REPUBLICA BOLIVARIANĂ ÎN VENEZUELA

MINISTERUL PUTERII POPULARE PENTRU EDUCAȚIE

INSTITUTUL DE PREGĂTIRE EDUCAȚIONALĂ (I.P.E.)

CATEDRA: MATEMATICĂ

MARACAIBO–STATUL ZULIA

ELABORAT DE:

CASTILLO M., ANDREA C.

4to. SEMESTRE

08/06/12.
 SCHEMĂ

Introducere.
1. Definiție.
2. Egalitatea matricelor.
3. Clase de matrice.
4. Operații cu matrice.
4.1. Suma de matrice.
4.2. Resta unei matrice.
4.3. Produsul unui scalar cu o matrice.
4.4. Produsul matricelor.
4.5. Divizarea matricilor.
4.6. Matrice inversă.
4.7. Rango de o matrice.
5. Exerciții rezolvate de operații cu matrice.
Concluzii.
Bibliografie.
 INTRODUCERE

Matricele sunt un set de numere reale organizate în rânduri și

coloane. Este un instrument foarte important pentru a exprima și discuta
problemele care apar în viața reală, în special cele economice, cum ar fi la
ora de a avea o afacere, de exemplu, în care este adesea necesar
a calcula și a combina anumite costuri și cantități de produse. Aceste cifre se
prezentăm în tabele, dar putem grupa datele într-un dreptunghi care
ne arată o reprezentare mai clară și mai ușoară. Această reprezentare este
matrice.
Matricele sunt utilizate în calculul numeric, în rezolvarea de
sisteme de ecuații liniare, ale ecuațiilor diferențiale și ale
derivate parțiale.
În plus față de utilitatea sa pentru studiul sistemelor de ecuații
lineare, matricele apar în mod natural în geometrie, statistică,
economia (așa cum am spus anterior), informatică, fizică, etc.
În continuare se va dezvolta o scurtă explicație despre matrice.
care îi va permite cititorului să obțină o cunoaștere mică dar semnificativă
despre acest subiect.
 DEZVOLTARE

1. DEFINI ȚIE

Se numește matrice de ordin m*într-un întreg set dreptunghiular de elemente

aijdispuși în linii orizontale (rânduri) și verticale (coloane) de la
forma

Abreviat, de obicei se exprimă sub forma A = (aij), cu i =1, 2,..., m,

j =1, 2,..., n. Subindiciile indică poziția elementului în cadrul
matrice, primul denotă rândul (i) și al doilea coloana (j). De exemplu,
elementoa25va fi elementul din rândul 2 și coloana 5.
Fiecare dintre numerele care alcătuiesc matricea se denumește
element. Un element se distinge de altul prin poziția pe care o ocupă, este
a spune, rândul și coloana la care aparține.
Numărul de rânduri și coloane al unei matrice se numește dimensiunea unei
matrice.
Termenii orizontali sunt rândurile matricei, iar cei verticali sunt
sus coloane. O matrice cu linii și coloane se numește matrice
porn, o matrizm n.
Matricele vor fi denotate de obicei prin litere mari, A, B,..., și
elementele acestora prin litere mici, a, b,...
Exemplu:
Unde rândurile sale sunt (1, -3, 4) și (0, 5, -2) și

2. EGALITATEA MATRICEILOR

Două matrice sunt egale atunci când au aceeași dimensiune și elementele

elementele care ocupă aceeaș i poziț ie în ambele sunt egale.

Exemplu: Două matrice de aceeași dimensiune

A = (aij) mxn B = (bij) mxn,

sunt egale dacă și numai dacă aij= bij, pentru orice i, j.

Prin urmare:

235 235
A = = B,
4 -1 2 412

deoarece, cu toate că:

aij= bijpentru tot (i, j) ¹ (2,2), avem că:

a22¹ b22
3. CLASE DE MATRICI

După aspectul matricei, acestea pot fi clasificate în:

Matricea linie: O matrice linie este constituită dintr-o singură linie.

Matrice coloană: Matricea coloană are o singură coloană.

Matrice rectangulară: Matricea rectangulară are un număr distinct de rânduri.

câte coloane, având dimensiunea mxn.

Matrice pătrată: Matricea pătrată are acelaș i număr de rânduri ca

de coloane. Elementele formeiiiconstituie diagonala principală.
Diagonala secundară formează elementele cu i+j = n+1. Se spune că
una este un matrice n-pătrată de ordin deorden.
Exemplu: Să fie matricele:

Atunci, AyB sunt matrice pătrate de ordin 3 și 2 respectiv.

 Matrice nulă: Într-o matrice nulă toate elementele sunt zero.

Matrice triunghiulară superioară: Într-o matrice triunghiulară superioară

elementele situate sub diagonala principală sunt zerouri.

Matrica triunghiulară inferioară: Într-o matrice triunghiulară inferioară

elementele situate deasupra diagonalei principale sunt zerouri.

Matrice diagonală: Într-o matrice diagonală, toate elementele situate

peste ș i sub diagonala principală sunt nule.

Matrice scalară: O matrice scalară este o matrice diagonală în care

elementele diagonalei principale sunt egale.
 Matrice identitate sau unitate: O matrice identitate este o matrice
diagonal în care elementele diagonalei principale sunt egale cu
1.

Matrice transpusă: Dând o matrice A, se numeș te matrice transpusă

de Aa la matrice care se obț ine schimbând ordonat rândurile.
coloanele.
Astfel, transpunerea lui

În alte cuvinte, dacă A = (este T

i j) o matrice n, atunci A =
este matricea m.
Transpunerea unei matrice respectă următoarele proprietăți:
(A + B) =T A +TB. T
2. (A)T T
= A.
3. (k*A)T = k*A
T (și k este un scalar).
4. (A*B) T = B
T* TA .

Matrice regulată: O matrice regulată este o matrice pătrată care are

inversa.

Matrice singulară: O matrice singulară nu are matrice inversă.

 Matrice idempotentă: O matrice A, este idempotentă dacă: A2= A.

Matrice simetrică: Se spune că o matrice reală este simetrică, dacă A = A; ș i T

T
care este antisimetrică, dacă A = -A.

Exemplu: Să luăm în considerare următoarele matrice:

Putem observa că elementele simetrice ale A sunt egale, sau că

AT = A. Fiind astfel, A este simetric.
Elementele simetrice sunt opuse între ele, astfel B
este antisimetric.
La o simplă vedere, nu este pătrată; prin urmare, nu este nici simetrică nici
antisimetrică.
Matrice ortogonală: Se spune că o matrice reală A este ortogonală, dacă AA = T

AT A = I. Se observă că o matrice ortogonală A este neapărat

-1A.
matricea este pătrată și inversabilă, cu inversa A = T

Dacă Aes este ortogonal, atunci:

 Matrice normală: O matrice normală este aceea care comuta cu transpusa sa, asta

Da, siAA=ATA. În mod

T evident, siA este simetric, antisimetric sau ortogonal,
este în mod necesar normal.
Exemplu:

Deoarece AA=ATA, matricea

T este normală.

4. OPERATII CU MATRICE

4.1. Suma de matrice

Pentru a putea aduna matrice, acestea trebuie să aibă același număr de linii.

se pot aduna. Se adună termenii care ocupă același loc în

matrici. Nu este necesar ca pentru a putea aduna matrici, acestea trebuie să
ser pătrate.

Exemplu:
Proprietăț i:

Interna: Suma a două matrice de ordin m x n este o altă matrice

dimensiune m x n.
Asociativa: A + (B + C) = (A + B) + C
Elementul neutru: A + 0 = A. Unde 0 este matricea nulă a aceleaș i dimensiuni.
dimensiune care se referă la matricea A.

Elementul opus: A + (-A) = O. Matricea opusă este aceea în care

toate elementele sunt schimbate în semn.
Comutativa: A + B = B + A.

4.2. Resta o Diferenț ă de Matrici

Si două matrice A și B sunt echidimensionale, atunci

A - B = A + (-B).

Deci, pentru a scădea din A matricea B, este suficient să adaugi la A opoziția lui B.
B.

Scăderea matricelor nu este comutativă. A - B B–A

Exemplu:

Sean
Adunare și scădere combinate:

4.3. Produsul unui scalar cu o matrice

Dată o matrice A = (aij) ș i un număr real k R, se defineș te produsul de

un număr real printr-o matrice: la matricea de aceeași ordine cu A, în care
fiecare element este multiplicat cu k.

k · A= (k aij)

Proprietăț i
Distribuț ia în raport cu suma matricelor: k. ( A + B ) = k. A + k. B.
Distributivitatea în raport cu suma numerelor reale: (k + h). A = k. A
+ h. A.
Asociativa mixta (între numere ș i matrice):(k . h). A = k. (h . A).
Elementul neutru: 1 (număr real 1) 1. A = A.
4.4. Produsul matricelor

Două matrice A și B se spun multiplicabile dacă numărul de coloane al

A coincide cu numărul de rânduri al lui B.

Mm x nx Mn x p= Mm x p

Elementul cijde la matricea produs se obține multiplicând fiecare

elementul de pe fila i a matricei A pentru fiecare element al coloanei j
matricea B și adunându-le.

Proprietăț i:
Asociativa: A · (B · C) = (A · B) · C.
Element neutru: A · I = A. Unde I este matricea identitate a aceluiaș i
ordonati matricea A.
Nu este Comutativ: A · B ≠ B · A.

Distributivitatea produsului faț ă de sumă: A · (B + C) = A · B +

A · C.
4.5. Împărț irea Matricelor

Împărțirea matricelor se definește ca produsul numărătorului

înmulțit cu matricea inversă a numitorului. Adică, să fie cele
-1
matricele A și B astfel încât A/B = AB :

Dacă o matrice este împărțită la un scalar, toate termenii din matrice

matricea va fi divizată de acest scalar.
Exemplu:

4.6. Matrice inversă

A · A-1= A-1· A = I

Proprietăț i:
(A · B)-1=B-1· A-1
(A-1)-1=A
(k · A)-1=k-1· A-1
(At)-1=(A-1)t

Calcul prin metoda lui Gauss

Să fie A o matrice pătrată de ordin n. Pentru a calcula matricea inversă a

A, pe care îl vom denumi A-1, vom urma următorii pași:
 Construiește o matrice de tipul M = (A | I), adică A se află în mijloc
stânga lui M și matricea identitate I în dreapta.
Considerăm o matrice 3x3 arbitrary

O extindem cu matricea identitate de ordinul 3.

Folosind metodele lui Gauss, vom transforma jumătatea stângă, A, în

matricea identitate, care acum este în dreapta, și matricea care rezultă în
partea dreaptă va fi matricea inversă: A-1.
F2- F1

F3+ F2

F2- F3

F1+ F2
(-1) F2

Matricea inversă este:

4.7. Rango unei matrice

Este numărul de linii ale matricei respective (rânduri sau coloane) care sunt

linear independent.
O linie este liniar dependentă de alta sau de altele atunci când se poate
stabilirea unei combinații liniare între ele.
O linie este liniar independentă de alta sau alte linii când nu se
poate stabili o combinație liniară între ele.
Rangul unei matrice A se simbolizează: rang(A) sau r(A).

Calcul prin metoda lui Gauss

Putem exclude un rând dacă:

Toți coeficienții săi sunt zerouri.
Sunt două linii egale.
O linie este proporțională cu alta.
O linie este o combinație liniară a altora.
 1 2 -1 3 -2
2 10 1 1
2 4 -2 6 -4
0 0 0 0 0
5 4 -1 5 0

F3= 2F1

F4este nulă

F5= 2F2+ F1

r(A) = 2.

În general, constă în a anula un număr maxim de linii posibil.

iar intervalul va fi numărul de rânduri non-nule.

1 -4 2 -1
A= 3 -12 6 -3
2 -1 0 1
0 1 3 -1

F2= F23F1
F3= F3- 2F1

1 -4 2 -1
0 0 0 0
0 7 -4 3
0 1 3 -1

Prin urmare, r(A) = 3.

5. EXERCI ȚII REZOLVATE DE OPERA ȚII CU MATRICE

Hallați prin determinanți matricea inversă a:

Sean

a) Ce fel de matrice sunt?

b) Calculează:
- A - B + C.
A + B - C.
3A + C/2.

c) Calculează:
(A · B) /C.

d) Calculează inversa lui A (A -1

) și verifică rezultatul.

Soluț ie:

a) Cele trei matrice sunt pătrate și de ordin trei. La rândul său, B este o matrice
triunghiular, deoarece toate intrările de sub diagonală principală sunt
ceros, și C este antisimetric pentru că elementele simetrice sunt opuse
între ei.

b)
 -1, vom calcula mai întâi inversa
de C și apoi vom face produsul.

Împărțim prima linie la -6, a doua la 3 și a treia la -3 pentru

ca în mijlocul stâng să rămână matricea identitate,

Prin urmare, matricea inversă a lui C este:

În continuare, se calculează produsul matricelor A și B,

-1.

= .

Scotând factorul comun 1/3, rezultatul poate fi scris ca:

d) În primul rând se construiește matricea M = (A I) și apoi se dezvoltă prin
Gauss. Așadar:

Se simplifică puțin pentru ca operațiile să nu fie atât de costisitoare,

împărțind al treilea rând la patru. În acest mod, se obține

Se simplifică din nou, împărțind prima linie la doi și a doua la

patru

Întrucât a rămas o matrice diagonală în jumătatea stângă a lui M,

se procede la transformare a acestei jumătăți stângi într-o matrice identitate,
divizând prima linie la -3042, a doua la -78 și a treia la
39,

Așadar, matricea care a rămas în jumătatea dreaptă este precis

matricea identitate, care scoasă factor comun 1/78 se poate scrie ca:

-1 să îndeplinească
Pentru a verifica rezultatul, matricea inversă a lui A sau A, trebuie

AA-1 = Eu.

Procedem la verificare:
 CONCLUZII

Matricele apar pentru prima dată în jurul anului 1850, introduse

por J.J. Sylvester.
Dezvoltarea inițială a teoriei se datorează matematicianuluiW.R. Hamiltonen
1853.
În 1858,A. Cayleyintroduceți notația matricială ca o formă
abreviată de a scrie un sistem de ecuații liniare cu n incognite.
Conceptul de matrice are multiple aplicații atât în
reprezentarea și manipularea datelor, așa cum se întâmplă în calculul numeric și

simbolic care se derivă din modelele matematice utilizate pentru a rezolva

probleme în diferite discipline, cum ar fi, de exemplu, științele sociale,
inginerii, economie, fizică, statistică și diferitele ramuri ale
matematica printre care se remarcăm ecuațiile diferențiale,
calcul numeric și, desigur, Algebra.
 bibliografie

[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]