U1
Tradus de
ScribdTranslationsU1
Tradus de
ScribdTranslationsInstitutul Tehnologic de
Aguascalientes
Inginerie Industrială
Vara 2021
Statistica Inferenț ială I
Docent: M.C.A. Damian Muñoz Ibarra
Unitatea 1
Montserrat de Jesús Morales
García Nr. Control 20150145
Data livrării
30 iunie 2021
Exerciț ii 2.2
1. Înainte de a ob ț ine informa ț ii sau date pentru a încerca să rezolvi o
problema de a lua o decizie, ce aspecte trebuie să fie clare ș i
bine delimitate?
Informațiile despre probleme, consumatori și procese, deoarece prin aceasta
general se obține prin probe.
2. De ce este important să avem informa ț ii atunci când se tratează
de a rezolva o problemă?
Cu cât se are mai multe informații, cu atât vor exista mai multe posibilități ca decizia
a lua decizia corectă. Pentru a obține o soluție bună, este necesar ca
proba să fie reprezentativă, astfel încât să reflecte principalele
caracteristici ale obiectului de studiu în funcție de obiectivele sau
deciziile pe care doresc să le ia.
3. Există o formulă sau o tabelă care, independent de problemă sau
obiectul de studiu, determinaț i dimensiunea eș antionului de utilizat?
Se crede că pentru a cunoaște dimensiunea eșantionului este suficient să consultați un tabel,
a aplica o formulă sau a obține un anumit procent, în mod independent
del problema sau populația supusă studiului. Dar este departe de adevăr;
ce determină atât dimensiunea eșantionului, cât și modul de selecție a acestuia
(metoda de eșantionare) este problema în sine; adică; populația,
obiectivele, tipul de decizie și resursele economice.
4. Într-o problemă particulară se necesită ob ț inerea unui e ș antion
reprezentativă. Acest lucru se realizează prin orice metodă de eș antionare.
aleatoriu? Explica-ț i răspunsul.
În si pentru problema în particular nu se reușește prin nici o metodă de
mostra aleatoare deoarece dimensiunea probei și metoda de alegere a acesteia
o mostră care să fie reprezentativă (informații de calitate) depinde de
cantitatea de variabilitate și de tipul sau modelul care se dă în populație,
ambas în funcție de problema sau decizia de luat.
5. Ce rela ț ie există între variabilitate ș i dimensiunea e ș antionului?
Relația dintre variabilitate și dimensiunea eșantionului este că...
două se utilizează în statistica.
Cu cât variabilitatea este mai mică, cu atât estimarea mostră va fi mai mică.
6. Indicaț i condiț iile pe care trebuie să le îndeplinească elementele populaț iei
a eș antiona pentru a aplica unul dintre următoarele metode de eș antionare
aleatoriu
a) Simplu
Se realizează selectând numere dintr-un tabel de numere aleatoare, ceea ce
este echivalent cu tradiționala extragere de "bilețele" dintr-o cutie sau recipient
unde acestea sunt perfect amestecate.
b) Estratificat
Și dacă straturile sau grupurile au următoarele caracteristici:
Sunt străini unul față de celălalt.
elementele care aparțin fiecărui strat sunt mai omogene decât
populație totală.
Este important să avem informații statistice pentru fiecare strat.
c) Sistematic
Consistă în selectarea unei mostre de dimensiune n dintr-o listă de N
elemente. O modalitate simplă de a face această selecție este: Alegeți un interval
aproape și alegeți elementele la intervale egale de-a lungul listei.
Punctul de plecare pentru acest proces trebuie ales în mod aleator.
Exerciț ii 2.4.1
4. Înălț imile a 1000 de studenț i sunt distribuite aproximativ
de formă normală cu o medie de 175.5 cm ș i o deviere standard de
6.9 cm. Dacă se extrag 200 de e ș antioane aleatorii de dimensiune 25 din aceasta
popula ț ia ș i mediile se înregistrează la zecimea de cm cea mai apropiată,
determină numărul de medii statistice care cad
a) între 172.5 ș i 175.8 cm inclusiv;
b) sub 172.0 cm
6. Durata medie de viaț ă a unei maș ini de făcut paste este de 7 ani cu o
deviaț ie standard de 1 an. Să presupunem că vieț ile acestor maș ini
aproximativ o distribuț ie normală, găsiț i
a) probablitatea ca durata medie de viaț ă a unui eș antion aleator de 9
aceste maș ini se încadrează între 6,4 ș i 7,2 ani;
b) valoarea lui x la dreapta de care ar cădea 15% din mediile calculate
de mostre aleatorii de dimensiune 9.
7. Timpul în care casierul unei bănci cu serviciu în maș ină asistă
un client este o variabilă aleatoare cu o medie, µ = 3.2 minute ș i o
abatere standard, σ = 6.1 minute. Dacă se observă un eș antion aleator
din 64 de clienț i, găsiț i probabilitatea ca timpul lor mediu să fie
a lo más de 2.7 minute
b) mai mult de 3.5 minute
c) mai mult de 3.2 minute, dar mai puț in de 3.4 m în.
Exerciț ii 2.4.2
1. Pentru distribuț ia T-Student găsiț i:
a) 0250t . când v = 14
b) 100t − . când v = 10
c) 9950t. când v = 7
5. O companie de manufactură afirmă că bateriile pe care le utilizează în
jocurile electronice durează în medie 30 de ore. Pentru a menț ine acest lucru
în medie, se testează 16 baterii în fiecare lună. Dacă valoarea lui t care se calculează
Cae între 0250t − . y 0250t., compania rămâne mulț umită de afirmaț ia sa.
Ce concluzii ar trasa compania dintr-un eș antion care are o
media x = 527 hr y o deviaț ie standard de s = 5 hr. ? Presupuneț i că la
distribuț ia duratelor bateriilor este aproximativ normală.
6. Un producător al unei anumite mărci de batoane de cereale cu con ț inut scăzut de grăsimi afirmă
că conț inutul său mediu de grăsimi saturate este de 0,5 grame. Într-o
mostră aleatorie de 8 batoane de cereale de această marcă conț inutul de
grăsimi saturate au fost 0.6, 0.7, 0.7, 0.3, 0.4, 0.5, 0.4 ș i 0.2. Ar fi de
sunt de acord cu această afirmaț ie?
Exerciț ii 2.5
A ș i B fabrică două tipuri de cabluri cu rezisten ț ele medii la
romperea este de 4000 ș i 5000 de livre cu abateri standard de 300
y 200 lb, respectiv. Dacă se testează 100 de cabluri de marca A ș i 50
cabluri de marca B
Care este probabilitatea rezistenț ei medii la rupere a B
mare
a) cu cel puț in 600 lb mai mult decât cea de A,
b) cu cel puț in 450 lb mai mare decât cea a lui A?
2. Scorul mediu al unor studenț i la un test de aptitudine este
de 72 de puncte cu o devia ț ie standard de 8 puncte. Care este
probabilitatea ca două grupuri de 28 ș i 36 de studenț i, respectiv,
diferă în sus punctajele medii prin:
a) 3 puncte sau mai mult,
b) 6 puncte sau mai mult,
c) între 2 ș i 5 puncte?
Exerciț ii 2.5
1. A ș i B fabrică două tipuri de cabluri ai căror rezisten ț e medii la
rompimiento este de 4000 ș i 5000 de livre cu abateri standard de 300
y 200 lb, respectiv. Dacă sunt testate 100 de cabluri de marca A ș i 50
cablu de marca B, care este probabilitatea rezisten ț ei
media la rupere a B să fie a) cu cel puț in 600 lb mai mare decât cea de
A, b) cu cel puț in 450 lb mai mare decât cea a lui A?
2. Scorul mediu al unor studenț i la un test de aptitud este
de 72 de puncte cu o devia ț ie standard de 8 puncte. Care este
probabilitatea ca două grupuri de 28 ș i 36 de studenț i, respectiv,
diferă în sus punctajele medii prin
a) 3 puncte sau mai mult,
b) 6 puncte sau mai mult,
c) între 2 ș i 5 puncte?
Exerciț ii 2.6
2. Rezultatele unei alegeri au demonstrat că un anumit candidat a primit
46% din voturi. Determinaț i probabilitatea ca un sondaj de a)
200, b) 1000 de persoane din populaț ia votantă selectate aleatoriu din
populaț ia a arătat o majoritate de voturi în favoarea candidatului.
3. Un fabricant trimite 1000 loturi, fiecare compus din 100 de becuri electrice.
Ș i în mod normal, 5% din becuri sunt defecte, în câte loturi
a) mai puț in de 90 de becuri bune, b) 98 sau mai multe
becuri bune?
Exerciț ii 2.7
1. O urnă con ț ine 60 de bile ro ș ii ș i 40 albe. Se scot,
se înlocuiesc două seturi de 30 de bile fiecare ș i se notează culorile acestora.
Care este probabilitatea ca cele două seturi să difere cu 8 sau mai mult
măciucile roș ii?
2. Rezultatele alegerilor au arătat că un anumit candidat a obț inut
65% din voturi. Găsi ț i probabilitatea ca două e ș antioane
aleatorii, fiecare cu 200 de voturi, să indice o diferenț ă mai mare de 10%
în proporț ia voturilor pentru acel candidat.
Exerciț ii 2.8
1. Pentru o distribuț ie chi-pătrată găsiț i
a) 2 χ .0250 când v = 15
b) 2 χ .010 când v = 7
c) 2 χ .050 când v = 24
2. Pentru o distribuț ie Chi-pătrată, găsiț i următoarele:
a) 2 χ .0050 când v = 5
b) 2 χ .050 când v = 19
c) 2 χ .010 când v = 12
4. Găsi ț i probabilitatea ca un e ș antion aleator de 25
observaț ii, de o populaț ie normală cu varianț ă σ2 =6 , să aibă o
varianza muestral s 2 a) mayor que 9.1 b) entre 3.462 y 10.745
8. Probe de rezistenț ă la tracț iune asupra 10 cabluri sudate pentru un
dispozitiv semiconductor oferă următoarele rezultate în livre forț ă
necesare pentru a rupe uniunea:
19.8 12.7 13.2 16.9 10.6 18.8 11.1 14.3 17.0 12.5
Un alt set de opt cabluri conductoare a fost testat după ce
encapsulat pentru a determina dacă rezisten ț a la trac ț iune a avut
aumentat din cauza încapsulării dispozitivului, cu următoarele
resultados
24,9 22,8 23,6 22,1 20,4 21,6 21,8 22,5
Faceț i comentarii cu privire la dovezile disponibile în ceea ce priveș te egalitatea de