Caiet

ROMA ANTIGUĂ

ESMERALDA JIMENEZ ROMERO 2ºC

 INDICE

1. Începuturile Romei

2. Guvernul Republicii

3. Societatea romană

4. Imperiul Roman

5. Octavian Augustus

5. 1. La "Epoca de Aur Augustă"

6. Conquista Hispaniei de către romani

7. Conquista Andaluziei de către romani

7.1. La Bética

8. Legiunile romane

8.1. Soldatul roman

8.2. Tabăra romană

9. La oraș ul roman

9.1. Viaț a la ț ară

10. Educaț ia în Roma

1. ÎNCEPUTURILE ROMEI

Roma a fost fondată cu siguranț ă de etrusci în jurul secolului VIII î.Hr.

la o distanț ă mică de râul Tibrul. Începuturile Romei corespund unor aș ezări situate

în jurul celor ș apte coline care înconjoară Roma.

Până în anul 509 Roma a fost condusă de regi. În această perioadă,

puterea politică a Romei era reprezentată numai de familiile nobiliare patriciene.

2. GUVERNUL REPUBLICII

În secolul VI î.Hr., romanii i-au expulzat pe etrusci ș i au stabilit

o nouă formă de guvernare: Republica. Organele de guvernare ale Romei

în timpul Republicii au fost consulii, magistraț ii ș i senatul.

În această perioadă, Roma a cucerit mai întâi Italia ș i apoi toate ț ările care

rodeau Marea Mediterană.

3. LA SOCIEDAD ROMANĂ

În epoca Republicii, societatea romană era împărț ită în patricieni,

plebei ș i sclavi.

-Patricienii erau grupul cu cea mai mare putere (deț ineau cea mai mare parte a pământurilor ș i

de turmele). Constituiau nobilimea romană.

Plebeii formau ceea ce era considerat poporul sau plebea. Deș i într-un

Iniț ial nu se bucurau de drepturi politice, dar treptat le-au câș tigat.

Sclavii nu se bucurau de drepturi ș i erau consideraț i proprietate.

4. IMPERIUL ROMAN

La sfârș itul secolului I î.Hr., Republica a intrat în criză ș i a început o

noua etapă cunoscută sub numele de Imperiu.

Imperiul Roman concentra în mâinile unei singure persoane toate

puteri ș i, deș i senatul s-a menț inut, Împăratul era cel care lua toate deciziile

decizii.

În timpul Imperiului Roman, a atins cea mai mare extensie teritorială ș i

Imperiul Roman s-a împărț it în provincii pentru a facilita guvernarea ș i exploatarea

economică. Fiecare provincie era sub autoritatea unui guvernator ș i trebuia să

pagar impozite către Roma, care era capitala Imperiului. Roma a ajuns să aibă mai mult de

un milion de locuitori ș i un comerț de bogăț ii ș i lux.

5. OCTAVIO AUGUSTO.

Primul împărat roman a fost Octavian Augustus, care era nepotul lui Iulius

César.

Când Iuliu Cezar a fost asasinat în anul 42 î.Hr., Augustus avea doar 18 ani

ani ș i studia în Grecia. A devenit atunci unul dintre candidaț i

a ocupa puterea.

În anul 31 î.Hr., Augusto a declarat război lui Marco Antonio, pe care

considera că se îndepărtează de îndatoririle sale. După ce a pierdut bătălia de la Accio, Marco

Antonio s-a sinucis, iar Octavian Augustus a devenit singurul conducător al Imperiului.

Romano.

În timpul mandatului său, a cucerit Egiptul, a finalizat cucerirea Hispania ș i

a supus Galia. Fronț ele Romei au ajuns până la râurile Rin ș i Dunăre. Cu el

începea o lungă perioadă de pace interioară.

 Augusto a acumulat cele trei puteri: cea de guvernare, cea militară ș i cea religioasă.

Deș i a permis Senatului să continue dezbaterile asupra legilor, el sau cineva

de încredere era ales consul, persoana cu cel mai mare putere în această instituț ie.

5.1. LA "EPOCA DE AUR" AUGUSTEANĂ.

Octavian Augustus era conș tient că sistemul imperial rupea cu

tradi ț ii romane. Din acest motiv a încercat să- ș i legitimeze puterea în diverse

moduri
–Nu a pus obstacole obiceiului care a început să se impună ș i care îl considera un

ser divin.

–Prin intermediul scrierilor proprii ș i al diverselor construcț ii, Augustus a propagat

ideea că guvernul său era perioada de cea mai mare pace ș i dezvoltare economică a

istoria Romei.

–S-a înconjurat de cei mai importan ț i intelectuali ai momentului pentru a demonstra că

de asemenea, era perioada de maximă splendoare culturală.

Imperiul Roman în epoca lui Augustus avea nevoie de o mare capitală. Pentru
Salut, Octavius Augustus a realizat o mare cantitate de construc ț ii care au făcut din

Roma, un oraș care impresionează pe cei care îl vizitează. Octavian Augustus a restaurat mai mult

de 80 de temple ș i a construit 10 noi. De asemenea, a reformulat ș i a extins forul cu noi

clădiri.

FORO ROMANO

6. CONQUISTA HISPANIEI DE CĂTRE ROMANI

Conquista peninsulei iberice de către romani a durat mai mult de

200 de ani.
 Peninsula Iberică era populată de triburi iberice ș i celte ș i, din

de câteva vreme menț ineau contact cu grecii ș i fenicienii. În timpul cuceririi

de la Peninsula Iberică au avut loc lupte frecvente cu romanii. Deș i s-a dat o

rezistenț a dură (Cartago ș i Numancia), romanii au ajuns să cucerească întreaga

Península. cucerirea Hispaniei s-a încheiat în anul 19 î.Hr., când împăratul

Augusto a învins popoarele din Nord, care au fost ultimele care s-au supus.

Octavius Augustus a împărț it Hispania în provincii. Cele trei cele mai importante

au fost: Bética, Lusitania ș i Tarraconense.

Locuitorii Hispaniei au adoptat treptat obiceiurile

românii ș i au învăț at latina. Acest fapt se numeș te romanizare.

7. CONQUISTA ANDELORE CON ROMANII

Conquista Andaluziei de către romani a avut loc definitiv

în jurul anului 206 î.Hr., după câteva lupte împotriva cartaginezilor. La

Bética a avut rapid o adaptare la cultura romană, devenind o

de la cele mai importante provincii ale Imperiului.

7.1. LA BÉTICA

Ora ș ele din Bética s-au organizat în două forme: municipiile ș i

colonii.

Municipiile plăteau impozite, dar se bucurau de o anumită autonomie. Aici

coloniile erau supuse legilor Romei ș i cetă ț enii erau considera ț i

cetăț eni romani.

Bética a fost una dintre cele mai bogate provincii ale Imperiului Roman, iar economia sa a fost

s-a organizat în funcț ie de interesele Romei. Pământurile din Betica produceau cereale,

vin ș i ulei.

Creș terea animalelor a fost o altă sursă de bogăț ie pentru ei.

Subsolul Beticii adăpostea minerale lacome. Pentru a le extrage,

romanii au folosit sclavi ș i tehnici sofisticate de exploatare minieră. În

comarce unde erau mine se concentrat zeci de sclavi care perforau

pământ cu vârfuri, în căutarea mineralelor. Apoi le transportau la spălătorii

y la fundiț iilor.

Pe coastele andaluze se producea sare, se practica pescuitul tonului ș i

exista o industrie importantă de conservare a peș telui.

În timpul romanizării Bétiquei, această provincie a dat mari personaje

ilustres, printre ei doi împăraț i: Adrian ș i Traian, născuț i în oraș ul

Italica. De asemenea, au apărut scriitori ș i filosofi precum Seneca ș i Lucan, născuț i în

Corduba (Córdoba).

8. LEGIONII ROMANE

Legiunile garantau pacea Imperiului Roman ș i apărau

autoritatea Romei.

Până în secolul II î.e.n., armata romană se hrănea din recrutări

anuale ș i speciale pentru fiecare campanie militară. Ulterior s-a compus

de soldaț i profesioniș ti, angajaț i în schimbul unui salariu.

 Armata romană era formată din legiuni desemnate prin numere.

Şefii supremi ai armatei erau consulii. Pentru fiecare legiune exista un stat

primar format din zece tribuni militari. Centurionii comandau în fiecare dintre

de la ș aizeci de centurii care compuneau o legiune. Legiunile erau

constituită în principal din unită ț i de infanterie, completată cu trupe

auxiliare pentru portar ș i călăreț i.

Bătăliile se desfă ș urau pe câmp deschis, de aceea legionarilor

formau ca tactică broasca ț estoasă. Protejaț i eficient împotriva armelor

arrojadizas, speriau inamicul, care nu ș tia cum să acț ioneze pentru a desface

un zid metalic care se prăbuș ea peste el. Scenariul ș i onagru erau catapulte cu

cei care aruncau pietre ș i torț e incendiare asupra duș manilor.

8.1. SOLDATUL ROMAN

Soldaț ii îș i încălț au picioarele cu sandale din piele care se fixează la gleznă ș i

aveau tălpi cu cuie. Se îmbrăcau cu tunici de diferite culori, în func ț ie de

legionii la care aparț ineau ș i, iarna, îș i protejau picioarele cu niș te pantaloni scurț i

care le ajungeau până la genunchi.

Pe tunică se punea armura compusă din plăci de fier. Un

fularul ș i casca completau îmbrăcămintea. Arme reglementare

era: un scut, o sabie scurtă sau dagă, o lance ș i o puș că de vânătoare.

În caz de marș , legionarilor le revenea sarcina de a transporta tot echipamentul, împreună cu o

capa de lână, mâncare, instrumente de bucătărie, aragaz portabil ș i sticlă de apă. Bagajul

completo putea cântări 20 de kilograme.

8.2. TABĂRA ROMANĂ

Locul unde se stabilea armata romană se numea castra. Avea o

planta pătrată sau dreptunghiulară cu patru u ș i. De la intrări se

se trasau două căi principale: cardo ș i decumanus. Clădirile principale se

se aflau în jurul pieț ei sau forului, care se afla în centru, în locul unde

se intersectau cele două căi indicate. De-a lungul străzilor se plantau magazinele

de la legioni.

9. ÎN ORAȘ UL ROMAN

Oraș ele romane erau înconjurate de ziduri ș i formate din străzi

empedradas în jurul unei pieț e principale numită forum, unde erau situate

clădiri principale ș i se afla situat pia ț a ora ș ului. Acolo se

celebrau adunări ș i pieț e. În oraș ele mari existau teatre, unde

publicul se aș ezase într-un semicerc în faț a unei scene pe care se reprezentau

tragédii ș i comedii, ș i amfiteatre, unde se celebrau spectacole

sângerosi, ca luptele de gladiatori. De asemenea, existau circuri, unde aveau loc

curse de maș ini (în general conduse de patru cai), care era

spectacolul cel mai popular. În temple se aducea cult zeilor ș i, în general,

se construiau pe o platformă înălț ată. Au construit arcuri de triumf

pentru a aminti victorii militare importante. Au făcut statui ale împăraț ilor ș i

de zei. Apa ajungea în oraș e prin intermediul apeductelor. La casele de

apa ajunge direct la cei bogaț i, deș i majoritatea oamenilor din sat o strâng de la

izvoarele. Termalile erau băi publice. Romanii au descoperit

izvoare naturale cu apă caldă. Băile romane erau centre populare

sociale unde, pe lângă a primi beneficii, cum ar fi masaje, se putea de asemenea

timpul, deoarece aveau săli de jocuri sau bibliotecă. Pentru a traversa

râurile au construit poduri de piatră. Drumurile legau unele oraș e cu

altele.
CIRCU ROMAN

Circul roman a fost una dintre cele mai importante instalaț ii pentru jocuri de

ora ș ele romane. Împreună cu teatrul ș i amfiteatrul formează trilogia de

instalaț ii mari destinate să distreze poporul.

LUCHA DE GLADIADORES ÎNTR-UN TEATRU

Aceste spectacole erau parte integrantă a societăț ii romane. Se desfăș urau în

cabo în amfiteatre, iar primul dintre acestea care a fost permanent se

a construit în Roma în anul 29 î.Hr. Poate cel mai faimos a fost amfiteatrul

Flaviano cunoscut sub numele de Colosseum, construit în Roma sub guvernarea de

Vespasian ș i fiul său Tito, iar capacitatea sa era de 50.000 de spectatori.

Jocurile de gladiatori aveau loc de la răsărit până la

noaptea. Atracț iile sale principale erau luptele mortale între luptători

antrena ț i. Majoritatea gladiatorilor erau sclavi sau criminali condamna ț i,

deș i unii bărbaț i erau seduș i de speranț a de a obț ine popularitate ș i

patrocinarea de sus ț inători boga ț i participau voluntar. Ei primeau

antrenament pentru luptă în ș coli speciale de gladiatori.

CASA ROMANESCU
.

Locuinț ele din oraș ele romane erau de două clase: domus ș i ínsule.
Oamenii bogaț i aveau sclavi ș i trăiau în case cu un singur etaj numite
domus, cu o grădină centrală, prin care intra lumina. Casele erau
decorat cu mozaicuri frumoase, portrete ș i picturi. Familiile sărace trăiau în
viviș ti umile, de mai multe etaje, numite însule.

9.1. VIAȚA ÎN SAT

Ț ăranii erau oameni umili ș i sclavi care lucrau pe moș ii.

cele mai bogate familii romane. Traiau în case mici ș i desfă ș urau activită ț i dure
arăsau pământul cu pluguri trase de boi, secerau recoltele cu
hoces de fier ș i măcinau cerealele cu mori mi ș cate de măgari. De asemenea
fabricau pâine, ulei ș i vin ș i îngrijeau animalele. Proprietarii domeniilor trăiau
în mari case de câmp numite vile.

10. EDUCAȚIA ÎN ROMA

În timpul Republicii, fetele patriciene nu mergeau la ș coală, ci se

rămâneau acasă învă ț ând munca domestică ș i tors lână. Mai târziu
au început să urmeze sistemul educa ț ional al fra ț ilor lor băie ț i. Copiii ș i
fetele de rând mergeau la ș coală, deș i unii trebuiau să renunț e să meargă, pentru
a-ș i întreț ine familia cu munca sa.
 Orele se desfăș urau dimineaț a. Până la doisprezece ani erau mixte,
dar mai apoi, până la ș aptesprezece ani se separau pe sexe, deș i fetele
îi lăsau la ș coală la paisprezece ani, pentru a ajuta mamele în treburile
domestice.

La ș coala elementară era ludus, unde ludimagister le învăț a să citească

ș i a scrie. Ulterior, de la 12 la 16 ani, se mergea la ș coală
superior unde grammaticus îi învăț a pe autori greci ș i latini ș i le
învăț a gramatică.

Elevii scriau cu un stilou sau vârf de fier pe plăci de

lemn cu ceară. În alte ocazii, suluri de papirus îndeplineau func ț ia de
carnete. În aceste cazuri, un stilou servea pentru a scrie.. Cu timpul, papirusul
a fost înlocuit cu foi fabricate din piei de animale. Învăț area
calculul se realiza cu ajutorul abacului sau cu degetele.