3.

DEFINIȚ IA BALISTICII• În cel mai larg sens, balistica este definită ca fiind ș tiinț a
deplasarea cu miș carea proiectilelor ș i condiț iile care guvernează această miș care. Ș tiinț a este o
un corp de cunoș tinț e sistematizat care a fost observat, testat ș i dovedit. Miș carea se referă la
miș care sau mobilitate. • 3 Tipuri de Miș care • Miș care directă – este miș carea înainte a
glonț sau proiectile ieș ind din cartuș prin acț iunea forț ei expansiunii gazelor dintr-o armă în flăcări
pulbere. • Miș carea giroscopică – este acț iunea glonț ului care trece printr-un ț eavă cu striaț ii
armă de foc care este fie răsucită spre stânga, fie spre dreapta. • Translational – este acț iunea glonț ului odată ce
loveș te o ț intă ș i ulterior ricoș ează.

4. • Proiectil înseamnă un obiect metalic ș i nemetalic propulsat printr-o forț ă. În mod strict
sens, este studiul legilor naturale referitoare la performanț a pulberii de puș că ș i a proiectilelor în
arme de foc ș i mijloacele de a prezice astfel de performanț e. De asemenea, se referă la ș tiinț a armelor de foc
identificare care implică examinarea ș tiinț ifică a exponatelor balistice (gloanț e trase, trase)
proiectile, arme de foc ș i chestiuni conexe) utilizate în crimele care implică echipamente ș tiinț ifice, cum ar fi glonț ul
cutie de recuperare, microscop de comparare cu bulă ș i altele.

5. ETIMOLOGIE• Termenul balistică a fost derivat din cuvântul grecesc "ballo" sau "ballein".
care înseamnă literalmente „a arunca”. Se spune că cuvântul său rădăcină a fost derivat ș i din numele
a unei maș ini de război romane timpurii numită „ballista” - un arc gigantic sau catapultă care a fost folosită pentru
lansa rachete sau obiecte mari, cum ar fi pietre, la o distanț ă anume pentru a descuraja forț ele inamice.
termenul balistică este folosit frecvent sinonim cu armă de foc în presă ș i în jargonul poliț ienesc
identificare ș i investigare.

6. BALISTICA CA Ș TIINȚĂ • Balistica este clasificată, formulată ș i verificabilă

cunoș tinț e adunate prin observaț ie, cercetare ș i experiment, bazate pe teoria ș tiinț ifică ș i
folosind echipamente ș i aparate ș tiinț ifice. Rezultatele identificării armelor de foc sunt o ș tiinț ă exactă
deoarece permite o precizie absolută în rezultate, liberă de posibilitatea de eroare specifică omului
percepț ie. Prin urmare, balistica în sine nu este o ș tiinț ă exactă, ci este o ramură a fizicii sau
ș tiinț a aplicată care este supusă schimbărilor ș i dezvoltării în funcț ie de cerinț ele
civilizaț ie modernă.

7. IDENTIFICAREA ARMELOR DE FOC ÎNREGISTRATE DEVREMIE • Cele mai vechi arme de foc înregistrate
identificarea armelor de foc de către observatorul instruit a fost înregistrată în cadrul anchetei penale de
Hans Gross, marele criminolog austriac ș i considerat părintele criminalisticii.
se referă la glonț ul francez tras de un soldat al armatei lui Napoleon Bonaparte, care s-a înfipt în spate
ochiul bunicului său în 1799. Glonț ul a fost recuperat în 1845 după moartea sa
bunicul. Când Hans Gross l-a văzut, a observat ș i a descoperit că era încă cu urme de
praf de puș că ș i aceasta ar putea dovedi valoarea probatorie. • Alta a fost realizată de Charles Waite în
Statele Unite ale Americii. El a fost un angajat al Statului New York care a efectuat un
investigaț ie implicând arme de foc. În 1915, un fermier a fost acuzat de crimă cu o armă. Waite a fost
nu este convins de dovezile experț ilor în arme de foc, iar efortul său a arătat că acuzatul este
inocent. Prin efortul lui Waite de a urmări arma din care a fost trasă glonț ul, în consecinț ă
identifică fabricantul armei.

8. • Alexandre Lacassagne (1844-1921) a fost primul care a recunoscut semnificaț ia

striatiile gravate găsite pe un glonț extras dintr-o victimă a unei crime ș i legătura acestora cu arma de foc
care a fost tras, astfel începând ș tiinț a balisticii. • Edmond Locard (1877-1966)–
a înființ at primul laborator de criminalistică din Franț a. Principiile sale „obiecte sau suprafeț e care au venit
în contact întotdeauna schimbul de dovezi de urmă.” • Col. Calvin H Goddard (1920) – a fost un pionier în
introducerea ș tiinț ei balisticii în diferite universităț i din SUA, ulterior a fost
practicat ș i acceptat universal în diferitele instanț e din întreaga lume.

9. BALISTICA FORENZA• Forenț ic – un termen originar din cuvântul latin „forum”,

înseamnă „piaț ă unde oamenii se adună pentru disputare publică sau discuț ie publică”.
Balistica forensică – se referă la ș tiinț a de investigare ș i identificare a armelor de foc ș i
muniț ie folosită în crime. • Este o identificare rafinată a amprentei uneltelor unde arma de foc este fabricată
un material mai dur decât componentele muniț iei, acț ionează ca un instrument pentru a lăsa impresii sau
mărci striate pe diferitele componente ale muniț iei care intră în contact cu materialul mai dur
suprafaț a armelor de foc. • Dr. Albert Llewellyn Hall, pionier în domeniul balisticii judiciare,
era un expert în identificarea armelor de foc din gloanț ele trase. Identificarea armei folosite în crimă este în
principalul scop ș i obiectivele investigării penale, de a stabili identitatea criminalului
infractor ș i a asista la urmărirea penală a acestora.

10. RAMURI ALE BALLISTICII • 1. Ballistica Interioară (internă) • Se referă la proprietăț ile
ș i atributele proiectilului în timp ce este încă în armă. Acoperă de la momentul în care arma de foc este
încărcat cu cartuș ul, explozia ș i miș carea glonț ului de la camera de foc până la
buză a armei.

11. ATRIBUTELE BALISTICII INTERIOARE • Impactul ciocanului asupra primer-ului • În ordinea

ca primerul să explodeze, ciocanul ar trebui să lovească astfel. Acest lucru se datorează teoriei frecării
în care există o rezistenț ă la miș care creată de clichet. • Aprinderea amestecului de iniț iere
Amestecul de priming este alcătuit din materiale foarte sensibile care se află de obicei în centrul.
o porț iune a cartuș ului. Pentru a aprinde amestecul de primare, acesta trebuie să fie activ ș i potent
şi trebuie să fie lipsit de orice umiditate. • Arderea prafului de puşcă • Pe măsură ce capsa a fost zdrobită
ș i aprins, fulgerul trece prin fereastra către praful de puș că care furnizează
combustia pulberii de puș că.

12. • Expansiunea gazului încălzit • Va exista o expansiune egală a gazului încălzit în interiorul
caruș ă, după arderea pulberii de puș că. Gazul s-a extins în direcț ii diferite care
separă glonț ul ș i carosecul unul de celălalt din cartuș . • Presiunea dezvoltată •
Când gazul încins creat de încărcătura de praf ars se dezvoltă, se generează o presiune uriaș ă.
este produs în camera armelor de foc. • Energia generată • Energia se referă la fatal
echivalentul unei gloanț e comparat cu o livră care cade de la o anumită înălț ime.
13. • Reculul armei • Reculul armei se datorează celei de-a treia legi a lui Newton în miș care (legea
interacț iune) care afirmă că în fiecare acț iune există întotdeauna o reacț ie egală ș i opusă. Avansul
miș carea glonț ului după explozie duce la miș carea înapoi a cartuș ului.
Recoil-ul armei este afectat de mai multe lucruri, cum ar fi strângerea cu care este ț inută arma,
înălț imea găurii deasupra centrului liniei de umăr pentru pistoale, forma ș i designul
butt plate sau grip-ul pistolului, greutatea armei de foc ș i condiț ia fizică ș i mentală a
tragător.

14. • Viteza glonț ului în armă • Glonț ul va parcurge ț ava în funcț ie de

încărcătura de praf a cartuș elor, deoarece este încărcătura de praf care va propulsa glonț ul în
ț eavă a armei de foc. • Rotaț ia glonț ului în ț eavă • Când glonț ul este împins
prin gazul încins de presiunea uriaș ă către capătul ț evii, glonț ul se va roti
urmează striaț iile din interiorul ț evii de arme. Dar dacă arma nu are striaț ii în interiorul
teava, glonț ul (ț ilor) s-ar miș ca înainte fără a se roti în interiorul ț evii
până când glonț ul a părăsit ț eava armei.

15. • Gravura suprafeț ei cilindrice a glonț ului • Striurile începând de la capătul de recul
până la gura ț evii va fi gravat în corpul glonț ului, în funcț ie de
numărul de fante ș i caneluri ca parte a caracteristicilor claselor armelor de foc.

16. 2. BALISTICA EXTERIOARĂ • Se referă la atributele ș i miș cările

glonț ul după ce a părăsit ț eava armei, care include condiț ia miș cării glonț elor
ș i zborul până la ț intă.

17. ATRIBUTELE BALISTICII EXTERIOARE • Explozia de la gura ț evii – este zgomotul creat la
punctul de gura datorat escapării bruș te a gazului în expansiune care intră în contact cu împrejurimile
atmosferă. Datorită acestui sunet la capătul gura armelor, a fost inventat un supresor pentru a minimiza
sunetul, de care criminalul a profitat pentru a ascunde crima. • Energie de ț eavă - este o
energia generată la punctul de ț eavă, ori de câte ori cartuș ul explodează dintr-o armă de foc.
Traiectorie – calea reală a glonț ului în timpul zborului său de la ț eava armei până la ț intă.
Există trei etape ale traiectoriei, ș i anume, linie orizontală dreaptă, zbor în formă de parabolă ș i
cădere verticală.

18. • Interval – distanț a dreaptă de la ț eava armei până la ț intă. Este clasificat în: 1. Precise
intervalul maxim eficient - este distanț a în care un trăgător are control asupra tragerilor sale.
Intervalul maxim absolut - este cea mai mare distanț ă pe care un proiectil o poate parcurge de la un
arma de foc. Se bazează pe precizia intrinsecă a armei de foc ș i a muniț iei, dimensiunea ț intei,
abilitatea de tragere a trăgătorului, capacitatea de a distinge ț inta, cunoș tinț e despre balistică
caracteristicile muniț iei ș i nivelul de putere necesar pentru a fi livrat ț intei.
Viteză - rata de viteză pe unitate de timp.

19. • Rezistenț a la aer/rezistenț a aerodinamică – rezistenț a întâmpinată de glonț în timpul zborului său
ceea ce reduce viteza sa. Există trei părț i ale rezistenț ei la miș care a proiectilului, rezistenț a arcului, frecarea pielii ș i
rezistenț a de bază. • Tracț iunea gravitaț ională - reacț ia în jos a glonț ului către centrul pământului,
din cauza greutăț ii sale. Atracț ia gravitaț ională se va aplica doar, începând de la parabolă, apoi la
raza maximă ș i la căderea verticală finală. Cu toate acestea, în raza eficientă, gloanț ul ar putea
rezista atracț iei gravitaț ionale datorită vitezei sale ș i stabilităț ii giroscopice. • Penetrarea – adâncimea de
intrare pe ț intă bazată pe puterea ș i viteza glonț ului.

20. 3. BALISTICA TERMINALĂ • Se referă la efectele impactului proiectilului în

ț inta. Puterea de lovire a unei încărcături de praf specifică a cartuș elor care face o
leziune devastatoare, cauzată de glonț .

21. ATRIBUTE ALE BALISTICII TERMINALE • Precizia terminală – este dimensiunea

gruparea gloanț elor pe ț intă. • Energia terminală/energia de impact –este energia proiectilului
când loveș te ț inta. Acest lucru se referă la echivalentul fatal al unei gloanț e când a lovit victima.
Viteza terminală - este viteza glonț ului atunci când loveș te ț inta.
este adâncimea de pătrundere a glonț ului în ț intă.

22. 4. BALISTICA FORENZIARĂ • Se referă la investigarea ș i identificarea armelor de foc prin

mijloace de muniț ie trasă prin ele. Aceasta este ramura reală a ș tiinț ei pe care poliț ia
folosiț i ca ghid în anchetatori de teren.

23. ATRIBUTE ALE BALISTICII FORENSICE • Investigaț ii de teren – se desfăș oară

primii respondenț i atunci când investighează un caz în care au fost folosite arme de foc. • Tehnic
examinările probelor de balistică - acestea sunt efectuate de experț ii în arme de foc în domeniul balisticii
laborator pentru a determina valoarea exponatelor de arme de foc în soluț ionarea cazului. • Legal
procedură – include realizarea raportului balistic ș i prezentarea rezultatului
examinare efectuată înaintea instanț ei.

24. 5. BALISTICA LOVITURILOR • Este studiul muniț iei pentru puș ti cu alice, inclusiv caracteristicile acesteia
împrăș tiere ș i întârziere. 6. Ballisticile rănilor Se referă la studiul efectelor unui proiectil asupra unui
ț intă ș i condiț iile care le afectează
25. Echipamente ș tiinț ifice utilizate în identificarea armelor de foc Capitolul 2

26. INTRODUCERE • Prin mijloacele acestei echipamente ș i cu bărbaț i calificaț i pentru a le folosi,
politia va fi mai eficientă în lupta lor împotriva crimelor implicând arme de foc. Uneori, un
o glonț de foc sau o muniț ie insignifiantă găsită la locul crimei va servi drept singurul „link lipsă” în
soluț ia finală a unei crime în care a fost folosită o armă. Ș i aceasta este adusă la lumină doar în
laboratorul prin utilizarea diferitelor echipamente. Acesta include:

27. 1. MICROSCOPUL PENTRU COMPARAȚ IA GLONȚ ILOR • Este conceput pentru a permite examenul armei de foc
pentru a diferenț ia două gloanț e sau cartuș e trase, prin observarea simultană a imaginii lor mărite într-un
câmp microscopic unic. Glonț ul tras ș i cochilia sunt examinate ș i comparate în oricare
CĂSĂTORII INTERCULTURALE (jumătate din aceeaș i imagine a dovezii glonț ului/carcasei ș i jumătate din aceeaș i
imaginea glonț ului/puteț ii de test în aceeaș i direcț ie, aceeaș i mărire ș i acelaș i nivel sau
planele sunt combinate într-o singură imagine pentru a căuta congruenț a staț iilor sau aceleaș i marcaje) ș i
în JUXTAPOZIȚ IE (comparaț ie critică faț ă în faț ă în acelaș i timp, direcț ie,
mărire, imagine ș i nivel sau plan pentru a găsi aceeaș i caracteristică, structură a striaț iilor la
specimenele aflate în observaț ie).

28. • Examinatorul judiciar poate realiza fotomicrografii care sunt necesare pentru prezentările în instanț ă.
ca o dovadă pentru a susț ine constatările balisticienilor pe care le-a observat sub acest instrument.
fotomicrografia va oferi o indicie judecătorului cum balisticianul a ajuns la concluziile sale ș i
concluzii. • A fost introdus de Dr. Calvin H. Goddard în aprilie 1925. El a fost primul care...
deț ine ș i foloseș te primul microscop de comparaț ie cu bilă, iar prin eforturile sale, este considerat
tatăl balisticii moderne. A participat activ la examinarea obuzelor trase
în infama Ambuscadă a Generalului Castañeda ș i Salgado în Quezon City.

29. MICROSCOP DE COMPARAȚ IE A GLONȚ ULUI

30. 2. MICROSCOPO STEREOSCOPIC • Este utilizat în general în examinările primare de

gloanț e ș i cartuș e trase pentru a determina distribuț ia relativă a caracteristicilor de clasă sau pentru
scopuri de orientare. Poate fi, de asemenea, utilizat în examinarea detaliată a numerelor de serie falsificate
numărul armelor de foc. • La mijlocul secolului al 19-lea, Francis Herbert Wenham din Londra
a proiectat primul stereomicroscop de succes. Primul microscop stereoscopic modern a fost
introduse în Statele Unite de Cycloptic.

31. MICROSCOP STEREOSCOPIC

32. 3. SHADOWGRAPH • Conț ine o serie de lentile microscopice cu amplificări diferite

care poate fi folosit pentru a examina gloanț ele sau cartuș ele trase pentru a determina caracteristicile de clasă
ș i, de asemenea, pentru scopuri de orientare. Acest instrument conț ine un sticlă de teren circulară mare ș i o
diametru de aproximativ 14 inci, în care observaț ia ș i comparaț ia caracteristicilor de clasă sunt
dome similar cu microscopul de comparare cu bullet.

33. SHADOWGRAPH

34. 4. CP-6 PROIECTOR DE COMPARAȚ IE • Similar cu microscopul de comparaț ie pentru gloanț e în care
două guri de foc ale cartuș ului pot fi comparate simultan prin proiecț ia imaginii pe o mare
ecran ș i este observat într-o vizionare verticală ș i confortabilă. • Instrumentul a fost inventat de
William Howard Livens, un inginer ș i armata britanică.

35. PROIECTOR DE COMPARAȚ IE CP-6

36. 5. CUTIE DE RECUPERARE A GLOANTELOR • Acesta este utilizată pentru a obț ine gloanț e testate sau carcase testate pentru
examinarea ș i compararea glonț elor sau a cartuș elor în cauză. Mai multe designuri pentru recuperarea glonț elor
cutiile sunt acum adoptate, atât timp cât pot îndeplini rezultatul dorit în testul de tragere ș i au fost recuperate
glonț tras nedeteriorat. Acesta este adesea umplut cu bumbac, dar uneori cu apă, rumeguș
cu ulei, nisip, fire deș euri, darak, trunchiuri de banană sau benzi de cauciuc pot fi folosite ș i separate prin
cartoane.
37. CUTIE DE RECUPERARE A BILĂRII

38. 6. HELIXOMETRU • Este utilizat pentru a măsura pasul rândurilor armelor de foc. Acest instrument este
utilizat în general în laboratoare de balistică foarte avansate. Cu acest instrument, este posibil să
măsuraț i unghiul de răsucire într-un ț evu de pistol sau revolver cu striaț ii. Este folosit pentru a insera telescopul
ș i aliniindu-l cu axa forajului. Luneta este montată într-un lagăr rotativ, cu un
disc gradat care permite citirea măsurătorilor circulare la trei minute de arc. • Acest
instrumentul a fost inventat de John H. Fisher.

39. 7. MICROMETRU/CALEPIR • Acesta este utilizat pentru a efectua măsurători precum glonț
diametru, diametru de foraj, lungimea ț evii ș i alte detalii importante.

40. 8. BILANȚ ANALITIC SAU DE TORSIUNE • Utilizat pentru determinarea greutăț ii proiectilelor sau
gloanț e de puș că – pentru posibila determinare a tipului, calibrului ș i mărcii de arme de foc din care
concediat.

41. 9. ONOSCOP • Un instrument mic care este uneori folosit pentru a examina suprafaț a internă
a ț evii de armă cu o mică lampă la porț iunea terminală ș i aceasta este introdusă în interiorul ț evii pentru
examinare internă.
42. 10. INSTRUMENT DE MĂSURAT BORE • Utilizat în principal pentru a determina diametrul interior al armelor de foc.

43. 11. MICROSCOPE ELECTRONIC DE SCANARE • Un microscop electronic cu putere mare folosit
pentru a identifica particulele rămase, cum ar fi reziduurile de pulbere de arme ș i reziduurile de percutor. Acesta este un computer
sistem combinat cu un microscop electronic ș i o unitate de spectrofotometrie laser. Puterea sa este atât de
grozav că, cu o simplă particulă de praf, a putut identifica componentele elementare ale particulei
în examinare.

44. MICROSCOP ELECTRONIC DE SCANARE

45. 12. MARKER/STILOU ELECTRIC • Folosit în laborator pentru marcarea gloanț elor trase,
cartuș e trase ș i arme de foc trimise pentru examinare.

46. 13. CRONOGRAF • Este folosit pentru a măsura viteza unei gloanț e. • A fost inventat de Alfred
Lee Loomis în 1918.

47. 14. DESPRESPINGĂTOR DE GLONȚ • Este folosit pentru a separa glonț ul de cartuș .

48. 15. MICROSCOP DE COMPARAȚ IE COMPUTERIZAT • Este similar cu glonț ul

microscop de comparaț ie; singura diferenț ă este că imaginea mărită este vizibilă pe monitor. Este
mai convenabil de folosit decât unul manual.
49. Arme de foc Capitolul 3

50. ISTORIA ARMELOR DE FOC. Dezvoltarea armelor de foc a urmat invenț iei de ...
pulverile în Europa de Vest în secolul al XIII-lea. Multe poveș ti au fost spuse despre
descoperirea prafului de puș că, dar majoritatea sunt legendare ș i au puț in suport de fapte. De asemenea, este frecvent ca
pulberea de puș că a fost inventată pentru prima dată de chinezi ș i că arabi, cu cunoș tinț ele lor avansate
de chimie la acea vreme, ar fi putut să o dezvolte independent.
51. Una dintre cele mai vechi utilizări înregistrate ale armelor de foc în război a fost un atac în Sevilia, Spania în
1247. Istoria a arătat de asemenea că tunurile au fost folosite de regele Edward III al Angliei în Crecy în
1346 ș i de Mohammed II al Turciei în celebra sa cucerire a Constantinopolului în 1453.
primele arme de foc erau ineficiente, mari ș i grele, făcând dificil pentru soldatul obiș nuit să le transporte;
ș i mai târziu dezvoltarea armelor de foc uș oare a fost răspândită. Au trecut mulț i ani înainte de
utilizarea prafului de puș că a fost aplicată unei arme portabile care putea fi operată de o singură persoană.

52. BĂRBAȚ II DIN SPATELE ARMELOR Roger Bacon – un călugăr ș i om de ș tiinț ă englez pentru care se scrie că
invenț ia pulberii de puș că în 1248. Berthold Schwartz – creditat pentru aplicarea aceasta
pulbere de puș că pentru propulsarea unei rachete la începutul anilor 1300.

53. COL. CALVIN HOOKER GODDARD (1891–1955) A fost un om de ș tiinț ă criminalistic, militar
oficer, academic, cercetător ș i un pionier în balistica judiciară. În 1925, Goddard a scris un
articol pentru Ordinul Armatei intitulat "Balistica Forensică" în care a descris utilizarea
microscop de comparaț ie în ceea ce priveș te investigaț iile legate de arme de foc. El este în general creditat cu
concepț ia termenului „balistica criminalistică”, deș i mai târziu a recunoscut că este un nume inadecvat
pentru ș tiinț ă. El a fost considerat părintele balisticii judiciare.

54. HORACE SMITH (1808-1893) A fost un armurier, inventator ș i om de afaceri. El ș i...

partenerul de afaceri Daniel B. Wesson a înființ at două companii numite Smith & Wesson, prima dintre
care a fost finanț at parț ial de Oliver Winchester ș i a fost în cele din urmă reorganizat în
Compania Winchester Repeating Arms Smith a fost angajată de serviciul de armament al S.U.A. de la
1824 până în 1842, când s-a mutat în Newton, Connecticut. A fost angajat de diferiț i producători de arme
până în anii 1840, când s-a mutat la Norwich, Connecticut. El este apoi listat ca partener al
Cranston & Smith. Este cunoscut faptul că, în timp ce se afla în Norwich, s-a angajat în fabricarea vânătorii de balene
arme ș i este acreditat cu invenț ia gloanț ei explozive folosită pentru a ucide balene.

55. DANIEL BAIRD WESSON (1825–1906) S-a căsătorit cu Cynthia Maria Hawes, 26 mai 1847
în Thompson, Connecticut. S-a asociat cu Horace Smith în Norwich, Connecticut, la începutul
1850 pentru a dezvolta prima puș că repetitivă, puș ca Volcanic. El este un asociat sau partener al
Smith în fabricarea revolverelor.

56. JOHN MOSES BROWNING (1825–1926) A fost un designer american de arme de foc care
a dezvoltat multe varietăț i de arme de foc, cartuș e ș i mecanisme de arme, dintre care multe sunt încă în
folosit în întreaga lume. El este cea mai importantă figură în dezvoltarea automată modernă
ș i arme de foc semiautomate ș i este creditat cu 128 de patente pentru arme - primul său a fost acordat în octombrie
7, 1879. Browning a influenț at aproape toate categoriile de design al armelor de foc. A inventat sau a realizat
îmbunătăț iri semnificative aduse puș tilor cu un singur foc, puș tilor cu acț iune prin levier ș i armelor de foc cu acț iune prin glisare.
contribuț iile cele mai semnificative au fost în domeniul armelor de foc cu încărcare automată. El a dezvoltat
pistol cu încărcare automată prin inventarea designului culisei găsit pe aproape fiecare automat modern
pistol. De asemenea, a dezvoltat prima mitralieră cu gaz, modelul Colt-Browning
1895 - un sistem care ar depăș i operaț ia de recul în popularitate. Alte proiecte de succes
includ pistolul M1911, mitraliera Browning de calibru .50, puș ca automată Browning,
ș i o puș că semi-automată inovatoare, Browning Auto-5.

57. DAVID „CARBINE” WILLIAMS A fost creatorul primei carabine cunoscute.

58. ALEXANDER FORSYTH (1768-1843) A fost un cleric prezbiterian scoț ian care
a inventat aprinderea prin percuț ie. A fost educat la King's College, Aberdeen, ș i a succedat
tatăl său ca ministru al Belhelvie în 1791. În timp ce vâna raț e sălbatice, nu era mulț umit de
pistol cu fitil din cauza întârzierii la aprindere; până când glonț ul a fost tras, raț a se
timpul să se arunce înainte ca glonț ul să-i atingă. A brevetat lacătul pentru sticla sa cu parfum în 1807; aceasta era o
recipient mic plin cu fulminat de mercur

59. ELISHA KING ROOT (1808–65) A fost inventator, inginer, fabricant; născut în
Ludlow, Mass. În 1849 a devenit superintendent al Colt Firearms Company, în cele din urmă
devenind preș edinte. A rămas acolo până la moartea sa. Root a inventat un ciocan cu cădere în 1853,
care a fost folosit curând în fiecare forjă. El a inventat de asemenea o armă de foc cu cilindru rotativ ș i
a dezvoltat numeroase maș ini pentru prelucrarea armelor de foc.

60. ELIPHALET REMINGTON (1793–1861) S-a născut în 1793 în oraș ul Suffield,

Connecticut, părinț i ale căror origini provin din Yorkshire, Anglia. Era un fierar, iar la 23 de ani,
a făcut manual o puș că sportivă revoluț ionară folosind un mecanism de tragere cumpărat de la un dealer,
producând ț eava el însuș i. Puș ca a primit un răspuns atât de entuziast încât Remington
a decis să-l fabrice în cantitate ș i a înființ at firma E. Remington and Sons, pe care o
condus până la moartea sa în 1861. Până în mijlocul anilor 1800, arma devenise extrem de populară în rândul
Sportivii americani ș i a fost una dintre armele standard folosite în ceea ce a fost numit "victoria"
al Vestului". Compania a continuat să crească ș i să îș i dezvolte produsul ș i a început treptat să
fabricarea altor bunuri sportive, cum ar fi bicicletele. În prezent, compania este
cunoscută sub numele de Remington Arms Co., Inc.

61. JOHN MAHLON MARLIN (1836 - 1901) A fost un fabricant american de arme de foc ș i
inventator. Marlin s-a născut în Boston Neck, lângă Windsor Locks, County Hartford, Connecticut
ca fiul lui Mahlon Marlin ș i Jennette Bradford. A lucrat la fabrica Colt din Hartford
în timpul Războiului Civil. Începând din 1863, a fabricat pistoale în New Haven, Connecticut, extinzând
în fabricarea pistoalelor ș i apoi a diferitelor tipuri de arme de foc până în 1872, apoi numite Marlin Fire
Compania Arms, astăzi Marlin Firearms. Iniț ial, a produs doar arme cu foc unic, el
compania a început să fabrice puș ti cu repetiț ie cu acț ionare prin leviere în 1881.

62. JAMES WOLFE RIPLEY (1794–1870) A fost un soldat american, servind ca brigadier
general în Armata Uniunii în timpul Războiului Civil. A jucat un rol esenț ial în primele zile ale
război în modernizarea armamentului de artilerie. Cu toate acestea, Ripley a întârziat ș i introducerea de
în armajele Statelor Unite, un act care a fost criticat pe scară largă de istorici ulteriori.

63. SAMUEL COLT (1804 - 1862) A fost un inventator ș i industrial american. El a fost
fondator al Colt's Patent Fire-Arms Manufacturing Company (cunoscut acum sub numele de Colt's
Compania de fabricaț ie), ș i este larg recunoscută pentru popularizarea revolverului. Colt's
contribuț ii inovatoare în industria armelor au fost descrise de istoricul armelor James E.
Serven ca "evenimente care au modelat destinul armelor de foc americane. Colt nu a pretins niciodată că a
a inventat revolverul, deoarece designul său a fost doar o adaptare mai practică a revolverului lui Collier
cataractă, care a fost patentată în Anglia ș i a câș tigat o mare popularitate acolo.

64. HENRY DERINGER (1786–1868) A fost un armurier american. A inventat ș i a oferit

numele său pe pistolul Deringer. Dezvoltarea ulterioară ș i copierea designului său au dus la ...
pistol derringer (observaț i dublul r) care a fost fabricat în mod generic pe scară largă de alț ii
companii. S-a născut în Easton, Pennsylvania pe 26 octombrie 1786, posibil fiul lui Johannes Heinrich
(ș i Maria Catherina) Thuringer. Cu toate acestea, nici o intrare în arborele genealogic nu indică că seniorul
Deringer a avut un fiu pe nume Henry. Este posibil să fi fost născut de Henry Deringer, Sr., un colonist.
asimilator de arme care a făcut puș ti Kentucky (ș i Catherine McQuety Deringer). S-a căsătorit cu Elizabeth
Hollobush la Prima Biserică Reformata din Philadelphia, Pennsylvania, pe 5 aprilie 1810. El a dat
numele său pentru întreaga clasă de arme de foc (puș ti ș i pistoale).

65. JOHN T. THOMPSON • a fost pionier în fabricarea SMG-ului Thompson.

66. HIRAM MAXIM (1858) a construit prima armă complet automată ș i silenț iosul.

67. • Richard J. Gatling – a brevetat designul său al „Puș tii Gatling”, o armă cu ș ase ț evi
capabil să tragă un (pe atunci) fenomenal 200 de focuri pe minut. • Oscar Mossberge – fabricant de
puș că de calibrul .22 de înaltă calitate, puș că sportivă ș i puș că cu acț iune prin pompă. • Fedor Tokarev - concepută
pistolul de serviciu pentru forț ele sovietice. • Carl Walter – a dezvoltat o armă automată de calibru mic fiabilă
pistol în 1866. • George Luger – a proiectat 9mm parabellum ș i cartuș . • Eugene Stoner –
a proiectat puș ca de asalt M16. • Joseph Laumann – a inventat prima pistol automat.

68. DEFINITION • The term “firearm” has two definition – legal as well as technical. • Legal
definiț ie – se poate găsi în Secț iunea 877 din Codul Administrativ Revizuit, precum ș i în Secț iunea
290 din Codul Fiscal Naț ional ș i acesta se desfăș oară astfel: • • Arme de foc sau arme sunt aici
utilizate, include puș ti, muschete, carabine, puș ti de vânătoare, pistoale, revolvere ș i toate celelalte arme mortale
din care gloanț e, bile, împuș cături, cartuș e sau alte projecile pot fi eliminate prin mijloace de
pulbere de puș că sau alte explozive. Acest termen include, de asemenea, puș ti cu aer, cu excepț ia celor de mici dimensiuni
calibru ș i cu utilizare limitată ca jucării. Canonul oricăror arme de foc va fi considerat a fi
arma de foc completă pentru toate scopurile sale.

69. • În timp ce Legea Republicii 10591, este definită ca: • Armă de foc se referă la orice armă de mână sau portabilă
armă, fie o armă uș oară, fie o armă mică, care expulzează sau este concepută să expulzeze un glonț , o bucăț ică,
slug, rachetă sau orice proiectil, care este lansat prin intermediul forț ei expansive a gazelor din
pulbere de puș că arzândă sau altă formă de combustie sau orice instrument sau unealtă similară. Pentru
în scopurile acestei legi, butoiul, cadrul sau primitorul este considerat o armă de foc. • • Definiț ie tehnică
–o armă de foc este un instrument folosit pentru propulsarea proiectilelor prin mijlocul forț ei expansive
gazele provenind din pulberea de puș că care arde.

70. Părț ile unei arme de foc

71. THE MAIN PARTS A. Revolver C. Rifle 1. barrel assembly 1. barrel assembly 2. cylinder
assemblare
asambrare
grup

72. Ciocan Ciocan Coadă Rear Sight Curea Superioară Ț eavă Frontală Sight Muzzle Ejector Rod Trigger
Panou de declanș are a apărătorului, eliberare cilindrică / cilindru cu bolț pentru deget, cadru cilindric, cameră extractor

Rachetă

73. ACȚ IUNILE REVOLVERULUI • Revolvere cu acț iune simplă - trăgaciul îndeplineș te doar o singură sarcină,
când tragerea este trasă, ciocanul cade, tragând pistolul. • Revolvere cu acț iune dublă - cum ar fi
trăgaciul este tras, două acț iuni au loc. ciocanul revine ș i cade înainte pentru a trage
pistol
74. Negru pentru hammer, fanta de ejectare, ț evile, capacul arcului principal, cadru, protecț ia trăgaciului, mânerele trăgaciului
Revista de Securitate Faț ă de Armă, Spate de Armă, Blocaț i Slide-ul, Buton de Eliberare a Magazinului, Siguranț a de Degete

butoi

75. ACȚ IUNEA PISTOALOR • Funcț ionare semi-automată Când pistolul este tras, glonț ul se miș că spre
spate, ejectând cartuș ul uzat ș i, de obicei, armând pistolul în proces. Cartuș ele
situate în magazin sunt împinse în sus de arcul magazinului în calea gliserei.
Când glisierul (sub presiunea arcului de recul) se miș că înainte, ridică ș i împinge
următoarea cartuș în cameră, pregătit să fie tras din nou. • Funcț ionare automată Arma de foc poate
trageti continuu atâta timp cât declanș atorul este apăsat. • Selectiv Aceste focuri fie pe automat, fie pe
semi-automat prin utilizarea selectorului de nivel al armei de foc. Ex. Pistoale Glock

76. Manetă de încărcare, tambur pentru sightul din spate, mâner de transport, port de ejectare, ansamblu de sight frontal

Ț eava
Buton de asistenț ă, pad de cauciuc cu recul, supresoare de fum, cilindru de gaz, superior, suport de curea, apărătoare de mână
Pârghie selector prindere pistol Bolt Catch, inel de alunecare pentru magazie, prindere spate sling, teacă
77. PĂRȚ ILE DE BAZĂ ALE PUȘ COII

78. CLASSIFICAREA ARMEOR DE FOC 1. Conform construcț iei ț evii armei a. ț eavă netedă
armele de foc – nu au rigle în interiorul ț evii. b. arme de foc cu ț eavă riglată – arme de foc care au
striaț ii în interiorul ț evii armei lor.

79. 2. Conform calibrelor proiectilelor lansate a. artilerie - poate lansa proiectile

mai mult de o inch în diametru. b. arme uș oare - pot propulsa proiectile mai mici de o inch în
diametru. De exemplu: mitralieră, arme de umăr ș i arme de mână.

80. 3. According to mechanical construction a. single shot firearms b. repeating arms c. bolt
tip de acț iune d. tip de încărcare automată
81. 4. Conform utilizării a. arme de foc militare b. arme de foc pentru apărarea personală ș i a locuinț ei c. ț inte ș i
arme de foc pentru bărbaț i în aer liber 5. Tip neobiș nuit sau divers – aceste tipuri de arme de foc care sunt
unique in mechanism and construction. a. paltik pistols b. paltik revolvers c. paltik rifles d. paltik
puș că

Pauză de 30 de minute!!!

83. Muniț ie Capitolul 4

84. DEFINIȚ IE LEGALĂ Găsită în Capitolul VII, Secț iunea 290 a Codului Fiscal Naț ional
Codul, precum ș i în Secț iunea 877 din Codul Administrativ Revizuit - Se referă la o cartuș încărcat pentru
puș ti, muschete, carabine, puș ti de vânătoare, revólvere ș i pistoale din care iese o minge, glonț , proiectil, cartuș sau
alte rachete pot fi lansate prin mijloace de pulbere de puș că sau alte explozive.

85. DEFINIȚ IE TEHNICĂ Se referă la un grup de cartuș e sau la un cartuș unitar.

înseamnă o unitate completă neîncărcată care constă dintr-o glonț , un cartuș , pulbere de puș că ș i capsulă.
Termenul poate face referire ș i la o „rundă singulară”. Cartuș – este o rundă completă de muniț ie pentru un
arma de foc. Termenul cartuș ș i muniț ie pot fi folosite interschimbabil.

86. ORIGINE Cartuș ul a evoluat în jurul întoarcerii secolului al XVI-lea. În 1635, primul cartuș
a fost inventat de regele Gustavus Adolphus al Suediei. El a fost creditat cu această invenț ie. Aceste
erau pachete simple, pe care le-a furnizat trupelor sale pe parcursul celor 30 de ani de război. Pachetul
a fost rupt, iar conț inutul a fost turnat în interiorul butoiului. Cei mai mulț i tiratori în acele zile
a trebuit să port două stilluri cu pulbere, primul este pentru pulberea care trebuie turnată în ț evă.
al doilea este pentru pulberea fină pentru încărcătura de aprindere. Invenț ia cartuș ului de hârtie
eliminat pachetul utilizării cornului în transportul amestecului de pudră în sticle sau tuburi.

87. Termenul cartuș a evoluat în jurul sfârș itului secolului al VI-lea. Cele mai vechi muniț ii de arme uș oare
sau cartuș a constă dintr-o încărcătură pre-măsurată de pulbere înfăș urată în hârtie. Termenul cartuș
derivat din cuvântul „charta”, cuvântul latin pentru hârtie. Mai târziu, a venit prin franceză
cuvântul "cartuș ", însemnând un rulou de hârtie, care indică că cartuș ele originale nu erau
unităț ile metalice cu vârf din alamă, care sunt familiare astăzi. Cartuș ul de hârtie
a rămas standard, pentru armele de foc cu încărcare la gura în mijlocul secolului 19. Hârtia
cartuș a a fost concepută pentru cartuș a combustibilă. A fost folosită în armele de foc cu încărcare pe gura ț evii,
arme de foc cu cameră rotativă ș i în mai multe arme de foc cu încărcare pe ț eavă. Carcasa ș i închiderea
pulberea de puș că a fost făcută din hârtie nitrificată, cola de bumbac, ț esătură, intestine animale sau alte materiale
materiale care nu ar lăsa un reziduu în camera ț evii armei după tragere.

88. CLASIFICAREA CARTUȘ ELOR

89. ÎN FUNCȚ IE DE LOCAȚ IA PRIMERULUI 1. Cartuș cu aprindere prin ac–primerul este plasat
în baza proiectilului. Un pin de percuț ie lung ș i ascuț it străpunge hârtia sau ambalajul din folie pentru a ajunge la
primer. 2. Cartuș de foc cu capsa – un caz din cupru care conț ine capacul proeminent, prin care
o gaură în spatele blocului de închidere, pentru a fi lovită ș i detonată de ciocanul căzător.

90. 3. Cartuș de foc din spate - deschiderea puș tii pentru încărcare este comprimată de o arcuri, odată ce...
puș ca a fost încărcată ș i mecanismul este închis, operarea trăgaciului pentru a zdrobi împotriva
partea de jos a blocului ș i detonează o coadă de percuț ie plată din spatele cartuș ului. 4. Pisă-
cartuș de foc – primul cartuș de tip autoexploziv dezvoltat de Monsieur Le Facheux din
Paris, în jurul anului 1836. Primul a fost plasat pe peretele lateral al unui caz din cupru ș i un ac din alamă a fost
instalat pe partea opusă a carcasei, pinul destinat s-a odihnit pe capsa ș i apoi pe ciocan
cazul cade pe o parte, împingând piuliț a în primar.

91. 5. Cartuș cu foc lateral - dezvoltat de Louis Nicolas Auguste Flobert din Franț a, în jurul anului 1845,
amestecul de împingere este conț inut sau situat în cavitatea din interiorul ș i în jurul marginii
cartuș care este o zonă foarte sensibilă. Acest cartuș este de obicei aplicat armelor de foc de calibru .22.
6. Cartuș cu inel de foc – este un tip de cartuș folosit în cazul de sabotaj. Acesta este un tip special de
cartuș în care amestecul de aprindere este plasat într-un inel gol circular de aproximativ 1/3 din baza
cartuș ul.

92. 7. Cartuș ul vulcanic – un sistem realizat de Robin ș i Laurence în jurul anului 1854. Cartuș ul
era o minge miniaturală cu un cavitate de bază umplută cu propulsor. O disc de hârtie care ț inea un pelet de fulminat.
este închis în spatele bazei, acest tip de cartuș este similar cu cel cu foc prin ac, dar ciocanul de percutie
poate fi uș or deteriorat. 8. Cartuș cu foc central - în 1858, cartuș ul maur a marcat
dezvoltarea acestei cartuș . Capul de aprindere este forț at în partea din mijloc a capului
carcasă de cartuș .

93. ÎN FUNCȚ IE DE TIPUL DE ARMĂ DE FOC FOLOSITĂ 1. Cartuș de revolver – are un cap îndoit
baza, care permite cilindrului unde se află camera să strângă marginea sa. 2. Cartuș de pistol
canalele de extracț ie sunt concepute pentru a permite ambalarea mai uș oară a cartuș elor în magazie.
94. 3. Cartuș de puș că de asalt - mai lung decât o armă de mână ș i, în general, cu gât conic pentru o capacitate mai mare.
capacitatea de pulbere ș i pulberea crescută. 4. Cartuș de puș că – carcasa este de obicei făcută din
plastic sau hârtie conceput pentru a trasa mai multe proiectile care se răspândesc pentru a crea un con de foc. 5.
Cartuș fără carcasă – praful este carcasele în sine ale proiectilelor. Necesită lacuire pentru
protejati-l de umiditate si socuri moderate. Mai sunt cateva reziduuri ramase dupa pulberea de pusca
a explodat. Secț iunea transversală este în general fragilă pentru a provoca fragmentare.

95. ÎN FUNCȚ IE DE TIPUL CALIBRULUI Calibrul unei arme este diametrul ț evii acesteia,
măsura în fracț iune de inch între două pământuri opuse pentru butoaie cu pământuri uniforme. Calibrul
al unei arme de foc desemnate doar ca o aproximare a diametrului ț evii, ș i este de obicei mai aproape de
diametrul ș anț ului. Sistemele diferite de măsurare a calibrului armelor de foc sunt metrice sau
Sisteme europene (milimetri) ș i englezeș ti sau americane (inci) de măsurare. În conversie
milimetri în inci - înmulț iț i milimetrii cu 0,03937 sau împărț iț i la 25,4 în timp ce faceț i conversia
inch în milimetri - înmulț eș te cu 25.4 sau împarte la 0.03937.

96. CARTUȘ DE MITRALIERĂ Este cartuș ul pentru mitralieră. Se mai numeș te „carcasă”, iar corpul său
poate fi realizat din metal sau plastic sau hârtie cu un cap metalic. Lungimea unui cartuș de tragere este
de obicei dat în inci ș i se bazează pe lungimea carenei utilizate.
97. PĂRȚ I ALE CARTUȘ ULUI DE FUSILĂ 1. Cupă pentru cartuș - este o cupă din plastic care ț ine gloantele într-un model.
iese de la muzălcă a armelor de foc. 2. Tub sau carcasă–înainte de 1960, se folosea un tub din hârtie,
cu gura închisă prin crimpuri rulate sau cu corp sau carcasă din plastic cu gura închisă prin crimpare la matriț ă,
eliminarea necesităț ii pentru wad-ul de suprapunere. 3. Primar – este partea foarte sensibilă a cartuș ului situată
în porț iunea de jos a carcasei care aprinde încărcătura de praf. 4. Propelant - un substanț ial chimic
compus utilizat în arme de foc care arde la aprindere. Gazele produse de această ardere rapidă
combustia propulsează peletul în josul ț evii armei de foc.

98. 5. Curbare - porț iunea cartuș ului care este îndoită spre interior pentru a menț ine bilele în loc. 6. Folii - ele
ajută la conț inerea focului, sigilează încărcătura de foc de gazele de aprindere pentru a preveni deformarea
ș i protejează ț evile de acumularea de plumb. Cele patru tipuri de wads sunt wad de bază, sub
pulbere, pulbere deasupra ș i umplutură. 7. Glonț /bilă - proiectile sferice mici pentru puș ca de vânătoare.

99. TIPURI DE LOVITURĂ/ICONĂ 1. Muniț ie cu bile mari (BS) – constă dintr-un număr de bile din plumb care se răspândesc

pe măsură ce călătoresc. Aceste bile nu sunt foarte eficiente (în 00 cărbune, fiecare are .33 inci în
diametru), dar colectiv acestea rezultă în răni mari ș i destructive. La o distanț ă mai lungă,
cu toate acestea,luniul se împrăș tie ș i mai puț ine bile lovesc ț inta.

100. 2. Proiectil unic (SL) – în locul unui grup de bile de plumb, obuzul conț ine un singur glonț uriaș cu
caneluri înclinate tăiate în lateral pentru a-l face să se rotească, în timp ce se deplasează pe ț eava netedă a unui puș că.
Penetrarea unei gloanț e este mai bună decât a unei împuș cături, dar canalul de rană nu este la fel de lat ca al împuș căturii. 3.
Gloanț e din tungsten-fier – se formează fie din tungsten măcinat ș i fier măcinat, acestea fiind amestecate.
împreună ș i presat în granule, apoi sinterizat sau legat împreună prin procesul de încălzire. Proiectilul este
acoperit cu un inhibitor de rugină ș i este mai dur decât atât plumbul cât ș i oț elul.

101. 4. Foc cu Flechette (FS) – un grup de ace de oț el rezistente, a înlocuit glonț ul standard
cartuș de puș că. Aceste flechette au aripioare mici la baza lor pentru a le stabiliza în zbor. Aer
rezistenț a este considerabil îmbunătăț ită comparativ cu proiectilul, decât în capacitatea de a penetra armura. 5. Capabilitate de a penetra armura

Bila (APB) – proiectilul sabot de eliminare are o formă aerodinamică care îl menț ine stabil
zbor chiar dacă nu se învârteș te. Este mai mic în diametru decât un proiectil standard ș i este înconjurat
în interiorul cartuș ului, printr-un sabot din plastic în două piese. După ieș irea din ț eavă, sabotul se divide în două ș i
cade din cauza rezistenț ei aerului.

102. 6. Scurtă de oț el - este realizată prin tăierea sârmei de oț el moale în lungimi scurte, care sunt formate în
tijă. Tijă este apoi normalizată ș i acoperită cu un inhibitor de rugină. Wads pentru muniț ia cu tijă de oț el,
sunt turnate din polietilenă de înaltă densitate. Are pereț i laterali groș i pentru a preveni peletele de
contractarea suprafeț ei ț evii de fuzil. Încărcăturile de oț el cu viteză mare au un tampon pentru a reduce reculul.
Tungsten-Iron ș i Oț el - această carcasă are un strat de oț el peste un strat de tungsten-Iron. Oferă un
model combinat dens la distanț e mai lungi. Poate fi folosit în orice arme de foc recomandate pentru oț el.
împuș că.

103. CARTUȘ E DIFERITE Ș I PARTEA LOR

104. Capitolul 5

105. DEFINIȚ IE Este un proiectil cilindric metalic sau nemetalic, propulsat dintr-o armă de foc.
prin intermediul unei forț e expansive de gaze provenind din arderea pulberii de puș că. Termenul poate, de asemenea
includ proiectile propulsate din puș ti de vânătoare, deș i, strict vorbind, aceste proiectile sunt concepute
pentru puș că sunt numite „gloanț e” sau „bile”.

106. ORIGINE Termenul proiectil provine din cuvântul francez "boulette", care înseamnă "minge mică".
Proiectilul celor mai multe muniț ii de arme de mic calibru înseamnă în principal un proiectil dintr-o armă cu ț avă ghintuită.
care este de formă cilindrică sau cilindro-conoidală, spre deosebire de proiectilele rotunde care sunt
numit în mod obiș nuit fie bilă, fie glonț .