INTRODUCERE

Rămâi
Atunci când efectuezi o scădere, este necesar să verifici dacă substractul este mai mare decât minuendul, deoarece în caz contrar

Afirmativ, trebuie să se adune baza la minuend înainte de a efectua scăderea a două cifre de o.
coloană oarecare. Odată începută operaț ia de scădere când la minuend se adaugă
bază, atunci substrahendul coloanei din stânga următoare trebuie să i se adauge 1 înainte de a face
compararea între minuend ș i subtrahend.

Diviziune

Se ș tie că împăr ț irea implică opera ț iuni de scădere ș i multiplicare, a ș a că este mai
complicată decât cele trei operaț ii aritmetice anterioare. În acest caz, ceea ce se recomandă este
folosi ceea ce se cunoaș te sub numele de diviziune dezvoltată, care permite realizarea întâi a înmulț irii
ș i apoi scăderea, deoarece altfel încercarea de a realiza atât înmulț irea cât ș i
rămâne într-un sistem numeric cu care nu este familiarizat ar putea fi foarte complicat.
 RESTA DE NUMERE BINARE
Tehnica scăderii în binar este, din nou, la fel ca aceeaș i operaț ie în sistemul decimal.
Dar este bine să revizuim operaț ia de scădere în zecimal pentru a înț elege operaț ia binară, care
es mai multsencilla. Los termeni ce intervin în la resta se
se numesc minuendo, scăzând ș i diferenț ă.

- 0 1

0 0 1

1 1+1 0

Scăderile 0 - 0, 1 - 0 ș i 1 - 1 sunt evidente:

0–0 = 0

1–0 = 1

1–1 = 0

La restă 0 - 1 se rezolvă, la fel ca în sistemul decimal, luând o unitate împrumutată de la

poziț ia următoare: 10 - 1, adică, 210–110 = 1. Această unitate împrumutată trebuie returnată, adunând-o,
la poziț ia următoare. Să vedem câteva exemple:

111–101 = 010 710–510 = 210

10001–01010 = 00111 1710–1010 = 710

11011001–10101011 = 00101110 21710–17110 = 4610

111101001–101101101 = 001111100 48910–36510 = 12410

Exerciț iul 2:

Efectuează următoarele scăderi de numere binare ș i verifică rezultatele convertindu-le în

sistem decimal

111011 - 110

11000110

1010111 - 11011–10011
Cu toate că procedura de scădere este simplă, este uș or să te confunzi. Avem
interiorizat sistemul decimal ș i am învăț at să scădem mecanic, fără a ne opri la
a gândi la semnificaț ia răsucirii. Pentru a simplifica scăderile ș i a reduce posibilitatea de a comite
erorile au mai multe soluț ii:

Împărț iț i numerele lungi în grupuri. În următorul exemplu, vedem cum se împarte o scădere
largă în trei scăderi scurte:

100110011101 1001 1001 1101

010101110010 0101 0111 0010

010000101011 0100 0010 1011

Calculând complementul la doi al scăzutului

Complement la doi

Complementul la doi al unui număr N, compus din n biț i, se defineș te ca:

C2N = 2n–N

Să vedem un exemplu: să luăm numărul N = 1011012, care are 6 biț i, ș i să-i calculăm
complement la doi:

N = 4510 n = 6 26 = 64 y, prin urmare: C2N = 64–45 = 19 = 0100112

Exerciț iul 3:

Calculează complementul la doi al următoarelor numere:

11001, 10001011, 110011010

Complementul la unu

Complementul la unu al unui număr N, compus din n biț i, este, prin definiț ie, o unitate
mai mic decât complementul la doi, adică:

C1N = C2N - 1
y, din acelaș i motiv:

C2N = C1N + 1

Să calculăm complementul la unu al aceluiaș i număr din exemplul anterior:

fiind N = 101101, iar complementul său la doi C2N = 010011

C1N = C2N–1 = 010011–000001 = 010010

010010

Dă senzaț ia că calcularea complementului la unu nu este decât o formă elegantă de

a se complica viaț a ș i că nu va fi mai simplu să scădem folosind complementul la doi, deoarece
procedura de calculare a complementului la doi este mai dificilă ș i mai laborioasă decât însăș i scăderea.
Dar este mult mai simplu decât pare.

În realitate, complementul la unu al unui număr binar este numărul rezultat din inversarea
UNOS ș i CEROS din acest număr. De exemplu, dacă:

N = 110100101

obț inem complementul său la unu prin inversarea zerourilor ș i unu-lor, rezultând:

001011010
iar complementul său la doi este:

C2N = C1N + 1 = 001011011

Este foarte uș or!

Să vedem un alt exemplu de calcul al complementelor. Să fie:

N = 0110110101

Complementul la unu este:

1001001010

iar complementul la doi este:

1001001011
Restar în binar folosind complementul la doi

Y, în sfârș it, vom vedea cum facilitează complementul scăderea. Scăderea binară a două numere
poate fi obț inut prin adăugarea la minuend a complementului la doi al scăzătorului.

exemple:

Primul exemplu:

Să facem următoarea scădere, 91–46 = 45, în binar:

1011011–0101110 = 0101101

Are vreo dificultate, când se acumulează transporturile la restul următor. Dar aceasta însăș i
scăderea poate fi realizată ca o adunare, utilizând complementul la doi al scăzutului:

1011011 + 1010010 = 0101101

În rezultatul sumei ne rămâne un bit, care se overflow-ează pe partea stângă. Dar, cum
numărul rezultat nu poate fi mai lung decât minuendul, bitul rămas se dispreț uieș te.

Al doilea exemplu:

Să facem această altă scădere, 219–23 = 196, folosind complementul de doi:

21910 = 110110112,
2310 = 000101112
11101001

Rezultatul scăderii va fi: 11011011 + 11101001 = 111000100

Y, dispreț uind bitul care se varsă spre stânga, ajungem la rezultatul corect:

110001002 = 19610
 DIVIZIA NUMERELOR BINARE
La fel ca în produs, împărț irea este foarte uș or de realizat, pentru că nu sunt posibile în cât.
alte cifre decât UNU ș i ZERO.

Să considerăm următorul exemplu, 42: 6 = 7, în binar:

Se încearcă împărț irea dividendului la divizor, începând prin a lua acelaș i număr pentru ambele
cifre (100 împărț it la 110, în exemplu). Dacă nu poate fi împărț it, se încearcă împărț irea luând un digit
mai mult (1001 împărț it la 100).

Ș i dacă împărț irea este posibilă, atunci, divizorul va putea fi conț inut doar o dată în dividend.
a spune, prima cifră a coeficientului este un UNU. În acest caz, rezultatul înmulț irii divisorului
por 1 este este propriu divisor. Scădem cifrele din dividendele divisorului ș i coborâm cifra următoare.

Procedeul de împărț ire continuă exact ca în sistemul decimal.

Exerciț iul 5:

Fă următoarele împărț iri binare. La final, verifică rezultatele făcând

diviziuni în sistemul decimal:

10110101000101: 1011

10011
 RESTA DE OCTALE
Se realizează în același mod ca în sistemul decimal, singura diferență
este că atunci când se „cere cifre” numărul de lângă, trece la
columna din dreapta ca 8, apoi se adună acel 8 cu numărul care
"a solicitat" cifra și se continuă cu operațiunea. Când al doilea număr
(sustraendo) este mai mare decât primul (minuendo) rezultatul (diferență)
va fi negativ.
DIVIZIUNE DE OCTALE
 RESTĂ DE HEXADECIMALE
Cum putem face scăderea a două numere hexazecimale folosind complementul la 15. Pentru
Atunci va trebui să adunăm la minuend complementul la cincisprezece al scăzutului ș i, în final,
sumaț i bitul de overflow (bitul care se descurcă).

EXEMPLE
 DIVIZIAREA HEXADECIMALĂ
Împărț irea se efectuează la fel ca în sistemul decimal ș i se realizează direct în
aceeaș i bază a sistemului octal sau hexadecimal. Cu toate acestea, se poate obț ine de asemenea
previamente la conversie în binar ș i a proceda, ca în cazul anterior, să o realizăm în binar;
ș i apoi să transforme din nou rezultatul în sistemul numeric original.

Baza hexadecimală este formată din 16 elemente:

0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, A, B, C, D, E, F
unde
10
Sistemul hexazecimal este poziț ional ca al nostru în baza 10
Dacă ai o împărț ire, poț i încerca să transformi numerele în baza 10 ș i să împarț i,
96A = A * 16⁰ + 6 * 16¹ + 9 * 16² = A+96+2304=10+96+2304=2410
Cum F = 15