note de custodial 1.

1: Introducere în
Investigarea criminală
DEFINIȚIA TERMINILOR:

INVESTIGAȚIE CRIMINALĂ – este o artă care se ocupă cu identitatea ș i locaț ia

infractorul ș i oferă dovezi ale vinovăț iei prin proceduri penale.
INVESTIGAȚIE DEFINITĂ: Colectarea de fapte pentru a atinge un scop în trei direcț ii:

1. a identifica partea vinovată;

2. a localiza partea vinovată; ș i
3. a furniza dovezi ale vinovă ț iei sale.

NATURA INVESTIGAȚIILOR CRIMINALE:

o artă bazată pe intuiț ie ș i uneori pe întâmplare.

o ș tiinț ă deoarece implică aplicarea cunoș tinț elor criminalistice
ș tiinț e.
un proces deoarece implică o procedură sistematică.

ARESTARE - A lua o persoană în custodia legii pentru a fi obligată la

comiterea unei infracț iuni (Secț iunea 1, Regulamentul 113 din Regulile de Procedură Penală).

oCONSTITUȚIA DIN 1987, SECȚIUNEA 1. Nimeni nu va fi privat de

viaț ă, libertate sau proprietate fără un proces legal corect, nici nu va fi
persoana să fie refuzată protecț ia egală a legilor.

INVESTIGAȚIE CUSTODIALĂ - Este o investigaț ie desfăș urată după arestarea unei persoane.
este reț inut de poliț ie ș i interogat pentru o crimă. Investigaț ia custodială, de asemenea
include orice interogare sau cercetare a unei persoane "invitate" de un ofiț er de aplicare a legii în
conexiune cu o infracț iune, este suspectat că a comis conform
cu Legea Republicii Nr. 7438.

oCONSTITUȚIA DIN 1987, SECȚIUNEA 12.

(1) Orice persoană aflată sub investigaț ie pentru comiterea unei infracț iuni
va avea dreptul de a fi informat despre dreptul său de a rămâne tăcut ș i
a avea un avocat competent ș i independent, de preferinț ă al său
alegere. Dacă persoana nu îș i poate permite serviciile unui avocat, trebuie să
 a fi furnizate cu unul. Aceste drepturi nu pot fi renunț ate decât în
în scris ș i în prezenț a consilierului.
(2) Nu tortură, forț ă, violenț ă, ameninț are, intimidare sau orice altceva
înseamnă că cele care încalcă liberul arbitru vor fi folosite împotriva lui. Secret
locuri de detenț ie, singurătate, în regim de necomunicare sau alte forme similare de
detenț ia este interzisă.
(3) Orice mărturisire sau admitere obț inută în violarea acestei sau
Secț iunea 17 a prezentului document nu va fi admisibilă ca probă împotriva sa.
(4) Legea va prevedea sancț iuni penale ș i civile pentru încălcări
a acestei secț iuni, precum ș i compensaț ia ș i reabilitarea
victime ale torturii sau practici similare, ș i familiile lor.
CĂUTARE Ș I SEIZARE - CONSTITUȚIA DIN 1987, SECȚIUNEA 2. Dreptul poporului de a
să fie în siguranț ă în persoanele, locuinț ele, documentele ș i bunurile lor împotriva percheziț iilor nerezonabile
şi confiscările de orice natură şi pentru orice scop vor fi inviolabile, iar nicio percheziţie
un mandat sau un mandat de arestare nu va fi emis decât pe baza unei cauze probabile care trebuie să fie determinată
personal de către judecător după examinarea sub jurământ sau afirmare a reclamantului
ș i martorii pe care îi poate prezenta, descriind în mod particular locul care urmează să fie percheziț ionat
ș i persoanele sau lucrurile care trebuie confiscate.

INVESTIGAȚIE CRIMINALĂ
este procesul de descoperire, colectare, pregătire, identificare ș i prezentare a dovezilor pentru
determinaț i ce s-a întâmplat ș i cine este responsabil.
cine a făcut-o
CRIMĂ
- este un act în violare a legii penale ș i o infracț iune împotriva statului.

PREZENTARE GENERALĂ A INVESTIGAȚIEI PENALE

Obiectivele investigării penale sunt:
- Determina ț i dacă a fost comisă o crimă.
- Ob ț ineț i legal informa ț ii ș i dovezi pentru a identifica persoana responsabilă
persoană.
Arestează suspectul.
Recupera ț i bunurile furate.
Prezenta ț i cel mai bun caz posibil procurorului.

ARESTARE (ASPECTE NON-JURIDICE)

interferen ț a cu libertatea (libertatea de ac ț iune sau libertatea) unei persoane
cine este suspectat de comportament criminal până la punctul de a-l duce la
staț ia de poliț ie pentru un anumit scop
- Când e ș ti restric ț ionat, există o interferen ț ă cu libertatea ta sau cu libertatea ta.
preluarea custodieip asupra dovezilor suficiente ș i corespunzătoare pentru
scopul procesului penal
NATURA ARESTĂRII
Rechizite ale arestării. Clasificare
- Intenț ie - Reț inere sub autoritate competentă (existence of
ordonanț ă de arestare/summon

Autoritate - Arest permis de lege sau constituț ie

Custodie - arestat nici sub autoritate competentă sau

permis de lege sau Constituț ie

CÂND SE ÎNTÂLNESC INVESTIGATORII CU UN POTENTIAL OFENDER?

Răspuns iniț ial
(Investigaț ie Preliminară)
probabilitate ridicată de arestare
1. Un suspect la sau aproape de locul faptei
2. Dacă suspectul a fugit recent [urmărire fierbinte (urmărire directă a persoanei
cunoș tinț e despre crima comisă

CÂND ÎNTÂLNESC INVESTIGATORII UN POTENTIAL DELICVENT?

oInvestigaț ie ulterioară - dacă un caz este depus sau nu
Suspecț ii sunt dezvoltaț i prin următoarele mijloace sugerate:
Informaț iile furnizate de victime, martori ș i alte persoane care probabil cunosc despre
criminalitate sau suspectul
Dovezi fizice lăsate la locul crimei
Profilarea psihologică
Informaț ii în dosarele poliț iei
Informaț ii în fiș ierele altor agenț ii (PDEA, NBI, etc.)
Informatori
oSituaț ii în care nu veț i întâlni deloc potenț iali infractori? – Da,
în special atunci când infractorii sunt pricepuț i în a se ascunde ș i în timpul anchetei unde
există dovezi insuficiente.

Imobilizarea în siguranț ă a unui suspect

În poziț ie verticală
În poziț ie de genunchi
Împotriva unui perete
Pe pământ

Dacă o persoană este în custodie

1. Restricț ionare fizică / Privatizarea fizică a libertăț ii unei persoane
2. Predări voluntare la custodia ofiț erului de arestare
ÎNCHIDEREA ÎN CĂTUȘ E A
SUSPECT: PUNCTE CHEIE
Atitudine
oAbordare din lateral - direct, din spate ș i lateral (avantajos)
oPoziț ie de gardă activă (nu-ț i pierde concentrarea)
oVigilentă (zonă intimă/roș ie) fii atent, verifică-ț i locaț ia
Protecț ie – 2ndofiterul ar trebui să aibă responsabilitatea de a proteja (ofiter de protecț ie)
oVerifică împrejurimile
oPermiteț i o viziune clară a suspectului
oConș tientizare bună
Comunicaț ie (oficer de arestare b/n infractor arestat)
oMenț ineț i contactul vizual
oContact verbal
Suport
oOfiț er de protecț ie ș i cătuș are

AȘ A ÎNDEPLINIREA LEGĂRII SUSPECTULUI BA: POZIȚIE STANDING

Stand Îngenunchind Împotriva Pe teren
Zid
OMS Conform Potencial Potenţial Potențial
periculos sau periculos sau periculos sau
risc ridicat risc ridicat risc ridicat
situaț ie situaț ie situaț ie
NATURĂ Dezavantaj Dezavantaj Dezavantaj Dezavantaj
(infractorul este (infractorul nu este
echilibrat ș i în afara echilibrului)
se poate miș ca liber
dar limitat ș i
s-ar putea întoarce
ș i atac
ofiterul de arestare
NOTĂ: MEMORAȚI PE DE ROST „DREPTURILE MIRANDA”
„Ai dreptul să taci. Orice spui
poate fi folosit împotriva ta într-o instanț ă de judecată. Tu
aveț i dreptul la un avocat.

2.1 Investigaț ie Custodială

Investigaț ie de custodie.
Investigaț ia custodială se referă la stadiul critic pre-judiciar când investigaț ia nu mai este
o investigaț ie generală asupra unei crimes nerezolvate, dar a început să se concentreze pe o parte anume
persoană ca suspect. Investigaț ia de detenț ie implică orice întrebare iniț iată de lege
ofiteri de aplicare a legii după ce o persoană a fost arestată sau privată în alt mod
a libertăț ii sale de acț iune într-un mod semnificativ. [Oamenii vs. Marra, G.R. Nr. 108494,
20 Septembrie 1994
Când începe?
Investigaț ia de custodie începe când o persoană este luată în custodie ș i este identificată
ca suspect în comiterea unei infracț iuni aflate în investigaț ie ș i ofiț erii de poliț ie
începe să pui întrebări despre participarea suspectului ș i care tind să eliciteze un
admitere. [Oameni împotriva Pasudag, G.R. Nr. 128822, 4 mai 2001]

Reconstituirea poliț ienească nu este o anchetă de custodie.

O selecț ie a poliț iei nu este considerată parte a anchetei în măsura în care procesul a
încă nu a fost trecut de la etapa de investigare la etapa acuzatoare, iar martorul sau
reclamantul care este de obicei interogat. Prin urmare, dreptul la asistenț ă juridică nu se aplică încă
în această etapă. (Oameni v. Bravo; Oameni v. Amestuzo)

O investigaț ie preliminară nu este o investigaț ie custodială.

La fel, investigaț ia preliminară nu face parte din investigaț ia de custodie care
va oferi persoanei sub investigaț ie drepturile sale Miranda. (Ladiana v. People)
Confesiune extra-judiciară
este o declaraț ie făcută voluntar ș i fără constrângere sau inducere de către o persoană
sub investigare custodială, afirmând sau recunoscând că a comis sau
a participat la comiterea unei infracț iuni

Al optulea Congres

Legea Republicii nr. 7438 27 aprilie 1992

O LEGE CARE DEFINIȚE UNELE DREPTURI ALE PERSOANELOR ARESTATE, REȚINUTE SAU SUB
INVESTIGAȚIE CUSTODIALĂ, AȘ A CUM Ș I DATORIILE ARESTANTULUI, RETENȚIONARE
ŞI OFIŢERII DE INVESTIGAŢIE, ŞI OFERIND PENALITĂŢI PENTRU ÎNCĂLCĂRILE ACESTORA

Fiind adoptat de Senatul ș i Camera Reprezentanț ilor din Filipine în Congres

asociat

Secț iunea 1. Declaraț ie de politică. – Politica Senatului este de a aprecia demnitatea fiecărei ființ e umane.
a fi și a garanta respectul deplin pentru drepturile omului.

Secț iunea [Link] persoanelor arestate, reț inute sau aflate sub investigaț ie custodială; Datoriile
Funcț ionari publici.–

(a) Orice persoană arestată, reținută sau aflată sub investigație custodială va fi în orice moment
asistat de consiliu.
 (b) Orice funcționar public sau angajat, sau oricine acționează sub ordinele lui sau în locul lui, care
arestă, reține sau investighează orice persoană pentru comiterea unei infracțiuni, va informa
ultimul, într-o limbă cunoscută și înțeleasă de el, despre drepturile sale de a rămâne tăcut și de a
să aibă un avocat competent și independent, de preferință ales de el, care să fie întotdeauna
timpurile să fie permise să se consulte în privat cu persoana arestată, reținută sau aflată în custodie
investigație. Dacă o astfel de persoană nu își poate permite serviciile propriului avocat, trebuie să fie
furnizat cu un avocat competent și independent de către ofițerul de investigație. la wp h eu
1Ÿ

(c) Raportul de investigare custodială va fi redactat în scris de către ofițerul de investigație.

cu condiția ca înainte ca un astfel de raport să fie semnat sau să fie pus un semn cu degetul, dacă persoana arestată sau
detinutul nu știe să citească și să scrie, i se va citi și i se va explica în mod adecvat
de către consilierul său sau de către consilierul asistent furnizat de ofițerul de investigare în
limbă sau dialect cunoscut de către persoana arestată sau reținută, altfel, o astfel de anchetă
raportul va fi nul și void și fără niciun efect.

(d) Orice confesiune extrajudiciară făcută de o persoană arestată, reținută sau aflată în custodie
ancheta se va desfășura în scris și va fi semnată de către persoana respectivă în prezența consilierului său sau
în absența acestuia, pe baza unui renunț valid, și în prezența oricăruia dintre părinți, mai în vârstă
frați și surori, soția sa, primarul municipiului, judecătorul municipiului, școala districtuală
supervizor, sau preot sau ministru al evangheliei așa cum a fost ales de el; altfel, acest extrajudiciar
confesiunea nu va fi admisibilă ca probă în niciun demers.

(e) Orice renunțare de către o persoană arestată sau reținută conform prevederilor Articolului 125 din
Cod Penal revizuit, sau în cadrul unei investigații custodiale, va fi în scris și semnat de astfel de
persoană în prezența avocatului său; în caz contrar, renunțarea va fi nule și fără efect
efect.

(f) Orice persoană arestată sau reținută sau aflată sub investigație custodială va avea dreptul la vizite de către
sau conferințe cu orice membru al familiei sale imediate, sau cu orice medic sau preot sau
ministru religios ales de el sau de orice membru al familiei sale imediate sau de consilierul său,
sau de orice organizație națională neguvernamentală acreditată în mod corespunzător de Comisie
Drepturile Omului de către orice organizație internațională neguvernamentală acreditată în mod corespunzător de către
Biroul Președintelui. "Familia imediată" a persoanei va include soțul sau soția sa,
logodnic sau logodnică
nepot sau nepoată, și tutore sau protejat.

Așa cum este folosit în această lege, "investigația custodială" va include practica emiterii unei "invității" către un
persoană care este investigată în legătură cu o infracțiune pe care se suspectează că a comis-o, fără
prejudiciu la răspunderea ofițerului "invitat" pentru orice încălcare a legii.

Secțiunea 3. Consiliere suplimentară. - Consilierea suplimentară este orice avocat, cu excepția celor afectați direct de
cazul, cei însărcinați cu efectuarea anchetei preliminare sau cei însărcinați cu
procurarea crimelor.

Consilierul asistent, altul decât avocații guvernamentali, va avea dreptul la următoarele onorarii;

o sumă de o sută cincizeci de pesos (P150.00) dacă persoana suspectată este reținută
cu infracțiuni ușoare; la wph eu
1 ©a lf

suma de două sute cincizeci de pesos (P250.00) dacă persoana suspectată este responsabilă
cu infracțiuni mai puțin grave sau infracțiuni grave;
 Suma de trei sute cincizeci de pesos (P350.00) dacă persoana suspectă este responsabilă
cu o infracțiune gravă.

Onorariul pentru avocatul asistente va fi plătit de orașul sau municipalitatea unde are loc custodia.
investigația este efectuată, cu condiția ca, dacă municipalitatea orașului nu poate plăti o astfel de taxă,
provincie care cuprinde o astfel de municipalitate sau oraș va plăti taxa: Cu condiția ca Municipal
trezorierul orașului trebuie să certifice că nu sunt disponibile fonduri pentru a plăti onorariile consilierului asistent
înainte ca provincia să plătească respectivele taxe.

În absența unui avocat, nicio investigație de custodie nu va fi efectuată și suspectul

persoana poate fi reținută doar de către ofițerul de investigare în conformitate cu dispozițiile articolului
125 din Codul Penal Revizuit.

Secț iunea 4. Clauza de penalitate. – (a) Orice ofiț er sau angajat public care efectuează o arestare, sau orice investigator
ofiter, care nu reușește să informeze orice persoană arestată, reținută sau aflată sub investigație custodială despre dreptul său
a rămâne tăcut și a avea un avocat competent și independent, de preferință ales de el, va
suferi o amendă de șase mii de peso (P6,000.00) sau o pedeapsă cu închisoarea de nu mai puțin de opt
(8) ani, dar nu mai mult de zece (10) ani, sau ambele. Penalitatea de descalificare absolută pe viață
se va impune de asemenea ofițerului de investigație care a fost condamnat anterior pentru o infracțiune similară
delict.

Aceleași penalități se vor impune unui funcționar public sau angajat, sau oricărei persoane care acționează
la ordinele unui astfel de ofițer de investigare sau în locul lui, care nu reușește să ofere un competent și
consilier independent pentru o persoană arestată, reținută sau aflată sub investigație de custodie pentru
comiterea unei infracțiuni dacă acesta nu își poate permite serviciile propriei apărarea.

(b) Orice persoană care obstrucționează, împiedică sau interzice un avocat, orice membru al
familia imediată a unei persoane arestate, detenționate sau aflate sub investigație de custodie, sau orice
medic sau preot sau ministru religios ales de el sau de orice membru al său
familia imediată sau prin consiliul său, de a-l vizita și de a discuta privat cu el, sau de la
examinându-l și tratându-l, sau din a-i satisface nevoile spirituale, la orice oră din zi
sau, în cazuri urgente, noaptea va suferi pedeapsa închisorii de nu mai puțin de patru
(4) ani și nu mai mult de șase (6) ani, și o amendă de patru mii de pesos (P4.000,00). la wph Eu
1©

Cu toate acestea, prevederile secțiunii de mai sus, orice ofițer de securitate cu responsabilitate de custodie
peste orice deținut sau prizonier poate lua măsuri rezonabile care pot fi necesare pentru
asigură-i siguranța și împiedică-i evadarea.

Secțiunea 5. Clauza de abrogare. – Legea Republicii Nr. 857, cu modificările ulterioare, este prin prezenta abrogată.
legi, decrete prezidențiale, ordine executive sau reguli și reglementări, sau părți ale acestora inconsistente
dispozițiile acestei legi sunt abrogate sau modificate în consecință.

Secțiunea 6. Efectivitate. – Această lege va intra în vigoare după cincisprezece (15) zile de la publicarea sa în
Monitorul Oficial sau în orice ziar zilnic de circulație generală din Filipine.

Aprobat: 27 aprilie 1992. la wph eu

1Ÿ
Fapte
Decizia Curț ii Supreme în cazul Miranda v. Arizona a abordat patru cazuri diferite
implicând interogatoriile custodiale. În fiecare dintre aceste cazuri, inculpatul a fost
interogat de ofiț eri de poliț ie, detectivi sau un procuror într-o cameră în care
a fost tăiat de la lumea exterioară. În niciunul dintre aceste cazuri, acuzatul nu a fost oferit un
avertizarea completă ș i eficientă a drepturilor sale la începutul procesului de interogare. În toate
în cazuri, întrebările au determinat mărturisiri orale ș i, în trei dintre ele, semnate
declaraț ii care au fost admise la proces.

Miranda v. Arizona: Miranda a fost arestat acasă ș i dus în custodie la un

secț ia de poliț ie unde a fost identificat de către martorul plângător. Apoi a fost
interogat de doi ofiț eri de poliț ie timp de două ore, ceea ce a dus la o declaraț ie semnată,
confesiune scrisă. La proces, confesiunile orale ș i scrise au fost prezentate la
juriul. Miranda a fost găsită vinovată de răpire ș i viol ș i a fost condamnată la
20-30 de ani de închisoare pentru fiecare acuzaț ie. La apel, Curtea Supremă a
Arizona a stabilit că drepturile constituț ionale ale lui Miranda nu au fost încălcate în obț inerea
spovedania.
Vignera v. New York: Vignera a fost prins de poliț ia din New York în legătură
cu furtul unei magazine de rochii care avusese loc cu trei zile înainte. El a fost primul
aduce la sediul celei de-a 17-a Brigăzi de Detectivi. A fost apoi dus la cea de-a 66-a
Escadra de detectivi, unde a recunoscut oral furtul ș i a fost plasat sub
arestare formală. A fost apoi dus la Secț ia 70 pentru detenț ie, unde a fost
întrebat de un procuror adjunct în prezenț a unui reporter de audieri
cine a transcris întrebările ș i răspunsurile. La proces, mărturisirea orală ș i
transcrierile au fost prezentate juriului. Vignera a fost găsit vinovat de primul grad
jaful ș i condamnat la 30-60 de ani de închisoare. Condamnarea a fost
afirmat fără opinie de Divizia de Apel ș i de Curtea de Apel.
Westover împotriva Statelor Unite: Westover a fost arestat de poliț ia locală din Kansas City
ca un suspect în două jafuri în Kansas City ș i dus la o secț ie de poliț ie locală. Un
de asemenea, a fost primit un raport de la FBI că Westover era căutat pentru o infracț iune gravă
acuzare în California. Westover a fost interogat în noaptea arestării ș i
dimineaț a următoare de către poliț ia locală. Apoi, agenț ii FBI au continuat interogatoriul la
staț ie. După două ore ș i jumătate de interogatoriu de către FBI, Westover a semnat
confesiuni separate, care fuseseră pregătite de unul dintre agenț i în timpul
interogatoriul, pentru fiecare dintre cele două furturi din California. Aceste declaraț ii au fost
introduse în cadrul procesului. Westover a fost condamnat pentru jafurile din California ș i
condamnat la 15 ani de închisoare pentru fiecare cap de acuzare. Convingerea a fost
afirmat de Curtea de Apeluri pentru Circuitul Nouă.
 California v. Stewart: În cursul investigării unei serii de furturi de poș ete
jafuluri în care una dintre victime a murit din cauza rănilor cauzate de agresorul ei,
Stewart a fost identificat ca fiind susț inătorul cecurilor furate în una dintre jafuri.
Steward a fost arestat la el acasă. Poliț ia l-a arestat ș i pe soț ia lui Stewart, precum ș i trei
alte persoane care îl vizitau. Stewart a fost plasat într-o celulă ș i, peste
următoarele cinci zile, a fost interogat în nouă ocazii diferite. În timpul celei de-a noua
în timpul ș edinț ei de interogare, Stewart a declarat că a jefuit persoana decedată, dar a
nu a fost menit să o rănească. În acel moment, poliț ia a eliberat celelalte patru persoane arestate
cu Stewart pentru că nu existau dovezi care să-i conecteze pe niciunul dintre ei cu
crimă. La proces, declaraț iile lui Stewart au fost introduse. Stewart a fost condamnat pentru
infracț iune ș i crimă de gradul întâi ș i condamnat la moarte. Curtea Supremă a
California a inversat, considerând că Stewart ar fi trebuit să fie informat despre dreptul său de a
rămâne tăcut ș i dreptul său la asistenț ă juridică.

Probleme
Fie că este vorba despre „declaraț ii obț inute de la o persoană care este supusă reț inerii poliț ieneș ti
"interogarea" sunt admisibile împotriva lui într-un proces penal ș i dacă "procedurile
care asigură că individul beneficiază de privilegiul său conform Amendamentului Cinci la
Constituț ia de a nu fi constrâns să se incrimineze pe sine este necesară.

Decizia Curț ii Supreme

Curtea a stabilit că „nu poate exista nicio îndoială că privilegiul de a cincea modificare este
disponibil în afara proceselor judiciare penale ș i serveș te pentru a proteja persoanele în toate
setări în care libertatea lor de acț iune este restricț ionată în orice mod semnificativ de a fi
obiș nuiț i să se incrimineze singuri.” Astfel, “procuratura nu poate folosi
declaraț ii, fie ele exculpatorii sau inculpatorii, rezultând din interogarea în detenț ie
al pârâtului, cu condiț ia să demonstreze utilizarea unor garanț ii procedurale eficiente pentru
asigurarea privilegiului împotriva auto-incriminării. Prin interogarea de custodie, ne referim la
interogarea iniț iată de ofiț erii de aplicare a legii după ce o persoană a fost dusă în
custodie sau altfel privaț i de libertatea lor de acț iune într-un mod semnificativ.

Instanț a a mai decis că „fără măsuri de protecț ie adecvate, procesul de detenț ie

interogarea persoanelor suspectate sau acuzate de infracț iune conț ine în mod inerent aspecte convingătoare
presiuni care acț ionează pentru a submina voinț a individului de a rezista ș i a-l constrânge să
vorbi acolo unde altfel ar face-o liber.” Prin urmare, un pârât “trebuie să fie avertizat
înainte de orice întrebare, el are dreptul de a rămâne tăcut, că orice spune poate fi
să fie folosit împotriva lui într-un tribunal, că are dreptul la prezenț a unui
avocat, ș i că dacă nu îș i poate permite un avocat, unul va fi numit pentru el înainte de
orice întrebare dacă doreș te.

Curtea Supremă a anulat sentinț a Curț ii Supreme din Arizona în Miranda,

a anulat decizia Curț ii de Apel din New York în cazul Vignera, a anulat
hotărârea Curț ii de Apel pentru al Nouălea Circuit în Westover ș i a confirmat
hotărârea Curț ii Supreme din California în cazul Stewart.

S-a argumentat: 28 februarie, 1 ș i 2 martie 1966

Decis: 13 iunie 1966

5-4

Opinia majoritară redactată de Preș edintele Curț ii Supreme Warren ș i susț inută de judecătorii Black, Douglas,
Brennan ș i Fortas.

Opinia dissententă este scrisă de Judecătorul Harlan ș i susț inută de Judecătorii Stewart ș i White.

Opinie parț ial în disidenț ă scrisă de Justice Clark.

Urmărire
Miranda v. Arizona: După ce condamnarea lui Miranda a fost anulată de către Curtea Supremă,
Statul Arizona l-a judecat din nou. În al doilea proces, mărturia lui Miranda nu a fost
introdus în dovezi. Miranda a fost din nou condamnat ș i condamnat la 20-30
ani de închisoare.

Legea Republicii Nr. 7438 27 aprilie 1992

O LEGE CARE DEFINĂ ANUMITE DREPTURI ALE PERSOANELOR ARESTATE, DEȚINUTE SAU ÎN CUSTODIE
INVESTIGAȚIA CUSTODIALĂ Ș I DATORIILE ARRESTĂRII Ș I REȚINERII
Ș I OFIȚERII DE INVESTIGAȚIE, Ș I OFERIND SANCȚIUNI PENTRU ÎNCĂLCĂRILE ACESTORA

Fie că este adoptat de Senatul ș i Camera Reprezentanț ilor din Filipine în Congres
asambalate

Secț iunea 1. Declaraț ia de Politică. - Politica Senatului este de a aprecia demnitatea fiecărei ființ e umane.
fiind și garantând respectarea deplină a drepturilor omului.

Secț iunea 2. Drepturile persoanelor arestate, reț inute sau aflate sub investigaț ie de custodie; Datoriile
Funcț ionari Publici.–
 (a) Orice persoană arestată, reținută sau aflată sub investigație de custodie va fi în orice moment
asistat de consiliu.

(b) Orice funcționar public sau angajat, sau oricine acționează sub ordinea sa sau în locul său, care
arestează, reține sau investighează o persoană pentru comiterea unei infracțiuni, va informa
ultimul, într-o limbă cunoscută și înțeleasă de el, despre drepturile sale de a rămâne tăcut și de a
să aibă un avocat competent și independent, preferabil ales de el, care să fie în tot.
timpul să fie permis să se consulte în privat cu persoana arestată, reținută sau sub custodie
investigație. Dacă o astfel de persoană nu își poate permite serviciile unui avocat propriu, trebuie să fie
provident cu un avocat competent și independent de către ofițerul de investigare. la wp h eu
1Ÿ

(c) Raportul de investigație a custodiei va fi redactat în scris de ofițerul de investigație,

cu condiția ca înainte ca acest raport să fie semnat sau marcaj cu degetul, dacă persoana arestată sau
persoana reținută nu știe să citească și să scrie, aceasta trebuie citită și explicată corespunzător
el prin consiliul său sau prin consiliul asistiv oferit de ofițerul de investigare în
limbă sau dialect cunoscut de persoana arestată sau reținută, altfel, o astfel de investigație
raportul va fi nul și fără efect de orice fel.

(d) Orice mărturisire extrajudiciară făcută de o persoană arestată, reținută sau aflată în custodie
investigația va fi făcută în scris și semnată de către persoana respectivă în prezența avocatului său sau
în absența acestuia, în baza unei renunțări valide și în prezența oricăruia dintre părinți, mai în vârstă
frați și surori, soția sa, primarul municipiului, judecătorul municipiului, școala districtuală
supervizor, sau preot sau ministru al evangheliei așa cum a fost ales de el; altfel, astfel de extrajudiciare
confesiunea nu va fi admisă ca probă în niciun proces.

(e) Orice renunțare de către o persoană arestată sau reținută în conformitate cu prevederile Articolului 125 din
Codul Penal Revizuit, sau în cadrul unei investigații de custodie, va fi în scris și semnat de astfel de
persoană în prezența consilierului său; altfel, renunțarea va fi nulă și fără efect.
efect.

(f) Orice persoană arestată sau reținută sau aflată sub anchetă custodială va avea dreptul la vizite de către
sau conferințe cu orice membru al familiei sale imediate, sau cu orice medic sau preot sau
ministrul religios ales de el sau de orice membru al familiei sale imediate sau de consiliul său,
sau de către orice organizație națională non-guvernamentală acreditată în mod corespunzător de Comisie
Drepturile Omului ale oricărei organizații internaționale neguvernamentale acreditate corespunzător de către
Biroul Președintelui. "Familia imediată" a persoanei va include soțul sau soția sa,
logodnic sau logodnică, părinte sau copil, frate sau soră, bunic sau nepoată/nepot, unchi sau mătușă
nepot sau nepoată, și tutore sau protejat.

Așa cum este folosit în această lege, "investigația custodie" va include practica de a emite o "invitație" către un
persoană care este investigată în legătură cu o infracțiune pe care se suspectează că a comis-o, fără
prejudiciu față de răspunderea ofițerului "invitat" pentru orice încălcare a legii.

Secțiunea 3. Consiliere asistentă.– Consilierea asistentă este orice avocat, cu excepția celor direct afectați de
cazul, cei însărcinați cu desfășurarea anchetei preliminare sau cei însărcinați cu
procurarea crimelor.

Consilierul asistent, cu excepția avocaților guvernamentali, va avea dreptul la următoarele onorarii;

suma de o sută cincizeci de pesos (P150.00) dacă persoana suspectată este responsabilă
cu infracțiuni minore; la wph eu
1 ©a lf
 suma de două sute cincizeci de pesos (P250.00) dacă persoana suspectată este responsabilă
cu infracțiuni mai puțin grave sau grave;

suma de trei sute cincizeci de pesos (P350.00) dacă persoana suspectată este responsabilă
cu o infracțiune capitală.

Taxa pentru avocatul asistent va fi plătită de orașul sau municipiul unde se află custodia
investigația este efectuată, cu condiția ca, dacă municipalitatea orașului nu poate plăti o astfel de taxă,
provincia care cuprinde o astfel de municipalitate sau oraș va plăti taxa: Cu condiția, că municipalitatea
trezorierul orașului trebuie să certifice că nu sunt disponibile fonduri pentru a plăti onorariile consilierului asistent
înainte ca provincia să plătească aceste taxe.

În absența unui avocat, nicio investigație de custodie nu va fi efectuată și suspectul

o persoană poate fi reținută doar de ofițerul de investigare în conformitate cu dispozițiile articolului
125 din Codul Penal Revizuit.

Secț iunea 4. Clauza de penalizare. - (a) Orice ofiț er public sau angajat care efectuează o arestare, sau orice investigator
oficerul, care nu informează nicio persoană arestată, reținută sau aflată în investigare custodială despre dreptul său
a rămâne tăcut și a avea un avocat competent și independent, de preferință ales de el, va
să suporte o amendă de șase mii de pesos (P6,000.00) sau o pedeapsă cu închisoarea de nu mai puțin de opt
(8) ani, dar nu mai mult de zece (10) ani, sau ambele. Penalitatea incapacității absolute perpetue
se va impune, de asemenea, ofițerului de poliție care a fost anterior condamnat pentru o infracțiune similară
infractiune.

Aceleași penalități se vor aplica unui ofițer public sau angajat, sau oricărei persoane care acționează
la ordinele unui astfel de ofițer de anchetă sau în locul său, care nu reușește să furnizeze o competență și
consilier independent unei persoane arestate, reținute sau aflate sub anchetă custodială pentru
comiterea unei infracțiuni dacă acesta nu își permite serviciile unui propriul avocat.

(b) Orice persoană care obstrucționează, împiedică sau interzice orice avocat, orice membru al
familia imediată a unei persoane arestate, reținute sau aflate sub investigație custodală, sau orice
medic sau preot sau ministru religios ales de el sau de orice membru al său
familia imediată sau prin consiliul său, de a-l vizita și a discuta în privat cu el, sau de la
examinându-l și tratându-l, sau din a-i satisface nevoile spirituale, la orice oră din zi
sau, în cazuri urgente, noaptea va suferi pedeapsa cu închisoarea de nu mai puțin de patru
(4) ani și nu mai mult de șase (6) ani, și o amenda de patru mii de pesos (P4,000.00). la wph eu
1©

În ciuda dispozițiilor secțiunii de mai sus, orice ofițer de securitate cu responsabilitate de custodie
orice reținut sau prizonier poate lua măsuri rezonabile care pot fi necesare pentru
asigură-i siguranța și previne-i evadarea.

Secțiunea 5. Clauza de abrogare. – Legea Republicii nr. 857, modificată, este prin prezenta abrogată.
legi, decrete prezidențiale, ordine executive sau regulamente, sau părți ale acestora care sunt inconsistente
dispozițiile acestei legi sunt abrogate sau modificate în consecință.

Secțiunea 6. Efectivitate. – Această lege va intra în vigoare la cincisprezece (15) zile după publicarea sa în
Monitorul Oficial sau în orice ziare zilnice de circulație generală din Filipine.

Aprobate: 27 aprilie 1992. la wph Eu

1Ÿ
Curtea Supremă a Statelor Unite

Miranda v. Arizona, 384 U.S. 436 (1966)

Miranda v. Arizona

Nr. 759

Disputat pe 28 februarie - 1 martie 1966

Decis pe 13 iunie 1966*

384 U.S. 436

Silabus

În fiecare dintre aceste cazuri, inculpatul, în timp ce se afla în custodia poliț iei, a fost interogat de

ofiteri de poliț ie, detectivi sau un procuror într-o încăpere în care a fost tăiat
de la lumea exterioară. Niciunul dintre acuzaț i nu a fost supus unei proceduri complete ș i eficiente
avertizarea drepturilor sale la începutul procesului de interogare. În toate cele patru cazuri,
întrebările au generat mărturisiri orale, iar în trei dintre ele, declaraț ii semnate ca
ei bine, care au fost admise la procesele lor. Toț i inculpaț ii au fost condamnaț i, ș i toț i
convenț iile, cu excepț ia nr. 584, au fost afirmate în apel.

Detinut:

1. Acuzarea nu poate folosi declaraț ii, fie ele exculpatorii sau inculpatorii,
derivând din întrebările iniț iate de ofiț erii de aplicare a legii după ce o persoană a fost
a fost reț inut sau altfel privat de libertatea de acț iune în orice
mod semnificativ, cu excepț ia cazului în care demonstrează utilizarea măsurilor de protecț ie procedurale eficiente

pentru a asigura privilegiul al Cinci-lea Amendament împotriva auto-incriminării. Pp. 444-491.

(a) Atmosfera ș i mediul interogării în regim de incommunicado aș a cum există

astăzi este în mod inerent intimidant ș i lucrează pentru a submina privilegiul împotriva auto-
incriminare. Cu excepț ia cazului în care se iau măsuri preventive adecvate pentru a dezvălui
compulsia inerentă în medii de detenț ie, nicio declaraț ie obț inută de la
defendantul poate fi cu adevărat produsul alegerii sale libere. Pp. 445-458.

(b) Privilegiul împotriva autoincriminării, care a avut o istorie lungă ș i extinsă

dezvoltarea istorică, este stâlpul esenț ial al sistemului nostru adversarial, ș i
garantează individului "dreptul de a rămâne tăcut, cu excepț ia cazului în care alege să vorbească"
în exercitarea neîngrădită a propriei sale voinț e," în timpul unei perioade de custodie
interogare

437

la fel ca ș i în instanț e sau în timpul desfăș urării altor investigaț ii oficiale. Pp. 458-
465.

(c) Decizia în cazul Escobedo v. Illinois,378 U. S. 478a subliniat necesitatea de protecț ie

dispozitive pentru a face procesul de interogare poliț ienească să fie conform cu dictatele
privilegiu. Pp. 465-466.

(d) În absenț a altor măsuri eficace, următoarele proceduri pentru

privilegiul celui de-al cincilea amendament trebuie respectat: persoana aflată în custodie
trebuie, înainte de interogare, să fie informat clar că are dreptul să rămână
tăcut ș i că orice spune va fi folosit împotriva lui în instanț ă; el trebuie să fie
informat clar că are dreptul de a consulta un avocat ș i de a avea
avocat cu el în timpul interogatoriului, ș i că, dacă este sărăcăcios, un avocat va fi
numit să-l reprezinte. Pp. 467-473.

(e) Dacă individul indică, înainte sau în timpul întrebării, că doreș te să

rămâneț i tăcut, interogatoriul trebuie să înceteze; dacă el afirmă că vrea un avocat,
interogatoriul trebuie să înceteze până când un avocat este prezent. Pp. 473-474.

(f) Acolo unde un interogatoriu este efectuat fără prezenț a unui avocat ș i a
declaraț ia este luată, o grea povară se află pe Guvern pentru a demonstra că
defendantul a renunț at în mod conș tient ș i inteligent la dreptul său la asistenț ă juridică. P. 475.

(g) Acolo unde individul răspunde la câteva întrebări în timpul interogării în custodie,
el nu ș i-a renunț at la privilegiul său ș i poate invoca dreptul său de a rămâne tăcut ulterior.
Pp. 475-476.
(h) Avertizările necesare ș i renunț area necesară sunt, în absenț a unui complet
echivalent eficace, cerinț e preliminare pentru admisibilitatea oricărei declaraț ii, inculpatorie
sau exculpatorii, făcute de un acuzat. Pp. 476-477.

2. Limitările asupra procesului de interogare necesare pentru protecț ia

drepturile constituț ionale ale unei persoane nu ar trebui să provoace o interferenț ă nejustificată cu o
sistem adecvat de aplicare a legii, aș a cum demonstrează procedurile FBI
ș i măsurile de protecț ie oferite în alte jurisdicț ii. Pp. 479-491.

3. În fiecare dintre aceste cazuri, declaraț iile au fost obț inute în condiț ii care
nu a îndeplinit standardele constituț ionale pentru protejarea privilegiului împotriva autoincriminării
incriminare. Pp. 491-499.

98 Ariz. 18,401 P.2d 721; 15 N.Y.2d 970, 207 N.E.2d 527; 16 N.Y.2d 614, 209 N.E.2d
110; 342 F.2d 684, anulat;62 Cal. 2d 571, 400 P.2d 97, confirmat.

G.R. Nr. 179190 20 ianuarie 2009

OAMENII FILIPINELOR,Reclamant-Apelant,
vs.
ALBERTO L. MAHINAY, Acuzat-Apelant.

DECIZIE

CHICO-NAZARIO,J.:

Aceasta este un apel împotriva Deciziei1al Curții de Apel datat 26 octombrie 2006 în CA-G.R. CR
H.C. 00172, afirmând cu modificare Decizia Tribunalului Regional (RTC) din Cebu în
Caz penal nr. CBU-48322 datat 14 ianuarie 2000, găsind pe apelantul acuzat Alberto L.
Mahinay (Mahinay) vinovat dincolo de orice îndoială rezonabilă de crima de viol.

Mahinay a fost acuzat de viol într-o Informație Amendată care stipulează:

Că în ziua de 5 aprilie 1998, în jurul orei 20:00, în Barangay Lawaan II,

Municipiul Talisay, Provincia Cebu, Filipine, și în cadrul jurisdicției Onorabilului
Instanță, inculpatul menționat mai sus, cu intenții obscene și prin forță și intimidare, a procedat atunci
și acolo, cu voință, ilegal și criminal, vor fi și reușesc să aibă cunoștințe carnale despre [AAA], un
minor cu dizabilități mentale, în vârstă de cincisprezece (15) ani, împotriva voinței și consimțământului ei.2

Mahinay a pledat nevinovat. A început procesul.

Acuzarea a prezentat mărturiile Dr. Susan Casinio de la Memorialul Don Vicente Sotto
Centrul Medical, reclamantul privat AAA,3și mama ei BBB. Dovezile despre
pârârea tinde să stabilească următorul curs de evenimente:

Pe 5 aprilie 1998, în jurul orei 20:00, AAA a mers în câmpul de porumb de lângă reședința
ei pentru a
a defeca. O vecină, Sidra, s-a apropiat de ea și i-a spus că Mahinay vrea să vorbească cu ea. Sidra
a tras AAA către casa Sidrei. Mahinay i-a întâlnit chiar lângă casă și l-a forțat pe AAA
în interiorul bucătăriei casei Sidra. În timp ce se afla în bucătărie, Mahinay i-a spus lui AAA că verisul său, Joseph,
a vrut să o curteze. În timp ce spunea asta, Mahinay a început să-i atingă sânii lui AAA. Mahinay apoi a obligat
AAA să se întindă. A scos șorturile și lenjeria ei intimă. AAA a încercat să rupă prinderea lui Mahinay,
care a răspuns strângându-și mai tare priza. Mahinay a amenințat-o că o va ucide, iar acest lucru a împiedicat-o să ...
strigând. Mahinay apoi a violat-o. AAA s-a simțit neputincioasă, iar tot ce a putut să facă a fost să plângă.

Apoi, AAA a mers acasă. La ora 23:00, BBB a ajuns acasă. AAA nu i-a spus lui BBB ce
s-a întâmplat, temându-se că Mahinay o va ucide. Abia cinci zile mai târziu, sau pe 10 aprilie 1998,
BBB a aflat ce s-a întâmplat cu fiica ei, când a fost informată de un tanod din barangay
nume Belbin.

În aceeași zi, BBB l-a adus pe AAA la Centrul Medical Memorial San Vicente Sotto unde
ultimul a fost supus unei examinări fizice. Dr. Nueva Tagalogin l-a examinat pe AAA și a observat că
era o lacerare incomplet vindecată în pozițiile 8 și 5.

Apărarea, pe de altă parte, a prezentat mărturiile lui Mahinay; vecina Sidrei, Rose
Rabadon; și fiica lui Sidra, Rosalina Aboyme. Dovezile apărării aveau scopul de a
stabiliți următoarele:

Pe 5 aprilie 1998, în jurul orei 20:00, Mahinay se afla în casa mătușii sale Remedios Lauron.
nu a putut să vorbească cu AAA în acea noapte. Pe 10 aprilie 1998, mama lui Mahinay i-a spus că el era
fiind acuzat că a împânzit-o pe AAA. El a mers la BBB să întrebe de ce este acuzat astfel, dar
BBB a încercat să-l lovească cu o bucată de lemn. S-a întors la casa lui Lauron, care
i-a recomandat să rămână în casa tatălui său din Tabunok, deoarece BBB a cerut intercesiunea
rudele sale. A aflat despre acuzația de viol când a fost arestat pe 11 martie 1999, în apropierea
podul Tabunok.

În apărarea sa, Mahinay a susținut că BBB a fabricat povești împotriva lui, având în vedere că familia lui AAA și
familia lui nu era în termeni buni din cauza unui incident în care familia anterioară a sunat-o pe cea din urmă
familia patay gutom. Mama lui BBB și Mahinay a avut, de asemenea, un conflict în legătură cu posesia de
un loc pentru vending. AAA i-a spus martorului Rabadon că a fost tatăl vitreg al lui AAA care a violat-o.

Mahinay a mai spus că a fost și o perioadă când familia lui AAA nu era în relații bune.
cu familia Sidra din cauza unui anumit incident de lapidare. Cele două familii de atunci au avut
reconciliat.

Pe 14 ianuarie 2000, RTC a pronunțat sentința sa prin care l-a condamnat pe Mahinay pentru crima de viol.
Partea dispozitivă a Deciziei este următoarea:

DE ACEEA, se pronunță prin prezenta judecata găsind pe inculpatul Alberto Mahinay vinovat dincolo de
îndoială rezonabilă în legătură cu crima de viol și îl condamnă la închisoare pe viață. El este de asemenea
directat să despăgubească [AAA] suma de ₱50,000.00 și o altă sumă de ₱30,000.00 ca și pentru daune morale
daune.

Cu costuri împotriva acuzatului.4

Înregistrările cazului au fost trimise la această Curte pentru revizuire automată. Cu toate acestea, conform.
cu decizia acestei Curți în cazul People v. Mateo,5cazul a fost trimis la Curtea de Apel.
Pe 26 octombrie 2006, Curtea de Apel a pronunțat Decizia prin care a confirmat condamnarea lui Mahinay,
cu modificarea sumei daunelor. Porțiunea dispozitivă a Deciziei stabilește:

PRIN URMARE, hotărârea contestată a instanței de fond este AFIRMATĂ, cu MODIFICAREA

că apelantul-acuzat Alberto Mahinay este prin prezenta obligat să plătească suma de 50.000,00 P ca daune morale
daune.

Costuri de oficiu.6

Mahinay a apelat la această instanță, susținând că este extrem de improbabil să fi comis infracțiunea.
crima de viol deoarece alte persoane erau în casa unde a avut loc presupusul viol.
În plus, Mahinay susține că AAA nu a reușit să ofere o rezistență suficientă împotriva actelor presupuse.
al lui Mahinay. În final, Mahinay susține de asemenea că întârzierea lui AAA de a raporta incidentul mamei ei
era echivalent cu a da consimțământ pentru actul sexual.

Nu suntem convinși.

Jurisprudența dominantă susține în mod uniform că concluziile de fapt ale instanței de judecată, în special atunci când
afirmate de Curtea de Apel, sunt obligatorii pentru această Curtă.7Ca regulă generală, atunci când întrebarea
se ridică întrebarea dacă să credem versiunea acuzării sau pe cea a apărării, procesul
decizia instanței este în general considerată corectă și merită cel mai înalt respect deoarece este mai
competent să concluzionez astfel, având ocazia să observ comportamentul martorilor și
comportamentul pe standul martorilor și modul în care și-au dat mărturiile, și prin urmare
ar putea distinge mai bine dacă astfel de martori spuneau adevărul; tribunalul de primă instanță se află astfel în cea mai bună poziție
a cântări mărturiile contradictorii. În cazul de față,
8
tribunalul a afirmat chiar în mod categoric că
Mahinay "a fost ezitant, neliniștit și evaziv în răspunsurile sale la întrebările adresate de
procuror.

Nu există merit în afirmația lui Mahinay că este extrem de improbabil ca el să fi comis delictul.
crima de viol pentru că alte persoane erau în casa unde a avut loc presupusul viol.
Conform lui Mahinay, AAA însăși a mărturisit că erau și alte persoane prezente când se presupune că a avut loc incidentul.
violența sexuală a avut loc. Acest lucru este înșelător. AAA a declarat clar că persoanele la care se face referire erau în afara
casă în timpul incidentului:

ATTY. PORIO (interogatoriu încrucișat)

Și nu erau oameni în jur în interiorul casei lui Sidra în acel moment?

Copiii erau în afara casei în timp ce amândoi eram în interiorul casei.

Întrebare: Înăuntrul casei, în bucătărie, este corect?

A: Da, doamnă.9

În ambele cazuri, acest Tribunal a observat în numeroase cazuri că pofta nu respectă nici timpul, nici
loc10Răul din om nu are conștiință -- bestia din el nu respectă timpul și locul,
îl conduce să comită viol oriunde, chiar și în locuri unde se adună oameni, cum ar fi în parcuri,
pe marginea drumului, în incinta școlii și în interiorul unei case unde există alți ocupanți. 11

Nici nu găsim merit în insistența lui Mahinay că eșecul AAA de a raporta incidentul imediat
era echivalent cu a da consimțământul pentru presupusa faptă a lui Mahinay. Întârzierea în dezvăluirea comiterii
a violului nu este o indicație a unei acuzații fabricate. Mulți victime ale violului nu se plâng niciodată sau nu depun plângere
acțiuni legale împotriva violatorului, deoarece preferă să suporte în tăcere ignominia și durerea, decât să
dezvăluie rușinea lor lumii sau riscă ca făptuitorul să-și îndeplinească amenințările. 12

Mahinay susține că partea ofensată în cazurile de viol trebuie să fi opus rezistență nu doar în
stadiul inițial al comiterii violului, dar pe întreaga durată în care actul a fost perpetuat asupra
ea. Citând cazul People v. Tapao,13Mahinay susține că AAA ar fi trebuit să se opună până la ultima picătură din ea
putere. Mahinay afirmă că AAA ar fi putut să-l lovească pe Mahinay sau să continue să împingă sau să se lupte pentru
împiedică-l să o forțeze să intre în casă. De asemenea, Mahinay subliniază că, pe baza AAA-ului
depoziție, gura ei nu era acoperită când el se presupune că era deasupra ei, permițându-i să strige pentru
ajutat dacă ar fi vrut, și ar fi fost auzită de persoanele care erau în apropiere.

După cum a argumentat corect apelantul, faptul că AAA nu a strigat sau nu a făcut o plângere când acolo
persoanele aflate în apropiere nu înseamnă că ea nu a fost violată de Mahinay. Funcționarea
mintea umană sub stres emoțional este imprevizibilă; oamenii reacționează diferit în astfel de situații:
unii pot striga; unii pot leșina; unii pot fi șocați în insensibilitate; alții pot fi deschiși
binecuvântează intruziunea lor.14

În plus, mărturia lui AAA a fost lipsită de orice manifestare de consimțământ din partea ei. Pe
contrar, repulsia AAA față de avansurile obscene ale lui Mahinay a fost demonstrată clar:

Q: Apoi după aceea, ce a făcut Berto Mahinay, dacă a făcut ceva?

A: El a continuat să îmi atingă sânii.

A: Atunci care a fost reacția ta când Berto ți-a atins sânul?

A: El a continuat să mă atingă, în ciuda faptului că i-am spus nu.

Apoi ce s-a întâmplat, dacă mai este ceva?

M-a forțat să mă întind, nu vreau, dar tot m-a forțat.

A: Apoi, când ești deja întins, ce a făcut Berto Mahinay, dacă a făcut ceva?

A: El mi-a dat jos pantaloni scurți și chiloții.

xxxx

A: Apoi, după ce Berto Mahinay ți-a dat jos pantaloni scurți și chiloți, nu ai strigat?

A: Am vrut să strig, dar el m-a oprit.

Întrebare: Cum te-a oprit să strigi?

A: Mi-a spus că dacă voi striga, mă va ucide.

A: Ce s-a întâmplat apoi, dacă s-a întâmplat ceva?

A: El și-a introdus partea sa privată în partea mea privată. Am rezistat, dar m-a forțat.
 Nu ai făcut nicio rezistență?

A: Am rezistat, dar el m-a ținut strâns.

Între timp, odată ce penisul lui Berto Mahinay era deja în vaginul tău, ce ai făcut?

A: Când a terminat, am vrut să ies înaintea lui, dar m-a oprit, nu a făcut-o.
vrei să ies.

TRIBUNAL: Apropo, ce ai simțit când organul lui privat era în interiorul tău privat?
organ?

A: Am simțit durere.

TRIBUNAL: Ai sângerat?

Puțin. (Subliniere accentuate.)

15

Tot ce a putut oferi Mahinay împotriva identificării și imputării pozitive de către

punerea în acuzare a fost alibiul său că se afla la casa mătușii sale în momentul incidentului. În sine, apărarea
alibiul este deja considerat în mod inerent slab, deoarece este foarte ușor de inventat.16Alibiul lui Mahinay este,
cu toate acestea, slăbit chiar și mai mult de faptul că singurul martor la presupusa sa prezență la mătușa sa
casa în momentul violului, era el însuși. Niciunul dintre ocupanții casei, nici măcar Mahinay
mătușa, Remedios Lauron, a fost prezentată să depună mărturie că Mahinay a fost, într-adevăr, acolo în momentul
violul presupus. Alibiul trebuie să fie susținut de o coroborare credibilă din partea martorilor neinteresați; și
unde apărarea prin alibi nu este corroborată, este fatal pentru acuzat.17

După cum a mărturisit și Mahinay însuși, el și-a părăsit reședința după ce a fost acuzat de
violând AAA și a rămas în casa tatălui său din Tabunok. Este stabilit că fuga unui
acuzatul este o indicație a vinovăției sale sau a unei minți vinovate.18

În sfârșit, mărturia AAA este susținută de constatările medicului examinator. Este stabilit că
când mărturia victimei despre violul ei este susținută de constatările medicului privind penetrarea,
există suficiente dovezi pentru a concluziona existența recuzitului esențial de carnal
cunoștințe. 19

În ceea ce privește despăgubirile acordate de Curtea de Apel, constatăm că acestea sunt corecte.
acordarea unei despăgubiri civile este obligatorie în cazurile de condamnare pentru viol.20O despăgubire civilă de ₱50,000.00 este
dat automat părții lezate fără nevoie de dovezi suplimentare în afară de comiterea
de viol. În conformitate cu jurisprudența actuală, suma de 50.000,00 ₱ pentru daune morale este
de asemenea, adecvat.21

PRIN URMARE, Decizia Tribunalului de Apel din 26 octombrie 2006 în CA-G.R. CR H.C.
00172 afirmând cu modificări Decizia Tribunalului Regional din Cebu în Caz Penal
Nu. CBU-48322 datat 14 ianuarie 2000, declarându-l pe inculpatul-apelant Alberto L. Mahinay vinovat dincolo de
îndoiala rezonabilă a crimei de viol, este prin prezenta AFIRMAT în întregime. Fără costuri.

Așa s-a hotărât.

MINITA V. CHICO-NAZARIO
Judecător asociat
NE CONCURĂM:

CONSUELO YNARES-SANTIAGO
Judecător asociat
Președinte

MA. ALICIA AUSTRIA-MARTINEZ ANTONIO EDUARDO B. NACHURA

Judecător asociat Judecător asociat

TERESITA J. LEONARDO-DE CASTRO*

Judecător asociat

ATE STAR E

Afirm că concluziile din Decizia de mai sus au fost atinse în consultare înainte ca cazul să fie
îndrumat către scriitorul opiniei Diviziei Curții.

CONSUELO YNARES-SANTIAGO
Judecător asociat
Președinte, a Treia Divizie

CERTIFICARE

Conform Secțiunii 13, Articolul VIII din Constituție și Atestarea Președintelui Diviziei, aceasta
se certifică prin prezenta că concluziile din Decizia de mai sus au fost atinse în urma consultării înainte de
cazul a fost atribuit redactării opiniei Diviziei Curții.

REYNATO S. PUNO
Președinte al Curții Supreme

ÎN BANCĂ

[G.R. Nr. 122485. 1 Februarie 1999]

OAMENII FILIPINELOR, Reclamant-Apelant, v. LARRY MAHINAY Y

AMPARADO, Acuzat-Appelant.

DECIZIE

PER CURIA M.

O încălcare a demnităț ii, purităț ii ș i intimităț ii unui copil care este încă nevinovat ș i
neexpuș la căile plăcerilor lumeș ti este o experienț ă groaznică care nu distruge
nu doar viitorul ei, ci ș i al populaț iei tinere, care în învăț ăturile naț ionale ale noastre
eroi, sunt consideraț i speranț a patriei. Din nou, Curtea se confruntă cu
o altă profanare tragică a demnităț ii umane, comisă nu mai puț in asupra unui copil, care la
vârsta salatei de câteva zile peste 12 ani, încă nu a bătut la porț ile
feminintatea ș i a întâlnit moartea sa prematură ca rezultat al „actului intrinsec rău” de
sexul non-consensual este numit viol. Încărcat cu pedeapsa supremă a morț ii, violul este
o crimă ignominiosă pentru care necesitatea nu este nici o scuză, nici nu există vreo
o altă justificare raț ională în afară de poftă. Dar cei care poftesc nu ar trebui să poftescă.

Curtea citează cu aprobat din Scrisoarea Poporului, faptele narând oribilul

experienț a ș i moartea tragică a unui copil tânăr ș i nevinovat în mâinile sângeroase ale
apelantul, deoarece astfel de fapte sunt susț inute cu abilitate de dovezi în dosar:1*

Apelantul Larry Mahinay a început să lucreze ca băiat de serviciu cu Maria Isip pe 20 noiembrie,
1993. Sarcina sa era să aibă grijă de casa lui Isip, care era în construcț ie, adjacentă.
la fosta ei reș edinț ă situată într-un complex pe strada Dian nr. 4165, Gen. T. de
Leon, Valenzuela, Metro Manila. Dar el a rămas ș i a dormit într-un apartament deț inut tot de...
de Isip, situat la 10 metri de casa neterminată (TSN, 6 septembrie 1995,
pp. 5-10).

Victima, Ma. Victoria Chan, în vârstă de 12 ani, era vecina lui Isip pe Strada Dian.
obişnuia să treacă pe lângă casa lui Isip pe drumul spre şcoală şi să se joace în curtea dinăuntru,
prinderea păsărilor maya împreună cu alț i copii. În timp ce se jucau, apelantul
era întotdeauna pe acolo spălându-ș i hainele. În curtea dinăuntru era un rezervor septice
(TSN, 22 august 1995, pp. 29-31; 6 septembrie 1995, pp. 17; 20-22).

Pe 25 iunie 1995, la ora 8 dimineaț a, apelantul s-a alăturat lui Gregorio Rivera la băut.
spree. În jurul orei 10 dimineaț a, apelantul, care era deja beat, a plecat
Gregorio Rivera a cerut permisiunea lui Isip să iasă cu prietenii săi (TSN,
6 septembrie 1995, pp. 9-11.

Între timp, cumnata lui Isip, Norgina Rivera, care deț inea ș i un magazin cu faț a la strada
în complex, am văzut-o pe Ma. Victoria în acea zi de trei până la patru ori prindând păsări în interior
Casa neterminată a lui Isip în jurul orei patru după-amiaza. Casa neterminată era
la aproximativ 8 metri distanț ă de magazinul lui Rivera (TSN, 18 septembrie 1995, pp. 9-11).

Pe de altă parte, Sgt. Roberto Suni, tot un rezident al străzii Dian, s-a dus la el în-
casa legii între orele 6 ș i 7 seara pentru a suna biroul său cu privire la modificările privind călătoria
al preș edintelui Fidel V. Ramos. Casa socrilor săi era aproape de casa lui Isip. Pe la el
Între drumul său spre casa socrilor, sergentul Suni l-a întâlnit pe apelant pe strada Dian. Chiar aceeaș i
seara, între orele 8 ș i 9, el a văzut-o pe Ma. Victoria stând în faț a porț ii
al casei neterminate (TSN, 27 septembrie 1995, pp. 3-7; 14-17).

mai târziu, la ora 9 seara, apelantul s-a prezentat la magazinul Norgina Rivera pentru a cumpăra
lugaw. Norgina Rivera i-a spus apelantului că nu a mai rămas. Ea observă că
apelantul părea neliniș tit ș i în gânduri adânci. Părul său era dezordonat; el era
bea ș i mergea într-un mod ameț it. Ea a întrebat de ce părea atât de îngrijorat, dar el
nu a răspuns. Apoi a plecat ș i s-a întors la complex (TSN, 18 septembrie,
1995, pp. 4-8; 12-14).

Între timp, Elvira Chan a observat că fiica ei, Ma. Victoria, lipseș te. Ultima dată
a văzut-o pe fiica ei purtând o pereche de pantaloni scurț i albi, o curea maro, o panglică galbenă în păr,
bluză albastră imprimată, chiloț i albi murdari, sando albi pentru femei ș i sandale de cauciuc albastre (TSN,
23 august 1995, pp. 22, 33.
Isip a declarat că apelantul nu s-a prezentat la cină în acea noapte. În următoarea
zi, 26 iunie 1995, la ora 2 dimineaț a, apelantul a urcat într-un jeepney de pasageri
condus de Fernando Trinidad la thetalipapa. Recursantul a coborât la capătul podului
a Autostrăzii de Nord ș i a dispărut ulterior (TSN, 20 septembrie 1995,
pp. 4-9; 27 septembrie 1995; pp. 14-17.

În acea dimineaț ă, în jurul orei 7:30, un anumit băiat a găsit trupul fără viaț ă al doamnei Victoria
în interiorul fosei septice. Băiatul a raportat imediat ceea ce a văzut părinț ilor victimei,
Eduardo ș i Elvira Chan (TSN, 6 septembrie 1995, p. 13).

Cu ajutorul Poliț iei Valenzuela, trupul fără viaț ă al Ma. Victoria a fost recuperat.
din rezervorul septic. Purta o bluză imprimată fără lenjerie intimă. Faț a ei
vânătăi. Rezultatele autopsiei au relevat următoarele constatări:

Cianoza, buze ș i unghii,

Contuzii, zona suprapubică, 6.0 x 3.0 cm, coapsa dreaptă.

Aspect anterior, treimea mijlocie, 4.5 x 3.0 cm.

Contuzii-abrazie pe frunte, 5.0 x 5.0 cm, unghiul ochiului stâng, aspect lateral,
2.5 x 1.5 cm. maxilarul stâng, 13.5 x 7.0 cm. gât, aspect antero-lateral, drept, 2.0 x 1.0 cm.
ș i stânga, 7.0 x 6.0 cm., zona iliacă stângă, 9.0 x 5.5 cm. zona intraclaviculară, stângă, posterioară
aspect, 4.0 x 2.0 cm. zona scapulară, dreapta 4.0 x 4.0 cm. zona subscapulară, stânga, 1.5 x
1,5 cm. zona lombară, stânga 7,0 x 8,0 cm. braț , stâng, aspect posterior, tăia mijlocie, 11.00
x 4.0 cm. coate, dreapta, 4.0 x 3.0 cm. ș i stânga 6.0 x 5.0 cm. antebraț e, stânga, posterior
aspect, rd inferior, 5.2 x 4.0 cm. mana, stanga, aspect dorsal, 0.8 x 0.9 cm. coapse; dreapta
aspect antero-lateral, superior 33 rd, 12.0 x 10.0 cm. aspect anterioară dreapta, partea inferioară 3rd5.0 x
2,0 cm ș i stâng antero-inferior 3 rd, 5,5 x 2,5 cm. genunchi, drept, aspect lateral, 1,5 x 1,0
cm. lateral mallcolum, stânga, 3.0 x 3.5 cm. picior, stânga, aspect dorsal 2.2 x 1.0 cm.

Hematom, frunte ș i scalp, stânga, 3.5 x 3.0 cm.

Hemoragie, interstiț ială, sub semnele unghiilor, gât, subepicardică, subpleurală

hemoragii petechiale.

Hemoragie, subdurală, zona fronto-parietală stângă.

Arbore tracheo-bronș ic, congestat.

Alte organe vizcerale, congestive.

Stomac, conț ine 1/4 orez ș i alte particule de mâncare.

Cauza decesului - Asfixie prin strangulare manuală; Leziune traumatică a capului,

Contributiv.
Himen: înalt, gros cu lacerări complete la orele 4:00 ș i 8:00
poziț ia corespunzătoare feț ei unui ceas cu margini congestonate cu cheaguri de sânge.
18 august 1995; p. 4; Înregistrare, p. 126)

Înapoi în complex, SPO1 Arsenio Nacis ș i SPO1 Arnold Alabastro au fost informaț i
de Isip că servitorul ei, apelantul Larry Mahinay, lipsea. Potrivit ei, a fost
era puț in probabil ca apelantul să dispară pur ș i simplu din apartament, deoarece de fiecare dată când el
s-ar duce afară, de obicei se întorcea în aceeaș i zi sau dimineaț a devreme a
ziua următoare (TSN, 6 septembrie 1995, pp. 6-11-27).

SPO1 Nacis ș i SPO1 Alabastro au fost de asemenea informaț i că un concetăț ean al apelantului a fost
lucrând în fabrica de apancit din Barangay Reparo, oraș ul Caloocan. Au continuat la menț ionata
loc. Proprietarul fabricii le-a confirmat că apelantul a lucrat la
fabrica, dar ea nu ș tia unde se află în prezent. Conaț ionalul apelantului, pe
pe de altă parte, le-a comunicat că apelantul ar putea fi găsit pe strada 8, Grace th

Parc, oraș ul Caloocan (TSN, 14 august 1995, pp. 8-9).

Poliț iș tii s-au întors la locul crimei. La etajul doi al casei

în construcț ie, au recuperat din una dintre camere o pereche de pantaloni scurț i albaș tri murdari
pantaloni, o curea maro ș i o panglică galbenă pentru păr care a fost identificată de Elvira Chan la
aparț ine fiicei ei, Ma. Victoria. De asemenea, au găsit într-o altă cameră o pereche de blu.
papucii pe care Isip i-a identificat ca fiind ai Apelantului. De asemenea, au fost găsiț i în curte, trei
la distanț ă de un braț de fosa septică erau o lenjerie, un portofel din piele, o pereche de
pantaloni lungi murdari ș i o clemă identificate pozitiv de Isip ca fiind bunurile apelantului.
Aceste obiecte au fost aduse la secț ia de poliț ie (TSN, 14 august 1995, pp. 10-13;
18 august 1995, pp. 3-8; 23 august 1995, pp. 21-25.

Un raport de poliț ie a fost pregătit ulterior, inclusiv un bilet de trimitere adresat către
biroul Procuraturii Valenzuela. A doua zi, SPO1 Virgilio Villano a recuperat
lenjeria intimă a victimei din fosa septică (TSN, 23 august 1995, pp. 3-8; 14-17).

După o serie de operaț iuni de urmărire, apelantul a fost în cele din urmă arestat în Barangay
Obario Matala, Ibaan, Batangas. A fost adus la Secț ia de Poliț ie Valenzuela. Pe 7 iulie
7, 1995, cu asistenț a avocatului Restituto Viernes, apelantul a întocmit un extra-
confesiune judiciară în care a povestit în detaliu cum a violat ș i ucis victima.
De asemenea, când apelantul s-a întâlnit faț ă în faț ă cu mama ș i mătuș a victimei, a încredinț at
că nu era singur în violarea ș i uciderea victimei. A arătat spre Zaldy ș i
Boyet ca ș i complicii săi (TSN, 14 august 1995, pp. 13-21).

Astfel, pe 10 iulie 1995, recursantul a fost acuzat de viol cu omor într-un

Informaț ii care citit:2 cräläwveu
rtualeu
bräry

Că la sau în jurul zilei de 26 iunie 1995 în Valenzuela, Metro Manila ș i în cadrul

th

jurisdicț ia acestei Onorabile Curț i a acuzatului mai sus numit, prin mijloace de forț ă ș i
intimidare exercitată asupra persoanei MARIA VICTORIA CHAN y CABALLERO, vârstă
La 12 ani, a minț it atunci ș i acolo cu intenț ie, ilegal ș i criminal, ș i a avut
contact sexual cu MARIA VICTORIA CHAN y CABALLERO împotriva voinț ei ei ș i
fără consimț ământul ei; că cu ocazia agresiunii sexuale menț ionate, persoana numită mai sus
acuzat, a sugruma ș i a strangula a spus MARIA VICTORIA CHAN y CABALLERO ca rezultat de
care, a spus victima, a murit.
Contrar legii.3

la care a pledat nevinovat. După proces, instanț a inferioară a pronunț at o decizie

a condamnat apelantul pentru crima de care era acuzat, condamnându-l la pedeapsa cu moartea
ș i să plătească un total de 73.000,00 P victimelor moș tenitorilor. Partea dispozitivă a procesului
decizia instanț ei stabileș te:

DE ACEEA, găsindu-l pe inculpatul Larry Mahinay y Amparado vinovat dincolo de orice îndoială
Îndoiala cu privire la crima acuzată, el este prin prezenta condamnat la moarte prin electrocution (sic). El este
de asemenea, condamnat să despăgubească moș tenitorii victimei, Ma. Victoria Chan, suma
de P50,000.00 ș i să plătească suma suplimentară de P23,000.00 pentru înmormântare, îngropare ș i
wake-ul victimei.

Să fie trimise imediat în întregime dosarele cazului către Onorabilul

Curtea Supremă pentru revizuirea automată conform Articolului 47 din Revizuita
Codul Penal, aș a cum a fost modificat de Secț iunea 22 a Legii Republicii Nr. 7659.

ASTFEL ORDONAT.4

În urma revizuirii automate de către instanț a de judecată conform Articolului 47 din Codul Penal Revizuit
Cod (RPC), revizuit,5apelantul susț ine că dovezile circumstanț iale prezentate
prin urmărirea penală împotriva sa este insuficientă pentru a dovedi vinovăț ia lui dincolo de orice îndoială rezonabilă

îndoială. În mărturia sa rezumată de instanț a de judecată, apelantul a oferit versiunea sa de

ce s-a întâmplat astfel:

(T)that pe 25 iunie 1995, în jurul orei 9:30 dimineaț a pe strada Dian, Gen. T. de Leon,
Valenzuela, Metro Manila, s-a alăturat lui Gregorio Rivera ș i unui anumit Totoy într-o petrecere de băut
spree. Gregorio Rivera este fratele Mariei Isip, angajatorul apelantului. După
consumând trei cazuri de bere red horse, a fost chemat de Isip să cureț e
jeepney. A terminat de curăț at jeepney-ul la ora 12.00. Apoi a luat prânzul ș i
a făcut o baie. Mai târziu, a cerut permisiunea de la Isip să iasă cu prietenii săi să vadă un
film. De asemenea, a cerut un avans în numerar de 300,00 P (TSN, 16 octombrie 1995, pp. 4-5).

La ora 14:00, apelantul, în loc să iasă cu prietenul său, a optat să

s-au reunit Gregorio Rivera ș i Totoy pentru o altă sesiune de băut. Au consumat o ladă
de bere calugarita. In jurul orei 6 seara, Zaldy, un coleg de muncă, l-a luat pe Gregorio.
Casa Riveras. Au mers la casa lui Zaldy ș i au cumpărat o sticlă de gin. Au terminat.
beau gin în jurul orei 8 seara. După ce au consumat sticla de gin, au ieș it ș i
am cumpărat o altă sticlă de gin de la un magazin din apropiere. Era deja 9 ceasul în
seară. În timp ce erau la magazin, apelantul ș i Zaldy l-au întâlnit pe Boyet. După ce i-au dat
sticlă de gin lui Zaldy ș i Boyet, apelant rămas (TSN, 16 octombrie 1995, pp. 6-7).

Pe drumul său spre casă, apelantul a trecut pe lângă magazinul Norgina Riveras pentru a cumpăra lugaw.
Rivera l-a informat că nu a mai rămas deloc. A ieș it din magazin ș i a continuat să
Apartamentul Isips. Dar pentru că era deja închis, a decis să doarmă la al doilea.
parterul casei neterminate a lui Isip. În jurul orei 10 seara, Zaldy ș i Boyet au sosit purtând
un cadavru. Cei doi au plasat corpul în camera în care apelantul dormea. Ca
apelantul s-a ridicat, Zaldy i-a arătat un cuț it. Zaldy ș i Boyet l-au îndrumat să comită viol.
cadavrul copilului sau ar fi fost omorât. El, însă, a refuzat să urmărească. Apoi,
a fost rugat de Zaldy ș i Boyet să-i ajute să aducă cadavrul la parter.
El a fost de acord ș i a ajutat să arunce corpul în fosă. Atunci, Zaldy ș i Boyet
l-a avertizat că, dacă îl vor mai vedea vreodată, îl vor omorî. La ora 4,
în dimineaț a următoare, a părăsit complexul ș i a mers mai întâi la Navotas ș i apoi la
Batangas (TSN, 16 octombrie 1995, pp. 4-13).

Ulterior, apelantul a fost capturat de ofiț erii de poliț ie în Ibaan, Batangas.

oficialii de poliț ie se pare că l-au adus într-o casă mare undeva în Manila. Acolo,
apelantul a auzit planul ofiț erilor de poliț ie de a-l salva dacă nu ar recunoaș te că el
a fost cel care a violat ș i a ucis victima. Înspăimântat, a executat un proces extra-judiciar
spovedanie. El a pretins că a fost asistat de avocatul Restituto Viernes doar atunci când el
a fost obligat să semneze confesiunea extrajudiciară (TSN, 16 octombrie 1995, pp. 9-11). 6

Fiind un caz de pedeapsă cu moartea, Curtea exercită cea mai mare circumspecț ie în
recenzie asupra acestuia deoarece nu poate exista o miză mai mare ș i o penalitate mai severă xxx
decât încheierea unei vieț i umane.7Pentru viaț ă, odată luată, este ca virginitatea, care odată
păcatele nu pot fi niciodată restaurate. Prin urmare, ca mintea vinovată a apelanț ilor să fie
satisfăcut, Curtea precizează motivele pentru care, având în vedere că documentele nu sunt timide, pentru el să
verifică.

Circumstanț ele dovedite ale acestui caz, atunci când sunt comparate cu propunerea apelantului
scuzele sunt suficiente pentru a susț ine convingerea sa dincolo de orice îndoială rezonabilă,
în ciuda absenț ei oricăror dovezi directe relative la comiterea
crima pentru care a fost urmărit. Absenț a dovezilor directe nu înseamnă neapărat
îl absolvă de orice responsabilitate deoarece conform Regulilor privind probele8ș i în conformitate cu
jurisprudenț ă stabilită9condamnarea poate avea loc pe baza unor dovezi circumstanț iale cu condiț ia ca
se cer următoarele condiț ii:

există mai mult de o circumstanț ă;

2. faptele din care se derivă inferenț ele sunt dovedite; ș i

3. combinaț ia tuturor circumstanț elor este astfel încât să producă o condamnare dincolo de
îndoială rezonabilă.

Pe scurt, pentru ca dovezile circumstanț iale să fie suficiente pentru a susț ine o condamnare, toate
circumstanț ele trebuie să fie consistente între ele, consistente cu ipoteza că
acuzatul este vinovat ș i, în acelaș i timp, inconsistent cu ipoteza că el este
nevinovat ș i cu fiecare altă ipoteză raț ională, în afară de cea a vinovăț iei.10Fapte ș i
circumstanț e consistente cu vinovăț ia ș i inconsistent cu nevinovăț ia constituie dovezi
care, în greutate ș i forț ă probatorie, poate depăș i chiar ș i dovezile directe în efectul său
în faț a instanț ei.11
creläwveu
rtualibrăry

În cazul de faț ă, instanț a de judecată a dat crezare mai multor dovezi circumstanț iale,
care, după o revizuire amănunț ită a instanț ei, este mai mult decât suficient pentru a dovedi vinovăț ia apelanț ilor
dincolo de umbra unei îndoieli rezonabile. Aceste dovezi circumstanț iale sunt următoarele:

PRIMA Martor al acuzării Norgina Rivera, soț ia fratelui lui Maria Isip, proprietara
o casă mare neterminată unde s-a petrecut crima ș i fosa septică unde a fost corpul
Maria Victoria Chan a fost găsită în dimineaț a zilei de 26 iunie 1995, este localizată, categoric
a depus mărturie că în jurul orei 21:00 în seara zilei de 25 iunie 1995, acuzatul Larry Mahinay
era în magazinul ei situat în faț a părț ii compound-ului cumnatei sale Maria Isip
unde se află casa mare neterminată cumpărând tăiț ei de orez (lugaw). A observat că
părul acuzatului era dezordonat, beat ș i mergea în mod sinuos. Că
acuzatul părea neliniș tit ș i pare să gândească profund. Că acuzatul nu a
răspunde la întrebările ei de ce părea îngrijorat, dar a intrat în incintă.

AL DOILEA martor al acuzării, Sgt. Roberto G. Suni, a declarat categoric că în luna iunie
25, 1995 între 6:00 ș i 7:00 seara, pe drumul spre casa socrilor săi, el
met acuzatul Larry Mahinay mergând pe drumul care duce la reș edinț a socrilor săi care
se află la aproximativ 50 până la 75 de metri de casa mare neterminată a Mariei Isip. Că el, de asemenea
am văzut victima Maria Victoria Chan stând la poarta casei mari neterminate a Mariei
Între 8:00 ș i 9:00 în aceeaș i seară.

AL TREILEA martor al acuzării Maria Isip, proprietara casei mari neterminate unde victimele
un corp a fost găsit în interiorul fosei septice, a declarat că inculpatul Larry Mahinay este al ei
domn de casă din 20 noiembrie 1993. Că în dimineaț a zilei de 25 iunie 1995, o duminică,
Larry Mahinay a cerut permisiunea de la ea să plece. Asta după ce a terminat câteva lucruri.
l-a întrebat să facă, acuzatul Larry Mahinay a plecat. Că este obicei din partea lui Larry
Mahinay se va întoarce în după-amiaza aceleaș i zile sau uneori în dimineaț a următoare.
Căderea acuzată a lui Larry Mahinay nu s-a întors până când nu a fost arestat în Batangas pe 7 iulie.
1995.

AL PATULEA Mărturie a procuraturii Fernando Trinidad, un ș ofer de jeepney pasager care efectuează
ruta Karuhatan-Ugong ș i invers, care include strada Diam, Gen. T. de Leon,
Valenzuela, Metro Manila, l-a identificat pe inculpatul Larry Mahinay ca unul dintre
pasagerii care au urcat în jeepney-ul său de pasageri pe 26 iunie 1995 la ora 2:00 dimineaț a
dimineaț a ș i a aterizat pe vârful pasajului de pe Autostrada Nord.

Cincii obiecte personale ale victimei au fost găsite în casa mare neterminată a Mariei
Este un loc în care a fost acuzat Larry Mahinay că a dormit în noaptea incidentului. Acesta este un lucru clar.
indicii că victima a fost violată ș i ucisă în locaț ia menț ionată.

Nu există dovezi că mărturiile martorilor acuzării (sic) au fost fabricate sau

nu a existat niciun motiv pentru ca ei să mărturisească fals împotriva acuzatului. Absenț a
orice dovadă cu privire la existenț a unui motiv necorespunzător susț ine concluzia că nu
un astfel de motiv impropriu există ș i că mărturiile martorilor, prin urmare,
ar trebui să primească întreaga credinț ă ș i credit. (Oameni vs. Retubado, 58585 20 ianuarie 1988 162
SCRA 276, 284; Oameni vs. Ali L-18512 30 octombrie 1969, 29 SCRA 756.

AL Ș ASELEA Acuzat Larry Mahinay în timpul investigaț iei de custodie ș i după ce a fost
informat cu privire la drepturile sale constituț ionale cu asistenț a Atty. Restituto Viernes de la
Biroul Avocaț ilor Publici a făcut declaraț ia sa în mod voluntar, recunoscând comiterea lui
crimă. Mărturia inculpatului Larry Mahinay dată cu ajutorul avocatului.
Restituto Viernes este considerat a fi fost dat liber ș i voluntar. Acuzatul a făcut
nu se plânge autorităț ilor competente de nicio abuz asupra persoanei sale (Oameni vs.
delos Santos L-3398 29 mai 1984; 150 SCRA 311). El nu a informat nici măcar pe
Procurorul de anchetă când a depus jurământul asupra adevărului declaraț iei sale pe 8 iulie 1995 că el
a fost forț at, constrâns sau i s-a promis o recompensă sau indulgenț ă. Că mărturisirea lui abundă
cu detalii cunoscute doar de el. Curtea a observat că un avocat din avocaț ii publici
Ofiț erul Atty. Restituto Viernes ș i, aș a cum a depus mărturie acest Atty. Viernes, el a informat ș i
a explicat inculpatului drepturile sale constituț ionale ș i a fost prezent pe toată durata
darea de mărturie. Că a semnat declaraț ia dată de acuzat. Avocat
de la Biroul Avocaț ilor Publici se aș teaptă să fie atent ș i vigilent pentru a observa orice
neregularitate în modul de investigare ș i condiț iile fizice ale
acuzat. Constatarea post-mortem arată că cauza morț ii este asfixia prin strangulare manuală.
strangulare; Leziune traumatică a capului contribuind la confirmare. Consistent cu
marturia acuzatului că a împins victima ș i că aceasta a lovit capul de masă
iar victima a fost inconș tientă.

Când a intrat în cameră, l-am prins de mână apoi l-am împins, apoi
îț i bagi capul lui în masă. Acolo, a adormit ș i apoi am violat-o.

Nu există dovezi clare de maltratare ș i/sau tortură în formularea declaraț iei. Acolo
nu au fost prezentate certificate medicale de către inculpat pentru a susț ine afirmaț ia sa că a fost
mutilat de ofiț erii de poliț ie.

Neexistând dovezi prezentate pentru a arăta că respectiva mărturisire a fost obț inută ca o
rezultatul violenț ei, torturii, maltratarea, intimidarea, ameninț area sau promisiunea unei recompense sau
nici indulgenț ă nici că ofiț erul de cercetare ar fi putut fi motivat să fabrice
faptele povestite în declaraț ia menț ionată; mărturisirea acuzatului este considerată adevărată, corectă
ș i oferit liber sau voluntar. (Oameni v. Tuazon 6 SCRA 249; Oameni v. Tiongson 6
SCRA 431, Oameni împotriva lui Baluran 52 SCRA 71, Oameni împotriva lui Pingol 35 SCRA 73.

ACUZATUL Ș APTE Larry Mahinay a depus mărturie în instanț ă deschisă că nu a reuș it să intre
apartamentul în care dormea pentru că era deja închis ș i a continuat să
etajul al doilea al casei neterminate ș i a dormit. El a spus că în timp ce dormea Zaldy ș i
Boyet a sosit purtând cadavrul victimei ș i l-a aruncat în camera lui. Că la
vârful unui cuț it, cei doi l-au obligat să întreț ină relaț ii sexuale cu cadavrul, dar el
a refuzat. Că cei doi l-au rugat să-i ajute să arunce cadavrul victimei
în fosa septică de jos. (Tsn pp8-9 16 octombrie 1995). Acest lucru este incredibil ș i
nenatural. Acuzatul Larry Mahinay stă în apartament ș i nu în neterminat
casă. Că a dormit în casa neterminată menț ionată doar în noaptea de 25 iunie 1995
pentru că apartamentul unde stătea era deja închis. Curtea este în impas
cum ar fi ș tiut Zaldy ș i Boyet că el (Larry Mahinay) era la etajul doi al
casă neterminată.

În plus, dacă copilul este deja mort când este adus de Zaldy ș i Boyet în cameră
la etajul al doilea al casei neterminate în care acuzatul Larry Mahinay dormea,
de ce vor aduce Boyet ș i Zaldy cadavrul sus doar pentru a fi eliminat/aruncat
mai târziu în rezervorul de apă uzată situat la parter. Boyet ș i Zaldy pot elimina cu uș urinț ă
ș i au aruncat trupul în fosa septică de unul singur.

Este de asemenea ciudat că corpul fără viaț ă al copilului a fost dus în camera în care
acuzatul Larry Mahinay dormea doar pentru a-l obliga pe acesta din urmă să aibă relaț ii sexuale cu cei morț i
corpul copilului.

Nu avem niciun test pentru adevărul mărturiei umane, în afară de conformitatea acesteia cu afirmaț ia.
cunoaș tere, observaț ie ș i experienț ă. Tot ceea ce este repugnant acestor aparț ine
miraculos. (Oameni vs. Santos L-385 16 Nov. 1979)
OPT Dacă acuzatul nu a comis infracț iunea ș i a fost doar forț at să
a dispus/aruncat corpul victimei în fosa septică, ar fi putut informa pe col.
Maganto, un ofiț er de poliț ie de rang înalt sau doamna reporter care l-a intervievat pe el. A lui
eș ecul ș i omisiunea de a dezvălui acelaș i lucru sunt nenaturale. O persoană nevinovată va reacț iona imediat.
în mod natural ș i emfatic respinge o acuzaț ie de crimă ca o chestiune de conservare ș i
autoapărare ș i ca o precauț ie împotriva prejudicierii sale. Tăcerea unei persoane
prin urmare, în special atunci când este persistent, va justifica o inferenț ă că el nu este
nevinovat. (Oameni împotriva Pilones, L-32754-5 21 iulie 1978).

NOUĂlea Circumstanț a fugii acuzatului indică puternic conș tiinț a sa de

vinovăț ie. El a părăsit locul crimei în dimineaț a devreme după incident ș i nu s-a întors
până a fost arestat în Batangas pe 7 iulie 1995.12

Ghidaț i de cele trei principii în revizuirea cazurilor de viol, adică:13 cräläwveu

rtualeu
brăry

1). O acuzaț ie de viol poate fi făcută cu uș urinț ă; este greu de dovedit, dar mai ...
dificil pentru persoana acuzată, deș i nevinovată, să combată;

2). Având în vedere natura intrinsecă a crimei de viol, unde doar două persoane sunt
în mod obiș nuit, mărturia reclamantului este analizată cu o atenț ie extremă;
și

3). Dovezile acuzării stau sau cad în funcț ie de meritele lor proprii ș i nu pot fi
permise să extragă putere din slăbiciunea apărării.

probele circumstanț iale anterioare stabilesc clar infracț iunea de viol cu

homicid definit ș i sancț ionat conform Secț iunii 335 din Codul Penal Revizuit, ca
modificat de Secț iunea 11, R.A. 7659, care prevede:

Când ș i cum se comite violul. Violenț a sexuală se comite prin a avea relaț ii carnale cu o...
femeie în oricare dintre următoarele circumstanț e.

1.) Prin folosirea forț ei sau intimidării;

2.) Când femeia este privată de raț iune sau în alt mod inconș tientă; ș i

3.) Când femeia are sub doisprezece ani sau este demente.

Crima de viol va fi pedepsită cu închisoare pe viaț ă.

Ori de câte ori se comite crima de viol cu utilizarea unei arme mortale sau de către doi sau
mai multe persoane, pedeapsa va fi reț inerea perpetuă la moarte.

Când, din cauza sau cu ocazia violului, victima a devenit nebună,

pedepș a va fi moartea.

Când se încearcă sau se frustrează o violare ș i se comite o omucidere din cauza sau pe baza
ocazia respectivă, pedeapsa va fi reclusiunea pe viaț ă sau moartea.
Când, din cauza sau cu ocazia violului, se comite o omucidere, pedeapsa
va fi moarte.

Pena de moarte va fi impusă ș i dacă crima de viol este comisă cu oricare dintre
circumstanț ele însoț itoare următoare:

1.) Când victima are sub optsprezece (18) ani, iar infractorul este un părinte,
ascendent
grad civil sau partenerul de drept comun al părintelui victimei.

2.) Când victima se află sub custodia autorităț ilor poliț ieneș ti sau militare.

3.) Atunci când violul este comis în faț a soț ului, părintelui, oricăruia dintre copii
sau alț i ad relatives în cadrul celui de-al treilea grad de consanguinitate.

4.) Când victima este o persoană religioasă sau un copil sub ș apte (7) ani.

5.) Când infractorul ș tie că este afectat de Sindromul Imunodeficienț ei Dobândite

boala Sindromului (SIDA).

6.) Atunci când este comis de orice membru al Forț elor Armate ale Filipinelor sau
Poliț ia Naț ională din Filipine sau orice agenț ie de aplicare a legii.

7.) Când, din cauza sau cu ocazia violului, victima a suferit un păcat permanent
mutilare fizică.14

La momentul comiterii acestui act înfiorător, violul era încă considerat o crimă
împotriva castităț ii,15deș i în conformitate cu Legea Antividării din 1997 (R.A. Nr. 8353), violul a
deoarece a fost reclasificat ca o crimă împotriva persoanelor conform articolelor 266-A ș i 266-B, ș i
astfel, poate fi urmărită penal chiar ș i fără o plângere depusă de partea offesată.

Gravamenul infracț iunii de viol, înainte de R.A. 8353, este congresul sexual cu o
femeie prin forț ă ș i fără consimț ământ.16(Conform noii legi, violul poate fi comis
chiar de către o femeie, iar victima poate fi chiar un bărbat.)17Dacă femeia are sub 12 ani
ani de viaț ă, dovada forț ei ș i consimț ământului devine imaterială18nu doar pentru că forț a este
19
nu este un element al violului sexual prevăzut de lege, dar absenț a unui consimț ământ liber este presupusă atunci când
femeia este sub o astfel de vârstă. Condamnarea se va face, cu condiț ia ca actul sexual
este demonstrat. Dar dacă femeia are 12 ani sau mai mult în momentul în care a fost violată,
în acest caz, nu trebuie dovedit doar primul element al raportului sexual, ci ș i
celălalt element cu care autorii actelor malefice au acț ionat asupra părț ii lezate a fost realizat
trebuie să fie stabilite prin forț ă, violenț ă, intimidare sau ameninț are. Ambele elemente
sunt prezente în acest caz.

Pe baza dovezilor înregistrate, raportul sexual cu victima a fost adecvat

dovedit. Acest lucru este demonstrat din mărturia medicului care a efectuat post
examinare post-mortem pe corpul copilului:

Ș i după aceea, ce alte părț i ale victimei ai examinat?

A: Apoi am examinat genitaliile victimei.

Ș i ce ai descoperit după ce ai examinat organele genitale ale victimei?

A: Hymenul era înalt-gros cu lacerare completă la ora 4:00 ș i 8:00.

poziț ia ș i că marginile erau aglomerate.

Întrebare: Ce ar fi putut cauza lacerarea?

A: În circumstanț e normale, acest lucru ar fi putut fi cauzat de o penetrare a unui

organ.

Întrebare: Aș adar, tăietura a fost cauzată de penetrarea unui organ masculin?

A: Organul masculin adult, domnule.

Eș ti foarte sigur de asta, Domnule Martor?

Sunt foarte sigur de asta.20

În plus, aș a cum poate fi dedus din mărturisirea sa extrajudiciară, apelantul însuș i

a recunoscut că a avut contact sexual cu copilul inconș tient.

15. T: Ce s-a întâmplat în acele momente sau ore?

S: Dorm eu sus la casa lui ATE MARIA, acea casă mare care
făcea, apoi a venit fata. Când a intrat în cameră, a atins
l-am prins de mână ș i l-am împins. Apoi, capul lui a lovit masa. Aș a că,
ea doarme deja, apoi am violat-o.

16. T: Ce purta fetiț a despre care vorbeș ti?

S: Acest ș ort, (indicând către un ș ort alb murdar aș ezat deasupra acestui investigator
tabel. Dovezile subiectului au făcut parte din dovezile recuperate de la locul crimei).

17. T: De ce ai violat fata tânără?

Eh, sunt prea beat. Nu mai ș tiu ce fac.

18. T: Ce aț i băut de aț i băut prea mult?

S: Calul Roș u po at saka GIN.

19. T: În ce loc din casa mare a lui ATE MARIA ai violat fata?

S: Mă aflu în camera de sus.

20. T: Când s-a întâmplat asta ș i la ce oră?

S: Aproape de ora 8:00 seara, în ziua de duminică, nu-mi mai pot aminti ce anume
petsa, basta ziua de duminică.

21. T: Unde s-a întâmplat asta?

S: Sa Diam, Gen. T. de Leon, Valenzuela, M.M.

22. T: Ș tii deja numele fetiț ei pe care ai violat-o?

Nu ș tiu.

23. T: Acum, vreau să-ț i spun că numele fetiț ei pe care o ai

viol ș i asasinat a fost MA. VICTORIA CHAN? Îț i aminteș ti aceasta?

Oho.

24. T: Când te-ai simț it agresată, ai reuș it să te descurci?

S: Naka-isa po.

Vreau să îț i explic ce înseamnă NAKARAOS, pot?

explică-mi asta?

S: Am ejaculat.

26. T: Când ai reuș it, în ce parte a corpului fetiț ei se află organul tău?

Am intrat acolo în organul femeii.

27. T: Ai terminat de a o răni pe MA. VICTORIA CHAN, ce a urmat apoi?

făcut?

L-am tras pe el pe terasă.

28. T: Ce s-a întâmplat cu MA. VICTORIA după ce ai împins-o pe terasă?

L-am pus în poso-negra.

29. T: Unde pot găsi puț ul negru despre care vorbeș ti?

S: Mergem din acel mare acasă a ATE MARIA.

30. T: De ce te-ai gândit să o pui pe MA. VICTORIA în poso-negra?

S: L-am pus doar aici.

31. T: De ce l-ai pus acolo?

S: Mi-e frică.

32. T: De cine îț i e frică?

Îmi este frică de răul pe care l-am făcut, îmi este frică de poliț iș ti.

33. T: Este încă în viaț ă MA. VICTORIA când l-ai pus în poso-negra?

S: Nu ș tiu pentru că atunci când a căzut, l-am pus deja în pozo-negra.

34. T: Când ai comis această crimă, ai avut pe cineva cu tine?

Sunt singur.

35. T: În acele momente sau clipe când o vei agresa pe MA. VICTORIA CHAN, mai este în viaț ă?
Este el mort?

S: Încă sunt în viaț ă.

36. T: Cum l-ai omorât?

L-am dus pe terasă. 21

În dovedirea actului sexual, nu este vorba despre o penetrare completă sau profundă a vaginului victimei;
de fapt, cea mai mică penetrare a organului masculin în organul sexual feminin este suficientă
a consuma actul sexual.22Atingerea simplă de către organul masculină sau
instrument de sex al labiilor pudendum al părț ilor intime ale femeii este suficient
a consuma viol.

Din rănile, contuziile ș i abraziunile suferite de victimă, forț a a fost într-adevăr

angajat pentru a satisface lăcomia carnală. În plus, din relatarea proprie a apelantului, el
a împins victima, determinând-o pe aceasta să-ș i lovească capul de masă ș i să cadă inconș tientă. A fost
a fost în acel moment când a abusat de ea ș i ș i-a satisfăcut pofta lui salace ș i obscenă
dorinț elor. Având în vedere că victima, în momentul invaziei penale, era
inconș tient, s-ar putea concluziona în siguranț ă că ea nu oferise liber ș i voluntar
consimț ământul la umilirea ei, fie înainte fie în timpul actului sexual.

Un alt aspect care este împotriva apelantului este mărturisirea sa extrajudiciară, pe care el o,
cu toate acestea, afirmaț iile au fost executate cu încălcarea dreptului său constituț ional la asistenț ă juridică. Dar al lui
contestaț ia este contrazisă de înregistrări, precum ș i de mărturia avocatului care a asistat,
i-a fost avertizat ș i i s-a explicat dreptul său garantat constituț ional pre-interogatoriu ș i
drepturile de custodie. Aș a cum a depus mărturie avocatul asistent:

Q Ne puteț i spune, vă rog, despre ce a fost acel apel?

Am mers la staț ie, investigaț ia poliț iei împreună cu avocatul Froilan Zapanta ș i
ni s-a spus de ofiț erul de poliț ie Alabastro că un anume Larry Mahinay ar dori să-ș i mărturisească despre
crima de, cred, viol cu omor.
Q Ș i la sosirea în camera de investigare a PNP Valenzuela, cine erau ceilalț i
persoană prezentă?

Un ofiț er de poliț ie Alabastro, domnule, ofiț er de poliț ie Nacis ș i alț i anchetatori în interiorul
camera de interogare ș i părinț ii copilului care a fost presupus violentat.

Întrebare - Ș i când ai ajuns în camera de investigare, ai observat dacă acuzatul

deja acolo?

Acuzatul era deja acolo.

A fost el singur?

Era singur, domnule.

Întrebare: Aș adar, când erai deja în faț a SPO1 Arnold Alabastro ș i a celorlalț i PNP
Ofiț eri, ce v-au spus, dacă au spus ceva?

Ne-au spus împreună cu Atty. Zapanta că acest Larry Mahinay ar dori să se mărturisească.
a infracț iunii cu care e acuzat, domnule.

Apropo, cine a fost Atty. Zapanta?

Superiorul nostru imediat al Oficiului Avocaț ilor Publici.

A fost el de asemenea prezent la începutul perioadei de întrebări ș i răspunsuri pentru acuzat?

Nu mai, domnule, el a mers deja la biroul nostru. Am fost lăsat singur.

Q Dar a văzut-l pe acuzat, Larry Mahinay?

Da, domnule.

Întrebare: Acum, când a plecat avocatul Zapanta, la ce oră a început perioada de întrebări ș i răspunsuri?

Dacă nu mă înș el, pe la 16:05 pe 7 iulie 1995, după-amiaza, domnule.

Ș i când a început această perioadă de întrebări ș i răspunsuri, care a fost primul lucru pe care l-ai
a acț ionat ca avocat asistent al acuzatului?

Mai întâi, am încercat să-i explic dreptul său, domnule, conform constituț iei.

Ce sunt acelea, nu-i aș a?

Că are dreptul să rămână tăcut. Că are dreptul la un avocat propriu.

alegerea ș i că, dacă nu are avocat, un avocat îi va fi numit ș i că el are
dreptul de a refuza să răspundă la orice întrebare care l-ar incrimina.
Întrebare: Acum, după ce am enumerat aceste drepturi constituț ionale ale acuzatului Larry Mahinay, doriț i să
Aminteș te-ț i dacă acest drept constituț ional enumerat de tine a fost redus în scris?

Da, domnule, ș i i-a fost explicat de asemenea, unul câte unul, de ofiț erul de poliț ie Alabastro.

Q Vă arăt acest drept constituț ional despre care aț i spus că a fost redus în scris, va
vei putea recunoaș te acelaș i lucru?

Da, domnule.

Întrebare: Te rog să verifici asta ș i să spui instanț ei dacă este acelaș i document.
ai menț ionat?

Da, domnule, acestea erau drepturile menț ionate reduse în scris.

ATY. PRINCIPE:

Vă rugăm, Onorată Instanț ă, să marcaț i acest document ca fiind Proba A corespunzătoare.

Îț i aminteș ti după ce ai redactat acest drept constituț ional al acuzatului

dacă l-ai întrebat să semneze pentru a recunoaș te sau pentru a se conforma?

Eu am fost cel care l-a întrebat, domnule. A fost ofiț erul de poliț ie Alabastro.

Q Dar ai fost prezent?

Eu eram atunci prezent când a semnat.

Q Există o semnătură în acest drept constituț ional după enumerare, înainte ș i

după ce sunt două (2) semnături, te rog să recunoș ti cele două (2) semnături?

Acestea au fost aceleaș i semnături semnate în prezenț a mea, domnule.

Semnătura cui?

Semnătura lui Larry Mahinay, domnule.

AV. PRINCIPE:

Putem solicita, Domnule Judecător, ca cele două (2) semnături identificate de companero-ul meu să fie
încercuit ș i marcat ca Exibit A-1 ș i A-2.

Întrebare: După ce ai spus că l-ai informat pe acuzat despre dreptul său constituț ional explicându-i
el în filipineză, în dialectul local, care a fost răspunsul acuzatului?

Larry Mahinay a spus că vom continua cu declaraț ia sa.

Care a fost răspunsul?

El a spus Opo.

L-ai întrebat despre realizările sale educaț ionale?

A fost ofiț erul de poliț ie care l-a întrebat.

În prezenț a dumneavoastră?

În prezenț a mea, domnule.

Ș i când a spus sau când a răspuns Opo, a început întrebarea?

Da, domnule.

Am observat în acest Exhibit A că există ș i o renunț are la drepturi, aț i fost prezent ș i dumneavoastră?
când a semnat acest acord?

Da, domnule, am fost de asemenea prezent.

L-ai explicat semnificaț ia această renunț are?

De asemenea, i-am explicat, domnule.

Întrebare în filipineză?

Unu în Tagalog, domnule.

Ș i există, de asemenea, o semnătură după renunț are în filipineză, peste numele tipărit.
Larry Mahinay, Nagsasalaysay, a cui este semnătura aceea?

Acesta este, de asemenea, semnat în faț a mea.

Întrebare: De ce eș ti sigur că aceasta este semnătura lui?

A semnat în faț a mea, domnule.

Întrebare: Ș i imediat mai jos sunt cele două (2) semnături. Prima este atunci când Larry
Mahinay a abonat ș i a jurat, există o semnătură aici, o recunoș ti?
semnătură?

Aceasta este semnătura mea, domnule.

Întrebare: Ș i imediat după prima ta semnătură este o Certificare că ai semnat personal

l-a examinat pe acuzatul Larry Mahinay ș i a depus mărturie că a executat voluntar Extra
Confesiune judiciară, recunoș ti semnătura?

23
Aceasta este de asemenea semnătura mea, domnule. (accentuare furnizată).
Apelantul se apără susț inând că două alte persoane i-au adus cadavrul victimei.
ș i l-a forț at să violeze cadavrul este prea neverosimil. În cuvintele vice-cancelarului
Van Fleet din New Jersey,24 cräläwveu
rtualeu
brăry

Dovezile care trebuie să fie crezute nu trebuie să provină doar din gura unui martor credibil,
dar trebuie să fie credibil în sine - cum ar fi experienț a ș i observaț ia comună a
omenirea poate aproba ca fiind probabil în circumstanț ele date. Nu avem niciun test al
adevărul mărturiei umane, cu excepț ia conformităț ii sale cu cunoș tinț ele, observaț iile noastre ș i
experienț ă. Tot ce este respingător pentru acestea aparț ine miraculosului ș i este în afara
cunoș tinț ă judiciară.

În cele din urmă, toate cele de mai sus se reduc la problema credibilităț ii martorilor. Este stabilit că
regula că constatarea faptelor ș i evaluarea credibilităț ii martorilor este o chestiune
cel mai bine lăsat instanț ei de fond datorită poziț iei sale unice de a fi observat acel evaziv
ș i dovezi incommunicabile ale departamentului martorilor pe banca martorilor în timp ce
depunerea mărturiei, oportunitate care este refuzată instanț elor de apel.25În acest caz, procesul
constatările, concluziile ș i evaluarea mărturiei martorilor sunt primite pe
apel cu cel mai înalt respect,26acelaș i fiind susț inut de dovezi substanț iale pe
înregistrare. Nu a existat nicio dovadă că instanț a ar fi trecut cu vederea sau ar fi ignorat
fapte ș i circumstanț e relevante care, atunci când sunt luate în considerare, ar fi afectat
rezultatul acestui caz27sau a justifica o abatere de la evaluările ș i concluziile
instanț a de mai jos. Absenț a oricărei intenț ii necorespunzătoare sau a vreunei motivaț ii rele din partea principalului

martorii pentru acuzare întăresc cu atât mai mult concluzia că nu există aș a ceva
motive există.28Niciun motiv greș it nu a fost atribuit ofiț erilor de poliț ie care
a declarat împotriva apelantului.

Venind acum la pedeapsă, sentinț a impusă de instanț a de judecată este corectă. Conform
Articolul 335 din Codul Penal Revizuit (RPC), aș a cum a fost modificat de R.A. 7659 când din motive
sau cu ocazia violului, se comite un omor, pedeapsa va fi moartea. Aceasta
crima complexă specială este tratată de lege în aceeaș i măsură ca violul calificat -- adică,
când orice circumstanț ă însoț itoare dintre cele 7 (acum 10) enumerate în lege este invocată
ș i dovedit, în care cazuri, pedeapsa este moartea. În cazurile în care oricare dintre acestea
circumstanț ele sunt dovedite, deș i nu sunt invocate, pedeapsa nu poate fi moartea decât dacă
circumstanț a dovedită poate fi apreciată corect ca o circumstanț ă agravantă în cadrul
Articolele 14 ș i 15 din RPC care vor afecta impunerea penalităț ii corespunzătoare în
conform articolului 63 din RPC. Totuș i, dacă oricare dintre aceste circumstanț e este dovedită
dar nu se poate considera ca o circumstanț ă agravantă conform Articolelor 14
ș i 15, aceeaș i nu poate afecta impunerea sancț iunii deoarece articolele 63 din
RPC, când menț ionează circumstanț ele agravant, se referă la cele definite în Articolele 14 ș i
15. Conform Legii nr. 8353, dacă oricare dintre cele 10 circumstanț e este invocată în
informaț ie/reclamă, poate fi considerat o circumstanț ă calificantă. Dar dacă nu este astfel
presupus, poate fi considerat o circumstanț ă agravantă, caz în care singurul
penalitatea este moartea, sub rezerva dovadei obiș nuite a unei astfel de circumstanț e în ambele cazuri.

Moartea fiind o pedeapsă unică, indivizibilă ș i singura pedeapsă prevăzută de lege pentru
crima de viol cu omor, instanț a nu are altă opț iune decât să aplice aceeaș i regulă
orice circumstanț ă atenuantă sau agravantă care ar fi putut însoț i comiterea
al crimei29în conformitate cu articolul 63 din RPC, astfel cum a fost modificat.30Acest caz de viol
omorul aduce cu sine pedeapsa cu moartea care este impusă în mod obligatoriu de lege
în cadrul importului Articolului 47 din RPC, astfel cum a fost modificat, care prevede:
Pedeapsa cu moartea se va aplica în toate cazurile în care trebuie să fie aplicată sub
legile existente, cu excepț ia cazului în care persoana vinovată are sub optsprezece (18) ani la
timpul comiterii infracț iunii sau este mai în vârstă de ș aptezeci de ani sau când la
apel sau revizuire automată a cazului de către Curtea Supremă, majoritatea necesară
votul nu este obț inut pentru impunerea pedepsei cu moartea, în care cazuri pedeapsa
va fi reț inere perpetuă. (accentul este pus).

Într-o tentativă aparentă, dar futilă, de a scăpa de impunerea pedepsei cu moartea,

apelantul a încercat să îș i schimbe data naș terii pentru a arăta că avea doar 17 ani ș i câteva
luni vechi la momentul în care a comis violul ș i, prin urmare, acoperit de interdicț ia asupra
imposibilitatea de a da o sentinț ă de moarte dacă persoana vinovată are sub optsprezece (18) ani la momentul
comiterea crimei.31Din nou, înregistrarea respinge apelantul pe acest punct
având în vedere că a fost dovedit că avea deja mai mult de 20 de ani când a făcut
actul abominabil.

Conform jurisprudenț ei actuale, o victimă a violului simplu are dreptul la o despăgubire civilă de
cincizeci de mii de pesos (P50,000.00) dar dacă crima de viol este comisă sau efectiv
calificat de oricare dintre circumstanț ele sub care pedeapsa cu moartea este autorizată de
legea amendată, indemnizaț ia civilă pentru victimă nu va fi mai mică de ș aptezeci
cinci mii de peso (P75.000,00).32În plus faț ă de o astfel de despăgubire, ea poate de asemenea să recupereze
daune morale conform articolului 2219 din Codul Civil33într-o astfel de sumă în care instanț a
consideră just, fără a fi necesară pledarea sau dovada temei acestuia.34Civil
Indemnizarea este diferită de acordarea daunelor morale ș i exemplare.35The
cerinț a de dovadă a suferinț ei mentale ș i fizice prevăzută în Articolul 2217 din
Codul Civil este dispensat deoarece se recunoaș te că vătămarea victimelor este în mod inerent
concomitent cu ș i rezultând necesar din crima odioasă a violului pentru a justifica
stabilirea despăgubirii morale.36Astfel, s-a stabilit că o condamnare pentru viol aduce
cu aceasta, acordarea de daune morale victimei fără nevoie de susț inere sau dovadă de
baza acestuia.37 cräläwveu
rtualeu
brăry

Daune exemplare pot fi, de asemenea, acordate dacă comiterea crimei a fost asistată
printr-una sau mai multe circumstanț e agravante conform articolului 2230 din Codul Civil
Cod38după dovada că partea vătămată are dreptul la daune morale, temperate ș i
daune compensatorii.39În circumstanț ele acestui caz, apelantul este responsabil pentru
moș tenitorii victimelor pentru suma de 75.000,00 lei ca despăgubire civilă ș i 50.000,00 lei ca
daune morale.

În cele din urmă, având în vedere pedeapsa severă a morț ii ș i pentru a asigura că dovezile
împotriva ș i acuzaț ii au fost obț inute prin mijloace legale, instanț a, ca gardian al
drepturile oamenilor stabilesc procedura, liniile directoare ș i îndatoririle pe care le are persoana care face arestarea,
ofiterul de reț inere, invitat sau de investigare sau însoț itorii săi trebuie să facă ș i să observe la
timpul efectuării unei arestări ș i din nou în timpul ș i pe parcursul detenț iei
interogare40în conformitate cu Constituț ia, jurisprudenț a ș i Legea Republicii Nr.
7438:41Este vremea să educăm agenț iile noastre de aplicare a legii care neglijează fie prin
ignoranț ă sau indiferenț ă drepturile numite Miranda care deveniseră insuficiente
ș i pe care Curtea trebuie să-l actualizeze în lumina noilor evoluț ii legale:

1. Persoana arestată, reț inută, invitată sau supusă unei anchete în regim de custodie trebuie să fie
informat într-o limbă cunoscută ș i înț eleasă de el cu privire la motivul arestării
ș i trebuie să i se arate mandatul de arestare, dacă există; Toate celelalte avertismente, informaț ii
sau comunicarea trebuie să fie într-o limbă cunoscută ș i înț eleasă de persoana respectivă;

El trebuie să fie avertizat că are dreptul să rămână tăcut ș i că orice declaraț ie pe care o
poate fi folosit ca dovadă împotriva lui;

3. El trebuie să fie informat că are dreptul să fie asistat în orice moment ș i să aibă
prezenț a unui avocat independent ș i competent, de preferinț ă ales de el însuș i;

4. Trebuie să fie informat că, dacă nu are avocat sau nu îș i poate permite serviciile unui
avocat, unul îi va fi furnizat; ș i că un avocat poate fi angajat de orice
persoană în numele său, sau poate fi numită de instanț ă la cererea persoanei
arestat sau unul care acț ionează în numele său;

5. Că, indiferent dacă persoana are sau nu un avocat, trebuie să fie informată că nu
investigaț ia custodială de orice formă nu va fi efectuată decât în prezenț a lui
consiliere sau după ce a fost făcută o renunț are validă;

6. Persoana arestată trebuie să fie informată că, în orice moment, are dreptul să
comunicaț i sau conferiț i prin cele mai rapide mijloace telefon, radio, scrisoare sau
mesager cu avocatul său (fie angajat, fie numit), orice membru al său
familia imediată, sau orice medic, preot sau ministru ales de el sau de oricine altcineva
unul din familia sa apropiată sau de către consilierul său, sau să fie vizitat de/a se conferi cu
organizaț ie non-guvernamentală acreditată naț ională sau internaț ională. Aceasta va fi
responsabilitatea ofiț erului de a se asigura că acest lucru este realizat;

7. El trebuie să fie informat că are dreptul de a renunț a la oricare dintre aceste drepturi, cu condiț ia să fie
făcut voluntar, conș tient ș i inteligent ș i asigură că a înț eles acelaș i lucru;

8. În plus, dacă persoana arestată renunț ă la dreptul său la un avocat, trebuie să fie informată
că trebuie să fie făcut în scris Ș I în prezenț a consilierului, altfel, el trebuie să fie
a fost avertizat că renunț area este nulă chiar dacă insistă asupra renunț ării sale ș i alege să vorbească;

9. Că persoana arestată trebuie să fie informată că poate indica în orice mod la

orice moment sau etapă a procesului în care nu doreș te să fie întrebat cu avertizare
că odată ce face o astfel de indicaț ie, poliț ia nu poate să îl interogheze dacă aceeaș i a avut
nu a început încă, sau interogarea trebuie să înceteze dacă a început deja;

10. Persoana arestată trebuie să fie informată că renunț area sa iniț ială la dreptul de a rămâne
tăcut, dreptul la consiliere sau oricare dintre drepturile sale nu îl împiedică să îl invocă în orice
timpul pe parcursul procesului, indiferent dacă a răspuns sau nu la unele întrebări
sau a oferit unele declaraț ii;

11. De asemenea, el trebuie să fie informat că orice declaraț ie sau dovadă, după cum este cazul,
obț inut prin încălcarea oricăruia dintre cele de mai sus, fie inculpator, fie exculpator, în
întreaga sau parț ial, va fi inadmisibilă ca probă.

Patru membri ai Curț ii, deș i îș i menț in adeziunea la separata

opiniile exprimate în People v. Echegaray42că Legea R.A. Nr. 7659, în măsura în care prescrie
pedeapsa cu moartea este neconstituț ională, totuș i se supune deciziei instanț ei, prin
o votare majoritară, că legea este constituț ională ș i că pedeapsa cu moartea ar trebui
în consecinț ă, va fi impus.

PRIN URMARE, condamnarea apelantului este prin prezenta CONFIRMATĂ, exceptând acordarea de
indemnizaț ie civilă pentru violul odioș itor care este CREȘ TĂ la 75.000,00 lei,
PLUS P50,000.00 daune morale.

În conformitate cu Secț iunea 25 din Legea Republicii nr. 7659, care modifică Articolul 83 din
Codul Penal Revizuit, după finalizarea acestei decizii, să se ț ină cont de dosarele acestei cauze
imediat trimis la Biroul Preș edintelui pentru posibila exercitare a graț ierii
putere.

AȘ A ORDONAT.

Davide, Jr., C.J., Romero, Bellosillo, Melo, Puno, Vitug, Kapunan, Mendoza,
Panganiban, Quisumbing, Martinez, Purisima, Pardo, Buena ș i Gonzaga-
Reyes, JJ., de acord.

Note de subsol:

1
Rollo, pp. 146-154; Memoriul Apelantului depus de Procurorul General, pp. 2-10.

* Sic nu mai este indicat pentru a nu aglomera naraț iunea ș i alte citate din înregistrări ș i transcrierea
Note stenografice (TSN).

2
Informaț ii înregistrate ca Dosar Penal Nr. 4974-V-95 depus înaintea Tribunalului Regional (RTC) din Valenzuela, Metro
Manila.

3
Rollo, p. 8; Înregistrările RTC, p. 2.

4
Decizie datată 25 octombrie 1995, semnată de judecătorul Adriano R. Osorio al Filialei 171 a RTC-ului din Valenzuela; Rollo, p.
130.

5 Articolul 47, Codul Penal Revizuit, astfel cum a fost modificat prin Secț iunea 22, R.A. 7659 prevede: În ce cazuri pedeapsa cu moartea nu va fi aplicată
să fie impusă; revizuirea automată a cazurilor de pedeapsă cu moartea. x x x În toate cazurile în care pedeapsa cu moartea este impusă de instanț ă
tribunal, înregistrările vor fi trimise către Curtea Supremă pentru revizuire automată ș i judecată de către Curte
banc, în termen de douăzeci (20) de zile, dar nu mai devreme de cincisprezece (15) zile după promulgarea hotărârii sau notificarea respingerii
orice cerere de nou proces sau reconsiderare. Transcrierea va fi, de asemenea, trimisă în termen de zece (10) zile de la depunere
de către reporterul stenografic. (Evidentiat)

6
Rollo, pp. 152-154.

7
Oameni v. Galera, 280 SCRA 492.

8 Secț iunea 4, Regulamentul 133, Regulile Revizuite privind Dovezile.

9
Oamenii v. Rivera, G.R. Nr. 117471, 3 septembrie 1998; Oamenii v. Quitorio ș i alț ii, G.R. Nr. 116765, 28 ianuarie 1998;
Oameni v. Berroya, 283 SCRA 111; Oameni v. Abrera, 283 SCRA 1; Oameni v. Doro, 282 SCRA 1; Oameni v. Dabbay, 277
SCRA 432; Oamenii v. Bonola, 274 SCRA 238; Oamenii v. Grefaldia, 273 SCRA 591.

10
Oameni v. De Guia, 280 SCRA 141.
11
Oameni v. Alberca, 257 SCRA 613 citând Oameni v. Abitona, 240 SCRA 335.

12
Rollo, pp. 126-129; Decizia RTC pp. 15-18.

13
Oameni v. Gallo, 284 SCRA (1998) 590.

14 Articolul 335 din Codul Penal Revizuit (RPC), aș a cum a fost modificat prin Legea nr. 7659 ș i apoi modificat prin Legea nr. 8353, a fost
renumerate la Articolele 266-A ș i 266-B din RPC care spune:

Art. 266-A. Viol; Când ș i cum este comis. - Violul este comis -

1.) De un bărbat care va avea cunoș tinț ă carnala de o femeie în oricare dintre următoarele circumstanț e:

a.) Prin forț ă, ameninț are sau intimidare;

b.) Când partea vătămată este lipsită de raț iune sau inconș tientă;

c.) Prin mijloace de manevră frauduloasă sau abuz grav de autoritate; ș i

d.) Când partea vătămată are sub douăsprezece ani sau este dementă, chiar dacă niciuna dintre circumstanț e
menț ionat mai sus să fie prezent.

2.) De către orice persoană care, în conformitate cu oricare dintre circumstanț ele menț ionate în paragraful 1 de faț ă, va comite un act sexual
atac prin introducerea penisului său în gura sau orificiul anal al unei alte persoane, sau orice instrument sau obiect, în organele genitale sau
orificiul anal al unei alte persoane.

Art. 266-B. Penalităț i. Violul sub paragraful 1 al articolului precedent următor va fi pedepsit cu închisoare pe viaț ă.

Ori de câte ori violul este comis cu utilizarea unei arme letale sau de către două sau mai multe persoane, pedeapsa va fi reclusiunea.
perpetua la moarte.

Când din cauza sau cu ocazia violului, victima a devenit nebună, pedeapsa va fi reclusiunea pe viaț ă.
moarte.

Când se încearcă violul ș i se comite o omucidere din cauza sau cu ocazia acestuia, pedeapsa va fi
reclusiune perpetuă la moarte.

Când, din cauza sau cu ocazia violului, se comite omor, pedeapsa va fi moartea.

Pedeapsa cu moartea va fi impusă dacă crima de viol este comisă cu oricare dintre următoarele circumstanț e agravante/înălț ătoare
circumstanț e

1.) Când victima are sub optsprezece (18) ani ș i făptaș ul este un părinte, ascendent, părintele vitreg, tutore,
ruda prin consanguinitate sau afinitate în cadrul celui de-al treilea grad civil, sau logodnicul părintelui victimei;

2.) Când victima se află sub custodia poliț iei sau a autorităț ilor militare sau a oricărei instituț ii de aplicare a legii sau penale;

3.) Când violul este comis în faț a soț ului, părintelui, oricăruia dintre copii sau altor rude din interiorul familiei.
gradul de consanguinitate.

Când victima este un religios angajat într-o vocaț ie sau chemare religioasă legitimă ș i este cunoscut personal ca atare de
infractorul înainte sau în momentul comiterii crimei;

5.) Atunci când victima este un copil cu vârsta sub ș apte (7) ani;

6.) Când infractorul ș tie că este afectat de Virusul Imuno-Deficienț ei Umane (HIV)/Deficienț ă Imună Dobândită
Sindromul (SIDA) sau orice altă boală cu transmitere sexuală ș i virusul sau boala este transmis la victimă;
7.) Atunci când este comis de orice membru al Forț elor Armate ale Filipinelor sau al Poliț iei Naț ionale Filipineze sau de orice lege
agenț ie de aplicare a legii.

8.) Când, din cauza sau cu ocazia violului, victima a suferit mutilări fizice permanente.

9.) Când făptaș ul ș tia despre sarcina părț ii vătămate în momentul comiterii infracț iunii; ș i

10.) Când făptaș ul ș tia despre dizabilitatea mentală, tulburarea emoț ională ș i/sau handicapul fizic al părț ii vătămate la
timpul comiterii crimei.

Violul, conform alineatului 2 al articolului precedent, va fi pedepsit cu închisoare mare.

Ori de câte ori violul este comis cu utilizarea unei arme letale sau de către două sau mai multe persoane, pedeapsa va fi închisoare.
reducerea timpului de detenț ie

Când, din cauza sau cu ocazia violului, victima a devenit nebună, pedeapsa va fi reț inerea temporală.

Când violul este încercat ș i omorul este comis din cauza sau cu ocazia acestuia, pedeapsa va fi reclusiune.
temporal sau detenț ie perpetuă.

Când, din cauza sau cu ocazia violului, se comite omor, pedeapsa va fi reclusiunea pe viaț ă.

Reț inerea temporară va fi impusă ș i dacă violul este comis cu oricare dintre cele zece circumstanț e agravante/calificatoare.
menț ionat în acest articol.

15
Acest caz a avut loc după adoptarea Legii privind Pedeapsa cu Moartea (R.A. Nr. 7659) care a intrat în vigoare pe 31 decembrie 1993.

16 Oameni împotriva lui Philip Tan, Jr. 264 SCRA 425.

17 Articolul 266-A, Codul Penal revizuit, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 8353,

18 Oamenii v. Lagrosa, Jr., 230 SCRA 298; Cele două elemente ale violului penal sunt: (1) că persoana acuzată a avut raporturi carnale
cunoș tinț e despre o femeie; ș i (2) că femeia are sub douăsprezece ani. (Oameni v. Andres, 253 SCRA 751).

19
People v. Abordo, 328 Phil. 80; People v. Oarga, 328 Phil. 395; People v. Ligotan, 331 Phil 98.

20
TSN, 1 septembrie 1995, Dr. Antonio Vertido, pp. 18-19.

21
Sinumpaș a Denunț are a apelantului Larry Mahinay, datată 8 iulie 1995; Înregistrările RTC p. 20.

22
People v. Ligotan, 331 Phil 98; People v. Lazaro, 249 SCRA 234.

23
TSN, 11 august 1995, sesiunea de dimineaț ă, Atty. Restituto Viernes, pp. 6-11.

24
Citat în Daggers v. Van Dyck, 37 N.J. Eq., 130, 132; Vezi de asemenea People v. Cara, 283 SCRA 96.

25
Oameni v. Philip Tan, Jr. 264 SCRA 425.

26
Oameni v. Baccay, 284 SCRA 296; Oameni v. Tenorio, 284 SCRA 420.

27
Oameni v. Dio, 44 SCAD 559; Oameni v. Matrimonio, 215 SCRA 613.

28
Oameni v. Ravanes, 284 SCRA 634.

29
Oameni v. Ramos, G.R. Nr. 129439, 25 septembrie 1998.
30
Reguli pentru aplicarea sancț iunilor indivizibile. În toate cazurile în care legea prevede o singură sancț iune indivizibilă, aceasta
se va aplica de către instanț e indiferent de orice circumstanț ă atenuantă sau agravantă care ar fi putut însoț i
comisia actului. X x x

31 Articolul 47, RPC, astfel cum a fost modificat.

32
Oameni v. Perez, G.R. Nr. 122764, 24 septembrie 1998; Oameni v. Bernaldez, G.R. Nr. 109780, 17 august 1998 citând
Oameni v. Victor y Penis, G.R. Nr. 127903, 9 iulie 1998.

33
Despagubirile morale pot fi recuperate în următoarele cazuri ș i analoge:

x x x

(3) seducț ie, răpire, viol sau alte acte lascive;

x x x

Părinț ii fetei seduse, răpite, violate sau abuzaț i, menț ionaț i la pct. 3 din acest articol, pot de asemenea să recupereze daune morale.
daune.

34
Oameni v. De los Santos, G.R. Nr. 121906, 17 septembrie 1998; Oameni v. Victor y Penis, supra.

35
Oameni v. Prades, G.R. Nr. 127569, 30 iulie 1998 citat în Oameni v. Mostrales, G.R. Nr. 125937, 28 august 1998.

36
Oamenii v. Perez, supra.

37
Oameni v. Bartolome, G.R. Nr. 129054, 29 septembrie 1998, citând Oameni v. Prades, Oameni v. Alfeche, G.R. Nr. 124213
17 august 1998; Vezi de asemenea Articolul 2219(3), Noua Cod Civil.

38
Oameni v. Bernaldez, supra.

39
Oamenii v. Ramos, G.R. Nr. 129439, 25 septembrie 1998; Oamenii v. Tabugoca, 285 SCRA 312.

40
Oameni v. Dicierdo, 149 SCRA 496.

41
Sub R.A. nr. 7438 (O LEGE CARE DEFINĂ ANUMITE DREPTURI ALE PERSOANELOR ARESTATE, RETINUTE SAU SUB CUSTODIE)
INVESTIGAȚ IA, AȘ A CUM Ș I DATORIILE OFIȚ ERILOR DE ARESTARE, RETENȚ IE Ș I INVESTIGARE Ș I
STABILIREA PENALITĂȚ ILOR PENTRU ÎNCĂLCĂRILE ACESTORA) care a intrat în vigoare doar pe 7 iulie 1992, ancheta custodială include
practica de a emite o invitaț ie unei persoane care este investigată în legătură cu o infracț iune de care este suspectată că a comis
angajat.

42
267 SCRA 682 (1997).
3.1 Note: Raid, Capturare, ș i
Caută
DEFINIȚIA TERMENILOR:
A. Capturarea - este o metodă legal sancț ionată la care poliț ia recurge pentru a prinde ș i
capturaț i infractorii în executarea planurilor lor criminale.
B. Instigarea - mijlocul prin care acuzatul este atras în comiterea
infracț iunea de a-l urmări penal. Pe de altă parte, capcana este utilizarea de
astfel de modalităț i ș i mijloace de a prinde sau captura un infractor.

Extras din People vs. Bajo: CAPCANĂ VS. ÎNSTIGARE

Astfel, în instigarea, ofiț erii legii sau agenț ii lor incită, induc, instigă sau atrag un
acuzat de comiterea unei infracț iuni pe care altfel nu ar comite-o ș i nu are nicio
intenț ie de a comite. Dar în capcană, intenț ia sau designul criminal de a comite
infracț iunea acuzată îș i are originea în mintea acuzatului, iar oficialii de aplicare a legii
doar facilitează capturarea criminalului prin folosirea de trucuri ș i scheme; astfel,
acuzatul nu poate justifica comportamentul său.
În instanț ă, unde autorităț ile de aplicare a legii acț ionează ca co-principali, acuzatul va trebui să fie
achitat. Dar capcana nu poate împiedica urmărirea penală ș i condamnarea. Aș a cum s-a spus,
instgaton este o "capcană pentru cei nevinovaț i ș i neatenț i," în timp ce învinuirea este o "capcană pentru cei nevinovaț i."
criminal nepregătit.
Operaț iunile de tip buy-bust ș i solicitările de tip decoy sunt forme valide de înscenare: Oameni vs. Bajo.

O operaț iune de tip buy-bust a fost recunoscută în această jurisdicț ie ca o formă legitimă de
capturarea vinovatului. Este distinctă de investigare în sensul că acuzatul care este
altfel, fără a fi predispus să comită crima, este atras sau determinat sau convins să o facă
comiterea crimei. Deș i capturarea este legală, Instgaton nu este.
Ca o regulă generală, o operaț iune de tip buy-bust, considerată o formă de capcană, este valabilă
mijloace de arestare a încălcătorilor Legii Republicii Nr. 9165. Este o modalitate eficientă de
îndepărtarea infractorilor în flagrant în timpul comiterii unei crime. Într-o operaț iune de cumpărare-capture,
ideea de a comite o crimă provine de la infractor, fără ca cineva să inducă sau
îndemnându-l să comită infracț iunea.

Actul unui ofiț er de poliț ie de a solicita droguri de la acuzat în timpul unei operaț iuni de cumpărare-capture, sau
ceea ce este cunoscut sub denumirea de "solicitare deghizată" nu este interzisă de lege ș i nu face ca
invalid operaț iunile de achiziț ie-vânzare. Vânzarea de contrabandă este un fel de infracț iune de obicei
angajat, iar solicitarea furnizează dovezi ale comportamentului infracț ional al criminalului. În
O "solicitare de simulare" nu este echivalentă cu inducerea sau instigarea. Oamenii v. Sta.
Maria
CERINȚE DE COORDONARE ÎN TIMPUL ÎNCHIDERII (BUY-BUST)
OPERATIUNI): Manualul revizuit PNP privind operaț iunile ș i investigaț iile anti-droguri ilegale

1. Unită ț i PNP, înainte de orice opera ț iuni antistupfiante, vor trebui, pe cât posibil,
colaborare cu Agenț ia Naț ională Antidrog a Filipinelor

„În măsura în care este practic”, aș a cum este stabilit în Secț iunea 86, IRR, RA 9165, înseamnă că anterior
coordonarea cu PDEA poate fi efectuată, practicată sau realizată atunci când este fezabil ș i
posibil să fie efectuat. Cu toate acestea, admite excepț ii. Următoarele cazuri,
printre altele, sunt considerate a nu fi practici pentru coordonarea anterioară:
a. În locuri îndepărtate unde coordonarea nu este posibilă;
b. Când coordonarea va compromite vieț ile operativilor de poliț ie, informatorilor ș i
martori, implicaț i în
operaț iuni anti-droguri ilegale;
c. Când coordonarea va prejudicia apprehensionarea suspecț ilor de droguri ș i confiscarea
droguri ilegale ș i Precursorii Controlaț i ș i Substanț ele Chimice Esenț iale (CPEC-uri);
d. Când coordonarea anterioară va compromite întreaga operaț iune de poliț ie.

2. În orice caz, unităţile PNP de combatere a drogurilor ilegale vor coordona/informa PDEA despre ant-
operaț iuni cu droguri ilegale în termen de 24 de ore de la momentul arestării efective a
suspecț i sau confiscarea acestor droguri ș i substanț e, precum ș i a ustensilelor ș i transportului
echipamente utilizate în activităț i ilegale implicând droguri ș i/sau substanț e ilegale ș i vor
întreț ineț i periodic PDEA-ul la curent cu situaț ia cazurilor implicând respectivele droguri ilegale
operatiuni (Sectiunea 86 (a) IRR RA 9165).
PLANIFICARE Ș I PREGĂTIRE:

Toate operaț iunile trebuie să fie precedate de o planificare ș i pregătire adecvată

asigurarea urmăririi penale cu succes a cazurilor, respectarea drepturilor
suspecț i, siguranț a elementelor de operare ș i securitatea ș i integritatea
obiecte/ dovezi confiscate.
Fără a sacrifica securitatea operaț ională, coordonarea trebuie efectuată cu local
Unităț i de poliț ie în zona de operaț iune pentru a preveni orice posibilă confruntare în
 consonanț ă cu Regula 5 (Coordonarea între unităț i) a PNP revizuit
Proceduri operaț ionale.
Niciun personal PNP nu va fi autorizat să conducă o acț iune planificată împotriva drogurilor ilegale
operaț iune, cu excepț ia cazului în care el este membru al unei Unităț i Antidrog.

CONDUCEREA OPERAȚIUNII

Orice suspect arestat va fi informat cu privire la DREPTURILE SALE CONSTITUȚ IONALE

(Eu/noi suntem ofiț eri de poliț ie. Eu/noi te arestăm pentru încălcarea Legii RA 9165.
sunteț i informat prin prezenta că aveț i dreptul de a rămâne tăcut. Orice lucru care
spui că poate fi folosit împotriva ta sau în favoarea ta în orice instanț ă de judecată. Ai
dreptul de a avea un avocat la alegerea ta, iar dacă nu îț i poț i permite unul, tu
vei fi furnizat cu un avocat care să te asiste. Poț i renunț a la toate aceste drepturi în
prezenț a unui avocat ș i scrierea. Înț elegi aceste drepturi?)

Suntem agenț i ai legii, te arestăm pentru încălcarea Legii Republicii 9165.

Te informăm că ai dreptul să taci sau să ignori.
Orice ai spune poate fi folosit împotriva ta în orice instanț ă.
Ai, de asemenea, dreptul de a-ț i alege un apărător ș i dacă nu
talentul, acesta îț i va fi oferit. Înț elegi asta?
În cazurile în care suspecț ii arestaț i sunt cetăț eni străini sau persoane cu dizabilităț i
simț uri, Ofiț erii de Poliț ie trebuie să-i informeze despre drepturile lor într-un mod înț eles de
ei sau printr-un interpret, dacă este posibil.
C. Raid - Un raid este o invazie surpriză a unei clădiri sau a unei zone. Scopul unui raid este de obicei
efectuaț i o reț inere; obț ineț i dovezi ale activităț ii ilegale prin surprinderea infractorilor
în flagrant delict; sau Recuperarea bunurilor furate

Baza juridică a raidului

O percheziț ie trebuie să fie legală, având baza în un proces legal ș i să fie efectuată legal. Acest lucru va
fie în forma unui mandat de percheziț ie sau mandat de arestare. Raidul poate fi în urmărirea unei
persoana care se crede în mod rezonabil că este vinovată de o infracț iune gravă ș i când se ș tie că infracț iunea
a fost comisă.
COORDONARE ÎNAINTE DE CONDUCEREA RAIDULUI
Este imperativ ca imediat înainte de executarea unui mandat de percheziț ie, liderul echipei
ar trebui să vă asiguraț i că se face o coordonare adecvată cu comandantul poliț iei locale
staton având jurisdicț ie asupra proprietăț ii ț intă. Partea coordonatoare va informa
staț ia locală că echipa lor desfăș oară o operaț iune în zona lor. Acest gest de
coordonarea este o manifestare a curtoaziei ș i o măsură de siguranț ă pentru a evita
posibilitatea unei întâlniri greș ite.
CERINȚE DE BAZĂ ÎN DESFĂȘ URAREA UNUI RAID
În general, toate operaț iunile poliț iei (arestare, percheziț ie, căutare ș i confiscare, punct de control etc.) vor fi
derulat:

Cu un vehicul de poliț ie marcat; Excepț ia de la această regulă este atunci când se foloseș te un vehicul marcat
vehiculul poliț iei va periclita siguranț a echipei de raid ș i va afecta semnificativ
succesul operaț iei.
Preferabil condus de un Ofiț er Comisionat;
Cu personal în uniformă de poliț ie adecvată (Regula 3, Proceduri operaț ionale PNP)

NU în RAID

Nu lua ș anse inutile.

Nu subestimaț i abilitatea sau curajul subiectului(-elor)
Nu atacaț i când nu sunteț i pregătiț i corespunzător.
Nu pune în pericol vieț ile celor din jur.
Nu folosiț i personalul de poliț ie care nu se cunoaș te bine între ei.
Nu uita măș tile de gaz când foloseș ti gaz lacrimogen.
Nu fiț i inutil de violent pe subiect(e).
Nu trage decât dacă este foarte imperativ.
Nu atingeț i dovezile decât dacă sunt văzute de martori sau de proprietar sau
ocupant al locului.

D. Căutare ș i confiscare
Căutarea este un examen al persoanei, casei, documentelor sau bunurilor unei persoane, sau altor
clădiri ș i locaț ii pentru a descoperi contrabandă sau dovezi de vinovăț ie care să fie folosite în
procurarea unui act criminal.
Sechestrare – este confiscarea bunurilor personale în baza unei autorizaț ii de percheziț ie emisă pentru
scop. Un mandat de percheziț ie poate fi emis pentru căutarea ș i confiscarea următoarelor
proprietăț i personale
a. Obiectul faptei penale;
b. Bunuri furate sau sustrase ș i alte venituri sau fructe ale infracț iunii; sau
c. Folosit sau destinat să fie folosit ca mijloc de comitere a unei infracț iuni.

Baza constituț ională

Dreptul oamenilor de a fi în siguranț ă în persoanele, casele, documentele ș i bunurile lor împotriva
cercetările ș i sechestrările nejustificate de orice natură ș i în orice scop vor fi
inviolabil. Niciun mandat de percheziț ie sau mandat de arestare nu va fi emis decât în baza unei cauze probabile
a fi determinat personal de către judecător după examinarea sub jurământ sau afirmaț ie a
reclamantul ș i martorii pe care îi poate prezenta, descriind în mod particular locul la
să fie căutate ș i persoanele sau lucrurile care trebuie confiscate. [Secț iunea 2, Articolul III, 1987]
Constituț ie
REGULĂ GENERALĂ:
TREBUIE SĂ EXISTE UN MANDAT DE CĂUTARE: Un mandat de căutare este o ordonanț ă scrisă emisă
în numele poporului filipinez, semnat de un judecător ș i îndreptat către o pace
oficer, ordonându-i să caute bunuri personale descrise acolo ș i să aducă
în faț a instanț ei. (Sec 1, Regula 126)
CERERE PENTRU MANDAT DE CĂUTARE
Ș efii Agenț iei vor aproba personal toate cererile pentru Ordine de Căutare
caută locuri ș i lucrurile care urmează să fie confiscate pentru a fi descrise în mod special acolo.
cererea va fi înregistrată într-un caiet de sarcini. Cererea va indica de asemenea
următoarele date

Birou care solicită un mandat de percheziț ie;

Numele ofiț erului-solicitant;
Numele subiectului, dacă este cunoscut;
Adresă/locuri care trebuie căutate;
O declaraț ie specifică a lucrurilor/articolelor care urmează a fi confiscate;
Schita locului care trebuie căutat.

CĂUTĂRI VALIDE FĂRĂ MANDAT

Regula generală este că un mandat judiciar trebuie obț inut mai întâi în mod corespunzător înainte de percheziț ie ș i
percheziț ia poate fi efectuată. Singurele cazuri permise în care o căutare poate fi
efectuate fără un mandat sunt:
a. Când există consimț ământ sau renunț are. Pentru a fi o renunț are valabilă, dreptul trebuie să existe, proprietarul
trebuie să fie conș tient de un astfel de drept ș i trebuie să aibă o intenț ie de
renunț ă la ea.
b. Când dovezile ce urmează a fi confiscate sunt în "viziune clară". Descoperirea dovezilor trebuie să fie
inadvertent sau neintenț ionat.
c. Căutări vamale sau căutări efectuate la aeroporturi/porturi maritime pentru colectarea dărilor.
căutarea fără mandat este permisă din cauza urgenț ei.
d. Căutarea vehiculelor în miș care poate fi efectuată fără un mandat deoarece ar fi
impracticabil să obț ii un mandat înainte de a te angaja în „urmărirea fierbinte.”
e. Percheziț ii de rutină efectuate în interesul securităț ii naț ionale, cum ar fi controalele de frontieră
sau puncte de control.

f. Oprire ș i percheziț ie sau oprire ș i verificare, unde percheziț ia precede arestarea ș i este permisă
pe baza unei suspiciuni rezonabile.
g. Percheziț ie incidentală unei arestări legale. O persoană arestată legal poate fi percheziț ionată pentru
arme periculoase sau orice altceva care ar putea fi folosit pentru a dovedi comiterea unei infracț iuni
fără un mandat de percheziț ie. (Sec 12, Regula 126)

h. Căutarea navelor – Căutarea navelor ș i aeronavelor din cauza mobilităț ii acestora ș i a

uș urinț a relativă în a scăpa de jurisdicț ia statului (Roldan vs. Arca, 65 SCRA 336).
i. Circumstanț e Exigente – Judecătorul Reynato Puno a propus această excepț ie ca o captură generală
categorie care ar învălui o serie de situaț ii diverse în care apare o urgenț ă
face obț inerea unui mandat de percheziț ie impracticabil, inutil, periculos sau ne necesar