NOTIȚE DE LECTURĂ: PARTEA 1: CONCEPTIILE DE BAZĂ ALE "SINELUI"

(MODULE 1)

La sfârș itul acestui modul, veț i fi capabili să:

1. analizează necesitatea de a în ț elege sinele;
2. identifică semnifica ț ia sinelui, natura sa ș i importan ț a sa;
3. examinează-te în gândirea estică ș i vestică;
4. demonstrează o mai bună în ț elegere a conceptului filipinez al sinelui; ș i,
5. discută cum func ț ionează ș i interac ț ionează mintea, sinele ș i societatea cu societatea.

NEVOIA DE A ÎNȚELEGE SINTELE

Există o nevoie bine cuprinzătoare de a înț elege sinele. Înț elegerea Sinelui

ajută elevii să dobândească un sentiment pozitiv de sine ș i responsabilitate socială.

2. ajută elevii să îș i dezvolte potenț ialul pentru a le permite să trăiască armonios în contextul unui
lume în continuă schimbare ș i provocatoare.
3. ajută elevii să participe semnificativ în toate demersurile ca membri responsabili ai unei comunităț i globale
comunitate ț inând cont de perspectivele multiculturale.
ajută elevii să înț eleagă problemele ș i preocupările locale ș i globale care continuă să le afecteze
vieț i ș i vieț ile altora.
5. permite elevilor să dezvolte capacitatea de a gândi, a raț iona ș i a acț iona legal ș i moral ca
acestea vor avea o sfere de influenț ă asupra altora.
6. le permite învăț ilor să se comporte în moduri care le vor îndeplini nevoile ș i obiectivele în
societatea contemporană.
7. îi ajută pe învăț ăcei să aibă obligaț ii personale, civile ș i morale, nu doar faț ă de ei înș iș i
dar ș i familiilor, naț iunilor ș i societăț ii contemporane globalizate.

Pe scurt, în ț elegerea sinelui trebuie să continue să se extindă dincolo de sine către un mai mare
Schimbarea procesului trebuie să înceapă neapărat de la sine ș i să continue
de-a lungul vieț ii astfel încât sinele să trăiască ș i să lucreze eficient ca o persoană umană.

SENSUL Ș I NATURA SINELUI

Termenul „sine” este definit în multe moduri:

1. Sinele este un fiin ț ă unificată ș i este în esen ț ă conectat la con ș tiinț ă, con ș tientizare ș i agen ț ie sau cu
facultatea alegerii raț ionale.
[Link]-ul este condi ț ia identită ț ii care face un subiect al experien ț ei distinct de to ț i ceilal ț i.
3. Sinele este expus ș i inferat în comportamentul ș i discursul care emană doar de la individ.
4. Sinele este persoana considerată ca un individ separat de to ț i ceilal ț i.
5. Selfie-ul este identitatea cuiva
6. Autofotografiile exprimate la persoana întâi.
[Link] este un proces dinamic ș i receptiv care structurează căile neuronale în func ț ie de experien ț ele anterioare ale adolescen ț ilor.
mediu (Sine, Cultură ș i Clasă Socială, 2015)
Există multe explicaț ii cu privire la natura sinelui.

[Link] este independent de sim ț uri. Nu are contact senzorial cu propriul corp. Nu este logic
dependent de orice ființ ă fizică - Avicenna în celebra sa eseu, "Omul Flotant"

Eu-l poate să fi evoluat în multe privin ț e, dar acela ș i eu pare a fi prezent a ș a cum era prezent.
Aș adar, sinele este un pachet sau ocolecț ie de perspective diferite care se succed una alteia.
cu un inconceput ș i sunt într-o flux constant ș i miș care -David Hume

3. Sinel este un centru narativ de gravita ț ie, nu detestabil fizic, ci un fel de fic ț iune convenabilă care
nu corespunde nimic tangibil. „Oamenii îș i spun constant poveș ti pentru a da sens
a lumii lor, ș i apar în poveș ti ca un personaj ș i acel convenabil, dar fictiv
caracterul este sinele - Daniel Dennett

4. Sinele este atât persoană juridică, cât ș i morală. Este juridic în sensul că este liber ș i egal cu ceilal ț i.
sinele, moral pentru că ar putea avea o identitate unică diferită de celelalte sine. Joshua Knobe

5. Sinele este un fiin ț intersubiectiv, o fiin ț ă unică care nu este niciodată singură în existen ț a sa în lume.
Deoarece sinele este o ființ ă intersubiectivă, sinele stabileș te o relaț ie cu "T" ș i "tu".
Rick Warren în "Viaț a cu un scop".

6. Potrivit lui Swami Vivekananda, sinele este condi ț ionat de trei factori: (1) sim ț urile sunt
neîncredere, (2) mintea este condiț ionată de spaț iu-timp; (3) mintea este condiț ionată de logică
limite.

a. Sim ț urile sunt nesigure. Trebuie să î ț i cuno ș ti propriul sine, dar asta nu înseamnă că cineva
trebuie să o ș tie prin organul de simț - deoarece structura organului de simț este limitată. Omul este
un obiect, nu un subiect ș i, prin urmare, el se află într-o poziț ie mai bună de a-ș i cunoaș te "sinele" decât oricine altcineva
obiecte din lume. Organele de simț nu pot fi pe deplin de încredere deoarece sunt
condiț ionat, "Nimic nu poate fi cunoscut examinând obiectele prin activităț ile relative ale
simț urile care se schimbă în funcț ie de funcț ia ta, a spus Krishnananda

[Link] este condi ț ionată de spa ț iu-timp. Influen ț a de condi ț ionare a spa ț iului ș i timpului este
astfel încât nimic nu poate fi cunoscut decât ca fiind prezent în spaț iu ș i timp. Chiar dacă cel care
dacă ochii ș i-ar imagina existenț a unui obiect, ar fi o prezenț ă concepută în
spaț iu ș i timp. Aceasta înseamnă că mintea este implicată în miș carea spaț iului ș i timpului. Toate
obiectele sunt spaț iu-timp, inclusiv propria persoană ca subiect observat; În măsura în care
mintea este condiț ionată în acest mod, nu se poate spera să ai o cunoaș tere necondiț ionată
Orice percepț ie este restricț ionată de operaț iunea spaț iului ș i timpului.

[Link] este condi ț ionată de limitări logice. Mintea este limitată în multe alte moduri.
Matematica, algebra ș i geometria, de exemplu, sunt ș tiinț e fixe. Ele sunt incapabile de
demonstraț ii logice ș i nu pot fi ridicate întrebări despre ele.

De exemplu: 2+2 este egal cu 4. Nimeni nu poate explica raț ional de ce 2+2 ar trebui să facă 4. Trebuie să fie acceptat.
ca un lucru de la sine înț eles că trebuie să fie aș a, ele trebuie să fie afirmate logic. Acesta este un tip de
condiț ionare astfel încât nicio întrebare despre aceasta să nu poată fi ridicată de minte.
SINELE DEPĂȘ EȘ TE TOATE CONDIȚIONĂRILE
Sinelul se poate ridica deasupra tuturor condiț ionărilor, conform lui Krishnananda. Omul îș i cunoaș te propriul
sine în felul în care Logica ș i Matematica nu pot explica. Fiecare persoană ș tie că există.
Expresia "Exist" nu trebuie să fie cunoscută prin vedere. Chiar dacă ochii sunt închiș i ș i altceva
simț urile nu sunt folosite, cineva poate ș ti că există. Această cunoaș tere că "eu exist" nu poate fi explicată
în termeni de logică, singura cunoaș tere infailibilă care poate supravieț ui în cele din urmă tuturor testelor ș i concluziilor este
cunoș tinț a de sine. Toate celelalte cunoș tinț e sunt supuse revizuirii. Ce este astăzi adevărul infailibil-
ș tiinț a devine mâine o cunoa ș tere învechită, depă ș ită. Ceea ce a fost adevăr ieri nu mai este
în mod necesar astăzi. Ș tiinț a nu a ajuns încă la o concluzie cu privire la ce este adevărul suprem.

Eu-l se dezvoltă constant din cauza complexită ț ilor culturilor ș i societă ț ilor. Eu-l este
dependent de cultura în care sinele a fost situat. Culturi estice versus culturile vestice arată
că există diferenț e între sine.

Religia vede natura sinelui într-un mod foarte larg. Sinele este un subiect complex ș i central în multe
spiritualitate. Două tipuri de sine sunt: sinele care este ego - de asemenea numit sinele învăț at, sinele superficial.
sinelui min ț ii ș i corpului. Celălalt sine este „sinele adevărat”, „sinele observator” sau „sinele martor”.
Spiritualitatea este căutarea sinelui pentru un sens suprem prin în ț elegerea independentă a
sacru

[Link] au o auto- con ș tiinț ă, adică sunt capabili să se privească pe ei în ș iș i atât ca subiec ț i, cât ș i ca...
obiecte în univers.

DE CE ESTE IMPORTANT EU?

Filozofii privesc sinele ca fiind foarte important în mai multe moduri.

1. Potrivit lui Kant, cunoscându-ne pe noi în ș ine, că suntem liberi ș i că ac ț iunile ș i alegerile noastre
chestiune, putem onora aceste angajamente fără teama de a fi contrazise de
teorie. Cu alte cuvinte, putem fi responsabili faț ă de noi înș ine.

2. Prin cunoa ș terea sinelui, suntem capabili să examinăm ce tip de obiect este sinele ș i cum este acesta
constituit.
3. Conform lui Thorin Klosowski, prin cunoa ș terea sinelui, suntem capabili să dezvoltăm con ș tientizarea de sine.
ș i introspec ț ia care sunt punctul de plecare pentru orice îmbunătă ț ire. Această îmbunătă ț ire
se referă la înț elegerea propriilor nevoi, dorinț e ș i slăbiciuni, obiceiuri ș i tot ce ț ine de acestea.
Cu cât ș tii mai multe despre tine, cu atât eș ti mai bun în adoptarea schimbărilor în viaț ă.

4. În ț elegerea sinelui este o bază foarte importantă a mi ș cării sinelui cuantificat, ceea ce înseamnă
că dacă o persoană colectează date despre sine, poate face îmbunătăț iri pe baza acelor date
(raportul New York Times)
5. Cunoa ș terea de sine necesită mai mult decât o autoexaminare intelectuală, deoarece cere cunoa ș tere
ceva despre sentimentele ș i emoț iile tale. Cu cât acorzi mai multă atenț ie sentimentelor tale
ș i emoț iile ș i modul în care lucrezi cu ele, cu atât mai bine vei înț elege de ce faci
Lucrurile pe care le faci. În cele din urmă, cu cât ș tii mai multe despre obiceiurile tale, cu atât mai uș or este să te îmbunătăț eș ti.
acele obiceiuri.
CONSTITUȚIA SINELUI
Sinele este o parte automată a fiecărui om care le permite oamenilor să se relaț ioneze unii cu alț ii. The
sinelul este constituit sau format din trei (3) părț i principale care, împreună, permit sinelui să îș i menț ină
funcț iile. Aceste părț i sunt: cunoaș terea de sine, sinele interpesonal ș i sinele agent.

1. CUNO Ș TINȚ A DE SINE - Aceasta este uneori denumită concept de sine. Cuno ș tinț a de sine permi
oameni să adune informaț ii ș i credinț e despre ei înș iș i. Conș tientizarea de sine, stima de sine ș i sinele
iluzia aparț ine părț ii de cunoaș tere de sine a sinelui. Putem învăț a despre noi înș ine în patru (4)
moduri: oglinda de sine a lui Charles Cooley, introspecț ie, comparaț ii sociale ș i auto-percepț ie.
(Baumeister ș i alț ii, 2011)

a) Introspec ț ia este o modalitate prin care o persoană î ș i adună informa ț ii despre sine prin utilizarea
funcț ii mentale ș i emoț ii.

b) Comparaț ia socială este modul în care ne comparăm cu ceilalț i din jurul nostru.

c) Auto-percepț ia aspectului cunoș tinț elor de sine este un proces prin care o persoană deduce despre sine.
prin comportamentul său.

„oglinda de sine” este o teorie conform căreia oamenii învaț ă despre ei înș iș i prin intermediul altor oameni. În
propunerea oglinzii sociale, o persoană îș i vizualizează cum apare în faț a altora, persoana îș i imaginează
cum îl vor judeca ceilalț i ș i apoi el îș i dezvoltă un răspuns la judecata pe care a primit-o de la
alte persoane. Răspunsul va fi probabil ceva văzut ca mândrie sau ruș ine faț ă de sine.
conceptul de sine a unei persoane nu
depinde în întregime de cum îl văd ceilalț i. O persoană se poate percepe ca fiind prietenoasă, însă, s-ar putea să apară
a fi liniș tit ș i tensionat faț ă de o altă persoană care s-ar putea să nu-l cunoască foarte bine. (Baumeister ș i alț ii.
2015

CUNOȘ TINȚ A DE SINU este o dorinț ă pentru majoritatea ființ elor umane. În a cunoaș te despre sine, suntem
mai capabili să ș tim cum să fim social acceptabili ș i dori ț i. Căutăm auto-
cunoș tinț e datorate motivaț iei de evaluare, motivaț iei de auto-îmbunătăț ire ș i motivaț iei de consistenț ă. The
motivele de evaluare descriu dorin ț a de a cunoa ș te adevărul despre sine în general. Sinele -
motivele de îmbunătă ț ire sunt dorin ț a de a învă ț a despre calită ț ile proprii bune doar. Consisten ț a
motivele sunt dorinț a de a primi întărire a aceloraș i noț iuni preconcepute pe care o persoană le are
despre sine. Feedback-ul va verifica gândurile ș i credinț ele pe care le aveau deja în legătură cu el
însuș i. (Watts, 2009)

AUTOCONȘ TIENTIZAREeste împărț it în două categorii: conș tientizarea de sine privată ș i conș tientizarea de sine publică,

[Link]ș tientizarea de sine privată este definită ca fiind sinele care se uită în interior la sine, inclusiv emoț iile,
gânduri, credinț e ș i sentimente Toate acestea nu pot fi descoperite de altcineva.

2. Conș tientizarea de sine publică este definită prin colectarea de informaț ii despre sine prin intermediul
percepț ia celorlalț i.

Acț iunile ș i comportamentele pe care alț ii le arată faț ă de o persoană vor ajuta acea persoană să-ș i stabilească o
sensul în care ceilalț i îl percep. De exemplu, dacă o persoană îi place să cânte, totuș i, mulț i alț i oameni
descurajează-l să cânte, acea persoană ar putea concluziona că s-ar putea să nu fie cel mai bun la cântat. Prin urmare, în
în această situaț ie, el îș i dezvoltă conș tientizarea de sine în public cu privire la un aspect al său. (Watts, 2009)
APRECIEREA DE SINEexaminează modul în care o persoană se evaluează pozitiv sau negativ. Patru factori care
contribuie la stima de sine reac ț iile pe care le primim de la oameni, modul în care comparăm oamenii
noi înș ine, roluri sociale ș i identificarea noastră. Rolurile noastre sociale pot fi uneori concepute ca
abilită ț i superioare, cum ar fi un atlet olimpic sau un biotehnolog. Alte roluri sociale ar putea fi
stigmatiza ț i ca fiind negativi, cum ar fi un criminal sau o persoană fără adăpost. Oamenii cu o stimă de sine ridicată
estima tinde să fie încrezătoare, să obț ină autoacceptare, să nu-ș i facă atât de multe griji cu privire la ce gândesc ceilalț i
despre ei ș i gândesc mai optimist. În contrast, persoanele cu o stimă de sine scăzută î ș i văd
se percep ca având trăsături negative. Este rar ca o persoană să îș i evalueze sinele general ca fiind teribil.

Persoanele cu o stimă de sine scăzută, de obicei:

sunt mai puț in reuș iț i în munca lor

sunt mai puț in încrezători în rata lor de succes
au notiuni confuze si divergente despre sine (confuzie a conceptului de sine)
concentrează-te pe auto-protecț ie mai mult decât pe auto-îmbunătăț ire
sunt mai predispuș i la dezechilibre emoț ionale
sunt mai puț in încrezători în succesul lor decât persoanele cu o stimă de sine ridicată
îș i fac griji în mod constant cu privire la ceea ce cred ceilalț i despre ei
aveț i o gândire mai pesimistă
dorinț a de a semana mai mult cu alț ii decât cu persoanele cu o stimă de sine ridicată (Sedikides, 2007)

Conceptul nostru de sine include gândurile, sentimentele ș i credin ț ele pe care fiecare dintre noi le dezvoltă în mod unic.
Cu toate acestea, mulț i psihologi s-au întrebat dacă conceptul nostru de sine este mai realist sau plin de
iluzii despre noi înș ine ș i despre lumea din jurul nostru. Psihologii clinici au studiat persoanele depresive
cu o stimă de sine percepută scăzută pentru a observa dacă percepț iile lor erau fabricate sau nu. Spre deosebire de
ipoteza lor, au descoperit că persoanele deprimate au o viziune mai realistă asupra lumii, calităț ile
ei ob ț in ș i controlul pe care îl au asupra situa ț iilor din via ț a lor. A fost propus de psihologi
Shelley Taylor ș i Jonathan Brown că majoritatea oamenilor în stări mentale funcț ionale normale
afihă sunt impregnate cu iluzii pozitive, inclusiv: (Sedikides, 2007)

supraestimarea propriilor calităț i bune

controlul lor asupra evenimentelor din viaț a lor
o reprezentare nerealistă a optimismului

Iluziile pozitive rămân constante pentru majoritatea vie ț ii cuiva datorită auto-în ș elării.
strategiile de înș elăciune sunt trucuri mentale ale minț ii unei persoane care ascund adevărul ș i constituie credinț e false.
Din cauza autoîn ș elării, oamenii sunt capabili să ob ț ină rezilien ț ă în fa ț a evenimentelor negative care ar putea apărea
de-a lungul vieț ii. Aceasta poate, de asemenea, să întărească diferite idei sau gânduri pe care persoana le doreș te ș i speră.
Biaseda de auto-servire este o strategie prin care o persoană î ș i atribuie recunoa ș terea pentru succes ș i respinge
vina pentru eș ec.

De exemplu: O persoană care câș tigă o competiț ie de atletism ș i-ar glorifica abilitatea ca atlet. Cu toate acestea, dacă acea
dacă persoana ar veni ultima în întâlnire, cel mai probabil persoana ar pune vina pe factorii care au contribuit
cum ar fi un crampe muscular sau o leziune anterioară care împiedică o performanț ă bună. O altă strategie pe care oamenii
critica este mai mare implicând feedback negativ mai degrabă decât pozitiv. O persoană ar judeca o situaț ie mai
dur când el a făcut mai rău, în timp ce contrariul s-ar întâmpla într-o situaț ie care implica feedback pozitiv.
[Link]-INTERPERSONAL - poate fi referit la sinele tău public. Această caracteristică permite interac ț iunea socială.
conexiunea cu ceilalț i. Cu sinele interpersoanl, o persoană îș i poate dezvălui propria persoană celor din jur.
el. Sinele interuman este evident în situa ț iile de auto-prezentare, fiind membru al unui grup sau
partener într-o relaț ie, rolurile sociale ale unei persoane ș i reputaț ia sa. De exemplu, o persoană ar putea
îș i arată încrederea ș i determinarea în atmosfera de lucru, iar pe de altă parte, el arată mai multă emoț ie
ș i latura sa îngrijitoare în relaț ia sa romantică.

Rolurile sociale sunt definite ca părț ile pe care o persoană le joacă în diferite situaț ii ș i cu alț ii.
oameni. Rolurile noastre se schimbă pentru a se potrivi comportamentelor "aș teptate" în diferite scenarii. De exemplu,
o persoană poate fi mamă, doctor, soț ie ș i fiică. Comportamentul ei s-ar schimba cel mai probabil în
tranziț ia ei de la a fi doctor la a veni acasă la fiica ei.

Normele sociale constituie "regulile nescrise pe care le avem despre cum să acț ionăm în anumite scenarii"
ș i cu diverse persoane din vieț ile noastre. De exemplu, când o persoană se află într-o sală de clasă, este mai probabil
să fie liniș tit ș i atent; pe când la o petrecere, este mai probabil să fie angajat social ș i să stea în picioare.
Normele acț ionează ca niș te linii directoare care formează comportamentul nostru. Fără ele, nu ar exista nicio ordine, de asemenea
ca lipsă de înț elegere în situaț ii din societate. (Baumaister ș i alț ii, 2001)

[Link] SELF este cunoscut ca func ț ia executivă care permite ac ț iuni. A ș a ac ț ionăm noi, ca
indivizii, fac alegeri ș i îș i utilizează controlul în situaț ii ș i acț iuni. Agentul de sine se află
peste tot ceea ce implică luarea de decizii, autocontrol, asumarea responsabilităț ii în situaț ii ș i acț iune activă
răspuns. O persoană ar putea dori să mănânce alimente nesănătoase, însă este sinele său agent care permite
acea persoană să aleagă să evite să le mănânce ș i să facă o alegere alimentar mai sănătoasă.

Constituț ia Sinelui conform lui Aquinas ș i Aristotel

SINELE ESTE UN DUH ÎNCARNAT
Pentru Sf. Toma din Aquin:

Sinel este prin natura sa un spirit finit întrupat în căutarea Infinitei, în solidaritate socială cu al său
seminț ei umane, într-o călătorie istorică prin acest cosmos material către ultima sa trans-cosmică
o uniune plină de iubire cu Zeii ca plinătatea infinită a tuturor bunurilor (Ariola, 2016)

Pentru Aristotel

Sinele este un spirit îndelungat - unul în care se exprimă pe deplin, strălucind pentru toată lumea să vadă.
este dreptul ș i responsabilitatea sinelui de a da Spiritului cea mai plină expresie în acest corp.
oportunitatea de a deveni întrupat ș i complet începe la naș tere ș i continuă pe parcursul vieț ii (Ariola, 2016)

CONCEPTUL FILIPINEZ AL SINELUI

Conceptul de sine variază în cadrul unei culturi. Acest lucru este explicat într-un studiu realizat de Edman ș i Kameoka.
după cum a fost citat de Andres (1987) comparând femeile educate ș i cele mai puț in educate. Studiul a constatat că:

Femeile filipineze educate s-au caracterizat ca fiind mai individualiste decât cele mai puț in educate.
Femeile filipineze, în timp ce cele mai puț in educate s-au caracterizat ca fiind mai colectiviste.
 2. în ceea ce priveș te statutul socio-economic, femeile filipineze din clasa de mijloc s-au evaluat pe ele însele ca fiind mai
mai competitivi decât cei din grupul socio-economic inferior în timp ce femeile filipineze din clasa de jos
s-au evaluat ca fiind colectiviste, inclusiv fiind conformi ș i obedienț i faț ă de vârstnici, dedicaț i familiei
ș i prietenos.

Potrivit lui Baumeister (1987), creș terea individualismului într-o ț ară se datorează creș terii sociale.
mobilitate care permite unei persoane să devină detaș ată de poziț ia sa socială. Conceptul de sine în cadrul
comunitatea femeilor este o func ț ie a schimbărilor socio-economice ș i a cre ș terii nivelului educa ț ional
oportunităț i. Studiul poate fi, de asemenea, adevărat între bărbaț ii filipinezi educaț i ș i bărbaț ii filipinezi mai puț in educaț i
bărbaț i.

CONCEPTUL DE SINE ÎN EST

Cele două (2) religii majore ale ț ărilor asiatice se concentrează asupra existenț ei ș i naturii sinelui.
Aceste religii majore sunt Hinduismul ș i Budismul.

Hinduism

În toate ramurile hinduismului, există două (2) concepte importante care îi vor ajuta pe studenț i
înț elegeț i viziunea hinduistă a sinelui: Brahman ș i Atman.

Conform hinduismului, sinele este doar o parte a unui întreg mai mare, Brahman (universul), care
înconjoară totul. Sinele (Atman) este legat de tot. Un text sacru hindus spune: "Tu eș ti
gândeș te-te la o singură picătură de apă într-un nor
sus în cer. Coboară împreună cu alte picături sub formă de ploaie ș i îș i face drumul spre râu unde se
se amestecă cu alte picături. În cele din urmă, această picătură unică de apă ajunge în ocean unde este
indistinctibile de alte picături. În cele din urmă, se evaporă ș i îș i găseș te drumul către atmosferă, unde
devine parte dintr-un nor din nou.

Pentru hindusi, această picătură de apă este Atman, iar ciclul prin care trece este precum
reîncarnare sau credinț a că oamenii mor ș i se nasc din nou ș i din nou. De fiecare dată când o persoană moare
ș i este reînnoit, se apropie de Brahman. În cele din urmă, persoana va finaliza ciclul reîncarnării
când a evoluat suficient. Când se întâmplă acest lucru, el încetează să se reîncarneze ș i este complet reunit cu
brahmanul. E ca picătura de apă care a încetat să se adune într-un nor, plouând ș i evaporându-se.
ș i, în schimb, pur ș i simplu se dizolvă în tot: aerul, pământul ș i apa.

Pentru a rezuma conceptul de mai sus:

Atman ("atman/") este un cuvânt sanscrit care înseamnă sinele interior sau suflet. În filosofia hindusă, în special
în Ș coala Vedanta a hinduismului, Atman este primul principiu, adevărata sine a unui individ dincolo de
identificarea cu fenomenele, esen ț a unui individ. Pentru a atinge eliberarea (moksha) o
ființ a umană trebuie să dobândească auto-cunoaș tere (atmajnana), ceea ce înseamnă să realizeze că adevărata sa ființ ă (Atman) este
identic cu sinele transcendent Brahman.

Cele ș ase ș coli ortodoxe ale hinduismului cred că există Ātman (suflet, sine) în fiecare ființ ă, un
punct major de diferenț ă faț ă de budism, care nu crede că fiecare suflet sau sine.
CONCEPTUL VESTIC AL SINELUI
Conceptul de sine în ț ările occidentale diferă de conceptul de sine în ț ările estice.

Iată un rezumat al conceptului occidental al eu-lui:

1. Sinel este format de datoria individului de a- ș i folosi judecata pentru a determina cine este ș i ce este.

2. Sinele este liber să accepte ș i să refuze voin ț a. Sinele poate decide pentru ș i împotriva; este liber să judece.
ș i să acț ioneze, chiar ș i împotriva unor motive mai bune. În acț iune, sinele se face independent de lume.

Ra ț iunea este pasiune ș i pasiunea nu este o contradic ț ie fa ț ă de ra ț iune. Ra ț iunea contrazice dorin ț a ș i
lăcomie, dar nu pasiune.

4. Scopul autoafirmării ș i exercitarea propriilor capacită ț i sunt îndreptate către excelen ț ă

ș i nemurire.
5. Premisa de bază a filosofiei occidentale a sinelui este de a construi ș i consolida sinele pentru a îmbunătă ț i în ansamblu
funcț ionarea corpului.
6. Perfec ț ionismul, anxietatea, compulsivitatea, comportamentul autodistructiv, convingerile rigide sunt manifestări ale
un sine subdezvoltat.

7. În centrul domeniului con ș tient al eului se află ego-ul. Ego-ul serve ș te multor scopuri ș i este vital pentru
funcț ionare sănătoasă ș i adaptivă.

Adevăratul sine constă atât din con ș tient, cât ș i din incon ș tient. Pentru a experimenta adevăratul sine, o
persoana trebuie să-ș i integreze mintea conș tientă ș i mintea inconș tientă. Acest lucru necesită să devină conș tient de
material ascuns în mintea incon ș tientă. Acest material este adesea dificil ș i provocator de anxietate
(de aceea ego-ul nu a permis să ajungă în conș tienț ă).
În ciuda numeroaselor sale funcț ii necesare, ego-ul poate împiedica căutarea cuiva de a-ș i experimenta adevărata sine.
Aminti ț i-vă că unul dintre rolurile eului este de a ac ț iona ca un paznic între con ș tiinț ă ș i
inconș tienț ă. Astfel, ego-ul poate, uneori, să intervină în eforturile de a cunoaș te adevăratul sine prin prevenirea
materialul inconș tient de a intra în conș tiinț ă, (Ruth Hasenauer, Universitatea din Paderborn,
Germania

Mintea, sinele ș i societatea din perspectiva comportamentaliș tilor sociali

În 1934, studenț ii lui George Herbert Mead au publicat postum cartea sa intitulată "Minte,
Self, and Society". Această carte este considerată baza teoriei interacț ionismului simbolic.

Mead a analizat comportamentul ș i interacț iunea sinelui unui individ cu realitatea. Mead respinge
viziunea că psihologia se ocupă de con ș tiinț ă în sensul unui lucru care există înainte de ș i
provocarea comportamentului. Dar el este la fel de opus behaviorismului care se ocupă exclusiv cu
procese corporale. Psihologia socială pentru Mead studiază experienț a interioară sau activitatea care apare în interiorul unui
proces social. Paradigma este limbajul, care constă atât din sens sau inteligen ț ă, cât ș i din
comportamentul intercomunicativ (social). Mead a crezut că originea fenomenelor psihologice în social
procesele l-au salvat de orice contaminare cu paralelism

A doua diviziune constă într-o argumentaț ie lungă care pretinde să arate că mintea apare prin
comunicare printr-o conversaț ie sau gesturi într-un proces social.
 Pentru Mead, mintea este bine caracterizată de procesul de semnificaț ie, cunoaș tere, importanț ă ș i
reflec ț ie. Acum, semnifica ț ia se află în cadrul gestului. Când gestul unui individ indică un
comportamentul ulterior faț ă de un alt organism, atunci are sens. Când organismul i-a indicat
că celălalt organism răspunde la gestul său, atunci gestul este semnificativ. Un astfel de semnificativ
gesturile sunt simbolice ș i fundamentale pentru inteligenț ă ș i reflecț ie.

Sinelul apare în procesul de conversa ț ie gestuală sau comunicare simbolică când...

individul adoptă atitudinea altuia ș i acț ionează asupra lui însuș i aș a cum fac ceilalț i. Sinele cuprinde două
aspecte în măsura în care "l" constă în răspunsurile organismului la atitudinile altora, în timp ce
„eu” constă în setul atitudinilor altora pe care individul însuș i le asumă. În ceea ce priveș te acestea
aspectele sinelui, Mead explică controlul social ("eu" limitează "T") ș i schimbarea socială ("1"
se afirmă în limitele societăț ii sale).

Deoarece societatea nu este doar sursa individului în măsura în care acesta este minte sau sine, ci ș i
locus perpetuu al activită ț ii sale, sec ț iunea intitulată "Societate" constă dintr-o discu ț ie despre diverse
ajustările indivizilor Simpatia este un apel în interiorul nostru la atitudinea persoanei pe care o asistăm,
în timp ce realizarea de sine constă în a face ca alț ii să participe ș i să accepte atitudinile proprii.

În general, psihologia socială a lui Mead se rezumă la o dialectică a minț ii, destul de în tradiț ia
idealisti post-cantieni. Dar atât de modernă este dialectica sa gestuală încât devine pentru el esenț ială pentru o critică
de concepț ii recente ale mentalităț ii, pentru că interacț iunea indivizilor ajunge la un nivel de
funcț ii biologice. Astfel, mintea este un fapt obiectiv într-o lume a fenomenelor observabile.

Oricât de mulț umiț i ar fi filozofii de psihologia socială a lui Mead, ne temem că aceasta poate
fii complet acceptabil pentru psiholog, deoarece acesta va pune la îndoială dacă atinge concretul
realităț i (Apreciat de Jacob Robert Kantor, S.U.A.)

„Eu” ș i „Mine” la Mead

„Eu” este ceea ce se învaț ă în interacț iunea cu ceilalț i ș i (mai general) cu mediul.
atitudinile altora, odată interiorizate în sine, constituie "Eu". Acest lucru include atât cunoș tinț ele
despre acel mediu (inclusiv societatea), dar ș i despre cine este persoana: sentimentul său de sine. "Ce este în măsura în care
individul este pentru sine însuș i nu este ceva ce a inventat. Este ceea ce cei dragi lui au devenit
a ...îl trata ca fiind." Acest lucru se datorează faptului că oamenii învaț ă să îș i vadă cine sunt (bărbat sau femeie, tânăr sau bătrân,
etc.) observând răspunsurile altora sau acț iunile lor. Dacă alț ii răspund unei persoane ca
(de exemplu) o femeie, persoana dezvoltă într-adevăr un sentiment de sine ca femeie.

În acelaș i timp, "Eu" disciplinează "Mă" prin perseverarea acestuia de a încălca legea
comunitate. Astfel, este foarte aproape de modul în care în omul lui Freud (senzorul-ego), conș tiinț a.. a apărut din
influenta critică a părinț ilor săi (transmisă lui prin intermediul vocii), căror li s-au adăugat,
pe măsură ce timpul a trecut, cei care l-au antrenat ș i i-au predat ș i numeroasele ș i indefinibilele gazde ale tuturor
alte persoane din mediul său - semenii săi - ș i opinia publică'. Este atitudinea celuilalt în
organismul propriu, în ceea ce priveș te controlul asupra lucrului pe care urmează să-l facă.
 În contrast, "T" este răspunsul individului la atitudinea comunităț ii. "T" acț ionează
creativ, deș i în contextul eu. Mead notează că "Numai după ce am acț ionat că avem
ș tim ce am făcut... ce am spus. Oamenii, susț ine el, nu sunt automate, afirmă Mead că
"eu" reacț ionează la sinele care apare prin adoptarea atitudinii altora." Ei nu reacț ionează orbeș te
urmează reguli. Ei construiesc un răspuns pe baza a ceea ce au învă ț at, „eu”. Mead
evidentiate în mod corespunzător cele care se leagă în special de "t" mai degrabă decât de "me", ..ceea ce nu poate fi
calculată ș i care implică reconstruc ț ia societă ț ii, ș i astfel a 'eu'-lui care apar ț ine
societate.
Conform lui Mead, nu ar exista nicio posibilitate de personalitate fără atât "Eu" cât ș i "Mine".
din recenzia lui Kantor

FUSIUNI
Mead a explorat ceea ce a numit 'fuziunea dintre „eu” ș i „mă” în atitudinile religiei,
patriotism ș i lucru în echipă, observând ceea ce el a numit "sentimentul peculiar de exaltare" care le aparț ine.
El a considerat de asemenea că ideea fuziunii dintre "eu" ș i "mine" oferă o explicaț ie foarte adecvată
a acestei exaltări...în experienț a estetică. În viaț a de zi cu zi, totuș i, o fuziune completă a "eu-lui" ș i
„eu” s-ar putea să nu fie un lucru bun... este un fel de echilibru dinamic între „eu” ș i „me” care este
necesar.

Referinț e:

Ariola, Mariano M. Psihologia Generală de Azi Purely Book Trading 2004, Psihologia Generală cu Educaț ie despre Droguri
Katha Publishing Co., 2009, filosofia persoanei umane Comerț pur cu cărț i 2013
Warren, Rick L ș i Elizabeth Hayes Manualul educaț iei adulț ilor ș i al învăț ământului continuu