complet de amprente pentru Filipine în timpul
reocuparea Filipinelor de către forț ele americane.
GENEROSO REYES - primul tehnician de amprente filipinez angajat în Poliț ia Filipineză.
ISABELA BERNALES - prima tehniciană în amprente din Filipine.

CAPT. THOMAS DUGAN, NYPD ș i FLAVIO GUERRERO, FBI Washington - au dat prima examinare în
amprenta în 1927 ș i AGUSTIN PATRICIO din Filipine a ocupat primul loc la examinare.

OAMENII DIN PHILS. Vs. MEDINA - prima condamnare bazată pe amprente ș i decizia judiciară de referinț ă în
Jurisprudenț a Filipino. (10 puncte de identificare)

Tehnici de identificare personală

Antropologie Judiciară

În general, antropologia forensică este examinarea rămăș iț elor scheletice umane pentru dreptate
agenț iile de aplicare a legii pentru a ajuta la recuperarea rămăș iț elor umane, a determina identitatea
rămăș iț e umane neidentificate, interpretarea traumatismului ș i estimarea de la deces.

Antropologia este studiul omului. Antropologii sunt interesaț i de cultură (cultura

antropologi), limbaj (antropologi lingvistici), rămăș iț ele fizice sau artefactele lăsate
înapoi de ocupaț ia umană (arheologi) ș i resturile umane (antropologi fizici).

16
În ultimele secol, antropologii fizici au dezvoltat metode pentru a evalua oasele pentru a
înț elegeț i oamenii care au trăit în trecut. Astfel de întrebări ar putea include: A fost acest individ
bărbat sau femeie? Câț i ani aveau când au murit? Ce înălț ime aveau? Au fost oamenii în
sănătate generală bună sau precară?

Antropologia judiciară implică aplicarea acestor metode la cazuri moderne de

rămăș iț e umane neidentificate. Prin metodele stabilite, un antropolog forens poate
ajuta autorităț ile în stabilirea unui profil al rămăș iț elor neidentificate. Profilul include
sex, vârstă, ascendenta, înălț ime, durata de la deces, ș i uneori evaluarea traumelor
observat pe oase.

În multe cazuri, după ce identitatea unei persoane este stabilită, antropologul forensic este chemat să
depune mărturie în instanț ă cu privire la identitatea rămăș iț elor ș i/sau traumele sau rănile prezente pe
rămăș iț ele.

Un antropolog forensc este un expert care aplică studiul antropologiei fizice ș i

schelete umane într-un context legal, de obicei în cazuri penale. ... Un antropolog forensc aplică
tehnici ș tiinț ifice standard dezvoltate în antropologia fizică pentru a identifica rămăș iț ele umane,
ș i pentru a ajuta la detectarea crimei.

b. Odontologie Forensică
Odontologia medico-legală este aplicarea ș tiinț ei dentare în investiga ț iile legale.
în principal implicând identificarea infractorului prin compararea dosarelor dentare cu un
amprenta de muș cătură lăsată pe victimă sau la faț a locului, sau identificarea rămăș iț elor umane pe baza
pe registrul dental.

Criminalii au fost cunoscuț i că lasă impresii de muș cături la locul crimei, fie că este vorba de
hrană, gumă de mestecat sau, mai frecvent, pe victimă. Când se descoperă o amprentă de muș cătură,
numeroase măsuri ar trebui să fie luate. Odată ce marca a fost fotografiată suficient, o salivă
Probe sunt prelevate din zona pentru posibile dovezi ADN. Se pot face apoi amprente sau forme. Dacă
o altă amprentă a muș căturii se găseș te în altă parte sau dacă se ia o amprentă dentară de la un suspect, un
se poate face o comparaț ie.

Mărci de muș cături au fost împărț ite în ș apte clasificări:

Hemoragie: O mică zonă de sângerare.
Abrasiune: Marcaj nedăunător pe piele.
Contuzie: Vase de sânge rupte, vânătăi.
Laceratie: Piele perforată sau sfâș iată.
Incizie: Puncț ie curată a pielii.

17
Avulsie: Îndepărtarea pielii.
Artefact: Bucată de corp muș cată.
Semnele de muș cături pot fi găsite pe carne victimizată de un atac violent, în special pe
stomac, sâni sau fese. Alternativ, ele pot fi găsite pe suspect, lăsate de
victima în timpul autoc defensei. Calitatea ș i precizia unei mărci de muș cătură depind
pe numeroase factori, inclusiv schimbări în funcț ie de timp, unde a fost amprenta muș căturii
găsit, daune la ț esuturi moi, similaritate dentară între indivizi ș i calitate de
fotografie, impresii sau măsurători. Dacă o marcă de muș cătură este reprezentată doar ca o
vânătaie, este adesea extrem de dificil să detectezi orice caracteristici individuale.

În identificarea rămăș iț elor umane pe baza dinț ilor, înregistrările dentare ar trebui să fie obț inute în mod ideal.

ș i comparate cu cele ale corpului neidentificat. Dacă aceasta nu este posibil, alte indicii în dinț i
poate fi util. Erupț ia dentară este legată, într-o anumită măsură, de vârstă, oferind o estimare aproximativă
evaluarea victimei. Când lucrezi cu o victimă tânără, etapa de dezvoltare a unei
Dinț ii copilului pot fi folosiț i pentru a determina vârsta acestuia, deș i aceasta poate fi doar o estimare. Statul

ș i modelul dinț ilor unui individ poate oferi informaț ii despre vârsta persoanei, dieta ș i
istorie dentară, precum ș i obiceiuri personale precum fumatul pipei ș i tulburările alimentare.

O metodă comună de comparare a amprentelor de muș cătură este utilizarea suprapunerilor transparente pentru a înregistra muș căturile.

margini ale dinț ilor unui suspect ș i le compară cu proba de la locul crimei. Acestea sunt adesea
tras pe foi de acetat, care pot fi apoi suprapuse pentru comparaț ie. Dacă este
Este posibil să se realizeze un model dentar al amprentei dentare pentru compararea ulterioară cu un exemplu de suspect.

Cu toate acestea, fiabilitatea odontologiei judiciare a fost pusă la îndoială în numeroase

ocazii. Pielea în sine nu este un mediu bun pentru impresii dentare, având adesea o serie
de nereguli care vor provoca distorsionare. Urmele de muș cătură pot fi alterate prin întindere,
miș care sau schimbare în mediu după muș cătură. De asemenea, nu există un standard prestabilit prin care să
analiza ș i compararea urmelor de muș cături.

Pe lângă cazurile penale, odontoș tii ș i stomatologii medico-legali sunt foarte implicaț i în
identificarea victimelor de dezastre în masă. În special, arhivele dentare sunt
benefic în identificarea unor astfel de victime.

c. Profilarea ADN-ului

ADN înseamnă Acid Deoxiribonucleic. Este materialul ereditar găsit în toate organismelor vii.
Conț ine instrucț iunile genetice pentru dezvoltarea ș i funcț ionarea unui organism.
instrucț iunile sunt transmise de la o generaț ie la alta.

18
Cum funcț ionează ADN-ul

acidul dezoxiribonucleic (DNA) este molecula de bază a fiecărei celule. Con ț ine vital
informaț iile care sunt transmise fiecărei generaț ii succesive. Acesta coordonează
modificarea sa de sine ș i a altor molecule (proteine). Dacă este schimbată uș or, serioasă
consecinț e pot apărea. Dacă este distrus dincolo de reparare, celula moare

d. Identificarea amprentei digitale

Identificarea prin amprente, cunoscută ș i sub denumirea de dactiloscopie sau identificarea prin amprentele mâinii, este procesul

de comparare a două instan ț e de impresii ale pielii crestate (vezi Minutae) de la oameni
degete sau degete de la picioare, sau chiar palmele mâinii sau tălpile piciorului, pentru a vedea dacă ar fi putut să vină
de la aceeaș i persoană.

19