Lecț ia PLANTĂ Ș I ANIMAL

2 DEZVOLTARE

OBJECTEuVES:

La sfârș itul lecț iei, elevii vor fi capabili să:

K - descrie rolurile cre ș terii, morfogenezei ș i celular
diferenț ierea în dezvoltarea unui organism;
S- dă e the etapă s de the viaț a umană cycle; ș i
A - recunoaș te importanț a creș terii ș i dezvoltării
al unui organism.

COMPETENȚA DE ÎNVĂȚARE

Comparaț i ș i contrastati următoarele procese în plante

ș i animale: reproducere, dezvoltare ș i nutriț ie
(STEM_BIO11/12-Iva-h-1)

I. CE S-A ÎNTÂMPLAT

PRE-ACTIVITĂȚI/PRE-TEST

F CATEuPE :
EuDENTEuEu e th e sen zecece de aprovisionare
Complique h th e corect
g umbra
cuvânt/cuvinte din tezaurul de cuvinte. Scrie răspunsurile în caietul tău.
îndreptare; hipocotil apă auxine
fitocrom radiculă
maturare Scutellum primar meristeme apicale
îngroș are

DEZVOLTAREA PLANTELOR
1. În sămânț a de iarbă, cotiledoanele sunt structuri care absorb hrană cunoscute sub numele de
.
2. Por ț iunea răsadului de sub cotiledoane este cunoscută sub numele de
Una dintre structurile incluse în ea este rădăcina viitoare, sau
.
3. Firele radiculare se formează în zona de al rădăcinii în creș tere
sfat.
Când „cârligul” unui răsad dicot petrece la lumină în timpul germinaț iei, acesta
reacț ionează prin substanț a receptor care iniț iază
această reacț ie este un pigment cunoscut sub numele de .

5. Nodurile în creș tere ale ț esutului embrionar găsite la vârfurile tulpinii ș i rădăcinii
a planta îș i are .

DEZVOLTAREAANIMALULUI
morfogeneza lichidului amniotic; nou-născut interior placenta celulară
celular sân masă
diferenț iere embrion
producț ia de cleavagă gestaț ie gastrula ț ie ectoderm
lapte endoderm

1. Miș carea celulelor pentru a forma un tub, cum ar fi tubul neural, este un exemplu de
specializarea celulelor pentru a forma neuroni sau altceva
celltypes este apelat .
2. Seria rapidă de mitoze care transformă zigotul într-o morulă este denumită
.
3. Grupul de celule care se proiectează în cavitatea blastocistului este
; dă naș tere
la .
4. Procesul prin care blastula devine un embrion cu trei straturi se numeș te
.
5. Stratul de ț esut care dă na ș tere sistemului nervos este
; strat germinal care dă naș tere căptuș elii de
tractul digestiv este .

II. CE TREBUIE SĂ Ș TIU

DI SC USS EuPE

A. Dezvoltarea plantelor

Plantele sunt antenele prin care energia luminii solare este captată în
ecosphere ș i apoi stocat în hrană pentru o eliberare lentă, catabolică ulterioară în
celule vii atât ale plantelor cât ș i ale animalelor. Pentru mulț i dintre noi, plantele sunt mai mult decât
o masă verde în fundalul vieț ii. Cu toate acestea, mai mult de 99% din viaț a planetei noastre
materia este compusă din plante; aceasta include o varietate imensă de alge, viț ă de vie,
arbuș ti, copaci, iarbă ș i plante erbacee. Aproape toate aceste forme diverse de plante sunt
variaț ii pe o temă comună ș i aproape toate traheofitele (plante vasculare)
sunt compuse din doar trei părț i principale: frunze, tulpini ș i rădăcini.
De ș i o plantă începe via ț a ca o sămân ț ă, sămân ț a are o istorie de
dezvoltare în întregime. Planul corpului fundamental al unei plante este stabilit chiar
înainte ca o sămânț ă să părăsească planta părinte (Villee, Solomon & Davis).
Seminț e

Plantele cu seminț e sunt clasificate în două grupuri majore, gimnospermele (sunt

atât mascul, cât ș i feminin; adică, fiecare organ reproducător este fie mascul, fie feminin.
Sunt un grup de plante care produc semin ț e, care include conifere, cicade,
Ginkgo ș i gnetofite. Gimnospermele înseamnă "seminț e goale" care se bazează
în condiț ia neîngrădită a seminț elor lor) ș i angiospermele (o plantă
care are flori ș i produce semin ț e închise într-un carpel.
angiospermele sunt un grup mare ș i includ plante erbacee, arbuș ti, iarbă,
ș i cele mai multe copaci). Angiospermele sunt apoi împărț ite în monocotiledonate ș i
dicotile, în principal pe baza structurii seminț elor lor.

STRUCTURA SEMINȚEI

Invalid input.

Seminț ele monocotile

Într-un monocot tipic, cum ar fi iarba, sămânț a este înconjurată de o

coajă protectoare a semin ț ei. Strat de aleurone, care se află sub coaja semin ț ei,
funcț ionează ca un fel de organ digestiv în germinarea seminț elor. Cele mai multe dintre seminț e
constă din endosperm amidonos, un ț esut de depozitare a alimentelor care se formează separat de
the
embrionul în timp ce sămânț a este încă ataș ată de planta părinte. În unele monocotile
embrionul propriu-zis este delimitat de endosperm printr-o scutellă rezistentă, ș i
adesea de un alt strat cunoscut sub numele de coleorhiza, care protejează viitorul
rădăcină, sauradicula, pe măsură ce creș te din sămânț ă în solul înconjurător. Toate acestea
structurile vor fi eliminate odată ce ș i-au îndeplinit funcț ia, lăsând doar
radiculă, hipocotil (viitorul tulpină) ș i apicul lăstarului, care până atunci
vor fi dezvoltat în versiunile mature ale acestor structuri.
Monocot înseamnă „frunză unică”, ceea ce se referă la singura sa structură de semin ț e.
care pare a fi omolog cu o frunză - singurul cotiledon.
monocotiledonul absoarbe hrana digerată din endosperm. În iarbă
embrioni, un cotiledon foarte mare se dezvoltă, care este cunoscut sub numele descutellum
(Villee, Solomon & Davis).

Seminț ele dicotiledonate

Dicoț ii, aș a cum sugerează numele lor, au două cotiledoane. Uneori, ca în

planta de fasole de castor, acestea funcț ionează ca frunze reale. Mai tipic, ca în
fasole, mazăre ș i seminț e de arț ar, cotiledoanele servesc ca organe de depozitare a alimentelor
în locul endospermului.
Alte structuri de seminț e dicotile includ radicala ș i plumul, care
coresponde cu vârful răsăritului în monocote. În majoritatea seminț elor dicote, însă, există
nu este nimic comparabil cu aleurona sau coleoriza, deș i unele au
un endosperm funcț ional.
Embriul ș i cotiledoanele sale sunt rezultatul uneia dintre cele două distincț ii
fertilizări: în una dintre acestea, endospermul (dacă există) este produs. Cealaltă
procesul de fertilizare, care dă naș tere embrionului, produce un zigot, care apoi
suferă despicare. Diviziunile celulare pe care le suferă zigotul în urma
fertilizarea produce mai întâi o celulă bazală ș i o celulă terminală. Din celula bazală
dezvoltă un filament de celule numit asuspensor. Celula terminală se împarte, formând
a rotunjit mcas of cinformează mcas grow th e doi costilizatons und a central
; de la th este
ax. În dicotile, partea axei situată sub punctul de ataș are al
cotiledoanele se numesc hipocotil ș i partea deasupra acestora este epicotil.
embrionul este în această stare de dezvoltare când sămânț a devine dormantă.

Germinarea seminț elor

Planta embrionară este menț inută într-o stare de dezvoltare suspendată numită
inactivitate, care se încheie când are loc germinarea.

Încetarea stării de repaus

Ca prim pas în ruperea stării de inactivitate, embrionul emite o
hormon numit giberelin, care se difuzează prin sămân ț ă. În
monocotile, hormonul apoi declan ș ează produc ț ia de substan ț e digestive
enzimele produse de aleurona; în dicotiledonate, enzimele digestive sunt produse
prin cotiledoane. Aceste enzime apoi continuă să descompună
alimente stocate în
 endosperm sau cotiledoane. De exemplu, amilaza descompune amidonul în
formă de maltoză, care este apoi descompusă de maltoză pentru a produce glucoză; ș i alte
enzimele atacă proteinele, grăsimile ș i uleiurile stocate, mobilizându-le pentru a le
utilizarea răsadului.

Rădăcina Timpurie ș i Apariț ia

Examinarea microscopică a vârfului rădăcinii va dezvălui o capsulă formată din
parț ial de celule moarte sau moribunde la vârful său, a căror funcț ie este în mare parte
pentru a proteja ț esuturile delicate de abraziune de particulele de sol, ș i în
adăugarea pentru a servi ca o sursă de hormoni de creș tere. Ț esutul viu efectiv,
cu toate acestea, este supus unei mitoze viguroase. Din acest motiv, această parte a rădăcinii
tipul este cunoscut cazonă de diviziune. Este meristem anapical, o vârf de creș tere
de ț esut embrionar în curs de diferen ț iere. Până la momentul în care au început să
expandează, ei sunt lăsa ț i în urmă într-o zona de elongare, care este
responsabil pentru cea mai mare parte a creș terii longitudinale a vârfului rădăcinii. Deoarece nou
celulele sunt adăugate constant în această zonă prin mitoză, totu ș i, cre ș terea
continuă la nesfârș it. În acelaș i timp, părț ile mai vechi ale zonei
de elongare încetează să crească ș i devine încorporat în zona de
maturare, unde diferenț ierea ț esutului începe acum.

Meristeme ș i Muguri

MERISTEME PRIMARE
În cele mai multe cazuri, meristemele primare dau naș tere unor celule diferenț iate.
tissue precum floemul ș i xilemul. Cu toate acestea, unele ț esuturi derivate din
meristemul primar rămâne nediferen ț iat ș i formează cambiumul
straturi ale tulpinii ș i stratul de periciclă similar al rădăcinii. Aceste
în cele din urmă formează ț esuturi diferenț iate, dar într-un mod în care
pentru a produce creș tere laterală ș i o creș tere în circumferinț ă.

BUDUL FRUNZII

Cresterea frunzelor
Fiecare frunză îș i are originea pe latura meristemului, crescând în sus pe măsură ce
se măreș te ș i începe să se difereț izeze. Odată ce creș terea sa este bine în curs de desfăș urare,
o altă grupare de celule lângă ea ș i oarecum deasupra începe să crească
în afară ș i în sus.

Căderea frunzelor

Frunzele îmbătrânesc ș i mor în toate plantele, iar în unele cazuri planta

senescenț ă ca un întreg. De exemplu, pe măsură ce xilemul îmbătrâneș te, devine înfundat cu
răș ini ș i se transformă în lemn de aromă. Pe măsură ce celulele sunt produsem de cambiumul de plută

vârstă, mor ș i devin transformaț i în plută.

Partea unei plante perene care îmbătrâne ș te cel mai evident - ș i
uneori spectaculos – este frunza. În copacii cu frunze căzătoare, totuș i, toate
frunze vârstă ș i
 mor în aproximativ acelaș i timp în ceea ce se dovedeș te a fi, practic, o apă
măsură de conservare.

Ecologia abscisiei
Abscizia este procesul prin care plantele îș i elimină o parte dintre ele,
iar o strat de abscisie este o adaptare care permite în mod specific pierderea de
frunze. Stratul de abscisie reprezintă de asemenea un punct de vulnerabilitate, astfel încât în
în timp, frunzele îngălbenite sunt purtate de vânturile iernii.

CREȘ TEREA SECUNDARĂ

În dicotile
Dacă meristeme de rădăcină ș i tulpină (tulpină) dau naș tere tuturor ț esuturilor vegetale,
un proces de diferenț iere trebuie să aibă loc în spatele vârfurilor de creș tere ale
îndepărtează rădăcina. În tulpini, cea mai timpurie urmă a diferenț ierii apare
just în spatele zonei apicale a mitozei active. În centrul zonei apicale
bobocul este un cilindru care se dezvoltă în ț esuturile vasculare pe măsură ce se maturizează. Este
cunoscut în mod corespunzător ca cilindrul provascular. Pe exterior, potenț ial
epiderma numită protoderm se dezvoltă. Între cele două se află o strat
meristemul numit ground sau ț esutul de fond, care devine cortexul ș i
miezul.

În monocote
Cresterea secundară de obicei nu are loc în monocote. Trunchiul de
o monocotilară arbustivă, cum ar fi bambusul sau o palmier, rămâne grosier.
sam e diametru m base la cro .; infac t, th e diametru of unpalma
adevărat
nk poate fi oarecum mai mic la bază decât la mijlocul său
ș i coroana. Totuș i, trunchiul unui puiet de palmier nu este deloc atât de
mare, la fel ca cel al copacului matur. Ceea ce se întâmplă este puț in diferit decât
ce se întâmplă indicots. Imediat în spatele meristemului apical se află o
meristemul de îngroș are primar care are un diametru egal cu trunchiul.
Este derivat din meristemul apical, care se lărgeș te continuu pentru a
producerea acestuia. Meristemul de îngroș are primar aș ază apoi ț esuturi vasculare
ș i alte ț esuturi diferenț iate pentru a forma tulpina palmierului.

Dezvoltare timpurie

Zigotul
Zigotul este un ovul fertilizat care are potenț ialul de a da naș tere tuturor
tipurile diverse de celule ale individului complet.
În majoritatea zigotelor vertebrate, citoplasma conț ine gălbenuș , care serveș te ca
alimente pentru embrionul în dezvoltare. Cantitatea ș i distribuț ia de gălbenuș variază între
diferite grupuri de animale. Zatul este absent din zigotul uman.
Divizarea: De la o celulă la multe
Fecundarea este un proces în care zigotul suferă o mitoză rapidă.
Aproape 24 de ore după fertilizare, zigotul uman a finalizat prima
diviziune mitotică ș i a ajuns la stadiul de două celule. Fiecare dintre celulele celor două
stadiul celular al embrionului suferă mitoză, aducând numărul de celule la patru.
Diviziunile repetate continuă să crească numărul de celule care alcătuiesc
embrion. La aproximativ stadiul de 16 celule, embrionul constă dintr-un mic grup de
celule numite morulă. Pe măsură ce are loc diviziunea, embrionul este împins înainte.
tuba uterină prin acț iunea ciliilor ș i contracț ia musculară. Până la momentul în care
embrionul ajunge în uter, în aproximativ a cincea zi de dezvoltare, este în
stadiul morulei.

[Link]/ask/question/o-morulă-poate-fi-diferenț iată-de-blastulă-in/

Blastocist
În această perioadă, celulele sale se aranjează în forma unei mingi goale
numită blastocist (blastulă), formează în cele din urmă ș i membrane nutritive (the
chorionul ș i placenta) care înconjoară embrionul. Un mic grup de celule, interiorul
masa celulară, se proiectează în cavitatea blastocistului. Aceste celule dau naș tere la
embrionul însuș i.
 Nu pot accesa sau traduce conț inut de pe un site extern.

Implantare
Implantarea embrionului în endometru (întreț inerea) uterului începe
în a ș aptea zi a dezvoltării embrionare. În această perioadă, enzimele.
distruge câteva capilare materne mici din peretele uterului. Sângele din acestea
capilarele vin în contact direct cu trofoblastul embrionului,
oferind temporar o sursă bogată de nutrienț i. Implantarea este completată de
a noua zi de dezvoltare.

Formarea straturilor germinale

Celulele masei celulare interne a blastocistului se aranjează pentru a
formează un disc cu două straturi. Celulele nivelului inferior se unesc apoi pentru a alinia un interior
cavită, intestinul primitiv sau arhenteron, care va dezvolta în cele din urmă în
tractul digestiv ș i anumite alte structuri.
Aceste celule formează endodermul, în timp ce celulele care rămân pentru a acoperi
embrionul ș i devine stratul său exterior formează ectodermul. Un al treilea strat de
celulele, mezodermul, se proliferază între ectoderm ș i endoderm.
Ectoderm, mezoderm ș i endoderm sunt cunoscuț i ca cele trei straturi germinale,
sau straturile ț esutului embrionar. Fiecare dă naș tere unor structuri specifice în toate vertebratele
embrioni (Villee, Solomon & Davis).
 Etapele ciclului de viaț ă uman

Activitatea 2:

Menț ionează cel puț in 2 importanț e ale creș terii ș i dezvoltării plantelor ș i animalelor.

III. CE AM ÎNVĂ ȚAT

TEST POST

A. Alegere multiplă. Alege litera răspunsului corect ș i scrie pe tine

caiet

1. Funcț ionează ca un fel de organ digestiv în germinarea seminț elor.

A. Înveliș ul seminț ei Stratul aleuron Mezoderm

Este un ț esut de stocare a alimentelor care se formează separat de embrion în timp ce sămânț a
este încă ataș at de planta părinte.
A. Endoderm Stratul aleuronic Mesoderm

3. Este o stare de dezvoltare suspendată care se încheie când

germinarea are loc.
[Link] B. Implantare C. Dormanț ă D. Activare

4. Este un proces în care zigotul suferă o mitoză rapidă.

A. Mutaț ie

[Link] internă celulară produce trei straturi germinale cunoscute sub numele de
următorul, cu excepț ia unuia:
A. Endoderm B. Endosperm C. Mezoderm D. Ectoderm

B. Enumerare
List down the 9 stages of human life cycle, in order. Write on

carnetul tău.6-14.