Republica Filipinelor

Departamentul pentru Educaț ie

Regiunea I
DIVIZIA Ș COLILOR DIN ILOCOS NORTE

Biologie Generală 2
Trimestrul 3 – Modulul 2:
Istoria Vieț ii pe Pământ
& Mecanismele de
Evoluț ie

MELC: Descrie trăsăturile generale ale istoriei vieț ii

pe Pământ, inclusiv datele acceptate în general ș i
secuenț a cronologiei geologice ș i caracteristicile
al grupurilor majore de organisme prezente în această perioadă
perioade(STEM_BIO11/12-IIIc-g-8)

Explicaț i mecanismele care produc schimbări în

populaț ii din generaț ie în generaț ie (de exemplu, artificial
selection, natural selection, genetic drift, mutation,
recombinare
(STEM_BIO11/12-IIIc-g-9)

Pregătit de:
JOHNVER F. CURAMENG
Liceul Naț ional Solsona
 Ce trebuie să ș tiu

Acest modul a fost conceput ș i scris avându-te în minte. Este aici pentru a te ajuta
stăpâni natura Biologiei. Domeniul acestui modul permite să fie folosit în multe
situaț ii de învăț are diferite. Limba folosită recunoaș te vocabularul divers
nivelul studenț ilor. Lecț iile sunt aranjate pentru a urma secvenț a standard a
curs. Dar ordinea în care le citeș ti poate fi schimbată pentru a corespunde cu
manualul pe care îl foloseș ti acum.

Modulul va vorbi despre Istoria Vieț ii pe Pământ ș i Mecanismele Evoluț iei

După ce aț i parcurs acest modul, se aș teaptă să:

1. identifica ț i datele ș i secven ț a perioadelor în scara temporală geologică;
[Link]ă evenimentele majore din fiecare perioadă importantă;

3. descrie caracteristicile principalelor grupuri de organisme prezente în timpul unui

perioadă de timp

4. identificarea tipurilor de fosile; ș i

5. descrie cauzele extinc ț iilor în masă.

Ceea ce ș tiu

Instrucț iuni: Alegeț i litera celui mai bun răspuns. Scrieț i litera aleasă pe o
făra o foaie separată.
1. sunt cele mai lungi subdiviziuni ale Scalei Timpului Geologic.
[Link] B. Eras
C. Perioade D. Epocă

Câ ț i ani are Pământul nostru?

A.46 milioane de ani B. 4,6 milioane de ani vechi
C. 460 de milioane de ani D. 4,6 miliarde de ani

Când a apărut prima via ț ă pe Pământ?

A.320 miliarde de ani B. 3,8 miliarde de ani vechime
C. 320 milioane de ani vechime D. 4,6 miliarde de ani vechime

1
Care este cea mai lungă parte a istoriei Pământului?
Era Mezozoică B. Timpul Precambrian
C. Era Paleozoică D. Era Cenozoică

5. Sfâr ș itul acestei ere a fost considerat a fi cauzat de o cometă sau un asteroid care a colizionat cu
Pământul, provocând o uria ș ă nori de praf ș i fum să se ridice în atmosferă,
blochează soarele.
Era Mesozoică B. Timpul Precambrian
C. Era Paleozoică D. Era Cenozoică

6. Scara de timp geologic este împărț ită în 4 grupe. Listează-le începând cu

cel mai mare.
[Link]ă, Epocă, Eră, Eon B. Era, Epocă, Eon, Perioadă
C. Eon D. Eon, Eră, Perioadă, Epocă

7. În ce eră s-a rupt Pangaea?

Era Mesozoică B. Timpul Precambrian
C. Era Paleozoică D. Era Cenozoică

8.Când au evoluat mamiferele?

Era Mezozoică B. Timpul Precambrian
C. Era Paleozoică D. Era Cenozoică

[Link] dintre pare să corespundă cu schimbări majore în

forme de viaț ă prezente pe Pământ.
A. Precambrian B. Epoci
C. Perioade D. Epoci

10. În ce eră s-au format primele plante terestre.

Era Mesozoică B. Timpul Precambrian
C. Era Paleozoică D. Era Cenozoică

11. Oamenii au evoluat în ce eră geologică?

Mesozoic
C. Paleozoic D. Cenozoic

[Link] ț ii erau nevertebrate care puteau fi găsi ț i pentru prima dată

Acum 3 milioane de ani B. Acum 20 de milioane de ani
C. 350 de milioane de ani în urmă D. acum 530 de milioane de ani

13. Ce tip de organism ar putea avea ș anse mult mai mari să fie fosilizat?
[Link] B. Rechini
C. Cochilii de mare D. Meduză

14. La ce tip de grup de nevertebrate apar ț ineau trilobi ț ii?

[Link] B. Artropode
C. Meduză D. Viermi
.15. Conform figurii de mai jos, în câte ere au existat mamifere?

A. 2
B. 4
C. 7
D. 5

Lecț ie Istoria vieț ii pe Pământ

1

Pământul este singura planetă cunoscută care a susț inut ș i hrănit viaț a. Dar ai avut vreodată
te-ai întrebat vreodată cum a început via ț a pe suprafa ț a sa? Care sunt trăsăturile ș i
caracteristicile primei vieț i pe Pământ? Unde ș i când a început exact viaț a?
Sunt oamenii prima viaț ă găsită pe Pământ? Dacă nu, când au început oamenii să apară?
populează Pământul? Care sunt organismele care au umblat înaintea oamenilor ș i cu
oameni pe Pământ?

Există o mul ț ime de întrebări ș tiinț ifice pe care le avem când vine vorba de
Istoria vie ț ii pe Pământ, dar nu mai există a ș teptare pentru aceste întrebări să fie
ai răspuns pentru că acum ai acest modul de care să te bucuri ș i să înveț i!

Ce este în
Anterior, în lecț ia trecută, aț i învăț at minunile ș i numeroasele
aplicaț ii posibile ale dogmei centrale a biologiei moleculare, care este genetică
inginerie. A ț i discutat de asemenea despre numeroasele beneficii ș i aplica ț ii ale
tehnologia ADN-ului recombinat pentru societate. De data aceasta, evaluează următoarele
afirmaț ii ș i spune dacă eș ti de acord sau nu.
 Voi mânca diverse soiuri de fructe ș i legume produse prin metode clasice.
înmulț ire.
Voi mânca fructe modificate genetic care con ț in toxine pentru dăunători, dar sunt sigure.
pentru oameni ș i alte mamifere, peș ti ș i păsări.
[Link] folosi insulină produsă de bacterii dacă am eu diabet unde
Eunu poate produce insulină.
[Link]ă am un gen mutat care face ca celulele mele imune să fie defecte, voi
permite utilizarea terapiei genice pentru a înlocui gena mutată cu
normal gene în imunitatea mea celule.
[Link]ă procesul este disponibil, voi determina culoare ochilor sau IQ-ul meu
copii viitori.

În plus, număraț i următoarele de la 1 fiind primul pas ș i 4 fiind ultima

ultimul pas conform procedurilor urmate în ingineria genetică.

Paș ii în ingineria genetică:

Ligatură Transformare Izolarea ADN-ului
Selecț ie

A ș a cum a ț i învă ț at, ace ș ti pa ș i sunt procedura de bază în încercarea de a modifica sau
schimba o trăsătură specifică a unui organism, cum ar fi dimensiunea ș i lungimea osului,
forma ș i structura buzelor sale ș i multe altele. Trebuie să ț ii minte că aceste
diferenț ele sunt cauzate de codurile genelor pe ADN. Ț ine acest lucru în minte pe măsură ce vom
încearcă să conectezi acest concept la noile noastre cunoș tinț e din acest modul.

Notează profesorii
Profesorul trebuie să ia în considerare abilităț ile prealabile necesare în dezvoltarea acestuia
competen ț ă inclusiv schema sau cuno ș tinț ele de bază care pot întări
învă ț are. Acest modul va ajuta învă ț ăcii să acopere diferen ț a de învă ț are pentru a atinge
stăpânirea lecț iei în progresia sa spirală.
 Ce este nou
„Ai vazut filmele Era de gheaț ă ș i Ț ara înainte de timp? Cum a fost
Pământul prezentat în acest film?
Pământul este acoperit cu o pătură groasă de ghea ț ă, mul ț i vulcani ș i înal ț imi.
mun ț i, organisme mari cutreierau pământul, atmosfera nu avea o presiune mare
conț inut de oxigen, asteroizi/meteori lovesc frecvent suprafaț a, pământul s-a miș cat mult
sau continentele erau puț in mai aproape una de cealaltă, erupț ii volcanice, puț in câte puț in
mai cald, plantele erau mai mari ș i oamenii nu erau încă prezenț i.

În această lecț ie, veț i învăț a mai multe despre vasta istorie a Pământului, atât
procese graduare ș i catastrofale care au produs schimbări enorme.

Ce este asta
Pământul este singura planetă cunoscută cu existenț a vieț ii, ceea ce înseamnă că poate
oferiț i ingredientele ș i condiț iile necesare pentru ca viaț a să existe. Dar este aș a cum
simplu, ecuaț ia este?
Condiț ie de viaț ă favorabilă = Existenț a vieț ii

Răspunsul este da ș i nu.

1. Da, viaț a există pe Pământ datorită condiț iilor favorabile pe care le are.

2. Nu, nu este la fel de simplu ca acea egalitate.

Viaț a este complexă. Viaț a are ingeniozitatea ei. Viaț a înfloreș te nu doar în condiț ii favorabile.
condiț ii, ci ș i îș i asumă ș i se provoacă să se adapteze la mediu. Având
menț ionat mediul, să încercăm acum să descoperim: Unde a început viaț a?
Unde a început viaț a?
Să luăm în considerare condiț ia Pământului primordial sau „tânăr”. Nu este acelaș i lucru cu acesta
structură astăzi, nu există încă plante, copaci ș i peisaje uimitoare. Există
doar o atmosferă ș i locuri pentru apă ș i sol. Condiț ia este încă prea dură
deoarece pământul abia începe să-ș i dezvolte masele de teren ș i structurile.

Dar oamenii de ştiinţă erau siguri că la începutul vieţii pe Pământ, există

evenimente atmosferice care au loc, cum ar fi furtuni ș i tunete. Acest lucru se datorează
reacț iile chimice care au loc între suprafaț ă, atmosferă ș i partea interioară a
Pământul foarte activ „tânăr”.

Din cauza acestor condiț ii date, ș tiinț ificii se concentrează asupra a 3 (trei) probabilităț i
locuri unde viaț a a APĂRUT PENTRU PRIMA DATĂ pe Pământ: uscat, iaz superficial, izvoare adânci ale mării. Să ne
verificaț i fiecare dintre ele ș i eliminaț i cele două locuri de origine a vieț ii cele mai puț in probabile
Pământ.

[Link] este foarte pu ț in probabilă deoarece în timpul „tinerelor” vremuri ale Pământului, există
încă nu este suficient oxigen pe suprafaț a sa, iar razele UV sunt prea puternice pentru
legătura moleculară să aibă loc ș i să facă viaț a posibilă.
[Link] iaz superficial este puț in probabil deoarece este plin de materiale organice
iar când se va evapora, materialele organice prezente în el vor avea o
concentrare mai mare
acest lucru va duce la condi ț ii mai favorabile pentru materialele organice să
combină ș i fă viaț a posibilă. Dar experimentele nu pot dovedi asta.
3. Acum ne rămân doar izvoarele termale din fundul mării. Izvoarele termale din fundul mării sunt foarte
probabil exact locul de origine al vieț ii pe Pământ datorită dovezilor ADN
sugerează că formele timpurii de viaț ă pot supravieț ui la temperaturi ridicate
condiț ii ca cele din fantele de adâncime. Temperatura ridicată de asemenea
oferă o energie chimică ridicată, ceea ce face ca izvoarele termale din adâncurile mării să fie cele mai

hipoteza acceptată dintre cele trei locuri date mai sus.

Focare submarine ș i experimentul Miller-Urey

Este probabil dovedit în teorie ș i corelaț ia dovezilor ADN că izvoarele hidrotermale din adâncurile mării
este LOCUL unde a început viaț a, dar pot oamenii de ș tiinț ă să o dovedească prin experiment?

Răspunsul este DA! Miller ș i Urey sunt oameni de ș tiinț ă care au realizat un experiment simplu
experiment, care a produs descoperiri foarte utile în răspunsul la întrebări despre cum este viaț a
a început pe Pământ.

Ei au pregătit experimentul, a ș a cum este arătat în diagrama de mai sus. Balonul A

reprezintă oceanul primitiv al Pământului; Flask B cu prezenț a metanului ș i
amoniacul reprezintă atmosfera primitivă. Tuburile de conectare între
sticlele reprezintă procesele ciclului apei (adică, evaporare, formarea norilor,
condensare ș i precipitaț ie), care au loc deja în primele zile
al Pământului „tânăr”. Anumite condiț ii, cum ar fi încălzirea/fermentarea oceanelor primitive
ș i furnizând energie electrică de la sursa de alimentare pentru a crea o scânteie care ar putea fi ca
tunetele din atmosfera actuală a Pământului s-au dovedit a fi importante pentru succes
al experimentului.
Căldura de la baia de apă clocotită ș i scânteia de la sursa de alimentare în
flacoanele atmosferice au oferit impulsul necesar sau punctul de plecare pentru organic
compuș i pentru a se materializa în experiment. Experimentul a produs aminoacizi
ș i materiale organice complexe pe parcursul procesului. Acest experiment a arătat
acea energie chimică înaltă din interacț iuni chimice ș i căldură sunt necesare pentru un astfel de
procesul care trebuie să aibă loc.

Cum a început viaț a ș i care este cea mai timpurie formă de viaț ă de pe Pământ?

Ai învă ț at din experimentul lui Miller ș i Urey că din cauza

reacț ii chimice care au loc între mare ș i atmosfera "tinerilor"
Pământ, compuș i organici precum aminoacizii s-au dezvoltat ș i au devenit prezenț i pe parcursul
cu diferite zone de apă de pe Pământ prin ciclul apei.
Evenimentele ș i condiț iile atmosferice timpurii ale Pământului favorizează crearea de complexe
compuș i organici precum aminoacizii.
Acum poț i spune că aceste COMPUSE ORGANICE sau MOLECULE sunt
predecesorii vieț ii pe Pământ. Apariț ia acestor materiale pe suprafaț ă
al Pământului a devenit cel mai timpuriu semn al unei ș anse mari de a dezvolta prezenț a
viaț a pe Pământ.

De ce? Pentru că aceste compuș i sunt ca ingredientele cheie pentru viaț ă; cu corectul
metoda de "gătire", aceste compuș i vor aduce la viaț ă primul organism viu.
Strămoș ii noș tri sunt foarte SIMPLI

Problemă: După sinteza moleculelor organice, pământul are ceea ce este

asemuit cu o „supă organică” care sunt compuș ii organici găsiț i în
apa de mare ș i alte suprafeț e ale pământului unde a fost găsită apă. Dar această supă este
prea diluat sau slab pentru a evolua într-o altă structură de viaț ă.

Soluț ia: experimentele de laborator au arătat că atunci când argila fierbinte, nisipul sau
roci au fost plasate în supa organică diluată, moleculele s-au autoasamblat. Aceste
moleculile se lipesc de suprafaț a fierbinte, ceea ce le creș te densitatea ș i probabilitatea unei
reactie. Aceasta a dus la următoarea evoluț ie a prezenț ei vieț ii timpurii pe Pământ.

În acest moment, să urmărim dezvoltarea celei mai probabil prime forme de viaț ă pe
Pământ:

[Link]ș i organici - aceste molecule sunt legate de viaț ă ș i

dezvoltat prin reacț ii între procesele atmosferice ș i
zona apoasă a Pământului.
 [Link] - molecula rezultată atunci când compuș ii organici
auto-asamblat într-o moleculă auto-replicantă.
[Link]-celulele au rezultat când ARN-ul autocopiabil s-a închis în
o membrană pentru a se proteja de mediul extern.
[Link] primitive - acestea sunt precelule cu îmbunătăț iri
funcț ia prin procesul de evoluț ie
[Link] modernă - pe măsură ce celulele aleg să se adapteze pentru supravieț uire, ele
dezvoltată într-o structură care
este familiar pentru noi astăzi, o celulă cu
un genom ADN.

Această celulă modernă a dus la

dezvoltarea primei clasificări a vieț ii
forma de via ț ă pe Pământ: bacteriile sau
procarioț i. După un timp, pe măsură ce oxigenul
nivelul de pe Pământ creș te următorul arhetip
celule s-au dezvoltat: Eucariotele.
Va fi important pentru tine să fii
ț i-a amintit de ora ta anterioară de biologie
discuț ii care prokaryotele ș i
eucariotele sunt cele două tipuri de celule în care procariotele sunt mai simple,
iar eucariotele sunt mai complexe ș i au mai multe organite celulare.
Ia notă de modul în care via ț a alege să
adaptare la condiț iile existente care este
în, ș i cum se schimbă ș i evoluează
prin proces. De la cele mai simple la
cel mai complex. Viaț a este ca învăț area. Ea
începe de la bază până devine un
expert în gestionarea provocărilor care
mediul său poziț ionează.

Când a început viaț a?

Dovezile sugerează că dacă Pământul are 4,5 miliarde de ani, din
datarea radiometic a celei mai vechi roci găsite pe aceasta, viaț a pe Pământ a început cel mai probabil
Acum 3,5 miliarde de ani.

Prima linie de dovezi care ne oferă răspunsul la întrebarea când a

Viaț a a început pe Pământ cu stromatoliț ii. Stromatoliț ii sunt mostre de rocă „vie“.
că oamenii de ș tiinț ă au descoperit ș i datat ca având o vârstă de până la 3,5 miliarde de ani. Acestea sunt
formaț iuni de rocă identice cu un covor viu de microbii. Ele au straturi de microbii
ș i sedimente. Oamenii de ș tiinț ă au descoperit că stratul de la suprafaț ă a folosit fotosinteza pentru a
obț ine hrană, iar stratul inferior foloseș te straturile superioare prin produs pentru a supravieț ui.

O altă linie de dovezi constă în microfosilele găsite în vest.

Australia. Acestea sunt fosile care au fost initial considerate minerale, dar studii ulterioare
utilizând tehnici avansate de datări ș i investigaț ii s-a dovedit că acestea sunt fosile
microbilor care au trăit acum 3.5 miliarde de ani.
Panspermia: cealaltă faț ă a monedei
Am învăț at că viaț a a apărut mai întâi ca microbii ș i bacterii simple,
care îș i au punctul de origine din reacț iile chimice ș i construirea organică
compuș i pe izvoarele termale de adâncime ale Pământului antic, care, potrivit dovezilor, sugerează că au avut loc

acum 3,5 miliarde de ani.

Dar există o altă ș coală de gândire cu privire la cum au început organismele vii.
Pământ. Panspermia este o teorie care postulează că viaț a a venit din exterior.
Pământul ș i, odată ajuns într-un mediu adecvat, cum ar fi izvoarele termale de adâncime, ar putea
au evoluat într-un organism viu mai complex, cum ar fi bacteriile. Sprijinind
dovezile pentru această teorie sunt faptele că moleculele organice se găsesc pe roca din
alte corpuri cere ș ti, cum ar fi Marte ș i unele bacterii, pot rezista la o presiune uria ș ă
cantitatea de radia ț ii ș i, de asemenea, să poată rămâne dormant sub presiune atmosferică scăzută
condiț ii, ceea ce sugerează că ele ar putea exista oriunde în univers, dar au fost
nu este capabil să evolueze din cauza condiț iilor nefavorabile.

Cartea Originii Vieț ii ș i Cum Să O Citeș ti

Ai răspuns la unele dintre întrebările revelatoare despre originea vieț ii.
Ș i este posibil să fi observat că oamenii de ș tiinț ă au răspuns la aceste întrebări într-un mod logic.
prin presupuneri educate ș i prin utilizarea unor dovezi.
Dacă Istoria Pământului este o carte, atunci ROCILE sunt paginile ei. Fragmente de
dovezi care spun povestea trecutului îndepărtat al Pământului ș i a vieț ii care a existat odată
au fost găsite ș i sunt păstrate pe stâncile sale. Fosilele, care pot fi
relicve actuale ale organismelor, cum ar fi oase, dinț i, scoici ș i frunze, sau chiar urme
activităț ilor lor anterioare, cum ar fi urmele ș i cuiburile, sunt de obicei la fel de vechi ca stâncile
unde erau încorporate sau imprimate. Aceste fosile ș i dovezi au fost analizate
utilizând următoarele tehnici de întâlnire:

[Link] absolută - ob ț inerea vârstei reale a fosilelor ș i rocilor

prin datarea radiometrică sau utilizarea conceptului de timp de înjumătăț ire ș i radioactivitatea
dezgheț area elementelor.

[Link] relativă - obț inerea vârstei relative a rocilor sau a probelor.

nu indică vârsta actuală, ci foloseș te doar câteva principii de comparaț ie care sunt
după cum urmează:

[Link] suprapunerii - care afirmă că cele mai tinere roci se găsesc

pe vârful straturilor ș i cele mai vechi roci se află la bază
[Link] Orizontalităț ii originale - sedimentarea sau stratificarea rocilor
apar orizontal; dacă se înclină, se rup sau se pliază roci sau straturi ale acestora,
s-a întâmplat recent după stratificarea orizontală.

[Link] relaț iei de intersectare - dacă rocile aflate în investigare

avem o secț iune din intruziuni de rocă magmatică, apoi intruziunile sau ruptele faultului
sunt mai tineri decât roca care este investigată.
 Deriva continentală a jucat un rol major
rolul în macroevolu ț ie. Deriva continentală este
mi ș carea lentă, neîncetată a Pământului
plăci crustale pe manta fierbinte. Aceasta
miș carea a influenț at distribuț ia
organismele ș i au influenț at semnificativ istoria
viaț ă. Fuziunile continentale au declanș at extincț ii
iar separarea continentelor a cauzat
izolarea ș i diversificarea organismelor.

Tectonica plăcilor, mi ș cările de

Plăcile crustale ale Pământului sunt, de asemenea, asociate cu
vulcani ș i cutremure. Prin formarea de noi
insule, vulcanii pot crea oportunităț i pentru
organisme, dar activitatea volcanică poate de asemenea
distruge viaț a.
Extinc ț iile de masă au fost urmate de
diversificarea formelor de viaț ă. La sfârș itul
Cretacic perioadă multe forme de viaț ă
au dispărut, inclusiv dinozaurii. Acestea
extincț ii în masă ar fi putut fi un rezultat al unei
impactul asteroidului sau activitatea vulcanică. Fiecare
extincț ia în masă a redus diversitatea vieț ii.
Dar fiecare a fost urmat de o revenire în
diversitatea ș i mamiferele au umplut golul lăsat de
dinozaurii.

SCARA DE TIMP GEOLOGICĂ

Acum că ai ob ț inut perspectiva asupra modului în care oamenii de ș tiinț ă citesc istoria
Pământ, este timpul să enumerăm toate formele de via ț ă pe care le-au scos la iveală
prin timp; din trecutul foarte îndepărtat al originii vieț ii până în prezent. Pentru a face
că vom folosi scara temporală geologică.
Scara timpului geologic este o reprezentare a formelor de viaț ă care au trăit.
ș i a dominat Pământul pe o scară temporală specifică. Geologic este combinaț ia dintre
cuvântul geologic ș i cronologic, care înseamnă rocă ș i timp, respectiv.
Scara geologică a timpului este împărț ită în următoarele părț i:
Eon - cea mai mare diviziune a scalei temporale geologice; se întinde pe sute până la mii de ani
de milioane de ani în urmă (mya)
Diviziunea erei într-o eră care se întinde pe perioade de timp de zeci până la sute de milioane
de ani
Perioadă - o diviziune a istoriei geologice care se întinde pe o durată de nu mai mult de o sută
milion de ani
Epoca – cea mai mică diviziune a scării de timp geologic, caracterizată prin
organisme distinctive.
 Sursa: Pearson Education, Inc 2003, publicat sub numele Benjamin Cummings
Există două eone în scala temporală geologică a Pământului: PRECAMBRIAN (4,6
miliarde de ani în urmă), iar PHANEROZOIC (acum 540 de milioane de ani). Precambrian este
când a existat originea vie ț ii, este când fiin ț ele vii sunt la fel de simple ca
microorganisme cum ar fi bacteriile din erele Hadean, Archaean ș i Proterozoic.
Fanerozoic este eonul „totului” după Explozia Cambriană.

Perioada Cambriană, care a avut loc acum aproximativ 540 de milioane de ani, este
prima perioadă din eonul Fenerozic, era Paleozoică ș i este bine cunoscută pentru
„Explozia cambriană” deoarece, în această eră, viaț a explodează ș i se îmbină cu
toate planurile corpului pentru evoluț ia diversităț ii animalelor care vor avea loc în timp
o perioadă de 40 de milioane de ani.
 Sub eonul Fanerozoic se află cele trei mari ere: Paleozoicul, cunoscut ș i mai bine
ca „era nevertebratelor”, Mesozoicul cunoscut de asemenea ca „era reptilelor” ș i
Cenozoicul, care este cunoscut ș i sub numele de „era mammiferelor.”

Unele dintre perioadele notabile de pe scara geologică a timpului sunt: perioada Devoniană
care este vârsta peș tilor, perioada Triasică când a apărut primul dinozaur ș i primul
mamiferele sub formă de rozătoare apar în perioada Jura care este „epoca de aur
a dinozaurului” când dinozaurii înfloresc ș i, de asemenea, când apar primele păsări,
Perioada Cretacică când a avut loc extincț ia în masă ș i dispariț ia dinozaurilor ș i 25% din
viaț a marină a marcat sfârș itul erei Mezozoice ș i când a apărut prima
primatele ș i ș erpii au marcat începutul erei Cenozoice.

Epocile din perioada Terț iară sunt epoca Paleocenului, când a apărut primul cal
apar, Eocenul când iarba s-a răspândit ș i mamiferele mari cum ar fi elefanț ii ș i
rinocerii s-au dezvoltat, Oligocen când apar câinii, pisicile ș i maimu ț ele, Miocen când
caii ș i tigrii domină pământul, iar Pliocenul când hominizi sau bipedalii
maimuț ele se dezvoltă.

Perioada cuaternară are epocile Pleistocen ș i Holocen. Pleistocenul este

când oamenii moderni se dezvoltă, aceasta este de asemenea epoca glaciara deoarece calotele de ghea ț ă

predomină în această epocă. Holocenul este epoca în care oamenii prosperează ș i

dominati pamantul.

Aș a cum poț i deduce din scara de timp geologic discutată: în prezent trăim în
eonul Fanerozoic, era Cenozoică, perioada Cuaternară ș i epoca Holocenă.

Ce este mai mult

Activitatea 1: Mă completezi!
Bună! Să vedem ce ș tii deja despre Istoria Vieț ii pe
Pământ.

Completeț i următoarea poveste completând cuvintele corecte pentru a descrie generalul

caracteristicile istoriei vieț ii pe Pământ. Alege din caseta de mai jos ș i notează
răspunsurile tale în spaț iul furnizat.
Eucariote Fenerozoic Arhaebacterii
Paleozoic Holocen Apariț ia oamenilor
Tertiar Cenozoic Extincț ie în masă
Cu 4,5 miliarde de ani în urmă Moleculă Organică Miller-Urey
Evoluț ia culturală ș i tehnologică Acum 3,5 miliarde de ani Panspermia
Cuaternar Explozia Cambriană Fundu' mării
 Istoria vieț ii pe Pământ
Cu mult timp în urmă, după milioane de ani în care Pământul a apărut; a ieș it la iveală
prima semn de viaț ă, aceasta a fost îndrăznită să se întâmple în jurul orei 1. , iar acesta este primul
semnul vieț ii se crede că este 2. . Din acest prim semn de viaț ă, ARN-ul
a abordat structura pre-celulară închisă în membrană până când a fost dezvoltată într-o
celulă adevărată ș i celulă conț inând genomul ADN. După ce genomul ADN a fost format,
supa vieț ii a trezit primul organism simplu 3. Toate acestea au durat
locul si a început de unde viaț a a prins viaț ă, care este 4.
deoarece s-a observat că are o cantitate mare de energie chimică. Pentru a dovedi asta, un
un experiment faimos a fost realizat ș i a fost numit 5. experiment.

Dar nu este singura faț ă a monedei, unii oameni de ș tiinț ă au crezut de asemenea că viaț a
ar fi putut începe în afara Pământului, iar această teorie sau ș coală de gândire este denumită
ca 6. .

Când nivelul de oxigen în Pământul timpuriu a crescut, următorul organism simplu a avut
evoluat, ș i este Următorul eveniment esenț ial care a avut loc
în istoria vieț ii pe Pământ este 8. în timpul celor 9.
era.

Apoi plantele au colonizat terenul, urmate de animale. Dar major

evenimente catastrofale au adus 10. Ș i apoi primatele au avut în sfârș it
evoluat, fiind primele animale care îș i folosesc membrele, ceea ce la rândul său deschide calea pentru
11. După evolu ț ia biologică a omului, se crede acum că
oamenii sunt în tranzi ț ia de 12. . În prezent, oamenii se află în
se
3. eon, 14. era 15. perioadă, ș i
epocă.

Activitatea 2: Cronologia mea

Acum eș ti conș tient de vasta istorie a Pământului. Pentru a urmări începutul vieț ii
Pe Pământ, trebuie să îț i construieș ti propriul „Cronologia Istoriei Pământului”. Mai jos este un
o discu ț ie scurtă pentru a în ț elege ce este un timeline ș i lucrurile care trebuie să fie
considerat în crearea unei cronologii.

Ce este o cronologie?

Cronologia prezintă evenimentele pe parcursul unor intervale specifice, afi ș ate cronologic.
linie. Aceste evenimente pot fi istorice ș i arată etapele importante într-un proiect.
Cronologiile nu intră în detalii, dar pot fi adăugate linkuri către evenimente ș i informaț ii.
Necesare. O linie tematică constă dintr-o bară sau linie orizontală care reprezintă procesarea timpului
de la stânga la dreapta. Această bară este marcată cu evenimente sau paș i pentru a indica când acestea
ar trebui sau s-a întâmplat.
Sfaturi pentru Crearea unui Timeline

Ce reprezintă cronologia ta? Fiecare cronologie ar trebui să aibă un titlu care să o identifice.
proiect sau evenimente istorice pe care le ilustrează. Aș ezaț i un titlu potrivit în partea de sus a paginii.

Fă cronologia. Decide ce segment de timp vrei să ilustrezi. Fă o

linia sau bara orizontală în centrul paginii. Plasaț i datele de început ș i de sfârș it în fiecare capăt
sfârș itul liniei mergând de la stânga la dreapta.

Determină scala cronologiei. În baza duratei totale a timpului

ilustrat, împărț iț i cronologia în secț iuni egale ș i rezonabile folosind linii verticale mici
segmente sau linii ș i etichetaț i fiecare în consecinț ă. De exemplu, dacă cronologia acoperă o
anul, s-ar putea să vrei să-l împarț i în luni, o zi ar putea fi împărț ită în ore, ș i
un secol în decenii.

Timp lipsă. Dacă există o perioadă de timp fără activitate, poț i sări peste un segment în
linia temporală sau adăugaț i o linie în zigzag pentru a indica o lacună de timp.

Adăugaț i evenimente. Plasaț i cercuri mici sau puncte de-a lungul liniei ori de câte ori are loc un eveniment
sau o sarcină trebuie finalizată. Apoi ataș aț i o linie verticală ș i extindeț i-o de la punct.
sus sau jos, în funcț ie de cât de aglomerată este pagina, ș i scrie evenimentul într-o casetă la
sfârș itul liniei. Dacă cronologia este foarte aglomerată, poț i încerca să foloseș ti săgeț i unghiulare
sau linii cu lungimi variate în schimb. O cronologie supraaglomerată poate indica de asemenea
că scara cronologiei este prea mică.

Adăuga ț i vizuale (op ț ional). Folosi ț i imagini pentru a ilustra mai bine un eveniment sau o sarcină.
Aceasta poate adăuga claritate ș i poate creș te atractivitatea vizuală a timeline-ului tău.

Deoarece ai avut deja suficient background despre ce este un cronolog ș i

directive în crearea diagramelor de cronologie, acum po ț i începe să creezi „Celula
Cronologia Istoriei” (cu un titlu). Pentru a te ghida în crearea propriei tale cronologii,
exemplul de mai jos care arată dezvoltarea ș tiinț ei climatice este furnizat pentru tine.
Produsul dvs. va fi evaluat pe baza următoarelor criterii: calitatea conț inutului,
cantitatea de fapte, acurate ț ea con ț inutului, ordinea evenimentelor, fluen ț a propozi ț iilor ș i
mecanica. Rubrica efectivă este dată mai jos pentru îndrumarea dumneavoastră.
rubrica_de_notare
Criterii Depăș eș te (4) Bine (3) Târg (2) Sărac (1)
Calitate de Evenimente incluse Majoritatea a Unele evenimente Multe majore Multe
Conț inut sunt importante evenimente incluse inclus evenimente majore
ș i interesant. sunt importante trivial ș i sunt excluse ș i
Fără alte detalii ș i interesant. evenimente majore prea multe trivialităț i
sunt excluș i. 1 sau 2 majore lipsesc. evenimentele sunt
evenimentele pot fi inclus
lipsă.
Cantitate de Cronologia Cronologia Cronologia Cronologia
Fapte conț ine la conț ine la conț ine la conț ine mai puț in
cel puț in 8 – 10 cel puț in 6 - 7 cel puț in 5 evenimente decât 5 evenimente.
evenimente legate evenimente legate legat de
despre subiect la subiect subiectul fiind
fiind studiat. făcându-se studii. studiat.
Acurateț ea Faptele sunt Faptele sunt Faptele sunt Faptele sunt adesea
Con ț inutul este precis pentru
precis to
pentruț i precis pentru inexact pentru
evenimente raportate aproape tot majoritatea (-75%) din evenimente raportate
pe cronologie. evenimente raportate evenimentele pe cronologie.
pe cronologie. raportat pe
cronologie.
Secvenț a evenimentelor sunt Aproape tot Cea mai mare parte (-75%) dinCele mai multe evenimente sunt

Evenimente plasat în evenimentele sunt evenimentele sunt incorect

ordonare corectă. plasat în plasat în plasat pe.
ordine corectă. ordine corectă. timp
Fraza Evenimentele sunt Evenimentele sunt Evenimentele nu sunt Evenimentele sunt

Fluenț ă clapă descris bine descris bine descris folosind

descris folosind dar limbajul este iar limbajul este limbaj vag
precis ș i uneori adesea vag ș i sau inexact
limbaj viu vag sau inexact. informaț ie.
inexact.
Total
/20
 Ceea ce am învăț at

Tu mă completezi!
Acum este rândul tău! Citeș te ș i completează următorul "Jur că am învăț at".

A învăț a despre istoria vieț ii pe Pământ este o experienț ă uimitoare! Pot să

acum înț eleg cum a evoluat viaț a de-a lungul timpului. Mi-am amintit că viaț a
a început pe (1.) , probabil la (2.) miliarde de ani în urmă, ș i
primul semn al vieț ii este (3.) Am învăț at din acest modul că
scala temporală folosită pentru a înregistra partiț ii specifice de timp pe Pământ bazate pe dominant
speciile la acel moment se numesc (4.) . Este împărț it în
4 subdiviziuni majore care sunt: (5.) , (6.) , (7.)
, ș i (8.) Cele trei ere sub Phanerozoic
eon este Paleozoicul sau era (9.) , Mezozoic sau era de
(10.) , ș i (11.) sau vârsta de (12.)
.
Viaț a este într-adevăr un geniu! Ea se străduieș te să supravieț uiească ș i să îș i schimbe forma pentru a se adapta la

schimbări în mediul său! Ș i ceea ce este ș i mai uimitor este cum oamenii cu mari
abilităț ile ș tiinț ifice au dezvoltat o modalitate de a citi cartea istoriei vieț ii pe
Pământul prin fosilele de pe stânci. Ș tiinț a ș i societatea pot fi buni prieteni. Eu
(scrie/declaraț i numele dvs.), mă angajez solemn că voi face doar
ştiinţă bună şi responsabilă pentru societatea mea, în special în descoperirea istoriei
viaț a pe Pământ.

Ce pot face

Obiectul meu 3-D (Casta)

Fă un fosil dintr-un obiect natural ș i unul creat de om. Materialele de care vei avea nevoie sunt:
ciment, nisip, tigaie/contenitor, argilă, orice obiect natural disponibil acasă, petrol
jeleu sau orice ulei

1. Alege orice obiect vrei să faci un fosil. Orice obiect natural (scoici, frunze,
os de animal) va fi bine atâta timp cât se potriveș te în recipient. Dacă alegi frunze, asigură-te că
nu este uscat.
2. Combina cimentul ș i nisipul cu apă. Foloseș te 1 parte ciment ș i nisip la 2 părț i.
apă ș i amestecă bine într-un pahar de hârtie cu o linguriț ă de plastic. Lasă-l să stea în timp ce lucrezi cu
argila.
[Link] un obiect ca ș ablon pentru fosila ta. În general, frunze, scoici, ramuri,
sau oasele funcț ionează cel mai bine. Asigură-te doar că ai suficient lut ș i ciment pentru a-l acoperi.

4. Frământă lutul până devine moale ș i maleabil. Asta va fi ceea ce obiectul tău se va sprijini pe.
formează o impresie în. Trebuie să fie frământat până când poate acoperi zona ta
obiect.
[Link] ț i obiectul cu jeleu de petrol sau orice ulei. Apăsa ț i-l ferm, dar lent în
argilă pentru a face o impresie. Jeleul de petrol sau orice ulei împiedică lipirea
la lut, aș a că fii generos. Îndepărtează obiectul cu grijă pentru a crea un tipar în formă
al articolului pe care l-ai folosit.

6. Umple ț i amprenta lăsată de obiectul dumneavoastră cu o mixtură de ciment ș i nisip într-un

tavă sau orice recipient doriț i să folosiț i. Uniformizaț i amestecul de ciment ș i nisip pentru a
nivelul argilei pentru a forma o suprafa ț ă plană. Lăsa ț i-l să stea pentru a se întări timp de cel pu ț in
pe timpul nopț ii, dar 2 sau 3 zile sunt preferate ș i mai sigure.

7. Îndepărtează lutul de pe gipsul întărit pentru a elibera fosila. Forma obiectului tău
ar trebui să fie recreat în ciment, detaliile intacte.

[Link] ai un model al obiectului tău ales!

Standarde 5 PUNCTE 4 PUNCTE 3 PUNCTE 2 PUNCTE
În ț elegerea demonstrează o Demonstrează Demonstrează Demonstrează
al sarcinii înț elegere substanț ială a găuri în ale lor minimal
(Precizie) al conț inutului, proceselor conț inutul ș i în ț elegere în ț elegere
ș i cerinț ele sarcinii. sarcină, chiar dacă al conț inutului al
unele suporturi ș i sarcină. conț inut.
idei sau detalii
poate că a fost
neglijat sau
misînț eles
Completon al Realizează pe deplin Îndeplineș te Completări Încercări de
Sarcină scopul sarcinii, sarcină. cea mai mare parte a a realiza
(Calitate) inclusiv gânditor ș i task. sarcina, dar
interpretările insightului. cu puț in sau
fără succes.
 Evaluare

Alegeț i litera răspunsului corect. Scrieț i litera aleasă pe un

o foaie de hârtie separată.

1. În scara geologică de timp, care este cea mai lungă subdiviziune, ele sunt numite
Precambrian ș i Paleozoic.
eon b. Era
c. Perioadă d. Epocă

[Link] este cea mai scurtă subdiviziune în scala timpului geologic ș i este marcată de
diferenț ele în formele de viaț ă pot varia de la un continent la altul?
eon Era
c. Perioadă d. Epocă

[Link] ș te era, care este împăr ț ită în trei perioade ș i este considerată ca fiind epoca de
reptile.
[Link] b. Mesozoic
c. Paleozoic d. Cenozoic

[Link] dintr-un timp geologic care este considerată drept explozia vie ț ii:
[Link] b. Mesozoic
c. Paleozoic d. Cenozoic

[Link] actuală în care organismele de pe Pământ trăiesc.

Holocen b. Oligocen
c. Pliocen d. Miocen

[Link] experimentului care a ajutat la răspunsul la multe întrebări despre

originea vieț ii pe Pământ:
Experimentul Patrick-Miller b. Experimentul Miller-Urey
c. Experimentul Urey-Gagarin d. Originea speciilor de Charles Darwin

[Link] dintre următoarele se crede că este precursorul vie ț ii deoarece

existenț a este vitală în dezvoltarea primei celule primitive?
a. Compus Inorganic b. Biologia Organismelor
c. Compus Organic d. ARN

8. Care dintre următoarele descrie cel mai bine era Cenozoică?

a.Vârsta bacteriei b. Vârsta nevertebratelor
c. Era reptilelor d. Epoca mamiferelor
[Link] ai descrie Scala Timpului Geologic?
a. Împăr ț eș te istoria Pământului în func ț ie de formele de via ț ă care au existat
în anumite perioade de timp, de la crearea planetei.
b. Rezumă istoria pământului pe baza formelor de viaț ă care au existat.
în anumite momente de la crearea sistemului solar.
c. A împăr ț it istoria Pământului pe baza lucrurilor necuvântătoare care au
a existat în momente specifice de la crearea planetei.
d. Împărț eș te istoria pământului pe baza sferei Terrei unde existăm.
formele au existat în anumite perioade de timp încă din creaț ia planetei.

10. Ce perioadă este cunoscută sub numele de epoca peș tilor?

Silurian b. Devonian
c. Ordovician d. Cretacic

[Link] ai descrie perioada Triasică?

Epoca de aur a dinozaurilor.
era de aur a reptilelor. d. Epoca de aur a dinozaurilor ș i de asemenea
perioada în care apar pentru prima dată păsările.

12. Câte perioade sunt în cadrul erei Cenozoice?

a.2 Pleistocenul ș i Paleocenul
b.2 Pleistocenul ș i Holocenul
c.2 Tertiara ș i Cuaternara
d.3 Binara, Tertiara ș i Cvaternara

13. În istoria vieț ii pe Pământ, cum ai descrie cele mai timpurii forme de viaț ă care
a existat?
a. Ele sunt foarte adaptive ș i complexe.
b. Ele necesită procese metabolice minime, dar sunt de asemenea complexe
organisme.
c. Ele sunt organisme simple care prosperă cu minimul necesar pentru
supravieț ui.
d. Ele sunt organisme simple care ulterior evoluează în organisme mai complexe.

14. Care dintre următoarele nu sunt o dovadă că viaț a a existat atât de devreme?
acum 3,5 miliarde de ani?
Microfosile găsite în vestul Australiei
[Link] ț i
[Link]
[Link] din cele de mai sus

15. Următoarele sunt principiile utilizate în datarea relativă a fosilelor CU EXCEPȚ IA:
a. Legea Superpozi ț iei
[Link] Orizontalităț ii Originale
[Link] of Cross-Cutting Relationship
[Link] of Superimposition
 Activităț i suplimentare
Pământul are o istorie incredibil de lungă. Oamenii de ș tiinț ă susț in că suntem acum
trăind în noua eră sau epocă. O numesc epoca Antropocenului, care este
propus de Paul Crutzen în 2000. El crede că omul a avut un impact major
a afectat mediul ș i ecosistemul Pământului de la începutul
revoluț ia industrială.
În opinia ta personală, ca student la liceu, cum
înț elegerea timpului geologic ș i a evenimentelor geologice semnificative din trecut
impactul asupra înț elegerii tale despre responsabilitatea ș i locul unic al oamenilor
pământ? Cum ne ajută înț elegerea trecutului să înț elegem prezentul?
Explică- ț i răspunsul printr-un eseu folosind conceptele pe care le ai.
învăț at din acest modul.
Această rubrică serveș te ca ghid pentru tine.

Categorie Excelent Foarte bine Bine

5 3 1
A. Calitatea lui Provides thoughtful, Provides general Evaluarea lipsei de
Evaluare ș i evaluarelogicăevaluarede scenariul.
Răspuns la al scenariului. scenariul. Oferă neclar
Scenariul Oferă un Oferă o generală răspuns la scenariul
content gânditor, logic raspunsul la sau lipseste un răspuns.
răspunsul la scenariu.
scenariul.
B. Persuasiv Răspunsul este foarte Răspunsul este uș or Răspunsul nu este
Argument persuasiv ș i persuasiv ș i persuasiv ș i este
content menț ine cititorului are sens pentru dificil de
atenț ie. cititor. înț eleg.
C. Gramatică, Răspunsul are 3 sau Răspunsul are 4-6 Răspunsul are 7 sau
Utilizare, ș i mai puț ine erori în eroare în gramatică mai multe erori în
Mecanica gramatică utilizare, ș i gramatică
(scriere) ș i mecanică. mecanică. ș i mecanică.
D. Organizaț ie Răspuns Răspuns Răspuns
(scriere) paragrafele sunt bine paragrafele au paragrafe au
organizat cu un subiect clar ș i potrivit ineficace sau deloc
propoziț ii tematice ș i propoziț ii ș i propoziț ii tematice ș i
sprijinind susț inere susț inere
propoziț ii. Acolo propozi ț ii. Acolo propoziț ii. Există
sunt eficiente sunt unele tranziț ii ineficiente sau nu
tranziț ii între între tranziț ii între
paragraf. paragraf. paragrafe.
 Cheia răspunsurilor

Pre Test Ce este mai mult Ce am învăț at:

1. A
2. D
3. B
4. B
5. Unu
6. D
7. A
8. A
9. B
10.C
11.D
12.D
13.C
14.B
15.A

Ce este înăuntru

2_Ligatură
3_Transformare Activitate 2:
1_Izolarea ADN-ului Răspunsurile pot varia. Foloseș te
4_Selectie rubrica ca a ta
ghid.

Evaluare
Activitate suplimentară
Vedeț i rubricile pentru punctaj

Ce pot face

Consultaț i rubrica pentru punctaj

 Ce trebuie să ș tiu

Acest modul a fost conceput ș i scris avându-te în vedere. Este aici pentru a te ajuta
stăpânirea naturii Biologiei. Domeniul acestui modul permite utilizarea sa în multe
situaț ii diverse de învăț are. Limba folosită recunoaș te vocabularul divers
nivelul studenț ilor. Lecț iile sunt aranjate pentru a urma secvenț a standard a
cu siguranț ă. Dar ordinea în care le citeș ti poate fi schimbată pentru a corespunde cu
manualul pe care îl foloseș ti acum.

Modulul va vorbi despre mecanismele evoluț iei.

După ce aț i parcurs acest modul, se aș teaptă să:

[Link] ț i că varia ț ia genetică este o condi ț ie prealabilă ș i, prin urmare, ar trebui să
a fi prezent pentru orice proces genetic care să cauzeze schimbări în populaț ii de la
din generaț ie în generaț ie;
2. enun ț a Principiul Hardy-Weinberg; ș i
3. enumera condi ț iile care ar trebui să fie prezente pentru un gen sau într-un
la o scară mai largă, o populaț ie, pentru a atinge echilibrul Hardy-Weinberg.
 Ce ș tiu
Eș ti pregătit pentru această lecț ie? Să vedem ce ș tii deja despre
Mecanismele Evoluț iei.

Umpleț i următoarea grilă de cuvinte încruciș ate cu termenii corecț i. Folosiț i indiciile
furnizat mai jos puzzle-ul.

Peste
1.O practică foarte comună printre fermierii crescători; reproducerea selectivă
animale de fermă cu trăsături mai bune, cum ar fi carne mai slabă.
[Link] factor major al evolu ț iei, ar putea fi habitatul sau anumite condi ț ii
pe unde trăiesc organismele.
3.O grupă de specii care trăiesc într-o zonă.
[Link] sunt procese care au cauzat ca ceva să aibă loc sau să se întâmple.
5. Schimbarea popula ț iei care este cauzată de procese aleatorii.
6. De asemenea cunoscut sub numele de flux genetic.
7. Schimbarea caracteristicilor popula ț iilor de-a lungul genera ț iilor.
Favorizarea caracteristicilor cuiva în detrimentul altuia, rezultând în reproducerea
care a spus caracteristici mai degrabă decât cea care nu este favorizată.
9. Capacitatea de a rămâne în via ț ă ș i a înfrunta ș ansele prezentate de mediu.
10. Un organism care este cel mai bine adaptat mediului său.
 11. Deriva genetică este de asemenea denumită acest tip de cauză pentru evoluț ie.
Jos
12. Are întâmplă în timpul meiozei ș i este cauza diversităț ii genetice chiar
între urmaș ii aceloraș i părinț i.
13. Schimbarea în secvenț a originală a ADN-ului.
14. O cauză majoră a mutaț iilor.
15. Ideea că natura favorizează anumite caracteristici în detrimentul altora, prin urmare
alegerea populaț iei cu acele caracteristici pentru a supravieț ui ș i
floare

Lecț ia Mecanismele evoluț iei

2
Toată lumea este încurcată până acum cu privire la adevărata origine a ființ elor umane. O mulț ime de
întrebările rămân fără răspuns, cum ar fi: „Este adevărat că oamenii au evoluat din
chimpanzees?”, “Are we still evolving?” and “Why haven’t we seen actual evolution
în zilele moderne?” Pe măsură ce avansăm prin acest modul, vom găsi răspunsuri la
întrebările noastre despre evoluț ie. În acest modul, vom încerca să analizăm evoluț ia din
punctul de vedere al unei persoane care studiază ș tiinț a.
Pe măsură ce înve ț i despre adevăratul în ț eles al evolu ț iei, vom studia de asemenea
mecanisme diferite care cauzează astfel de schimbări în populaț ia unor organismi.

Ce este în
În lecț ia precedentă, aț i explorat mai în profunzime trecutul îndepărtat al
istoria vieț ii pe Pământ. Aț i învăț at despre asta, cu 3,5 miliarde de ani în urmă,
a existat viaț ă pe Pământ ș i au avut loc schimbări asupra acestor forme de viaț ă pe parcursul
timp geologic.

Ca o revizuire, trebuie să completezi spaț iile libere cu cuvintele corecte din cutie
despre creaț ia vieț ii.

oxigen oceane azot Stromatoli ț i cu cianobacterii atmosferă

Maturile de alge fosilizate de 3,5 miliarde de ani, care se numesc , sunt

considerat a fi cea mai veche viaț ă cunoscută pe pământ. , frecvent numită albastră-
alga verde, este un phylum de bacterii care îș i obț in energia prin fotosinteză
a fost prima via ț ă pe Pământ. Compozi ț ia timpurie ș i
au fost favorabile creării aminoacizilor primari care sunt componentele de bază
a moleculelor de proteine. Capabilitatea cianobacteriilor de a efectua oxigenare
fotosinteza se crede că a transformat atmosfera timpurie a Pământului într-un
oxidant, care a schimbat dramatic formele de viaț ă de pe Pământ ș i a provocat un
explozia biodiversităț ii. Acum aproximativ 2.2 până la 2.4 miliarde de ani în urmă, Pământul avea
dezvoltat un
atmosfera care este foarte asemănătoare cu atmosfera de astăzi cu și
Se presupune că stratificările de fier bandat s-au format în apa mării
este rezultatul oxigenului liber eliberat de cianobacteriile fotosintetice combinându-se cu
fierul dizolvat în oceane pentru a forma oxizi de fier insolubili, care s-au precipitat,
formând un strat subț ire pe fundul mării.

Observaț i profesorii
Profesorul trebuie să ia în considerare abilită ț ile necesare în dezvoltarea acestei competen ț e.
inclusiv schema sau cunoș tinț ele de temelie care pot consolida învăț area. Acest modul va ajuta
învăț ăceii pun puntea între învăț are pentru a atinge măiestria lecț iei în progresia sa spiralată.

Ce este nou
Picta o mie de cuvinte
Examinează cu atenț ie imaginea de mai jos. Ce ai observat? Aha, aceasta ar fi
spune-ne că apariț ia singură nu defineș te întotdeauna o specie. Similarităț ile între
unele specii ș i variaț iile din cadrul unei specii pot face ca definirea speciilor să fie dificilă. Doar
ca în această imagine, doar oamenii prezintă o diversitate fizică extremă. Cât de mult
mai mult cu alte specii?

Sursă: 2003 Pearson Education, Inc publicând sub numele Benjamin Cummings
 Ce este asta
VARIAȚIE GENETICĂ: CELEBREAZĂ-ȚI UNICITATEA!
Te-ai întrebat vreodată de ce oamenii arată la fel, dar în acelaș i timp arată diferit?
unii de alț ii? Ca modul în care arăț i ca unii dintre rudenile tale, dar totuș i, eș ti
unic ș i recognoscibil. Într-o oarecare măsură, chiar ș i gemenii pot arăta exact la fel, dar totuș i,
vor fi câteva trăsături care le vor face diferite una de cealaltă, cum ar fi
modul în care vorbesc sau modul în care merg.

Nici două persoane nu sunt genetic identice. Astfel, nicio două persoane nu au aceeaș i
codurile ADN. Acest lucru se datorează faptului că, ca individ, porț i un set unic de gene.
diferenț ele dintre genele fiecărui individ ș i diferenț ele dintre gene
a diferitelor populaț ii sunt numite VARIAȚ IE GENETICĂ.

FRECVENȚA GENELOR ș i EVOLUȚIA

Ca individ, porț i un gen unic de trăsături, la fel ca ceilalț i oameni din
lume. Dar există păr ț i ale acelui gen în care ai putea găsi similitudini cu
alț ii. De exemplu, poț i fi unic pentru că eș ti singura persoană cu bronz
piele ș i trei aluniț e sub un ochi în comunitatea ta, dar s-ar putea să fii de asemenea
la fel cu alț i oameni din comunitatea ta deoarece majoritatea dintre voi aveț i
piele bronzată.

Numărul de ori în care gena comună apare în toată lumea într-un

popula ț ia se nume ș te FRECVEN Ț A GENELOR. Într-un context mai simplu, frecven ț a genelor
se referă la cât de comun este un anumit gene într-un grup de specii într-o zonă specifică.

Poț i chiar să rezolvi frecvenț a genelor împărț ind apariț ia reală a unei specific
gen cu numărul total de populaț ii. Este ca ș i cum ai rezolva pentru procentul de
populaț ie cu un anumit gen comun.
Orice schimbare în frecven ț a genelor unei specii sau popula ț ii este EVOLU Ț IE.
Evolu ț ia este schimbarea materialelor genetice ale organismelor, este o schimbare
manifestat în trăsăturile lor. Este, de asemenea, o schimbare care a început adânc în interiorul celulelor
indivizi, în genele lor, în ADN-ul lor, în cromozomii lor.

MECANISMELE EVOLUȚIEI: Ce cauzează o schimbare în frecvenț a genelor?

Genele ș i ADN-ul nu se schimbă peste noapte ș i nu se schimbă fără motiv. Acolo

există mecanisme variate care aduc schimbări în frecven ț a genelor, să ne
investigaț i ș i explicaț i-le pe rând:
[Link] ț ia naturală. Charles Darwin a observat că organismele produc mai mult
descenden ț i decât mediul poate sus ț ine, organismele variază în multe
caracteristici, iar aceste varia ț ii pot fi mo ș tenite. A ș adar, el a concluzionat că
indivizii cei mai adaptaț i la un anumit mediu au o probabilitate mai mare de a supravieț ui ș i
reproduce decât cei mai puț in adaptaț i. Apoi a introdus acest mecanism de bază de
evoluț ia care este selecț ia naturală. Este procesul care este cunoscut ș i sub denumirea de
"Supravieț uirea celui mai adaptat." Cel mai adaptat înseamnă NU persoana sau organismul cu "corp-
tipul de corp „scop” sau „inspiratie pentru fitness”. Cei mai în formă din domeniu
supravieț uirea înseamnă organismul cu
trăsăturile care sunt cele mai adaptative la
mediu. Natura sau
mediu dictate care
dintre organisme vor supravieț ui,
acest organism are un anumit
o varietate de trăsături sau caracteristici
care va fi transmis următorului
generaț ie.
Imaginea de mai sus arată un
evoluț ia rezistenț ei la insecticide
este un exemplu de selecț ie naturală
în acț iune.
2003 Pearson Education, Inc. publicând ca
Benjamin Cummings

2. Selecț ia artificială
Darwin a observat că atunci când oamenii aleg organisme cu caracteristici specifice ca
stocul de reproduc ț ie, ei îndeplinesc rolul mediului. Acesta este locul unde
selecț ia artificială sau reproducerea selectivă a început. Una dintre cauzele schimbării în
frecvenț a genelor de
unii specii
în mod specific
plante domestice
ș i animale este
selecț ie artificială
sau selectiv
înmulț ire. Este
când oamenii
a alege selectiv să
creș te animale ș i
plante cu specific
trăsăturică ei
considerat benefic
pentru diferenț iat
scopuri.
Sursa: 2003 Pearson Education, Inc publicând ca Benjamin Cummings
3. Fluxul genelor sau Migrarea

Fluxul genelor implică

mi ș carea genelor în sau
dintr-o popula ț ie, din cauza
fie mi ș carea de
organisme individuale sau
gametele lor (ouăle ș i
spermă de exemplu,
prin polen
dispersare prin a plantă).
Organisme ș i gamete care
o populaț ie poate avea
allele noi, sau pot aduce
allele existente dar în
propor ț ii diferite fa ț ă de cele deja prezente în popula ț ie. Fluxul genetic poate fi o
agenț i puternic al evoluț iei.

4. Deriva genetică
Deriva genetică este un mecanism care poate aduce schimbări în frecven ț a genelor într-o
populaț ie din cauza evenimentelor de „ș ansă”. Este rezultatul unui incident sau accident care
ar fi putut aduce o schimbare semnificativă ș i palpabilă în frecvenț a genelor sau comună
trăsături într-o populaț ie dată.
Evenimente catastrofale, cum ar fi
inundaț ii, erupț ii vulcanice ș i o
pandemie sau epidemie poate
afectează profund rezervele genetice ale unei
popula ț ie dată, în special dacă
popula ț ia este suficient de mică
a fi afectat de unii
evenimente de „ș ansă”.

5. Perechere Non-Random

Se întâmplă atunci când unele specii aleg un partener cu caracteristici preferate. Unele
speciile feminine permit doar anumite caracteristici masculine să fie partenerii lor, făcând ca
genele speciilor masculine alese pentru a se reproduce în generaț ia următoare. Anumite masculi
specii cu trăsături mai puț in preferate pot
nu fi capabil să reproducă ș i să transmită
genele lor asupra genera ț iei următoare.
Acest eveniment poate avea loc ș i la bărbaț i
cercumstan ț e feminine, în care
unele specii masculine aleg sau caută
trăsături specifice la o femeie.

translatedText[Link]
mecanismele-evoluț iei
Scenariul dat mai sus poate duce la o variaț ie mai mică a frecvenț ei genelor într-un
populaț ie; reproducerea non-sexuală, care se face de către unele specii de plante este de asemenea
un tip de împerechere non-random deoarece foloseș te varietatea sa de gene pentru a se reproduce, prin urmare
nu va avea loc amestecarea trăsăturilor. Un alt exemplu poate fi observat când oamenii aleg
pe cine să datoreze, unii bărbaț i ș i femei au anumite preferinț e în privinț a celor cu care se vor întâlni
alege ca partener, poate fi dictat ș i de preferinț ele culturale. Aceste preferinț e preferate
caracteristicile pot fi manifestate în bazinul genetic al unei anumite populaț ii pe măsură ce timpul
va arăta cum aceste caracteristici sunt observate mai frecvent decât altele.
6. Recombinare
Recombinarea sau amestecul genelor este modul în care viaț a
aduce varietate în similitudine. Are loc în timpul
meioză, procesul de replicare celulară folosit pentru
reproducere. Recombinarea este de asemenea motivul
în spatele varia ț iei genice între fra ț i ș i
gemeni ș i face posibilă diversitatea genetică.
În timpul meiozei, are loc o recombinare în care
chromozomii omologi se aliniaza pentru a se pregăti pentru
diviziunea celulară. În acest caz, cromozomii
schimba informa ț ii ș i amesteca păr ț ile din
ADN care a dus la o variaț ie foarte aleatorie
încă aceeaș i copie a genei originale.

7. Mutaț ie
O mutaț ie apare atunci când are loc o inserț ie, o ș tergere sau orice modificare în codurile de
Se întâmplă ADN-ul. Schimbările în codurile ADN pot rezulta din cauze interne sau externe.
factorii. Factorii interni apar atunci când ADN-ul nu reuș eș te să copieze sau să duplicateze ADN-ul
corect; în timp ce celula are multe mecanisme pentru a preveni acest lucru să se întâmple.
Încă există momente când acest lucru se întâmplă ș i devine nedetectat de celule. Extern
factorii sunt de obicei cauzati de radiatii; aceasta se datoreaza faptului ca radiatia excesiva cauzeaza
ionizarea la nivel celular al corpului, care poate duce la ruperea
ADN. Ruptura în ADN va provoca replicare defectuoasă ș i muta ț ie. Nu toate
mutatiile sunt vazute si manifestate in caracteristicile fizice ale organismelor,
unele mutaț ii nu sunt nici măcar transmise de la părinț i la urmaș i. Somatic
mutatia este atunci când mutaț ia are loc în celulele somatice sau celulele regulate ale
organisme; prin urmare nu va fi replicat în timpul meiozei. Dacă ADN-ul mutat nu este
replicat în timpul meiozei, nu va fi transmis generaț iei următoare.

Mutaț ia pe celulele sexuale sau

gametele sunt singurul tip de
mutaț ie care poate afecta gena
frecven ț a unei popula ț ii în
pe termen lung, aceasta se numeș te linie germinală
muta ț ie. Un exemplu în acest sens este
rezisten ț a la antibiotice a unor
bacterii.

Sursă:[Link]
mecanismele-evoluț iei
Echilibrul Hardy-Weinberg afirmă că amestecarea genelor în timpul reproducerii sexuale
reproducerea nu modifică proporț iile diferitelor alele într-un rezervor genic. Pentru a testa
acest lucru, să ne uităm la o populaț ie imaginară, non-evolutivă de buzoaice cu picioare albastre

Ecuaț ia Hardy-Weinberg este utilă în

ș tiinț a sănătăț ii publice pentru a estima frecvenț ele de
allele cauzatoare de boli în populaț ia umană
exact ca fenilcetonuria (PKU).
Există cinci condiț ii necesare pentru Hardy-
Echilibrul Weinberg pentru a se întâmpla:

1. Populaț ia este foarte mare;

2. Popula ț ia este izolată;
3. Mutatiile nu altereaza rezervorul genetic;
4. Împerecherea este aleatorie, ș i;
5. Toț i indivizii sunt egali în reproducere
succes.

Selecț ia naturală rezultă în acumularea trăsăturilor care adaptează o populaț ie la

mediul său. Dacă mediul ar trebui să se schimbe, selecț ia naturală ar favoriza
trăsături adaptate la noile condiț ii
 Ce este mai mult

Perfectă ca o imagine!

Ai avut plăcerea să înveț i despre evoluț ie ș i mecanismele care au adus-o?

schimbări în caracteristicile unei anumite popula ț ii? Observa ț i următoarele
imagini ș i alege orice mecanisme ale evoluț iei care sunt aplicabile la cele date
ilustraț ii. Explicaț i răspunsul dumneavoastră.

[Link]ările de camuflaj ale mantidelor care trăiesc în medii diferite.

Sursa: 2003 Pearson Education, Inc publicând ca Benjamin Cummings

[Link] legume derivate din mu ș tar sălbatic.

Sursă: 2003 Pearson Education, Inc. publicând sub numele Benjamin Cummings
 Ce am învăț at

Mă completezi!
Învaț ând despre evoluț ie ș i mecanismele care cauzează modificări ale genelor
frecvenț a unei populaț ii este o implicare remarcabilă! Acum pot înț elege cum
via ț a a evoluat de-a lungul timpului. Mi-am amintit că (1.) este
numărul de ori în care un anumit gen apare într-o popula ț ie dată ș i schimbările care
apare în acesta poate conduce la (2.) Diversitatea în gene între indivizi
se nume ș te (3.) .

Am învăț at din acest modul că există 6 mecanisme care cauzează

schimbări ale caracteristicilor unei populaț ii; acestea sunt (4.)

, (5.) , (6.) ,
(7.) , , și (9.)
(8.)
.

Viaț a este cu adevărat un geniu! Se străduieș te să supravieț uiască ș i să-ș i schimbe forma pentru a se adapta la

schimbările din mediul său! Drept rezultat, evoluț ia are loc atunci când următorul
generaț ia de organisme a dobândit trăsături noi de la părinț ii lor, care sunt adecvate pentru
cerinț a mediului în care trăiesc. Ce este ș i mai uimitor este cum
oamenii au realizat evoluț ia manipulativă a unor culturi ș i animale în
formă de reproducere selectivă sau selecț ie artificială. Cu măsuri de precauț ie corespunzătoare, ș tiinț a este
benefic pentru societate.

Ce pot face

Sarcina de performanț ă: Obiectul meu 3-D (Turnat)

Faceț i un fosil dintr-un obiect natural ș i unul creat de om. Materialele de care veț i avea nevoie sunt:
ciment, nisip, tigaie/recipient, argilă, orice obiect natural disponibil acasă, petrol
jeleu sau orice ulei

[Link] orice obiect vrei să transformi într-un fosil. Orice obiect natural (scoici, frunze,
os de animal) va funcț iona atât timp cât se încadrează în recipient. Dacă alegi frunze, asigură-te
nu este uscat.
[Link]ă cimentul ș i nisipul cu apă. Foloseș te 1 parte ciment ș i nisip la 2 părț i
apă ș i amestecaț i bine într-o ceaș că de hârtie cu o lingură din plastic. Lăsaț i să stea în timp ce lucraț i cu
argila.
3. Alege un obiect ca model pentru fosila ta. În general, frunze, scoici, ramuri,
sau oasele funcț ionează cel mai bine. Doar asigură-te că ai suficient argilă ș i ciment pentru a le acoperi.
4. Frământă argila până devine moale ș i maleabilă. Aceasta va fi baza pe care va sta obiectul tău.
formează o impresie în. Trebuie să fie frământat până poate acoperi zona ta de
obiect.
5. Acoperi ț i obiectul cu vaselină sau orice ulei. Apăsa ț i-l ferm, dar încet, în
argila pentru a face o impresie. Gelul de petrol sau orice ulei împiedică lipirea
la lut, aș a că fii generos. Îndepărtează obiectul cu grijă pentru a crea o matriț ă în formă
a articolului pe care l-ai folosit.

6. Umple ț i impresia lăsată de obiectul dvs. cu amestecul de ciment ș i nisip într-o

tigaie sau orice recipient pe care doreș ti să-l foloseș ti. Netezeș te amestecul de ciment ș i nisip pentru
nivelul argilei pentru a forma o suprafa ț ă plată. Lăsa ț i să stea să se întărească timp de cel pu ț in
pe timp de noapte, dar 2 sau 3 zile sunt preferate ș i mai sigure.

7.Îndepărta ț i lutul de pe gipsul întărit pentru a elibera fosila. Forma obiectului dumneavoastră
ar trebui să fie recreat în ciment, detaliile intacte.
[Link] ai un model al obiectului ales de tine!
9. Rubrica de mai jos serve ș te ca ghid pentru tine.

Standarde 5 PUNCTE 4 PUNCTE 3 PUNCTE 2 PUNCTE

În ț elegere Demonstrează o Demonstrează Demonstrează Demonstrează
al Sarcinii substanț ial înț elegere lacune în ale lor minimal
Precizie înț elegere al conț inutului înț elegere înț elegere
al conț inutului, ș i sarcină, chiar al conț inutului al conț inutului.
procese ș i deș i unii ș i sarcină.
cerinț ele sprijinind
sarcină. idei sau detalii
ar fi putut fi
neobservat sau
înț eles greș it.
Finalizare Realizează pe deplin Realizează Finalizează cele mai multe încercări de
al sarcinii scopul sarcina. al sarcinii. realizaț i
(Calitate) sarcina sarcină, dar cu
inclusiv puț in sau deloc
gânditor succes.
insightful
interpretări
ș i conjeturi.
 Evaluare

Indicaț ii. Alege litera celui mai bun răspuns. Scrie litera aleasă pe un
foaie de hârtie separată.
1. Ce tip de mecanism de evolu ț ie este acesta: unele specii prezintă intersexualitate
competiț ia care duce la păstrarea genelor organismelor de succes?
[Link]ț ie B. Oferirea de parteneri non-aleatorii

C. Mutatie D. Deriva genetică

2. „Supravie ț uirea celui mai puternic.”

Fluxul genelor B. Deriva genetică
C. Selecț ia artificială D. Selecț ia naturală

3.O cauză a schimbării frecven ț ei genelor la unele animale ș i culturi din cauza
activităț ile de selecț ie artificială sau de polenizare încruciș ată ale oamenilor asupra acestor organisme menț ionate:
[Link]ț ia Artificială B. Selecț ia naturală
C. Recombinare D. Mutaț ie

4. Care dintre următoarele explică cel mai bine recombina ț ia ca mecanism de

evoluț ie?
A. Recombinarea este un proces natural care are loc în timpul meiozei, este ...
trecerea peste cromozomii omologi care a dus la gene
variaț ie ș i schimb aleator de gene.
B. Recombinarea este procesul de combinare a două părț i de ADN pentru a crea un
un nou în căutarea celulei de a lupta împotriva corpilor străine.
Recombinarea happen când două celule identice se suprapun una peste alta
ș i să schimbe informaț ii între nucleele lor.
[Link] a rezultat din mitoză celulară pentru a repara daunele.

[Link] vei diferen ț ia selec ț ia artificială de selec ț ia naturală?

Selecț ia artificială apare atunci când natura dictează organismele cele mai adaptate pentru a
a supravie ț ui ș i a continua genera ț ia lor, în timp ce selec ț ia naturală este un
tip de laborator de selecț ie selectivă a celei mai bune copii de ADN din celule.
Selecț ia artificială se întâmplă în laboratoare, în timp ce selecț ia naturală se întâmplă
în natură.
C. Selecț ia artificială este manipulară de oameni, iar selecț ia naturală este
dictat de mediul organismelor.
D.B ș i C

Evoluț ia este adusă de schimbarea frecvenț ei genelor într-o populaț ie pe parcursul

următoarea genera ț ie, care dintre următoarele este considerată schimbarea în genă
frecvenț e din cauza proceselor întâmplătoare?
A. Selecț ia Artificială B. Selecț ia naturală
C. Fluxul genelor D. Deriva genetică
7. Mi ș carea genelor sau a anumitor trăsături în sau dintr-o popula ț ie, adică
imigrarea sau emigrarea este identificată ca un mecanism de tipul care cauzează o
schimbarea frecvenț ei genelor într-o populaț ie?
Fluxul genelor B. Deriva genetică
C. Mutaț ie D. Recombinare

8. Denumi ț i tipul de mecanisme ale evolu ț iei care are loc deoarece unele
speciile femele/masculi preferă să se încruci ș eze cu parteneri care au anumite
calităț i prestabilite.
[Link]ț ie B. Recombinare
C. Împerechere non-random D. Selecț ia naturală

9. Identifică mecanismul evolu ț iei care a rezultat din ș tergere, inser ț ie,
substituț ie sau inversare a ADN-ului din cauza radiaț iilor sau a erorilor de copiere.
[Link]ț ia artificială B. Mutatie
C. Recombinare D. Deriva genetică

Natura „selectează” ce organisme vor avea succes.

[Link]ț ia artificială B. Selecț ia Naturală
C. Fluxul genelor D. Deriva genetică

[Link] tip de mutaț ie poate provoca evoluț ia sau schimbarea frecvenț ei genelor?
organisme dintr-o generaț ie în alta?
Mutatie a liniei germinale B. Mutatie Radiată Individuală (MRI)
C. Mutaț ie ionizată D. Mutaț ie somatică

Acest efect apare după o alunecare genetică când un procent uriaș din populaț ie sau
organismele sunt ș terse sau nu au fost capabile să se reproducă din cauza catastrofală
evenimente, rezultând în schimbarea frecvenț ei genelor populaț iei afectate:
Efectul Fondatorului B. Efectul de Vindecător
Efectul bottleneck E. Efectul de Extincț ie

13. Dintre mecanismele evoluț iei, care este cauzat de acț iunea deliberată ș i
activitatea omului?
[Link]ț ia artificială B. Selecț ia Naturală
C. Fluxul Genelor D. Deriva genetică

[Link] vei explica mecanismele evoluț iei?

[Link] sunt procesele care cauzează frecvenț ele genelor populaț iei să
schimbare de la o generaț ie la alta.
[Link] dintre mecanismele evoluț iei sunt fluxul genelor, deriva genetică ș i
recombinare.
Mecanismele evoluț iei sunt cauzate de natură, dar uneori poate fi de asemenea
poate fi cauzată de accidente sau procese întâmplătoare.
[Link] cele de mai sus

15. Următoarele sunt mecanismele evoluț iei care pot fi cauzate de un accident
sau evenimente neprevăzute EXCEPTIE:
[Link] genetică B. Selecț ia naturală
C. Mutaț ie D. Selecț ia Artificială
 Activităț i suplimentare

Organiza ț ii care î ș i propun să protejeze

drepturile animalelor s-au luptat cu timpul liber
cresătorii să oprească reproducerea selectivă deoarece ei
consideraț i-o o formă de abuz sau cruzime faț ă de animale.
Îmbunătă ț irea selec ț ionată sau selec ț ia artificială este o
mecanism care a avut un impact imens asupra
frecven ț a genelor la animale, în special
cei domesticiț i, cum ar fi câinii ș i pisicile.

Imagine furnizată de: [Link]

Există cazuri când creș terea animalelor, cum ar fi câinii, a dus la boli ș i
malformaț ii sau anomalii în urma descendenț ei. Din punctul tău de vedere ca un
elev de liceu la profil STEM, este corect să continuăm reproducerea selectivă? Oferiț i
o explicaț ie a răspunsului tău. Rubrica de mai jos serveș te ca ghid în elaborarea
răspunsul tău.

Punctaj Ș tiinț ă De bază Ș tiinț ific Natura

Nivel și Concepte Abordare Ș tiinț ă
Societate și
Fundamenta
l
Principii
Dezvoltă ș i integrează ș i Demonstrează Demonstraț i
4- apără un se aplică comprehensiune suntific
Realizat informat ș tiinț ific de bază al raț ionare
d poziț ie concepte ș i ș tiinț ific peste
integrând principii. abordare; multiple
valori ilustrează cu discipline.
ș tiinț ă, ș i exemple
tehnologie.
Corect Arată clar Cu exactitate Interpretează
descrie înț elegere exprima ș i se răspândeș te
3- perspective n de concepte legate de ș tiinț ă
Competent în legătură cu ştiinţific de bază la rezultate într-o
ș tiinț ific concepte ș i ș tiinț ific mod
aspecte ale unei principii. abordare care arată un
societal clar
problemă. recunoaș terea
natura
ș tiinț ă.
Recunoaș te Capabil să declare Foloseș te vocabularul Oferă
2- locul de bază related simplist sau
Dezvoltare
 ș tiinț ă în ș tiinț ific la ș tiinț ific incomplet
om concepte metode într-o explicaț ii
afaceri ș i principii. mod roș u sau a naturii
dar este incapabil afişare de ș tiinț ă.
pentru simplu
comunicat conceptualizare
rolurile sale. n
1 - Nu Lipsuri Arată minim Nu
Început vizualiza o în ț elegerea în ț elegerii de a distinge
rol de bază ș tiinț ific între
sau nevoie de ș tiinț ific metode ș tiinț ific
ș tiinț ă în concepte ș i politic
uman principii. religios, sau
afaceri. etic
declaraț ii.
 Cheia de răspunsuri

Ce ș tiu Ce este în Ce e mai mult

[Link] artificial stromatoli ț i
selecț ie [Link]
[Link] [Link]ă
Popula ț ie [Link]
[Link]
[Link]
[Link]
5. Deriva genetică
6. Migrarea
[Link] ț ie
[Link]
imperechere
9. Supravie ț uire
[Link] mai fiti
[Link]

[Link] ț ie
[Link] ț ie
[Link] ț ii
[Link] ț ia naturală

Ce am învăț at Evaluare Activitate suplimentară

Vezi rubrica pentru punctaj

Ce pot face

Vezi rubrica pentru evaluare