Peter Pan

Autor: James Matthew Barrie

A fost o dată o fetiț ă foarte bună pe nume

Wendy, care avea trei fraț i, ș i pentru ca
ace ș tia se culcau obi ș nuiau să le spună pove ș ti
foarte frumoase. Noaptea în care începe
povestea noastră le povestea aventurile lui
Peter Pan.

-....Ș i întotdeauna face fapte bune, ș i

ș tie să zboare, ș i o însoț eș te Campanita, care este
o fetiț ă cu aripi de fluture, atât de mică încât încape în palma unei mâini, ș i de asemenea trăieș te în
o ț ară minunată, care se numeș te insula Niciodată.

-Ah, Wendy......! Cât de mult mi-ar plăcea să pot călători cu el ș i să nu fiu nevoită să dorm acum, ș i
mâine mă voi trezi devreme pentru a merge la ș coală.

- Ș i eu... nu vreau să fiu aici.

-Dar, este posibil să fiț i încă treji, haideț i cu toț ii la culcare!, ș i tu Wendy, te rog,
nu le spune mai multe lucruri. Uite, noapte bună, un sărut pentru toț i patru ș i la somn!
Bună seara, tăticule.
-Auzi, vede ț i ce văd eu? Este cineva la fereastră.....Dacă sunt Peter Pan ș i
Campanita..........
-Salut tuturor, am auzit că nu voiaț i să dormiț i ș i că v-aț i dori să vizitaț i cu noi insula de
Niciodată Jamás.
-Da.....da......!
-Foarte bine. Campanita, aruncă-le puț in din praful tău magical.

Y campanita, feti ț a fluture, a scuturat pu ț in aripile ei ș i, într-un instant, copiii se

o găseau zburând alături de ea ș i de Peter Pan.

-Uite, uite cât de mică se vede casa noastră din aer!

-Ei bine, eu văd o insulă apropiindu-se de acolo... Uau, ce frumoasă!
-Asta este insula Niciodată. De îndată ce aterizăm, Clopoț ica, du-i pe copii la copacul de
bucuria, în timp ce eu mă plimb prin împrejurimile vaporului căpitanului Garfio
si a făcut vreuna din ale sale.

-Este bine, Peter Pan.

Peter Pan, imediat ce a sosit, s-a apropiat să supravegheze goeleta căpitanului Hook. Acesta era un pirat
malefic ș i mare duș man al lui Peter Pan, de când, din cauza lui, după cum spunea el, îi fusese
mâncat o mână un crocodil care mereu îl urmărea. În loc de mână, purta un cârlig,
ș i de aceea îl numeau aș a. Când Peter Pan a zărit nava, a înț eles imediat că ceva
ciudat se întâmpla, s-a apropiat puț in mai mult ș i ceea ce a văzut l-a umplut de uimire.

- Dumnezeule, a răpit-o pe Flor Silvestre, prinț esa indiană! Cu siguranț ă vrea să scoată de la ea unde
este ascunzătoarea mea. Voi merge imediat să o salvez de gheara acelui nenorocit.
- Atenț ie, se apropie Peter Pan! Ajutor!
-La atac! Ajutor!
-Hai! Să terminăm cu el!
-Dă-mi-l mie, eu o să-l prind. Nu te vei scăpa Peter Pan.....jajaja.
Căpitanul Garfio a lovit cu un tăiș teribil asupra lui Peter Pan, dar acesta a evitat-o ș i în un
momento l-a dezarmat pe răul pirat.

-!Tu chiar eș ti pregătit, stai liniș tit!, dacă faci un pas în plus, vei cădea în apă ș i acolo este prietenul tău
cocodril aș teptându-te. Hai, predă-te.
-Mă predau, mă predau......! Naiba să fie!

Atunci Peter Pan a luat-o în braț e pe prinț esa indiană ș i a zbura departe de nava celor
pirati pentru a o duce în tabăra lor. Prinț esa ș i tatăl ei, marele ș ef, au mulț umit atât
ceea ce a făcut, că l-au invitat pe el ș i pe prietenii săi la o mare petrecere în sat.

-După această petrecere, vă voi arăta insula. Ce părere aveț i, Wendy?

-Estupend, mulț umesc, Peter Pan.
Trăieș ti într-o ț ară minunată.

Ș i aș a a fost, au mers toț i împreună să exploreze insula. Mâncau fructele ei, se băiau pe plajele ei, ș i
se jucau cât voiau......Toț i se distrau minunat, mai puț in clopoț elul, care era toată
enfurruñada pentru că era gelos pe Wendy.

De când au venit copiii, nu are ochi decât pentru Wendy ș i nu mă băga în seamă, ce...
desgraciada sunt!

Atât de mult plângea ș i vocea ei se auzea atât de clar prin pădure încât durerea ei a ajuns la urechile Căpitanului Garfio,
ș i acesta a decis să o răpească, pentru a vedea dacă din furie, îi spunea unde ar putea să-l găsească pe Peter Pan. -Mergeț i
fix acum, tu "ochi oblic" ș i "puț inul tău păr" să o răpească pe Zâna Măseluț ă, ș i să nu se facă noapte
fără să fi îndeplinit ordinele mele! Înț eles? -Da, da ș ef, sigur o vom aduce.

Multă muncă le-a costat „ochiul oblic” ș i „puț in păr” să o captureze pe Campanita care zbura foarte
bine. Dar într-un moment de neatenț ie s-au apucat de ea folosind o plasă pentru fluturi.
Imediat au dus-o la căpitan care s-a bucurat foarte mult să o vadă.
-Haha, haha! Aici avem zâna Clopo ț el bine prinsă......haha......mi-au spus că
în ultima vreme, Peter Pan nu prea te ascultă, nu-i aș a?
-Ei bine, nu prea mult, de fapt....... cum le arată insula Neverland copiilor......
-Păi, ș tii ceva, Clopoț ica? Pot să rezolv asta, dacă îmi spui unde locuieș te Peter Pan,
îț i promit să separ copiii de el......jajaja.....
-Dar promiț i că nu îi vei face rău lui Peter Pan, Căpitan Garfio?
-Sigur, draga Campanita......promit să nu-i fac rău personal.
-Bine, fiind astfel.........ascunzătoarea lui Peter Pan este în copacul bucuriei, uită-te la această hartă
de la insulă, vezi? Aici.

Căpitanul Hook a sărit entuziasmat ș i a pus-o pe Tinker Bell într-un felinar pentru a nu
pudiera să scape, a început să dea ordine oamenilor săi:

Tu "puț in păr" vei merge imediat la copacul bucuriei ș i vei lăsa acolo acest pachet. Fii atent
mare atenț ie, este o bombă care va exploda la 12 fix. Aș a că du-te repede,
Hai, hai!

Era ora 11 ș i jumătate când „puț in păr” a lăsat pachetul la casa lui Peter Pan. La ora 12
un sfert, a sosit acesta cu copiii ș i, văzând pachetul, l-a luat ș i a citit pe el: „Nu deschide până la
„ora exactă” ș i semna Campanita.

Vai, un cadou de la Campanita, pare că sună ceva înăuntru. Ahhhh, am impresia că

ce este un ceas, ce bine!, dar până la ora 12 nu pot să-l deschid, voi aș tepta.

Între timp, Clopoț el, care auzise toată teribila conspiraț ie a Căpitanului Hook
împotriva lui Peter Pan, era extrem de nervoasă, încercând să iasă din felinarul unde o închiseseră
pirata.

Trebuie să-l avis pe Peter Pan, dacă nu ies de aici bomba va exploda ș i vor muri toț i. Trebuie să
a scăpa cu orice preț .

Tanta era disperarea ei încât a rupt felinarul ș i a zburat cât de repede a putut spre copacul de
bucurie. Mai erau doar câteva secunde până la douăsprezece. Clopoț elul s-a lansat în picaj spre
pachetul pe care Peter Pan îl ț inea în mâini ș i, smulgându-l, l-a aruncat cât mai departe a putut.

Dar, Campanita, ce se întâmplă, de ce ai făcut asta, de ce explodează pachetul ca o

bombă? Nu înț eleg nimic.
-Era tot un plan pentru a vă omorî, era o bombă adevărată, pregătită de Căpitanul Garfio care
mă raptează. Eu din gelozie faț ă de Wendy ț i-am spus unde locuiai. Te rog, Peter Pan, te rog să mă
îmi pare rău, am putut să vă omor pe toț i.
-Desigur că eș ti iertată! Dacă nu era din cauza rapidităț ii tale, nu ș tiu ce s-ar fi întâmplat. Acum există
să meargă ș i să-i dea medicamentele căpitanului Garfio.

Într-o clipă, Peter Pan s-a prezentat pe corabia piraț ilor ș i i-a găsit pe toț i cântând:

„........Acum vom putea face mult mai multe nelegiuiri, pentru că tema lui Peter Pan a
trecut la o viaț ă mai bună....... acum vom putea face mult mai multe nelegiuiri, pentru că subiectul de
Peter Pan a avut o viaț ă mai bună......."
-Atenț ie, se apropie Peter Pan!
-Eh, blestem, este viu, la el piraț ii, nu-l lăsaț i să scape!

De data aceasta, Peter Pan lupta cu puterea unui întreg armate ș i, în special, lupta împotriva
Căpitanul Garfio, care era hotărât să-l împingă în apă, unde aș tepta crocodilul
cu gura lui imens deschisă.

-Ah.....Peter Pan, de data aceasta voi termina cu tine, sunt deja sătul că îmi strici toate
avione....!

Spunea asta când s-a împiedicat de o sfoară ș i a căzut în apă.

-Ajutor, ajutor, salvareeeee, ahhh, că mă mănâncă crocodilul...!

Ș i, într-adevăr, crocodilul care a aș teptat prima ocazie nu a întârziat nici măcar o secundă
în a-l devora pe căpitan cu cârligul ș i tot. Piraț ii, văzând asta, au râs.

-Te rog, Peter Pan, nu ne face nimic. Iartă-ne ș i promitem că ne vom schimba.
viaț ă ș i a fi buni de acum înainte.
-Bine, să fie aș a.

Ș i piraț ii au plecat ș i nu s-au mai întors să facă de capul lor. Peter Pan s-a reunit cu copiii,
ș i toț i au decis să se întoarcă acasă pentru ca părinț ii lor să nu se îngrijoreze de întârziere. Aș a
au făcut-o, dar a fost o aventură atât de frumoasă pe care au trăit-o cu Peter Pan, încât niciodată nu o
au uitat în viaț a lor, aș a că le-au povestit copiilor lor când i-au avut, iar aceș tia copiilor lor, ș i
aceș tia la ai lor, iar aceș tia la ai lor

SFÂRȘ IT