Republica Filipine

UNIVERSITATEA DE STAT ISABELA

CAMPUS ILAGAN

Oraș ul Ilagan, Isabela

FACULTATEA DE INGINERIE, ARHITECTURĂ Ș I TEHNOLOGIE

CENUȘ A DE PORUMB CA O PARTE A ÎNLOCUITORULUI PENTRU CIMENTUL PORTLAND

În îndeplinirea parț ială a cerinț elor în

CE 55 – PROIECT CE

SUBMIES MEDIULUI:

ING. ALEX M. BALUBAL

ÎNAINTE DE A:

Aaron Y. Balmaceda

Cherrie Ann G. Cabanilla

John Mark A. Mendoza

Judy Ann E. Mendoza

BSCE V-A

1
 Capitolul I

PROBLEMA Ș I FUNDALUL ACESTEIA

Introducere

Filipine este o ț ară în dezvoltare. Pe măsură ce economia noastră progresează, popula ț ia

creș te lent. Creș terea cererii pentru bunuri ș i alte structuri o urmează. Construcț ia de

drumuri, poduri ș i multe alte infrastructuri. Cu toate acestea, proiectele de infrastructură nu pot fi

executate imediat fără fonduri suficiente, în special pentru proiecte de amploare. Ș i de asemenea,

Filipinele sunt extrem de expuse la pericolele naturale deoarece se află de-a lungul Centurii Taifunului Pacific.

ceea ce îi determină pe filipinezi să se confrunte cu calamităț i, cu casele lor distruse de taifunuri. Aș a că

Ei trebuie să aibă case mult mai puternice. Pentru a face faț ă acestui tip de cerere, se planifică bugetul.

ș i rezistenț a unei structuri sunt luate în considerare.

Betonul este unul dintre cele mai utilizate materiale din lume. Este un material esenț ial

utilizat pentru construcț ii pentru orice fel de structură. Forț a unei fundaț ii depinde de

amestec de beton utilizat. Dacă există doar un factor de întărire care poate fi adăugat la un tip de

amestec de beton care îl va face mult mai puternic decât înainte, va fi o mare ajutor pentru

stabilitatea unei structuri. Cu presupunerile, cercetătorii ar dori să studieze efectele

cenuș ă de ș tiulete de porumb (CCA) în beton, verificând dacă această cenuș ă de ș tiulete de porumb poate fi un agent de întărire

aditiv

Filipine este o ț ară agricolă, cu porumbul fiind unul dintre primele cinci culturi majore în ceea ce priveș te

producț ia cel mai specific în oraș ul Ilagan, Isabela, care este cunoscut ca Capitala Porumbului a

Filipine. Agricultura a devenit un sector important în economia Filipinelor.

oferă alimente ș i materii prime esenț iale consumate de oameni ș i, prin urmare, schimbate în

2
piaț a care face economia să se miș te. Dar nu toate părț ile unui produs agricol sunt

folosite. Ele sunt în curs de procesare sau îndepărtare lăsând un deș eu ș i acestea sunt materiale nedorite

care trebuie eliminate sau utilizate. Dacă un factor trebuie adăugat într-un amestec de beton, acesta trebuie să fie

economice, ecologice ș i utile. De asemenea, va calibra mentalităț ile fermierilor că unele

deș eurile lor pot fi, de asemenea, o sursă de profit. Din aceste motive, cercetătorii ar dori să

utilizează cenuș a de ș tiulete de porumb (CCA) într-un mod comercial ș i profitabil.

Declaraț ia problemei

Obiectivul principal al cercetării este de a studia efectele cenuș ii de ș tiulete de porumb ca o înlocuire parț ială

de ciment în amestecul de beton. În mod specific, acest studiu îș i propune să răspundă la următoarele întrebări:

1. Care este procentajul optim de CCA în raport cu rezisten ț a la compresiune a

beton?

2. Care este procentajul optim de CCA în raport cu rezisten ț a la îndoire a betonului?

3. Există o diferen ț ă semnificativă între rezisten ț a la compresiune a betonului cu porumb?

cenuș ă de lemn ș i beton simplu?

4. Există o diferen ț ă semnificativă între rezisten ț a la flexiune a betonului cu paie de porumb?

cenuș ă ș i beton simplu?

Scopul ș i delimitarea studiului

3
 Specimenele vor fi testate la Universitatea de Stat Isabela – Campusul Ilagan City, de compresiune

ș i rezistenț a la flexiune a fost testată folosind Maș ina Universală de Testare (UTM). Materialele

sunt disponibile în jurul localităț ii.

Semnificaț ia studiului

Scopul acestui studiu este de a determina diferenț ele în rezistenț a la compresiune ș i rezistenț a la îndoire a

un beton simplu cu cenuș ă de ș tiuleț i de porumb. De asemenea, îș i propune să ajute fermierii să îngrijească de

deș euri agricole prin utilizarea ț eilor de porumb pentru construcț ie.

Paradigma de cercetare

Grupul experimental va fi comparat cu grupul de control în ceea ce priveș te rezistenț a la compresiune

ș i rezistenț a la îndoire. Grupul de control va fi compus dintr-un amestec de beton Clasa A în timp ce

grupul experimental va fi Clasa A, cu excepț ia faptului că o anumită porț iune de ciment Portland va fi

înlocuit cu cenuș ă de ș tiulete de porumb în două proporț ii diferite: 4%, 8% ș i 10%.

GRUP DE CONTROL GRUP EXPERIMENTAL

Beton simplu Beton cu cenuș ă de ș tiulete de porumb

. Rezistenț a la compresiune . Rezistenț a la compresiune

. Rezistenț a la îndoire . Rezistenț a la îndoire

4
 REZULTAT

Compararea betonului cu cenuș a de ș tiuleț i de porumb ș i betonul simplu

Figura I. Paradigma de cercetare

Definiț ia Termenilor

. Cenuș a de ș tiulete de porumb – Se referă la cenuș a derivată din arderea părț ii dure centrale a unui

mălai unde boabele de porumb sunt ataș ate ș i arse în cenuș ă la 600-800 de grade

centigrade timp de 8 ore.

. Beton simplu - O amestec de nisip, pietriș , ciment ș i apă într-o proporț ie

de 1:2:4.

. Beton cu cenu ș ă de măzăriche – Un beton simplu în care o por ț iune din betonul obi ș nuit

Cimentul Portland a fost înlocuit cu cenuș ă de măcinat de porumb.

. Rezistenț a la compresiune - Media a trei rezultate de probe cilindrice înregistrate

de către UTM.

. Rezistenț a la îndoire – Media a trei probe de fascicul înregistrate de

UTM.

5
 Capitolul II

RECENZIE A LITERATURII RELEVANTE

Revizuirea studiilor relevante

Conform lui John Kamau ș i colaboratorii, 2016, în studiul lor intitulat "Adecvarea cenuș ii de ș tearcă de porumb ca "

material cimentar suplimentar”. Acest studiu a investigat capacitatea cenuș ii de coajă de porumb (CCA)

a fi folosit ca material cementos suplimentar (SCM) prin testarea pentru pozzolanic sau

proprietăț ile hidraulice ș i performanț a în medii de sulf. Experimentele au fost efectuate de

completarea cimentului în greutate în amestecurile de beton cu CCA la 5%, 7,5%, 10%, 15%, 20%.

Paș i de 25% ș i 30% la punctul de nevoie. Rezultatele au fost comparate cu un specimen de control, care

a fost realizat cu 100% ciment. Durabilitatea a fost testată folosind testul de elongare cu sulfaț i. Rezultatele

a arătat forț e de compresiune impresionante care erau potrivite pentru aplicaț ii structurale. A fost

s-a concluzionat din testul de elongare a sulfatului că betonul suplimentat cu CCA ar putea fi folosit în

medii agresive cu un avantaj. Rezultatele au arătat o bună repetabilitate ș i evidenț iază

poten ț ialul CCA ca un pozzolan eficient, care ar putea îmbunătă ț i durabilitatea ș i

aspectul economic al betonului, precum ș i îmbunătăț irea proprietăț ilor acestuia atât în stare umedă, cât ș i în stare întărită

state.

6
 Conform lui Adesanya, 2009, în studiul său intitulat, „Dezvoltarea cenuș ii de ș tiulete de porumb amestecate

cement”. Într-o încercare de a transforma produsul de de ș eu în material util pentru construc ț ie

industria, această cercetare a avut în vedere utilizarea cenu ș ii de paie de porumb (CCA) ca pozzolan în ciment

produse. Studiul a investigat compoziț ia chimică a CCA. Producț ia din fabrică a

CCA – cimentul amestecat a fost realizat prin înlocuirea cu 0%, 2%, 4%, 6%, 8%, 10%, 15%, 20% ș i

25% din greutate de clincher de ciment Portland obiș nuit cu CCA. Înlocuirea de 0% serveș te ca

controlul. Rezultatele au arătat că CCA este un material potrivit pentru utilizarea ca pozzolan, deoarece el

a îndeplinit cerinț a minimă de SiO2 ș i Al2O3 combinate de mai mult de 70%, ceea ce a

pozzolana de bună calitate pentru fabricarea cimentului amestecat ar trebui să îndeplinească. Cimenturile amestecate produse

de asemenea, a îndeplinit atât cerin ț ele NIS 439:2000, cât ș i cele ale ASTM C 150, în special la nivele mai scăzute

(<15%) din procentajul de înlocuire CCA. Pe baza rezultatelor testelor, s-a concluzionat că CCA

ar putea fi utilizat corespunzător în producț ia de ciment îmbinat.

Conform lui Adesanya, 2009, în studiul său intitulat „Un studiu al fezabilită ț ii ș i

caracteristicile de rezisten ț ă la compresiune ale betonului cu ciment amestecat cu cenu ș ă de ț ăruș de porumb”. Studiul

investigat lucrabilitatea ș i caracteristicile de rezistenț ă la compresiune ale cenuș ii de ș tejar de porumb (CCA)

beton cu ciment mixt. Nouă clase de cimenturi mixte CCA au fost utilizate cu CCA

conț inut variind de la 0% la 25%. Înlocuirea de 0% CCA a implicat utilizarea de materiale normale obiș nuite

Cimentul Portland ș i acesta a fost folosit ca control. Proporț iile amestecului de ciment: nisip: granit utilizate

au fost 1:1½:3, 1:2:4 ș i 1:3:6 cu proporț ii de apă la ciment de 0.5, 0.6 ș i 0.7, respectiv.

cuburile de beton au fost testate la vârstele de întărire de 3, 7, 28, 60, 120 ș i 180 zile. Slump ș i

au fost efectuate teste de factor de compacitate pentru a verifica efectul CCA asupra lucrabilită ț ii

concret. Rezultatele au arătat că nivelul de cădere al betonului ș i factorul de compactare au scăzut pe măsură ce

Con ț inutul de CCA a crescut, indicând că betonul devine mai pu ț in lucrabil (rigid) pe măsură ce CCA

7
creș terile procentuale. Rezistenț a la compresiune a betonului cu ciment amestecat cu CCA a fost mai mică decât

controlul la vârste fragede, dar se îmbunătăț eș te semnificativ ș i depăș eș te controlul la vârste mai înaintate

(120 de zile ș i mai mult). Rezistenț a comprimată optimă de 57.10 N/mm2, 40.30 N/mm2 ș i

28.07 N/mm2 pentru propor ț iile de amestec 1:11/2:3, 1:2:4 ș i 1:3:6, respectiv la 180 de zile.

obț inut la un nivel de înlocuire de 8% CCA. S-a concluzionat că doar până la 8% înlocuire CCA este

adecvate acolo unde cimentul amestecat va fi utilizat pentru beton structural.

Sinteză

Descoperirile lui Adesanya arată că cenuș a de ș tiulete de porumb este un material potrivit care poate fi folosit în amestecuri

producț ia de ciment deoarece a satisfăcut cerinț a minimă a unui bun pozzolan ș i a altuia

studiu ș i acest studiu prezent au o relaț ie semnificativă în sensul că ambele au folosit ș tiuletele de porumb

dioxid de siliciu ca o înlocuire parț ială pentru cimentul Portland, dar cu proporț ii ș i procente diferite.

Investigaț ia lui Kamau asupra capacităț ii cenuș ii de porumb de a fi utilizată ca un material cimentar suplimentar

materialul a dovedit că CCA este un puzolan eficient care ar putea îmbunătăț i durabilitatea ș i

aspectul economic al betonului. Aceste studii susț in posibilitatea folosirii cenusii de mălai ca un substitut parț ial

înlocuitor pentru cimentul Portland.

8
 Capitolul III

METODOLOGIA DE CERCETARE Ș I MATERIALE

Acest capitol se ocupă de metodologia de design ș i procedura de testare a diferitelor

investigaț ii experimentale.

Designul cercetării

Studiul este conceput pentru a determina diferenț a în rezistenț a la îndoire ș i la compresiune a

proporț ia amestecului de beton de Clasa A cu cenuș ă de ș tiulete de porumb comparativ cu un beton de Clasa A simplu.

4%, 8% ș i 12% din cantitatea de ciment Portland din fiecare specimen vor fi înlocuite cu paie de porumb

Ash. Fiecare specimen va fi testat pentru rezistenț a sa la compresiune ș i la flecare, ceea ce va determina

cantitatea optimă de CCA ca înlocuitor pentru cimentul Portland într-un beton de clasa A.

9
Metodologie

În acest studiu, CCA va fi folosit ca material de înlocuire pentru ciment. Miezul de porumb brut va

se obț ine în Oraș ul Ilagan.

Stupii de porumb colectaț i vor fi zdrobiț i.

Porumbul măcinat va fi plasat într-un recipient închis ș i va arde la 600 de grade Celsius.

-800 de grade Celsius timp de 8 ore.

Cimentul, pietriș ul ș i nisipul vor fi cântăriț i pe baza unui amestec de 1:2:4.

După ce se cântăreș te cimentul, nisipul ș i pietriș ul vor fi amestecate cu apă ș i vor fi plasate în

matriț e pentru grupul de control. Dimensiunea fiecărui specimen pentru testul de compresie

rezistenț a este de 6” în diametru ș i 12” înălț ime, în timp ce pentru testul de rezistenț ă la îndoire este de 6” în

lă ț ime, 21” lungime ș i 6” adâncime fabricate în matri ț e cilindrice ș i dreptunghiulare

respectiv cu amestecul Clasa A.

Aceeaș i procedură va fi efectuată în grupul experimental, singura diferenț ă fiind că 4%,

8% ș i 12% din cimentul cântărit vor fi înlocuite cu CCA.

Procedura de testare

După ce specimenul a fost scos din forme, acesta va fi plasat în procesul de întărire.

zona care este umplută cu apă ș i va fi tratată timp de 28 de zile înainte de a fi testată pentru rezistenț a la compresiune ș i

rezistenț a la îndoire. Specimenul va fi testat folosind Maș ina Universală de Testare.

10