Proiect
Proiect
Republica Angola
Ministerul Educaț iei
Guvernul provincial Luanda
Institutul Tehnic Industrial „Simione Mucune” Nr. 1037
Domeniul de formare în informatică
PROIECT FINAL
Grupo nr. 2
IMISM
Curs tehnic de informatică
Clasa a 13-a - Turma TI13AT
Luanda, 2020/2021
Republica Angola
Ministerul Educaț iei
Guvernul provincial din Luanda
PROIECT FINAL
Grupul nr. 2
Fiș a tehnică
Email:joaquimcoimbra27@[Link]
Telefon:
Valdimir Coelho
Nº de processo
Emailvaldimircoelho1998@[Link]
Telefone
Reflexie
Ai văzut un om iscusit în munca lui? El va lua poziț ie înaintea regilor, nu
în faț a oamenilor obiș nuiț i.” (Proverbe 22:29)
Dedicaț ie
Dedicăm această lucrare mai întâi de toate nouă înș ine, deoarece prin intermediul ei avem
oportunitate de a ne arăta abilită ț ile ca viitori tehnicieni în domeniu
Informatică, ș i astfel facem un alt pas în măsura în care vom scrie viitorul nostru.
De asemenea, dedicăm această lucrare Instituț iei (IMISM) pentru ca prin intermediul ei
poate astfel oferi o agilitate în modul în care se face gestionarea, în special în domeniu
pautelor. Sperăm cu adevărat că va fi de mare ajutor pentru institutul nostru.
Mulț umire
Îi mulț umim mai întâi lui Dumnezeu pentru suflare de viaț ă care ne-a permis să fim aici în acest
moment, precum ș i pentru că ne-a dat puterea necesară pentru a putea efectua această lucrare ș i
pentru că ne-ai pus atâtea persoane speciale în vie ț ile noastre, fără de care nimic nu ar fi fost posibil
posibil.
Mulț umim de asemenea tuturor persoanelor care au luptat zilnic alături de noi, făcând
cu care formarea noastră ca tehnicieni de nivel mediu în informatică a devenit posibilă.
Apreciem profesorii noș tri pentru toate orientările, dedicarea ș i răbdarea acordată.
lungi aceș ti patru ani în care am fost în formare în instituț ie.
De asemenea, le mulț umim colegilor noș tri de clasă care au fost ca fraț ii pe măsură ce
fiecare se străduia în felul său să ajungă până în acest moment.
Celor no ș tri părin ț i pentru exemplul de via ț ă, pentru învă ț ăturile zilnice ș i pentru sprijin
incondiț ionat în toate momentele.
În cele din urmă, mulț umim tuturor celor care au crezut în noi, care sunt demni de toată dragostea.
este respectul pe care îl simț im pentru ei.
Rezumat
Lucrarea de faț ă oferă o abordare detaliată a unui sistem web cu caracter academic în
ambitului cursului tehnic de informatică în cadrul proiectului tehnologic al
institut industrial mediu "Simione Mucune", în care va fi prezentat un program online
sistem de management care va fi implementat în acesta, îmbunătă ț ind astfel serviciul de
managementul ghidurilor instituț iei. Prin urmare, am dezvoltat acest sistem bazat pe
linieile teoretice ale gestionării personalului institutului "Simione Mucune" ș i
utilizarea uneltelor în domeniul informaticii din domeniul public. A fost necesar să utilizăm singurul
limbaj pe care un browser web îl poate interpreta pentru a afiș a conț inut, HTML ș i, de asemenea, CSS, altul
limbaj separat de HTML cu scop unic de stilizare ș i JavaScript cel mai
limbaj de programare popular în dezvoltarea web, cu ajutorul editorului de text sublime
ș i XAMPserver în care aduce cu sine limbajul de programare PHP împreună cu
Sistem de gestionare a bazelor de date MYSQL.
Ficha tehnică........................................................................................................................... 2
Rezumat................................................................................................................................... 6
REZUMAT........................................................................................................................... 7
Indice...................................................................................................................................... 8
Indice de figuri. 10
Lista de sigle....................................................................................................................... 11
Introducere............................................................................................................................. 12
Problematică
Hipoteză................................................................................................................................ 14
Justificativa
Obiective............................................................................................................................. 16
Obiectiv principal. 16
Obiective specifice...................................................................................................... 16
Structura lucrării.......................................................................................................... 17
Istoricul Institutului............................................................................................................ 18
Delimitarea temei............................................................................................................ 19
Limitări............................................................................................................................ 19
Capitolul I – Metodologii ș i analiză teoretică.20
1.1 Metodologia
1.2 Analiză teoretică. 20
1.2.1 Pagini web. 21
Avantajele aplicaț iei web. 21
1.2.2 Tipuri de pagini web. 22
1.2.3 Baza de date. 22
1.2.4 Sistemul de Gestionare a Bazei de Date (SGBD)..................................................22
1.2.5 Principalele Caracteristici ale unui SGBD...................................................................23
Capitolul 2 – unelte ș i tehnologii. 24
2.1 Editor de text Sublime. 24
2.2 Limbaj de Programare HTML...........................................................................25
2.3 Foi de stiluri în cascadă. 27
2.4 JavaScript
2.5 PHP............................................................................................................................. 29
2.6 My SQL...................................................................................................................... 30
2.7 XAMPP...................................................................................................................... 31
2.8 Bootstrap..................................................................................................................... 32
Folii de stil............................................................................................................ 33
Componente reutilizabile......................................................................................... 33
Componente JavaScript............................................................................................ 33
2.9 Jquery
Capitolul 3 – Analiza funcț ională a sistemului............................................................................35
3.1 Analiza cerinț elor. 35
3.2 O Problema – gestionarea agendelor Institutului................................................................35
3.3 Modelul logic de date (MLD).................................................................................... 35
3.4 Actori ai sistemului. 37
3.4.1 Cazuri de utilizare a actorilor. 37
3.4.2 Descrierea Cazurilor de Utilizare..........................................................................40
3.4.2 Diagrame de Cazuri de Utilizare.42
Diagrama de clase. 45
Caracteristicile Sistemului................................................................................................ 46
Opț iuni Tehnice. 46
Website SGPO.................................................................................................................. 46
Securitatea sistemului....................................................................................................... 47
Capitolul 4: Funcț ionarea SGPO-IMISM.....................................................................48
Pagina Web informativa. 48
Meniu superior................................................................................................................... 48
Acces la instrumentul de gestionare......................................................................................... 49
Ecranul iniț ial al coordonatorului................................................................................................ 50
Bugetul proiectului..................................................................................................... 52
Costul articolelor folosite în proiectul SGPO........................................................................52
Capitolul 5: Concluzii ș i Recomandări...........................................................................53
Concluzie
BIBLIOGRAFIA.............................................................................................................. 54
Indicele figurilor
Figura 1–sublime text. 24
Figura 2-HTML.................................................................................................................... 25
Figura 3 - Structura unui document HTML......................................................................26
Figura 4 –CSS....................................................................................................................... 27
Figura 5-JavaScript. 28
Figura 6–PHP....................................................................................................................... 29
Figura 7-MySQL. 30
Figura 8–Server Xampp. 31
Figura 9-Bootstrap. 32
Figura 10-Jquery................................................................................................................... 33
Figura 11 Diagrama de caz de utilizare (DCU) Înregistrare...........................................................42
Figura 12 Diagrama de caz de utilizare (DCU) Consultare...........................................................42
Figura 13 Diagramă de caz de utilizare (DCU) Actualizare..........................................................43
Figura 14 Diagrama de caz de utilizare (DCU) Visualizr.............................................................43
Figura 15 Diagrama de caz de utilizare (DCU) Eliminare..............................................................44
Figura 16 Diagramă de caz de utilizare (DCU) Contă..................................................................44
Figura 17-pagina web informativa. 48
Figura 18- Ecranul meniului versiuneMobil...................................................................................49
Figura 19 - Interfaț a de acces la instrumentul de gestionare.........................................................49
Figura 20- Ecranul iniț ial al Coordinatorului................................................................................ 50
Figura 21 - interfaț a pentru adăugarea elevilor............................................................................50
Figura 22 - interfaț ă pentru introducerea notelor elevilor................................................................51
Figura 23- interfaț a care arată regulile.............................................................................51
Figura 24- pânză pentru reclamaț ie. 52
Lista de sigle
BD - Banca de Date
CSS - Foi de stil în cascadă
HTML - Limbaj de marcare pentru text hiper
Ș tiind despre importanț a pe care educaț ia o are în actuala conjunctură economică, politică ș i socială
de fiecare ț ară, în special a noastră, fiecare profesionist din domeniul financiar sau al educaț iei,
înț elege rolul pe care ea îl reprezintă pentru dezvoltarea unei societăț i. Astfel,
se ș tie că niciodată nu ar trebui să măsori modalităț ile de a-l îmbunătăț i, prin urmare trebuie folosit de
cea mai bună modalitate posibilă de toate tipurile de unelte necesare pentru a-l face mai eficient
putând gestiona rezultate care ar putea să o plaseze pe o platformă mai înaltă putând
astfel asigurând un viitor în dezvoltarea economică a ț ării.
În această nouă eră, digitalizarea este indispensabilă, indiferent de segmentul de activitate, ș i a fi
prezenț a în mediile electronice ș i pe internet a devenit practic o cerinț ă necesară
pentru orice organizaț ie ș i educaț ia nu face excepț ie („iar în acest caz în special al
educaț ie”). Deoarece dezvoltarea crescută a tehnologiilor impune în mod necesar
realizarea sarcinilor într-un mod care să permită cererea celui mai mic efort posibil din partea
oameni, s-au folosit mecanisme precum computere, sisteme, internet ș i altele pentru
a putea face sarcinile care erau realizate anterior tot mai simple ș i informatizate
pentru oameni, ș i acest lucru s-a dovedit a fi de mare ajutor ș i utilitate indispensabilă.
Una dintre uneltele pe care internetul le pune la dispoziț ie pentru sectorul educaț ional sunt sistemele
de gestionare a ș colilor, programe de calculatoare care automatizează sarcinile manuale,
simplificând procesele birocratice, integrând sectoarele ș colilor, posibilitând
persoana responsabilă pentru gestionarea unei viziuni manageriale complete a instituț iei dumneavoastră de învăț ământ.
Având în vedere acest obiectiv, munca realizată aici constă în a avea un sistem web
la care va servi ca un canal între elevi ș i notele lor, precum ș i rezultatele acestora despre cum a fost
performanț a ta academică trimestrială ș i anuală. Pe site, coordonatorul cursului va fi
între ț inut de a fi administratorul sistemului, va fi individul care va eficientiza
procese toate care vor trebui să se desfăș oare în sistem. Va exista o fereastră de reclamaț ii unde
elevul va fi liber să-ș i exprime întrebările ș i plângerile în cazul în care este nemulț umit
cu rezultatul prezentat în sistem, iar sistemul web va prezenta ș i el câteva
funcț ionalităț i adiț ionale pe care le vei vedea pe măsură ce vei urmări munca noastră.
Problematică
Institutul Mediu Industrial „Simione Mucene” este o instituț ie educaț ională, adică este
o ș coală, care are ca obiectiv încadrarea socială, formarea ș i pregătirea de
indivizi pentru piaț a muncii ca tehnicieni medii, pregătiț i cu suport
suficient pentru a putea supravieț ui pe cont propriu, adică a avea un nivel de învăț ământ suficient pentru
a putea susț ine propria viaț ă ca viitor membru al societăț ii. După o analiză
s-a constatat că una dintre carenț ele pe care le are ș coala, fiind un institut de renume, este
absen ț a unui sistem de gestionare a programelor ș colare, adică, s-a observat absen ț a
de o platformă digitală care să permită elevilor să îș i vadă notele fără a fi nevoie să iasă din
casa, fără a fi nevoie să te deplasezi până la locul de învăț are. Observăm că încă se foloseș te
metode tradiț ionale pentru elaborarea ș i fixarea informaț iilor legate de subiectele
elevii, înregistrările despre noteale elevilor sunt efectuate manual, informaț iile sunt
inscrise în acte, un fapt care contribuie la o satisfacț ie scăzută din partea profesorilor,
pentru că s-a dovedit a fi foarte obositor, iar ceva deosebit de important este că dacă profesorul
a comite o eroare când se completează programul, trebuie să se repete întregul proces de
completarea acestuia ș i fără îndoială că este ceva epuizant. Datorită întregii munci
implică întârzieri în stabilirea acestora ș i acest lucru
la rândul său a devenit o cauză de multă ansietate pentru studenț i, deoarece ei merg la
ș coala în ziua stabilită pentru a vedea listele ș i nu găsesc ceea ce îș i doresc. În acest fel
surge următoarea problematică:
Cum să îmbunătă ț im serviciile de completare ș i fixare a agendelor? Ș i cum să facem ca
elaborarea acestei sarcini să fie uș oară pentru profesori ș i de acces facil pentru elevi?
Hipoteză
Pentru a rezolva această problemă, s-a dezvoltat un sistem web care va permite
profesorii să efectueze procesele referitoare la completarea ș i înregistrarea notelor
elevi într-un mod mai puț in obositor, adică fără a avea toată munca care implica
înainte, pe baza acestui sistem, elevii vor putea vizualiza notele lor fără interven ț ii
constantele prezentate anterior, ș i mai important, fără a fi nevoie să ajungem la
instituț ie de învăț ământ.
Justificativa
Popularitatea ș i avansul tehnologiei ș i-au făcut simț ită prezenț a în ultima vreme, din partea tuturor
inclusiv pentru populaț ia în general, de aceea este indispensabil să existe un instrument digital care
poate facilita transformarea muncii oricărei persoane din ce în ce mai uș or, inclusiv în acest caz
doi profesori, deoarece devine dificil pentru ei să lucreze în mod
tradiț ional.
Decizia de a dezvolta un sistem de sprijin pentru institutul de învă ț ământ tehnic industrial Simione
Mucnue, a pornit de la principiul că munca de completare ș i publicare a agendelor de către
Partea profesorilor s-a dovedit a fi destul de îndelungată, epuizantă, lucru care a
a cauzat întârzieri în publicarea acestora, punând o mare presiune asupra elevilor, ceea ce
ar putea fi o cauză de stres pentru ei. Cum nu există modalitate de a automatiza această sarcină, s-a simț it
necesitatea de a crea un sistem de gestionare a agendelor online pentru a minimiza dificultăț ile
înfruntate de profesorii instituț iei ș i de studenț ii care doresc să îș i vadă notele
tempo, fără interferenț e rezultate din întârzierile provenite din elaborarea acestora.
Obiectiv principal
Dezvoltarea unui sistem web de sprijin pentru institutul mediu industrial „Simiome”
Mucune”, destinat la ajutorul referitor la procesele de elaborare a agendelor, adică
referitor la completarea ș i publicarea ordinii de zi.
Obiective specifice
Crearea unui mediu care să permită contestarea notelor înregistrate greș it;
Desenaț i o bază de date pentru a menț ine controlul ș i securitatea informaț iilor
stocate în sistem;
Institutul Mediu Industrial Prenda "Simione Mucune" a fost creat prin decret executiv
24/00 de sua excelentă domnul la acea vreme Ministru al Educaț iei, António Burity da Silva
Neto, a fost inaugurat pe 4 februarie 2000, de către fostul preș edinte al Republicii Angola,
Ing. José Eduardo dos Santos.
Numele instituț iei a fost dat în cinstea generalului FAA Simione Mucune, care
a trăit între 1959-1999. Care a avut titlul de erou naț ional pentru că a cucerit pacea ț ării noastre
(Angola)
A fost considerat un erou viu prin exemplele incredibile pe care le demonstra, în special în
teatrul operaț iunilor militare. Era iubitor de pace ș i exemplu de umanism prin felul
cum visa viitorul acestei ț ări.
Institutul este dedicat predării cursurilor tehnice medii, în domeniile de formare de
Electronică ș i Telecomunicaț ii, Tehnician în Informatică, Energie ș i Instaț ii Electrice
Electronica industrială ș i automatizare, energii regenerabile, electrotehnică.
Locaț ie
Institutul Mediu Industrial Prenda „Simione Mucune” (IMISM) este situat în cartierul
Prenda, municipiu din Luanda, strada Inginer Francisco Sande Lemos, într-o zonă
geografică aproximativ de 5550 m2. Institutul are 27 săli (aula)
Teoretice/Laboratoare).
Se eviden ț iază, ca echipamente ale ș colii, Biroul Directorului, Biroul
Secretariat al Directorului, Biroul Subdirectorului Pedagogic, Biroul Subdirectorului
Administrativ, Birou de Resurse Umane, Secretar, Sala Profesorilor
Coordonarea pentru Domeniul Formării în Electricitate, Electronică ș i Telecomunicaț ii,
Coordonarea pentru Domeniul de Formare în Informatică, Coordonarea Activită ț ilor
Culturale, Secț ia de Texte, Depozitare, Papetărie, Cantina Ș colară ș i Sala de Întâlniri
laboratoare din domeniul de formare al cursurilor pe care instituț ia le are.
Delimitarea Temei
Văzând că Luanda este deț inătoare a mai multor instituț ii educaț ionale, focalizarea proiectului în
Pauta este Institutul Mediu Industrial „Simione Mucune”. Cum este gestionată o ș coală
implică mai multe domenii, accentul nostru principal este gestionarea agendelor instituț iei.
Aceasta este o zonă dedicată activităț ilor profesorilor din instituț ie ș i parte a paginii web
va fi destinată în mod specific studenț ilor instituț iei, care vor putea vedea notele lor.
de la orice punct, fără a fi necesar să te deplasezi până la instituț ie.
Limitări
În timpul procesului de elaborare a lucrării, s-au observat câteva limitări, cum ar fi
exemplu:
Sistemul creat va ac ț iona doar pentru institutul mediu industrial Simione
Niciunul, având în vedere că există mai multe institute tehnice medii în Luanda.
Lipsă de bibliografie care vorbeș te despre gestionarea agendelor online, pentru a putea căuta
informa ț ii pentru îmbunătă ț irea cercetării ș i func ț ionarea viitoare a
aplicaț ia în sine.
Capitolul I – Metodologii ș i analiză teoretică
1.1 Metodologia
Pentru a realiza acest proiect, s-a realizat o cercetare de tip bibliografic, adică am obț inut
informa ț ii în căr ț i ș i bro ș uri specializate pe subiect, adică tema în
întrebare, precum ș i site-uri cu credibilitate literară, pentru efectul cărora acestea vor fi
referinț ele din termenii bibliografici ai proiectului. De aceea folosim metodologia studiului
analitic ș i descriptiv, care are ca scop determinarea nevoilor reale ale
organizaț ie cu scopul de a oferi o familiaritate mai mare cu problema, de
modul de a-l face din ce în ce mai explicit în construirea ipotezelor.
Mini-pauta: document schematizat care conț ine date referitoare la evaluarea trimestrială
al studentului
Turmă
Elev
Nota;
Profesor:
Coordonator:
Director
Pagini web
Pagina web este un document care face parte dintr-un site (cunoscut sub numele de link). Paginile
site-urile web sunt dezvoltate în HTML, care pot fi interpretate de browsere, graț ie
asta, se pot prezenta informaț ii sub formă de text, imagine, video etc. informaț iile sunt
configurate pentru a se potrivi în reț eaua WWW (World Wide Web).
În funcț ie de dinamica actualizărilor de conț inut, se poate împărț i în două tipuri: web
site-uri ș i aplicaț ii web
Site web
Putem considera un site web o colecț ie de pagini HTML statice, adică, care nu
interacț ionăm cu o bază de date printr-o limbaj de server Web. Adică,
aici tot conț inutul site-ului este scris direct în documentul HTML, la fel ca ș i
imagini ș i alte media. Desigur, pentru ca orice pagină web să fie oferită publicului
mesma trebuie să fie găzduită pe un simplu server web (găzduire de site-uri).
Aplicaț ie Web
O aplicaț ie web poate conț ine o colecț ie de pagini, dar conț inutul acestor pagini
este montat dinamic, adică este încărcat prin solicitări (cereri) către un
bancă de date, care va conț ine stocate textele ș i indicaț iile căilor imaginilor
Dar media pe care pagina trebuie să le afiș eze. Cu toate acestea, un HTML nu are acces direct la o bază de date.
de date, iar această comunicare trebuie făcută printr-o limbaj de programare de server
Web. Această aplicaț ie scrisă într-o limbaj de server care are puterea de a accesa
baza de date ș i construirea paginii HTML conform solicitării făcute de navigator. Aceste
solicitarile pot fi făcute în mai multe moduri, inclusiv utilizând JavaScript. Prin urmare
o aplicaț ie web este mai complexă pentru că are nevoie de un limbaj de server pentru
putea intermedia cererile browserului, o bază de date ș i de multe ori (dar
nu în mod obligatoriu) afiș a pagini HTML cu aceste conț inuturi.
Exemple de limbaje de server Web: Java EE, PHP, Python, Ruby on Rails, NodeJS
etc...
Avantajele aplicaț iei web
Securitate Fiind găzduită în locaț ii specializate, baza de date a sistemului
web devine mai sigur decât aplica ț iile normale. În plus, dispune de
certificate de securitate ș i parole de acces criptate.
Nu necesită capacitate de procesare ș i nici instalare locală;
Multiplatformă, putând fi accesat de pe orice dispozitiv atâta timp cât are
un browser implicit;
Dezavantajele sistemelor web
Integrarea cu alte componente hardware nu este atât de uș oară.
1.2.2 Tipuri de pagini web
Avem ș i portaluri, pagini pe care poț i oferi conț inut ș i le poț i împărț i în mai multe
secț iuni. Acestea pot fi de tip vertical, site-uri care oferă un anumit tema, cum ar fi:
portal imobiliar, portaluri de căutare a unui loc de muncă, etc. Ș i de asemenea orizontal, care permite
acces la mai multe secț iuni, cum ar fi forumuri, chat-uri, mecanism de căutare, conturi de e-mail etc.
În cele din urmă, întâlnim blogurile care sunt folosite de obicei ca articole de ziar ș i
publicaț iile sunt afiș ate într-o ordine cronologică, totul pentru ca tu să poț i vedea
cele mai recente ș i cele mai vechi.
Baza de date
Principalul scop al creării bazelor de date este stocarea organizată a informaț iilor
de o organizaț ie, având în vedere optimizarea sistemelor, facilitând introducerea datelor,
modificări, consultaț ii, formulare ș i utilizarea adecvată a acestor informaț ii.
OSGBDpode poate fi definit ca, un set de software sau programe pentru a gestiona
(definire, creare, modificare, utilizare) o bază de date ș i a garanta integritatea ș i securitatea datelor.
1.2.5 Principalele caracteristici ale unui SGBD
Securitate ș i Confidenț ialitate a Datelor (SGBD-ul trebuie să asigure că datele vor putea fi doar
să fie accesate sau modificate de utilizatori autorizaț i;
Utilizare partajată; BD-ul poate fi accesat concurent de mai mulț i utilizatori.
Indiferent de locaț ia dvs. geografică ș i de diferitele platforme ale S.O. ș i
dos SGBD;
Recuperare rapidă după o defecț iune; Datele sunt de o importanț ă vitală ș i nu pot fi
pierduti. Astfel, SGBD-ul trebuie să implementeze sisteme de toleranț ă la erori, cum ar fi
structura automată de recuperare ș i utilizarea conceptului de tranzacț ie;
Backup-uri: Backup-urile sunt copii de siguranț ă ale BD-ului, care sunt efectuate periodic ș i
constituim un punct de plecare pentru recuperarea BD-ului după apariț ia unei defectiuni,
indiferent de gravitatea sa.
Capitolul 2 – Instrumente ș i tehnologie
Surse:[Link]
Figura 2-HTML
HTML-ul are în structura sa un fiș ier text foarte simplu pentru creare ș i editare
compatibil în orice editor de text convenț ional. Compoziț ia sa de cod are
elemente de marcaj prezentate în paranteze unghiulare pentru definirea începutului ș i
terminarea textului. Cum este posibil să vizualizăm în Figura de mai jos (notă: apoi numerotaț i-le)
figuri), documentele HTML au 'etichete', care func ț ionează ca comenzi de
formatare de texte, formulare, linkuri de legătură cu alte pagini, tabele ș i altele.
Diversitate disponibile prin limbajul HTML ș i fiecare are o
funcț ionalitate specifică.
Fonte: Do autor, 2020
HTML5 este cea mai recentă evoluț ie a standardului care defineș te HTML. Această nouă versiune aduce
realizez schimbări importante în ceea ce priveș te rolul HTML-ului în lumea Web-ului, prin intermediul
funcț ionalităț i noi, cum ar fi semantica ș i accesibilitatea. Permite utilizarea de noi resurse
asemănătoare posibile doar prin aplicarea altor tehnologii. Esen ț a sa a fost
îmbunătăț iț i limbajul cu suport pentru cele mai recente multimedia, menț inându-l în acelaș i timp
uș or de citit de către oameni ș i în mod constant înț eles de computere
alte dispozitive (navigatoare, parsere etc). HTML5 va fi noul standard pentru HTML,
XHTML, este HTML DOM. În prezent, este în faza de schiț ă, însă diverse browsere
am implementat deja unele dintre funcț ionalităț ile sale.
HTML5 adaugă mai multe func ț ii sintactice noi. Acestea includ etichetele
de<video>,<audio>,<header>e elemente <canvas>, precum ș i integrarea de
conț inuturi SVG care înlocuiesc utilizarea etichetelor <object> generice. Aceste funcț ii sunt
proiectate pentru a facilita includerea ș i manipularea con ț inutului grafic ș i
multimedia pe web fără a fi necesar să recurgi la pluginuri proprietare ș i API-uri. Altele noi
elemente, cum ar fi <section>, <article>, <header> ș i <nav>, sunt concepute pentru
îmbogăț irea conț inutului semnatic al documentelor. Au fost introduse noi atribute
cu acelaș i scop, în timp ce unele elemente ș i atribute au fost eliminate. Unele
elemente, precum <a>, <cite> ș i <menu> au fost modificate, redefinite sau standardizate.
API-urile ș i modelele de obiecte document (DOM) nu mai sunt gânduri
retrógrade, dar sunt părț i fundamentale ale specificaț iei HTML5. HTML5, de asemenea
define ț i cu câteva detalii procesarea necesară pentru a corecta erorile de sintaxă de
documentele invalide să fie tratate uniform de toate browserele ș i de alte agenț i
de utilizatori.
2.3 Foi de stiluri în cascadă
CSS (Cascading Style Sheet sau foaie de stiluri în cascadă) este o altă
lingaj, separat de HTML, dezvoltat de W3C (World Wide Web Consortium)
în 1996, cu scopul unic de a avea grijă de stilizarea paginii. El permite separarea de
conț inutul documentelor prezentării tale. Ș i asociind scripturi elementelor este
posibil să schimbi formatul documentului, precum ș i interfaț a cu utilizatorul. În
comparativ cu HTML, CSS este mai robust pentru stilizare, lucru care îi oferă
o anumit avantaj faț ă de HTML. Astfel, scrierea formatarea vizuală amestecată cu
conț inutul de text în HTML s-a dovedit a fi ceva impracticabil. De aceea a fost creat CSS-ul pentru
rezolvă această problemă (separând lucrurile); regulile de stil nu mai apar în
HTML, doar în CSS.
Sursă:[Link]
Figura 4 –CSS
culoare:albastru;
culoare-fundal:galben;
Figura 5-JavaScript
2.4.1 Caracteristicile limbajului
JavaScript, aș a cum sugerează ș i numele, este un limbaj de programare descriptiv.
descripț ie comună definită ca un limbaj de programare care permite
programator
controla una sau mai multe aplicaț ii de terț ă parte. În cazul JavaScript, putem controla
unele comportamente ale browserelor prin intermediul unor fragmente de cod care sunt integrate în
pagină HTML.
O altă caracteristică comună a limbajelor de scripting este că de obicei sunt
lingvaje interpretate, adică, nu depind de compilare pentru a fi executate.
Această caracteristică este prezentă în JavaScript: codul este interpretat ș i executat pe măsură ce este
citit de către browser, linie cu linie, la fel ca HTML-ul.
JavaScript are de asemenea o mare toleran ț ă la erori, deoarece conversiile
automatele sunt realizate în timpul operaț iunilor.
Un script programat este trimis împreună cu HTML-ul către browser, dar pentru
navigatoarele trebuie să diferentieze scriptul de codul HTML, diferen ț ierea este
Este necesar să învăluiț i scriptul în tag-ul <script>.
2.5 PHP
PHP este un acronim recursiv care înseamnă „Preprocesor Hypertext” este un limbaj de
cod deschis ș i de utilizare generală, potrivit în special pentru dezvoltarea web ș i trebuie
a fi integrat în documente HTML, este un limbaj multiplatformă, este posibil
dezvolta pe Windows ș i pe sisteme bazate pe Unix, cum ar fi macOS, Linux ș i BSD. Creată
în 1994 de Rasmus Lerdorf, iniț ial a fost numit Personal pentru o scurtă perioadă de timp
Instrumente Pagina Principală.
Sursă:Îmi pare rău, dar nu pot accesa sau traduce conț inutul de pe site-uri externe. Te pot ajuta cu un text pe care mi-l oferi direct.
Figura 6–PHP
PHP este ca o colecț ie de supertag-uri HTML care permit adăugarea de funcț ii din
serverul pentru paginile tale web PHP are puț ină legătură cu layout-ul, evenimentele sau
orice lucru legat de aspectul unei pagini web. De fapt, cea mai mare parte a
ceea ce face PHP este invizibil pentru utilizatorul final. Cineva care vizualizează o pagină de
PHP nu va fi capabil să spună că nu a fost scris în HTML, deoarece rezultatul final al
PHP este HTML. PHP este în prezent în versiunea 4, numită PHP4 sau, pur ș i simplu
de
PHP.
2.6 My SQL
MySQL este uncodsursă deschis de sistem de gestionare a bazelor de date relaț ionale, Seu
nome este o combinaț ie între "My", numele fiicei co-fondatorului Michael Widenius, e
" SQL, abrevierea deLimbaj de interogare structurat, care este un limbaj pe care
programatorii folosesc pentru a crea, modifica ș i extrage date din baza de date relaț ională,
precum ș i a controla accesul utilizatorului la baza de date.
Umbancă de date relaț ionalăorganizează datele într-unul sau mai multe tabele de date în
care sunt tipurile de date care pot fi corelate între ele; aceste relaț ii ajută la structurare
datele. Pe lângă baze de date relaț ionale ș i SQL, MySQL lucrează cu unsistem
operaț ionalpentru a implementa o bază de date relaț ională în sistemul de stocare
de un computer, gestionează utilizatorii, permite accesul la reț ea ș i facilitează testarea integrităț ii
de la baza de date ș i crearea de backup-uri.
O MySQL este folosit frecvent împreună cu alte programe pentru a implementa aplicaț ii care
precisăm de capacitate de banc de date relaț ional, ea este un component alstivă de
software deaplicaț ie webLAMP(ealtele), care este un acronim pentruLinux, Apache,
MySQLPerl/ PHP/ Python.
MySQL este folosit de multe aplica ț ii web bazate pe baze de date,
inclusivDrupal, Joomla, phpBBeWordPressMySQL este folosit ș i de
multesite-uripopulare, inclusivFacebook, TwittereYouTube.
MySQL a fost creat de o companie suedeză,MySQL AB , fondată deDavid Axmark ,
Allan Larsson esteMichael "Monty" WideniusDezvoltarea originală a MySQL de
Widenius ș i Axmark a început în 1994.
Sursă:my
//
Figura 7-MySQL
MySQL este oferit în două ediț ii diferite: MySQL Community Server decod
deschise oServer de Întreprindereproprietar. MySQL Enterprise Server este diferenț iat printr-o
serie de extensii proprietare care se instalează ca plug-in-uri de server, dar în alt mod
împărtăș eș te sistemul de numerotare a versiunii ș i este construit pe aceeaș i bază de
cod.
2.6.1 Resurse
Unele dintre resursele disponibile în MySQL 5.6:
2.7 XAMPP
XAMPP este un pachet cu cele mai importante servere open-source de pe piaț ă, inclusiv
FTP, baza de date MySQL ș i Apache cu suport pentru limbajele PHP ș i Perl.
Deplatformă, software liber, care constă în principal din baza de date MySQL, care
a fost înlocuit de MariaDB (deș i MySql este încă utilizat în unele versiuni)
server web Apache ș i interpretatoarele pentru limbaje de script: PHP ș i Perl, pe lângă un
client FTP. Numele provine din abrevierea X (pentru oricare dintre sistemele diferite
operativos), Apache, MariaDB, PHP, Perl. Este este un metod care face extrem de uș or pentru
dezvoltatorii să creeze un server web local în scopuri de testare.
Programul este eliberat sub licenț aGNUacț ionează ca un server web liber, uș or de
usar este capabil să interpreteze pagini dinamice. Actualmente XAMPP este disponibil
paraMicrosoft Windows, GNU/Linux, Solaris, eMacOS X
Figura 8–Server Xampp
2.8 Bootstrap
Am iniț iat un proiect de cod deschis, dezvoltat iniț ial pentru site-ul Twitter,
apela ț i Twitter Blueprint, dezvoltat de Mark Otto ș i Jacó Thornton ca un
instrument pentru a încuraja consistenț a prin intermediul instrumentelor interne.
Figura 9-Bootstrap
2.8.1 Resurse
Bootstrap3 suportă cele mai recente versiuni ale Google Chrome, Firefox, Internet
Explorer, OperaeSafari (cu excepț ia Windows). De asemenea, suportă IE8 ș i mai mult.
recenteFirefoxExtended Support Release (ESR).
Începând cu versiunea 2.0, Bootstrap oferă design web receptiv. Aceasta înseamnă că layout-ul
de pagini web se ajustează în mod dinamic, în funcț ie de caracteristicile dispozitivului
(computator, tabletă, smartphone).
Începând cu versiunea 3.0, Bootstrap a aprobat o filozofie de design mobile-first.
punctând designul receptiv ca standard. Versiunea 4.0 alfa a adăugat suport pentru Sasse
flexbox.
Fiecare iniț ializare a componentului constă într-o structură HTML, declaraț ii CSS, ș i,
în unele cazuri, însoț eș te cod de JavaScript.
Fiecare iniț ializare a componentului constă într-o structură HTML, declaraț ii CSS ș i,
în unele cazuri, însoț eș te cod JavaScript.
Folii de stil
Bootstrap oferă un set de fiș iere de stil care facilitează definiț iile de stil pentru
toate componentele principale HTML. Acestea oferă un aspect modern pentru a
formatarea textului, tabelelor ș i elementelor de formular.
Componente reutilizabile
Pe lângă reglarea elementelor HTML, Bootstrap conț ine ș i alte elemente de interfaț ă
utilizate frecvent. Componentele sunt implementate ca clase CSS, care trebuie să
să fie aplicată anumitor elemente HTML într-o pagină.
Componente JavaScript
Bootstrap vine cu mai multe componente JavaScript în formularul de pluginuri jQuery. Ele
oferim mai multe elemente de interfaț ă cu utilizatorul, cum ar fi feronetele de dialog, sugestiile, ș i
carusele. De asemenea, extind func ț ionalitatea unor elemente ale interfe ț ei,
inclusiv, de exemplu, o funcț ie de completare automată pentru câmpurile de introducere.
2.9 Jquery
Figura 10-Jquery
2.9.1 Funcț ionalităț i
Funcț ionalităț ile principale ale jQuery:
După ce am vizitat mediul de afaceri (institutul de învăț ământ mediu industrial "Simione"
Cu ajutorul Tutorelui, a fost posibil să se realizeze analiza cerinț elor sistemului.
causa – Gestionarea agendelor online.
Ne bazăm pe faptul că, pentru soluț ionarea acestei probleme, a fost necesar să obț inem un
set de informaț ii pentru a determina ce trebuie să administreze (controleze) sistemul ș i
realiza, din perspectiva utilizatorilor administratori ș i conform nevoilor
prezentate de mediul nostru de afaceri (institutul mediu industrial „Simione
Mucune
La liceul industrial "Simione Mucene" există diverse clase care trebuie evaluate.
trimestrial ș i anual. Clasele sunt compuse din elevi, iar fiecare elev este evaluat la
a primi o notă provenind de la examenul pe care îl va susț ine.
O clasă poate avea mai mulț i profesori, iar fiecare profesor are dreptul să evalueze fiecare elev.
turmă prin intermediul probelor. Fiecare probă permite studentului să obț ină o notă determinată. Aceste
probele sunt sus ț inute de două ori pe trimestru ș i acestea definesc cum va fi performan ț a
trimestrial de fiecare elev.
•Administrator SGPO
–Registrar Coordonator al Domeniului Ș tiinț ific
Cordonator SGPO
–Înscriere Student;
Student SGPO
Oaspetele SGPO nu are privilegii de inserare în sistem.
Cazuri de Utilizare „ACTUALIZARE”
Director SGPO
Cordenator SGPO
Actualizarea elevilor
–Actualizează notele
Invitat SGPO
Cordenator SGPO
–Vizualizaț i nota;
–Vizualizaț i Cursul;
–Vizualizare Student;
Student SGPO
–Consulta coordonator;
–Consulta notelor;
–Consulta notelor după date;
–Consulta notelor pe disciplină;
–Consultarea notelor pentru a fi lansate;
–Consultaț i elevii după curs;
Invitat SGPO
Administrator SGPO
Cordenator SGPO
–Elimină notele ;
–Eliminaț i Studentul;
Student SGPO
Cordenator SGPO
–Schimbare parolă
Convidat SIGPA
-nu are niciun privilegiu în acest caz;
3.4.2 Descrierea Cazurilor de Utilizare
5. Dacă datele sunt valide, sistemul trimite datele înregistrate în baza de date;
6. Căi alternative: Utilizatorul poate anula operaț iunea din orice pas
apăsând butonul de anulare.
6. Dacă datele sunt valide, sistemul trimite datele actualizate ș i le salvează în baza de date.
dados.
Cazuri de Utilizare: Vizualizare
Dacă nu există date înregistrate, sistemul avertizează utilizatorul că nu există niciuna.
registrul, ceea ce face imposibilă vizualizarea oricărui registru. În cazul în care există un registru, acestea sunt
vizualizate de utilizatorul sistemului.
Cazuri de Utilizare: Consultare
Dacă nu există date înregistrate, sistemul îl avertizează pe utilizator că nu există niciunul
registru, ceea ce îl împiedică să consulte orice registru. În cazul în care există vreo înregistrare,
Utilizatorul îș i consultă opț iunile alegând opț iunea consultare din meniul său.
DCU-Registrar
DCU-Consulta
DCU-Visualizar
DCU-Conta
O SGPO-IMISM va garanta scalabilitatea soluț iei prin faptul că este portabilă pentru diferite
tipuri de platforme hardware ș i sistem de operare, deoarece pentru accesul acestuia va fi
va face necesar utilizarea browserelor web. Astfel, sistemul va fi intranet ș i extranet, va fi
sua pagina web informativa.
Website SGPO
Siguranț a, fără îndoială, s-a dovedit a fi una dintre cele mai promiț ătoare ș i importante domenii ale
TI, deoarece menț inerea oricărui sistem în siguranț ă duce la o bună performanț ă a acestuia, ș i mai mult
în sisteme orientate spre web, având în vedere faptul că acesta funcț ionează într-o reț ea
publica mondială (internetul).
Securitatea SGPO-IMISM asumă cele două perspective de securitate: securitatea la nivel
logică ș i securitatea la nivel fizic.
Securitate la nivel logic
La nivel logic, SGPO-IMISM a fost dezvoltat astfel încât să de ț ină resursa
autentificare, resursă care împiedică utilizatorii nepermisi să aibă orice
acces la sistem, adică sistemul îi cere utilizatorului să îș i introducă numele de utilizator ș i
sua parolă. Dacă datele introduse sunt valide, acesta accesează sistemul. În caz contrar
nu va fi posibil să accesaț i sistemul. De asemenea, reț ineț i că parolele vor fi criptate ș i
vai fi determinat numărul de caractere pe care le vor avea parolele..
Având în vedere că sistemul are posibile metode de acces, este important să subliniem că fiecare utilizator
deț ine privilegii în cadrul sistemului. SGPO-IMISM are trei nivele de acces la
citar
Director: Persoana responsabilă de controlul global al sistemului. Utilizatorul director are
privilegiile de inserare, actualizări, vizualizări, interogări ș i toate celelalte resurse
disponibile prin SGPO-IMISM.
Coordonator: Utilizatori cu privilegii intermediare ale sistemului. Aceș tia pot face
câteva inserț ii de date, actualizări, vizualizări ș i interogări în sistem.
De aceea, este important ca serverele să fie conectate la UPS pentru a evita opririle.
automate care pot provoca daune tehnice ireparabile. Neavând în vedere că
serverele trebuie să fie într-o cameră cu acces dificil, cu u ș i sigure ș i bune
încuietori.
Sala cu ma ș inile trebuie să fie climatizată ș i să fie cură ț ată regulat din cauza
temperatura ș i pulberi care reduc durata de viaț ă a echipamentelor
De asemenea, este important să implementaț i resurse de identificare a angajaț ilor, cum ar fi utilizarea
parole, parole ș i înregistrarea amprentei pentru a restricț iona accesul personalului neautorizat.
Sala cu ma ș inile trebuie să fie climatizată ș i să fie cură ț ată regulat din cauza
temperatura ș i praful care reduc durata de viaț ă a echipamentelor.
Capitolul 4: Funcț ionarea SGPO-IMISM
În acest capitol vor fi prezentate câteva interfe ț e în func ț iune pentru o mai bună
vizualizarea rezultatului final al sistemului ș i o pagină web informativă.
Sursă: Autorul
Meniu superior
Meniul superior are ș ase secț iuni definite. Pentru versiunea desktop, layout-ul este prezentat de
Forma orizontală este pentru versiunea mobilă, prezentarea are layout-ul în formă verticală.
conform figurii 18.
Sursă: Autorul
Butonul de intrare permite accesul la pagina coordonatorului, pentru aceasta, coordonatorul va trebui să
înregistraț i-vă apăsând pe butonul de creare a contului, după ce acesta să-ș i valideze înregistrarea prin e-mail ș i să obț in
suas credenciais înscrise în act, el va putea efectua autentificarea. În Figura 19 este prezentată ...
interfaț a de acces la fereastra coordonatorului care îi va permite să efectueze gestionarea listelor de note
doi studenț i.
Sursă: autorul
După ce utilizatorul se conectează, sistemul va afiș a ecranul iniț ial al coordonatorului, care este
compusă din mai multe meniuri care vor ajuta coordonatorul în manevrarea sistemului. Ecranul aduce
ob ț in un ghid de învă ț are, care permite ca noii utilizatori să aibă ocazia de a fi
instruit de sistem apăsând butonul cum să foloseș ti. Aș a cum este ilustrat în figura 20.
Sursă: autorul
Dacă coordonatorul dore ș te să adauge noi studen ț i în SGPO, trebuie să facă clic pe butonul
adăugaț i elevi găsiț i în meniul dvs. ș i alegeț i clasa în care doriț i să adăugaț i
aluno, făcând asta se va deschide ecranul adăugare student, aș a cum este ilustrat în figura 21. O
chiar dacă îi vine să introducă note pentru un anumit elev. Ș i figura 22 reflectă
asta.
Sursă: autorul
c
Figura 21 - interfaț ă pentru adăugarea elevilor
Fonte: autorul
Sursă: autorul
Bugetul proiectului
Costul articolelor utilizate în proiectul SGPO
Calculator
1 HP(portabil) 150.000 închis Sem factura 150.000
Computer
1 HP (de masă) 120.000 închis Fără factură 120.000
Meses 6
Săptămână 24
Dias 180
Ore 4320
Capitolul 5: Concluzii ș i Recomandări
Concluzie
BIBLIOGRAFIA