MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR REPUBLICA CAMERUN

**************** Pace – Muncă - Patrie

**************
INSTITUT UNIVERSITAR AL COASTEI
**************** REPUBLICA CAMERUN
Pace - Muncă - Patrie
INSTITUT DE INGINERIE INFORMATIVĂ
D’AFRIQUE CENTRALE

DEZVOLTARE Ș I DEPOZITARE

DEMERSUL DEVOPS (Capitolul 1 ș i 2)

Specialitate: Managementul sistemelor de informaț ii

Nivă: BAC +4
Redactat ș i prezentat de:
Samen Ingrid

Nana Kemamen

Tondji Kevin

Changa Kevin

Sub supravegherea lui:

M. KITIO VOUKENG Christan

ANUL ACADEMIC 2021 / 2022

 Capitole I
Introducere în DevOps
I- Ce este abordarea DevOps
Conform lui Patrick Debois, termenul DevOps a fost inventat pentru a califica mai simplu gestionarea
agilitatea infrastructurilor informatice ș i a opera ț iunilor, aceasta implică deci o obliga ț ie de
colaborare strânsă între echipele de dezvoltare ș i echipele de operaț iuni.

Prin urmare, fundamentalele abordării DevOps sunt:

Reducem ciclurile de livrare: prin industrializarea lanț ului de producț ie software
Optimizarea resurselor: prin gestionarea lor unificată ș i posibilitatea de automatizare prin
codurile desfăș urărilor ș i configuraț ia
Îmbunătăț irea calităț ii: prin instrumentare, supraveghere ș i teste
O nouă cultură: bazată pe colaborare ș i pe cercetare

II- Cultura DevOps

Cultura DevOps se inspiră din mai multe discipline deja implementate cu succes în lume.
din industrie. Ea se bazează pe respectul reciproc al echipelor, încrederea reciprocă ș i împărț irea
responsabilităț i. Aș adar, putem menț iona printre altele

1- Încredere reciprocă ș i în ț elegere globală a sistemului

Partajarea informa ț iei ș i a responsabilită ț ilor între echipele de dezvoltare ș i
Operaț iunile sunt un obiectiv fundamental de atins, pentru aceasta trebuie să asigurăm o evoluț ie a
mentalităț i pentru a ajunge să stabilească relaț ia de încredere necesară ș i implicarea actorilor. În plus
de încredere evoluț ia sistemului organizaț ional, a proceselor sale, a rolului ș i a perimetrelor
responsabilităț ile fiecăruia sunt necesare pentru ca fiecare să poată dobândi o înț elegere
globale a sistemului astfel nimeni nu va ignora nevoile ș i constrângerile întregului sistem

Căutarea îmbunătă ț irii continue sau Kaizen

Cultura DevOps favorizează dezvoltarea abilită ț ilor într-o căutare perpetuă
de îmbunătăț ire. Practica zilnică a acestei demersuri permite o evoluț ie progresivă ș i
îndemn fiecare actor al sistemului să propună optimizări simple ș i concrete ale întregului
linia de producț ie. Termenul Kaizen a fost ales pentru a reprezenta asta, deoarece această abordare este
similar cu procesul industrial Kaizen care s-a dezvoltat în Japonia în reconstrucț ie care a făcut
în urma celei de-a doua război mondial

3- Învă ț are Startup

Filozofia Learn Startup urmăreș te să reducă risipile ș i să crească valoarea în mod continuu
în timpul fazei de dezvoltare a produsului. Aici putem traduce printr-o voinț ă de îmbunătăț ire
continuaț i cu performanț a printr-o reducere a termenelor, a costurilor ș i definirea unui produs
minimum viabil pe care îl putem supune evaluării consumatorilor.
 III- Notăm interven ț iile în demersul DevOps
1- Colaborarea
Având în vedere că demersul este o colaborare între dezvoltare ș i operaț iuni, este necesar să se identifice
ș i de a înț elege fiecare parte prin:
Implicarea măsurătorului: care defineș te colaborarea între lumea dezvoltărilor ș i cea
de infrastructură. Într-adevăr, scopul acestei implicări este de a reuș i să implicăm actorii
a măsura într-un mod pertinent ș i continuu, menț inându-i încredinț a
Identificarea cheii de încredere a operaț iunilor: aceasta permite identificarea levierelor pe
în care această încredere poate fi construită. Este important de menț ionat că operaț iunile trebuie să aibă loc înainte de
totul pentru a menț ine producț ia funcț ională ș i disponibilă, pentru a reuș i, este suficient să testezi ș i
de a găsi metode pentru a compensa deficienț ele lor prin definirea de strategii care
garantează un nivel de calitate satisfăcător. Astfel, echipele operaț iunilor vor fi tentate
de căutat noi forme de colaborare
Identificarea cheii de încredere a dezvoltărilor: Aici calitatea produsului nu este
suficiente, echipele de dezvoltare doresc, de asemenea, să realizeze produse fără erori sau
disfuncț ionalităț i. Pentru aceasta, ele trebuie să dispună de medii ș i instrumente care le
permiț ând realizarea unui număr maxim de teste fără mari eforturi. Cheia încrederii acestui
se bazează aș adar pe calitatea mediilor furnizate ș i pe termenele de
provisionare
Identificarea cheii de încredere meter: Metrul de încredere este motorul de
implicarea celor 02 părț i în lumea inteligenț ei artificiale. Dacă există deci ...
discordanț e între ele ar putea afecta serviciul. Cheia încrederii măsura se bazează pe
deci pe calitatea colaborării ș i expertiza fiecărei părț i

2- Automatizarea
Pentru a ș ti cum să tratăm ș i să implementăm acest aspect al abordării DevOps, este nevoie să combinăm un set de...
de probleme si astfel sa poata construi foaia sa de parcurs agile pentru a crea un cerc virtuos
îmbunătăț ire continuă. Aș adar, trebuie să ț inem cont de:
Un automat pentru a perpetua încrederea: este vorba de a începe prin a munci
împreună pe cheile de încredere identificate pentru fiecare dintre păr ț ile identificate în
găsind un mod de funcț ionare care se potriveș te tuturor
O automatizare pentru a câș tiga în calitate: Este important de menț ionat că automatizarea înseamnă a câș tiga în
timp mai întâi pentru sarcinile repetitive ș i, de asemenea, pentru sarcinile mai complexe. Prin urmare
automatizarea înseamnă, de asemenea, asigurarea unui nivel constant ș i optim de calitate
O automatizare nu este neapărat o optimizare: Pentru că automatizarea constă în
rendre systématic cu ajutorul uneltelor tehnologice o succesiune de activităț i specifice
care nu este neapărat optimizat sau industrializat. Când automatizăm o colaborare
a afla dacă este optimă nu este foarte important, trebuie să te mulț umeș ti cu a te asigura că ea
funcț ionează

3- Perspective tehnologice
Chiar dacă DevOps este o transformare a proceselor sistemului de informare, dimensiunea sa
tehnologia nu este neutră. Ea include:
Integrarea mai multor instrumente: principiul este de a ne baza pe ceea ce face fiecare instrument.
cea mai bună integrare a acestor unelte are un impact asupra eficienț ei
 colaborare, la coordonarea gestionării livrărilor, durata ciclurilor de
deploiement sau capacitatea de a gestiona multiple medii
Partajarea modelelor de infrastructură: aceasta este facilitată de virtualizare
sisteme ș i prin suportul mai multor instrumente de provisionare
Infrastructura ca ș i cod: mediu de desfăș urare a unei aplicaț ii trebuie să fie
archivat ș i gestionat în versiuni, provenind din practici din lumea
dezvoltare, aceasta presupune deci capacitatea de a gestiona prin liniile de cod
provisionare ș i configurarea infrastructurii într-un limbaj care să le permită
a crea ș i a le face să evolueze
Instrumentaț ia în mijlocul sistemului: instrumentaț ia unei soluț ii este esenț ială,
este necesar să se observe în mod continuu comportamentul sistemului din punct de vedere tehnic
Astfel, dezvoltatorii ș i echipele de gestionare a operaț iunilor vor putea identifica cu uș urinț ă
limitele în termeni de performanț ă ș i corectarea disfuncț iilor

Capitolul II
DevOps în transformarea digitală
Transformarea digitală este răspunsul fiecărei companii la provocarea reprezentată de evoluț ie
tehnologii digitale. Aceasta presupune devirtualizarea proceselor sale, o evoluț ie centrată
pe o inova ț ie la care participă concepte ș i solu ț ii tehnologice precum
agilitatea, cloudul, mobilitatea, învăț area automată ș i big data

I- DevOps este agil

Pentru a înț elege faptul că DevOps este agil, trebuie să înț elegem ce se ascunde în spatele termenului
agil. De fapt, neînț elegerea agilităț ii are ca rezultat afectarea imaginii sale în cadrul
compania ș i de a-i complexifica adoptarea. Cuvântul agil poate avea, aș adar, mai multe sensuri în funcț ie de
context. Dacă luăm cazul unei organizaț ii, aceasta poate fi agilă când este gata să se
a aduce în discuț ie ciclurile sale de îmbunătăț ire continuă ș i a schimba ierarhia ș i regulile sale
management perimetru după perimetru. Schimbarea nu mai este suportată, ci percepută ca
generator de eficienț ă. Abordarea agile se defineș te astfel printr-o abordare iterativă, incrementală ș i
colaborativ, indiferent de context sau domeniul de aplicare.

DevOps respectă, a ș adar, în mod evident, valorile fundamentale ale agilită ț ii ș i

favorizează deci entuziasmul utilizatorilor ș i al populaț iilor de meserii. Ideea de DevOps este de
impingeț i demersurile agile până la echipele de producț ie prin intermediul unei colaborări bazate
despre încredere

II- DevOps ș i cloud

Influenț a cloud computing-ului asupra industriei tehnologiilor informaț iei devine mai necesară
colaborarea între dezvoltatorii de software ș i responsabilii cu operaț iunile. Cloud-ul oferă
posibilitatea de a crea ș i desfă ș ura noi aplica ț ii ș i infrastructura lor în câteva
minute. Pentru aceasta va trebui să valorifice la maxim capacităț ile de virtualizare puse la dispoziț ie în
centrele de date.

III- DevOps, Big data ș i învă ț are automată

Big data are destinate să colecteze un volum mare de date cu un potenț ial ridicat de viteză.
a le stoca ș i a le face utilizabile. Învăț area automată, pe de altă parte, urmăreș te să exploateze datele pentru
le analizăm cu o abordare ș tiinț ifică ș i statistică. O abordare DevOps necesită o
colectare de date atât cu privire la utilizarea produsului de către utilizator, cât ș i în aspectul
operational al demersului. Dar aspectul cel mai interesant rămâne legătura posibilă între date
colectate ș i modelele de învăț are automată. Aș adar, putem spune că implementarea soluț iilor
legate de big data ș i definirea modelelor de învă ț are automată adaptate ciclului de
dezvoltarea software-ului vine să îmbogă ț ească DevOps, care beneficiază astfel de experimentare ș i de
tratamentul datelor cele mai relevante

IV- DevOps ș i mobilitate

Demanș a DevOps ș i mobilitatea merg mână în mână deoarece această demers este adaptat lumii
mobilitate. De fapt, acesta este construit pe un model aplicativ distribuit prin magazine
aplicaț ii, în special iPhone, Windows, Android. Toate aceste sisteme au magazinele lor care sunt
locul privilegiat de către utilizatori pentru a se aproviziona cu aplicaț ii. Implementarea de
démarche DevOps aduce evoluț ii atât pentru ea însăș i, cât ș i pentru piaț ă

V- DevOps, inovaț ie ș i gândire de design

Design thinking este o metodologie de creativitate destinată designerilor. Această metodă
se recomandă identificarea nevoilor utilizatorilor ș i anticiparea acestora bazându-se pe etape. Dacă
metodele de inovare nu urmează aceste etape, ci se învârt în jurul principiilor
de divergenț e ș i convergenț e centrate pe utilizator. Principalele etape sunt:
Empatie: A răscoli publicul ț intă, a anticipa plăcerile ș i frustrările sale pentru a le înț elege mai bine
a percepe dorinț ele mele
Definirea ș i rafinarea obiectivelor în funcț ie de percepț ia mea empatică pe care o avem
acquis
Ideate : Găsiț i idei creative simple ș i inteligente pentru a răspunde nevoilor de
audienț a ț intă
Prototip: Construirea de soluț ii demonstrabile pe baza ideilor selectate în timpul
faza anterioară
Test: Experimentare pe baza publicului ț intă

Metodele de inovare sunt iterative ș i colaborative prin natură pentru a fi astfel

complet în valorile agilităț ii, este important să avansăm prin incrementare. Dacă metodele
inovaț iile sunt astfel agile, sunt complementare cu DevOps, dar aceasta din urmă în plus
de a inventa utilizări pentru serviciile ș i produsele, ea ajută la realizarea ș i punerea în aplicare a acestora
rapid ș i eficient