APLICAREA DE

INSTRUMENTAȚ IE VIRTUALĂ Ș I LABVIEW

ÎN SISTEMELE DE COMUNICAȚ IE

UN RAPORT DE PROIECT
Prezentat în îndeplinirea parț ială a cerinț elor pentru acordarea diplomei
al

LICENȚĂ ÎN TEHNOLOGIE
ÎN
INGINERIE ELECTRONICĂ Ș I INSTRUMENTAȚIE

de

SOUMYA RANJAN PANDA (10307007)

AVINASH MOHANTY (10307028)

Departamentul de Inginerie Electronică ș i Instrumentaț ie

Institutul Naț ional de Tehnologie, Rourkela
Pin-769008, Orissa, INDIA
2006 – 2007
 APLICAȚ IA DE

INSTRUMENTAȚ IE VIRTUALĂ Ș I LABVIEW

ÎN SISTEMELE DE COMUNICAȚ IE

UN RAPORT DE PROIECT
Trimis în îndeplinirea parț ială a cerinț elor pentru acordarea diplomelor
de

LICENȚĂ ÎN TEHNOLOGIE
ÎN
INGINERIE ELECTRONICĂ Ș I INSTRUMENTAȚIE

de

SOUMYA RANJAN PANDA (10307007)

AVINASH MOHANTY (10307028)

Sub îndrumarea
Dr. S.K. PATRA

Departamentul de Inginerie Electronică ș i Instrumentaț ie

Institutul Naț ional de Tehnologie, Rourkela
Pin-769008, Orissa, INDIA
2006 – 2007
 Institutul Naț ional de Tehnologie
Rourkela

CERTIFICAT

Prin prezenta se certifică faptul că teza intitulată, "Aplicarea instrumentaț iei virtuale ș i LabVIEW în
sisteme de comunicare” prezentat de Sri Soumya Ranjan Panda ș i Sri Avinash Mohanty în
îndepliniri parț iale pentru cerinț ele obț inerii diplomei de Licenț ă în Tehnologie
Inginerie electronică ș i instrumentaț ie la Institutul Naț ional de Tehnologie, Rourkela
(Universitate Deemed) este o lucrare autentică realizată de el sub supravegherea mea ș i
gudare.

După cunoș tinț ele mele, problema înfăț iș ată în teză nu a fost prezentată
orice altă Universitate / Institut pentru acordarea oricărui Grad sau Diplome.

Dată: Prof. S. K. PATRA

Departamentul de Inginerie Electrică ș i Instrumentaț ie

Institutul Naț ional de Tehnologie

Rourkela - 769008
 RECUNOAȘ TERE

Ne înregistrăm ș i recunoa ș tem cu căldură încurajarea continuă,

supraveghere nepreț uită, sugestii la timp ș i îndrumare inspirată oferite de ghidul nostru, prof.
[Link], Profesor, Departamentul de Inginerie a Electronicii ș i Instrumenta ț iei, Na ț ional
Institutul de Tehnologie, Rourkela, în aducerea acestui raport la o finalizare reuș ită.
Suntem recunoscători Prof. [Link], ș eful Departamentului de Electronică ș i
inginerie de instrumentaț ie, pentru a ne permite să beneficiem de facilităț ile disponibile în
departamentul pentru a duce la bun sfârș it proiectul cu succes. Nu în ultimul rând, ne exprimăm sincerele
mulț umim tuturor prietenilor noș tri care au extins cu răbdare tot felul de ajutor pentru a realiza acest lucru

angajament.
În cele din urmă, ne extindem recuno ș tinț a către to ț i cei care sunt direct sau indirect
implicat în finalizarea cu succes a acestei lucrări de proiect.
.

Soumya Ranjan Panda(10307007)

Avinash Mohanty(10307028)
 CUPRINS
Pagina Nr
Rezumat ii

Capitolul 1 INTRODUCERE GENERALĂ 1-7

1.1 Instrumente Virtuale 2

1.2 Programarea fluxului de date 3
1.3 Programare Grafică 4
1.4 Beneficii ș i critici 4
Capitolul 2 BASICILE COMUNICAȚIEI 8-14

2.1 Traducerea frecven ț ei 9

2.2 Traducere de frecvenț ă multiplă 11
2.3 Teorema de eș antionare (criteriul Nyquist) 13
Modulaț ie de amplitudine
Capitolul 3 15-24

3.1 Modulaț ia ș i demodulaț ia amplitudinii 16

3.2 Modularea amplitudinii multiple 19

3.3 Generarea DSB-SC 21

3.4 Modularea Amplitudinii SSB 23
Capitolul 5 MODULARE DE PULS 25-31

4.1 Modularea Amplitudinii Pulsului (PAM) 26

4.2 Modularea lă ț imii impulsului (PWM) 28
4.3 Modularea pozi ț iei impulsului (PPM) 30
Capitolul 6 TEHNICI DE COMUNICARE AVANSATE 32-39

5.1 Multiplexare prin diviziune temporală (TDM) 33

5.2 Multiplexare prin diviziune de frecven ț ă (FDM) 36
5.3 Modula ț ia Prin Schimbarea Amplitudinii (ASK) 38

REFERINȚE 40

eu
 REZUMAT

Introducere:

Instrumentaț ie virtuală:

Instrumentaț ia virtuală este utilizarea software-ului personalizabil ș i a hardware-ului modular de măsurare

pentru a crea sisteme de măsurare definite de utilizatori, numite instrumente virtuale. Conceptul unui

instrument synthetic este un subset al conceptului de instrument virtual. Un instrument synthetic este un
un tip de instrument virtual care este definit pur software. Un instrument sintetic efectuează o
func ț ie specifică de sinteză, analiză sau măsurare pe un instrument de măsurare complet generic
hardware agnostic. Instrumentele virtuale pot avea în continuare hardware specific de măsurare ș i tind să
subliniază abordările hardware modulare care facilitează această specificitate. Hardware-ul care sprijină

instrumentele sintetice nu sunt prin definiț ie specifice pentru măsurare, nici nu sunt neapărat (sau
de obicei) modular.

Valorificând tehnologiile disponibile comercial, cum ar fi PC-ul ș i conversia analogică în digital

converter, instrumentaț ia virtuală a crescut semnificativ de la înființ area sa la sfârș itul anilor 1970.
În plus, pachete de software precum Lab VIEW de la National Instruments ș i alte grafice
limbajele de programare au ajutat la cre ș terea adoptării făcând mai u ș or pentru non-programatori să

dezvolta sisteme.

Lab VIEW:
Lab VIEW (prescurtare pentru Uneltă de Inginerie a Instrumentaț iei Virtuale de Laborator)

este o platformă ș i un mediu de dezvoltare pentru un limbaj de programare vizual de la National

Instruments. Lansat iniț ial pentru Apple Macintosh în 1986, Lab VIEW este utilizat frecvent
pentru achizi ț ia de date, controlul instrumentelor ș i automatizarea industrială pe o varietate de platforme

inclusiv Microsoft Windows, diverse variante de UNIX, Linux ș i Mac OS. Programarea
Limbajul folosit în Lab VIEW este un limbaj bazat pe fluxul de date. Execuț ia este determinată de structura

o diagramă bloc grafică.

ii
 Lab VIEW (abreviere pentru Atelierul de Inginerie a Instrumentaț iei Virtuale de Laborator) este un

platformă ș i mediu de dezvoltare pentru un limbaj de programare vizual de la Na ț ional

Instrumente.
Deoarece acest lucru ar putea fi cazul pentru mai multe noduri simultan, este în mod inerent capabil

excutării paralele. În plus, Lab VIEW nu necesită definirea tipului variabilelor;

tipul de cablu este definit de nodul care furnizează date.

Sisteme de comunicaț ie:

Începând cu cele mai simple tehnici ș i sisteme de comunicare, ne deplasăm
spre cele mai complicate ș i explorează utilizarea instrumentaț iei virtuale ș i lab VIEW ș i
domeniul său în crearea unei simulări apropiate a acestor sisteme. Tehnicile abordate încep de la
traducerea frecvenț ei normale în modulaț ie de amplitudine care duce la modulaț ie impuls ș i, în final,
culminează în simularea unor subiecte mai dificile, cum ar fi divizarea timpului ș i a frecven ț ei
multiplexare ș i modulare a amplitudinii.

Lucrări experimentale

Lab VIEW leagă crearea interfeț elor utilizator (numite panouri frontale) de dezvoltare
ciclul. Programele/subrutinile Lab VIEW se numesc instrumente virtuale (VI). Fiecare VI are
trei componente:
Diagramă bloc
Panou de conectori
Panoul frontal
Cu toate acestea, panoul frontal poate servi ș i ca o interfaț ă programatică. Aceasta implică că fiecare VI poate

poate fi testat cu uș urinț ă înainte de a fi încorporat ca subrutina într-un program mai mare

Abordarea grafică permite de asemenea non-programatorilor

pentru a construi programe prin simpla glisare ș i plasare a reprezentărilor virtuale ale echipamentului de laborator

cu care sunt deja familiariza ț i. Mediul de programare Lab VIEW, cu ...

inclus exemplele ș i documentaț ia, face mai simplu să creezi aplicaț ii mici. Aceasta este o
un beneficiu pe de o parte, dar există ș i un anumit pericol de a subestima expertiza necesară pentru
programare de bună calitate.

iii
 Capitolul 1

O INTRODUCERE ÎN LAB VIEW Ș I

INSTRUMENTA ȚIE VIRTUALĂ

1
Instrumentaț ie virtuală

Instrumentaț ia virtuală este utilizarea unui software personalizabil ș i a unui hardware de măsurare modular
pentru a crea sisteme de măsurare definite de utilizator, numite instrumente virtuale.

'Sistemele de instrumentaț ie 'tradiț ionale' sau 'naturale' sunt compuse din componente hardware predefinite,
cum ar fi multimetrele digitale ș i osciloscoapele care sunt complet specifice stimulilor lor, analizei,
sau funcț ia de măsurare. Datorită funcț iei lor codificate, aceste sisteme sunt mai limitate în
versatilitatea lor decât sistemele de instrumenta ț ie virtuală. Principala diferen ț ă dintre 'natural'
instrumentaț ia ș i instrumentaț ia virtuală sunt componenta software a unui instrument virtual.
software-ul permite înlocuirea echipamentelor complexe ș i costisitoare cu unele mai simple ș i mai puț in costisitoare

hardware; de exemplu, un convertor analog-digital poate ac ț iona ca un complement hardware al unui virtual

osciloscop, un potenț iostat permite achiziț ia ș i analiza răspunsului în frecvenț ă în electrochimie

spectroscopia de impedanț ă cu instrumentaț ie virtuală.

Conceptul de instrument sintetic este o subsetare a conceptului de instrument virtual. Un sintetic

instrumentul este un tip de instrument virtual care este definit exclusiv prin software. Un instrument sintetic

efectuează o sinteză, analiză sau func ț ie de măsurare specifică pe complet generic,

hardware indiferent de măsurare. Instrumentele virtuale încă pot avea hardware specific măsurării,
ș i tind să sublinieze abordările hardware modulare care facilitează această specificitate. Hardware
sprijinul instrumentelor sintetice nu este prin defini ț ie specific măsurării, nici nu este
în mod necesar (sau de obicei) modular.

Valorificând tehnologiile disponibile comercial, cum ar fi PC-ul ș i convertorul analog-digital,

instrumentaț ia virtuală a crescut semnificativ de la începuturile sale în anii 1970. În plus,
pachete software precum LabVIEW de la National Instruments ș i alte programe de programare grafică
limbajele au ajutat la creș terea adopț iei făcând mai uș or pentru non-programatori să dezvolte sisteme.

2
Lab VIEW
(acronim pentru Instrumenta ț ie Virtuală de Laborator Inginerie Banc de Lucru) este o platformă ș i

mediu de dezvoltare pentru un limbaj de programare vizual de la National Instruments. The

limbajul grafic se numeș te "G". Lansat iniț ial pentru Apple Macintosh în 1986, LabVIEW
este utilizat frecvent pentru achiziț ia de date, controlul instrumentelor ș i automatizarea industrială pe o varietate de

platforme inclusiv Microsoft Windows, diverse variante de UNIX, Linux ș i Mac OS. Ultimul
versiunea LabVIEW este versiunea 8.20, lansată în onoarea celei de-a 20-a aniversări a LabVIEW.

Programare bazată pe flux de date

Limbajul de programare folosit în LabVIEW, numit 'G', este un limbaj de flux de date. Execuț ia este
determinat de structura unui diagramă bloc grafică (codul sursă LV) pe care
programatorul conectează diferite noduri de funcț ie prin desenarea de fire. Aceste fire propagă variabile.
ș i orice nod poate fi executat de îndată ce toate datele de intrare devin disponibile. Deoarece acesta ar putea fi cazul

pentru mai multe noduri simultan, G este în mod inerent capabil de execuț ie paralelă. Procesare multiplă
iar hardware-ul cu multi-threading este exploatat automat de programatorul încorporat, care
multiplexează mai multe fire de execuț ie ale sistemului de operare peste nodurile pregătite pentru execuț ie.

Programatorii cu o experienț ă în programarea convenț ională arată adesea o anumită ezitare să

adoptă schema de flux de date LabVIEW, sus ț inând că LabVIEW este predispus la condi ț ii de competi ț ie. În

realitate, aceasta provine dintr-o neînț elegere a paradigmei fluxului de date. Datele menț ionate anterior-
fluxul (care poate fi "forț at", de obicei prin conectarea intrărilor ș i ieș irilor nodurilor) defineș te complet

secuencia de execuț ie, ș i care poate fi controlată complet de programator. Astfel, execuț ia
secvenț a sintaxei grafice LabVIEW este la fel de bine definită ca în orice limbaj de programare textual
cum ar fi C, Visual BASIC ș i Python etc. În plus, LabVIEW nu necesită definirea tipului
a variabilelor; tipul de fir este definit de nodul care furnizează date. LabVIEW suportă
polimorfismul în care firele se ajustează automat la diferite tipuri de date.

3
Programare grafică

LabVIEW leagă crearea interfe ț elor utilizator (numite panouri frontale) în ciclul de dezvoltare.
Programele/subprogramele LabVIEW se numesc instrumente virtuale (VI). Fiecare VI are trei
componente: un diagramă bloc, un panou frontal ș i un panou de conectori. Acesta din urmă poate reprezenta VI ca
un subVI în diagramele de bloc ale VI-urilor apelante. Controalele ș i indicatorii de pe panoul frontal permit un
operator pentru a introduce date în sau pentru a extrage date dintr-un instrument virtual în funcț iune. Cu toate acestea, partea din faț ă

panoul poate servi de asemenea ca o interfaț ă programatică. Astfel, un instrument virtual poate fi rulat fie ca un
program, cu panoul frontal servind ca interfaț ă pentru utilizator, sau, atunci când este plasat ca un nod pe bloc

diagrama, panoul frontal defineș te intrările ș i ieș irile pentru nodul dat prin conector
pane. Aceasta implică faptul că fiecare VI poate fi uș or testat înainte de a fi încorporat ca o subrutină într-un program mai mare

program.

Abordarea grafică permite, de asemenea, persoanelor care nu sunt programatori să construiască programe pur ș i simplu prin glisare ș i

eliminând reprezentările virtuale ale echipamentului de laborator cu care sunt deja familiarizaț i. The
Mediul de programare LabVIEW, cu exemplele incluse ș i documentaț ia, îl face
mai simplu de creat aplicaț ii mici. Acesta este un beneficiu pe de o parte, dar există ș i un anumit pericol de
subestimarea expertizei necesare pentru programarea de calitate înaltă "G". Pentru algoritmi complexi
pentru coduri de mari dimensiuni, este important ca programatorul să deț ină o cunoaș tere extinsă a
sintaxă specială LabVIEW ș i topologia gestionării memoriei sale. Cele mai avansate
Sistemele de dezvoltare LabVIEW oferă posibilitatea de a construi aplica ț ii autonome.
În plus, este posibil să se creeze aplicaț ii distribuite care comunică printr-un client/server
schemă, ș i astfel este mai uș or de implementat datorită naturii inherent paralele a codului G.

Beneficii

Un beneficiu al LabVIEW fa ț ă de alte medii de dezvoltare este suportul extins pentru

accesând hardware-ul de instrumenta ț ie. Drivere ș i straturi de abstractizare pentru multe tipuri diferite de
instrumentele ș i autobuzele sunt incluse sau sunt disponibile pentru includere. Acestea se prezintă ca
noduri grafice. Straturile de abstractizare oferă interfeț e standard de software pentru a comunica cu
dispozitive hardware. Interfeț ele de drivere furnizate economisesc timpul de dezvoltare a programelor. Prezentarea vânzărilor

Instrumentelor Naț ionale este, prin urmare, că chiar ș i persoanele cu experienț ă limitată în programare pot scrie

4
programează ș i implementează soluț ii de testare într-un interval de timp redus comparativ cu cele mai convenț ionale sau

sisteme concurente. O nouă topologie de driver hardware (DAQmxBase), care constă în principal din
componentes codificate cu doar câteva apeluri de înregistrare prin DDK-ul hardware de măsurare NI (Driver

Kit de dezvoltare) func ț ii, oferă acces la hardware independent de platformă la numeroase date
dispozitive de achizi ț ie ș i instrumentare. Driverul DAQmxBase este disponibil pentru LabVIEW pe
Platformele Windows, MacOSX ș i Linux.

În ceea ce priveș te performanț a, LabVIEW include un compilator care produce cod nativ pentru CPU
platforma. Codul grafic este tradus în cod de maș ină executabil prin interpretarea sintaxei
ș i prin compilare. Sintaxa LabVIEW este strict respectată în timpul procesului de editare ș i
compilat în codul maș ină executabil la cererea de a rula sau la salvare. În acest din urmă caz,
executabilul ș i codul sursă sunt consolidate într-un singur fiș ier. Executabilul rulează cu ajutorul
al motorului de execuț ie LabVIEW, care conț ine unele coduri precompilate pentru a efectua sarcini comune
care sunt definite de limbajul G. Motorul care rulează reduce timpul de compilare ș i oferă de asemenea o
interfaț ă consistentă pentru diverse sisteme de operare, sisteme grafice, componente hardware etc.
mediul de execuț ie face ca codul să fie portabil între platforme. În general, codul LV poate fi mai lent
decât cod C compilat echivalent, deș i diferenț ele se regăsesc adesea mai mult în optimizarea programului
decât viteza de execuț ie înnăscută.

Multe biblioteci cu un număr mare de func ț ii pentru achizi ț ia de date, generarea semnalelor,
matematică, statistică, condiț ionare a semnalului, analiză, etc., împreună cu numeroase interfeț e grafice
elementele sunt furnizate în mai multe opț iuni de pachet LabVIEW.

Sistemul de Dezvoltare Profesională LabVIEW permite crearea de executabile independente ș i

executable rezultat poate fi distribuit de un număr nelimitat de ori. Motorul de execuț ie ș i acesta
bibliotecile pot fi furnizate gratuit împreună cu executabilul.

Un beneficiu al mediului LabVIEW este natura independentă de platformă a codului G, care este
(cu excepț ia câtorva funcț ii specifice platformei) portabil între diferitele LabVIEW
sisteme pentru diferite sisteme de operare (Windows, MacOSX ș i Linux). National Instruments este
se concentrează din ce în ce mai mult pe capacitatea de a desfăș ura cod LabVIEW pe un număr tot mai mare de

5
obiective inclusiv dispozitive precum controlerele în timp real LabVIEW bazate pe Phar Lap OS, PocketPC-uri,

PDAs, module Field Point ș i în FPGA-uri pe plăci speciale.

Există o edi ț ie pentru studen ț i LabVIEW cu costuri reduse, destinat institu ț iilor de învă ț ământ pentru învă ț are.

scopuri. De asemenea, există o comunitate activă de utilizatori LabVIEW care comunică prin mai multe
grupuri de e-mail ș i forumuri pe Internet.

Critică

LabVIEW este un produs proprietar al National Instruments. Spre deosebire de limbajele de programare comune

limbaje precum C sau FORTRAN, LabVIEW nu este gestionat sau specificat de o ter ț ă parte
comitet de standarde, cum ar fi ANSI. Obț inerea unei platforme LabVIEW complet compatibile ș i actualizate
cere achiziț ionarea produsului. Există o miș care de a crea extensii definite de utilizator pentru
mediu de dezvoltare la [Link], dar o achizi ț ie ini ț ială a LabVIEW este încă necesară.
În prezent, nu există software open source, gratuit sau un program comercial alternativ care să poată
implementează orice porț iune de G-code.

În plus, începând cu versiunea 8, toate instalările LabVIEW necesită ca clienț ii să contacteze National Instruments

prin Internet sau telefon pentru a " activa " produsul. Dependenț a tot mai mare de furnizor sugerează
posibile îngrijorări legate de confidenț ialitate ș i securitatea datelor. De exemplu, deș i National Instruments susț ine că

procesul este "sigur ș i anonim" implica imediat că este legal, dar instalat în mod privat
instanț a de LabVIEW pare să nu mai fie posibilă. Cu toate acestea, dacă National Instruments ar ieș i din
afacerea, codul LabVIEW este escrow ș i va fi eliberat publicului, iar aș adar ar exista
nu ar fi nicio îngrijorare cu privire la activare. Aceasta ar însemna că, cu sistemul actual, utilizatorul nu ar mai

vor putea accesa baza lor de cod, precum ș i anumite formate de date arhivate.

Construirea unei aplica ț ii autonome cu LabVIEW necesită componenta Application Builder.

care este inclus în Sistemul de Dezvoltare Profesională, dar necesită o achiziț ie separată dacă
utilizând Pachetul de Bază sau Sistemul Complet de Dezvoltare. Executabilele compilate produse de
Constructorul de aplicaț ii nu este cu adevărat autonom, deoarece necesită de asemenea ca runtime-ul LabVIEW să fie instalat.

motorul poate fi instalat pe orice computer ț intă pe care utilizatorii rulează aplicaț ia. Deș i această rulare-

6
motorul de timp poate fi descărcat liber de pe site-ul National Instruments, această cerinț ă suplimentară este
spre deosebire de alte limbaje compilate, cum ar fi C, unde un fiș ier executabil de sine stătător poate fi

creat, rulat ș i distribuit fără nevoie de fiș iere suplimentare sau proceduri de instalare. Aceste
cerinț ele pot cauza probleme dacă o aplicaț ie este distribuită unui utilizator care ar putea fi pregătit să
rulează aplicaț ia, dar nu are înclinaț ia sau permisiunea de a instala fiș iere suplimentare pe
sistemul gazdă înainte de a rula executabilul. Necesitatea unei instalări separate a timpului de execuț ie LabVIEW

motorul facilitează dezvoltarea ș i distribu ț ia de aplica ț ii cu adevărat portabile utilizând LabVIEW

dificil.

Există unele dezbateri cu privire la faptul că LabVIEW este cu adevărat un limbaj de programare de uz general.

limbaj (sau în unele cazuri dacă este cu adevărat un limbaj de programare) spre deosebire de un
mediu de dezvoltare specific aplicaț iilor pentru măsurare ș i automatizare. Criticii subliniază o
lipsa funcț iilor, comună în majoritatea celorlalte limbaje de programare, cum ar fi recursia nativă ș i, până la
versiunea 8.20, caracteristici orientate pe obiect. De ș i este posibil să scrii aplica ț ii complexe în
LabVIEW care nu implică măsurători sau automatizare, nu este cel mai potrivit pentru sarcină

7
 Capitol 2

BASICII SISTEMELOR DE COMUNICAȚIE

8
Traducerea frecvenț ei
Teorie:
Este adesea avantajos ș i convenabil, în procesarea unui semnal într-un sistem de comunicaț ie, să
trandafirafrecuț ei unei regiuni în domeniul frecvenț ei în alta regiune. Să presupunem că un semnal
având o frecvenț ă f1traducerea frecvenț ei este una în care semnalul original este înlocuit cu unul nou
semnal a cărui gamă spectrală se extinde de la f1' la f2ș i noul semnal are aceleaș i informaț ii ca ș i acesta
al semnalului original..
Unele dintre scopurile utile pe care le poate servi traducerea de frecvenț ă sunt:
Multiplexare prin frecvenț ă
Practicabilitatea antenelor
Îngustarea benzilor

Un semnal poate fi transformat într-o nouă gamă spectrală prin înmulț irea semnalului cu un auxiliar
semnal sinusoidal. Să considerăm iniț ial semnalul să fie
VmAmcosωmt
Semnal de purtare
VcAccosωct

Semnal tradus în frecvenț ă:

Vm(t)Vc(t)=K (ej(ωc+ωm)t+ e-j(ωc+ωm)t+ ej(ωc-ωm)t+ e-j(ωc-ωm)t )

9
Diagrama bloc

Panou frontal

10
Traducere prin frecvenț e multiple

Teorie:
În traducerea de frecvenț ă multiple, folosim un singur purtător, dar o bandă sau un număr de frecvenț e.
care sunt traduse, în general, într-un domeniu mai înalt pentru a ajuta la practicabilitate ș i reducere
dimensiunea antenei. Aceasta se face într-un mod similar cu cel discutat în traducerea la o singură frecvenț ă.
Să presupunem că un semnal este limitat pe benzi de la o frecvenț ă f1la f2frecvenț a traducerii este una în
care semnal original este înlocuit cu un nou semnal al cărui interval spectral se extinde de la f1’ la f2' ș i
semnalul nou are aceleaș i informaț ii ca cel al semnalului original. Semnalul combinat poate fi
transformat într-o nouă gamă spectrală prin înmulț irea semnalului cu un semnal sinusoidal auxiliar.
Să presupunem că este ales un semnal care constă din trei semnale sinusoidale, cel mai înalt în frecvenț ă.
având o frecvenț ă fM . Înainte de traducerea prin multiplicare, modelul spectral de pe cele două laturi afiș ează 6
componentele centrated în jurul frecvenț ei zero. După multiplicare, există 12 componente spectrale
în acest model spectral cu două feț e, care dă naș tere la 6 forme de undă sinusoidale. În timp ce semnalul original

se extinde în intervalul până la o frecvenț ă fM,semnalul care rezultă din înmulț ire este sinusoidal
componente care acoperă o gamă de 2fMde la (fc-fM) la (fc+fM)

11
Diagrama bloc

Panou frontal

12
Teorema de eș antionare (criteriul Nyquist)

Teorie:
Teorema de eș antionare Nyquist–Shannon este un rezultat fundamental în domeniul teoriei informaț iei,
în special telecomunica ț iile ș i procesarea semnalelor. Teorema este numită în mod obi ș nuit
Teorema de eș antionare Shannon. Este adesea denumită simplu teorema de eș antionare, eș antionarea este
procesul de conversie a unui semnal (de exemplu, o funcț ie de timp continuu sau spaț iu) într-un număr
secvenț ă (o funcț ie a timpului sau spaț iului discret).
Teorema afirmă că
Reconstituirea exactă a unui semnal de bază în bandă continuă din eș antioanele sale este posibilă dacă semnalul
este bandat ș i frecvenț a de eș antionare este mai mare decât de două ori lăț imea de bandă a semnalului.

Teorema duce, de asemenea, la o formulă de reconstrucț ie eficientă.

13
 Diagrama bloc

Front Panel

14
Capitolul 3

MODULARE ÎN AMPLITUDINE

15
Modulaț ie ș i demodulaț ie în amplitudine

AMis este o tehnică folosită în comunicaț iile electronice, cel mai frecvent pentru transmiterea informaț iilor

printr-o undă purtătoare radio. AM funcț ionează prin variaț ia intensităț ii semnalului transmis în raport cu
informaț iile fiind trimise.

Aș a cum a fost dezvoltat iniț ial pentru telefonul electric, modularea amplitudinii a fost folosită pentru a adăuga audio

informaț ii despre curentul continuu de putere mică care curge de la un transmiț ător de telefon la un receptor. Pe măsură ce

o explicaț ie simplificată, la capătul de transmitere, a fost folosit un microfon de telefon pentru a varia
intensitatea curentului transmis, în funcț ie de frecvenț a ș i volumetria sunetelor primite.
Apoi, la capătul de recep ț ie al liniei telefonice, curentul electric transmis a afectat un
electromagnet, care s-a întărit ș i s-a slăbit ca răspuns la intensitatea curentului. La rândul său,
vibratiile produse de electromagnet în diafragma receptorului, reproducând astfel frecvenț a
si volumul sunetelor auzite initial la transmitator.

Spre deosebire de telefon, în comunicaț iile radio, ceea ce este modulat este o undă radio continuă.
semnal (undă purtătoare) produs de un transmitter radio. În forma sa de bază, modularea amplitudinii
produce un semnal cu puterea concentrată la frecvenț a purtătoare ș i în două benzi laterale adiacente.
Fiecare bandă laterală este egală în lăț ime de bandă cu cea a semnalului de modulare ș i este o imagine în oglindă a

modula ț ie de amplitudine care rezultă în două benzi laterale ș i un purtător este adesea numită dublă
modularea amplitudinii cu benzi laterale (DSB-AM). Modularea amplitudinii este ineficientă din punct de vedere al puterii

utilizare ș i o mare parte este irosită. Cel puț in două treimi din putere este concentrată în semnalul purtător,
care nu poartă nicio informaț ie utilă (dincolo de faptul că un semnal este prezent); puterea rămasă
este împărț it între două laturi identice, deș i numai una dintre acestea este necesară, deoarece ele conț in
informaț ii identice.

Pentru a creș te eficienț a transmiterii, purtătorul poate fi eliminat (suprimat) din semnalul AM.
Aceasta produce o transmisie cu portanta redusă sau o transmisie cu portanta eliminată pe ambele laturi (DSBSC)

Un sistem de modulare a amplitudinii cu purtător suprimat este de trei ori mai eficient din punct de vedere al puterii decât

DSB-AM tradiț ional. Dacă purtătorul este doar parț ial suprimat, un purtător redus cu jumătate de bandă

16
(DSBRC) rezultatele semnalului. Semnalele DSBSC ș i DSBRC necesită regenerarea purtătorului lor (printr-o bătăi

oscillator de frecvenț ă, de exemplu) să fie demodulat folosind tehnici convenț ionale.

Se ob ț ine o eficien ț ă ș i mai mare - în detrimentul cre ș terii transmisorului ș i receptorului.

complexitate—prin suprimarea completă atât a transportatorului, cât ș i a uneia dintre bandele laterale. Aceasta este unică-

modula ț ia bandei laterale, utilizată pe scară largă în radioamatorism datorită utilizării eficiente atât a puterii cât ș i a

lăț imea de bandă.

O formă simplă de modulare AM folosită adesea pentru comunicaț iile digitale este modularea pe-on/off, un tip de amplitudine-

keying prin care datele binare sunt reprezentate prin prezenț a sau absenț a unei unde purtătoare.
utilizat frecvent la frecvenț e radio pentru a transmite cod Morse, denumit undă continuă (CW)
operaț iune.

La fel ca ș i alț i indici de modulaț ie, în AM, această cantitate, numită ș i adâncimea de modulaț ie, indică prin
cât de mult variază variabila modulate în jurul nivelului său 'original'. Pentru AM, se referă la
variatii în amplitudinea purtătoare ș i este definită ca:

17
Diagrama bloc

Front Panel

18
Modulaț ie de amplitudine multiplă

Teorie:

În cazul modulaț iei de amplitudine multiple, folosim un semnal purtător, dar folosim mai mult de unul.
modularea semnalelor care rezultă în modularea mai multor semnale de intrare cu acelaș i purtător
semnal. este de obicei util în medii cu semnale multiple

19
 Diagrama bloc

Panoul frontal

20
Generare DSB-SC

Teorie:

Transmiterea cu purtătoare suprimată pe două benzi de frecven ț ă (DSB-SC): transmitere în care (a)

frecven ț ele produse prin modularea amplitudinii sunt dispuse simetric deasupra ș i dedesubtul
frecvenț a purtătoare ș i (b) nivelul purtătoarei este redus la cel mai mic nivel practic, ideal complet
reprimat.

În modularea prin dublu bandă laterală cu purtătorul suprimat (DSB-SC), spre deosebire de AM,
purtaș ul undei nu este transmis; astfel, un procent mare din puterea dedicată acestuia este distribuit
între benzile laterale, ceea ce implică o creș tere a acoperirii în DSB-SC, comparativ cu AM, pentru
aceeaș i putere folosită.

Transmiterea DSB-SC este un caz special de transmitere cu bandă dublă ș i purtător redus. Numele
"purtaș ul suprimat" apare deoarece componenta semnalului purtaș este suprimată - nu există
apar (teoretic) în semnalul de ieș ire. Acest lucru devine evident când spectrele semnalului de ieș ire sunt
vizualizat.

21
Diagrama bloc

Panou frontal

22
modulaț ie de amplitudine SSB

Teorie:

Modularea cu jumătate de bandă (SSB) este o rafinare a modulaț iei de amplitudine care este mai eficientă.
foloseș te putere electrică ș i lăț ime de bandă. Este strâns legat de modularea cu bandă laterală vestigială (VSB).

Modulaț ia de amplitudine produce un semnal de ieș ire modulat care are de două ori lăț imea de bandă a
semnal de bază original. Modula ț ia în bandă laterală unică evită dublarea lă ț imii de bandă, iar
putere irosită pe un suport, cu costul unei complexităț i uș or crescute a dispozitivului. Partea din faț ă a unui
Receiverele SSB sunt similare cu cele AM sau FM, constând dintr-un front RF superheterodin.
final care produce o versiune cu frecvenț ă modificată a semnalului de frecvenț ă radio (RF) în cadrul unui standard

bandă de frecvenț ă intermediară (IF).

Pentru a recupera semnalul original din semnalul IF SSB, banda unică trebuie să fie deplasată frecvenț ial
la gama sa originală de frecvenț e de bază, folosind un detector de produs, care îl amestecă cu
ie ș irea unui oscilator de frecven ț ă de bătaie (BFO). Cu alte cuvinte, este doar o altă etapă de
heterodiniț ie.

23
Diagrama bloc

Panou frontal

24
Capitolul 4

MODULAȚIA PULSULUI

25
MODULAREA AMPITUDINII PULSULUI :

Teorie:
Modularea amplitudinii impulsurilor, acronimul PAM, este o formă de modulare a semnalului în care mesajul

informaț ia este codificată în amplitudinea unei serii de impulsuri de semnal.

Detectarea nivelului de amplitudine al purtătorului la fiecare perioadă de simbol efectuează demodularea.
Modularea amplitudinii impulsurilor este acum rar utilizată, fiind în mare parte înlocuită de codificarea impulsurilor.

modulaț ie ș i, mai recent, prin modulaț ia prin poziț ia pulsului.

În special, toate modemurile telefonice mai rapide de 300 bit/s utilizează modularea amplitudinii în patru pătrate.

(QAM). (QAM foloseș te o constelaț ie bidimensională).

26
Diagrama bloc

Panou frontal

27
Modularea lăț imii impulsului (PWM)

Teorie:
Modularea lăț imii impulsului (PWM) a unui semnal sau sursă de alimentare implică modularea datoriei sale
ciclul, pentru a transmite informaț ii printr-un canal de comunicaț ie sau pentru a controla cantitatea de putere
trimis către o încărcătură.

Modulaț ia lăț imii impulsului foloseș te un semnal pătrat al cărui ciclu de funcț ionare este modulată, rezultând o variaț ie.

al valorii medii a formei de undă. Dacă considerăm o formă de undă pătrată f(t) cu o valoare scăzută ymin, un
valoare mare ymaxș i un ciclu de funcț ionare D (vezi figura 1), valoarea medie a formei de undă este dată de:

Cea mai simplă metodă de a genera un semnal PWM este metoda interceptivă, care necesită doar un ferăstrău
dinte sau un semnal triunghiular (uș or generat folosind un oscilator simplu) ș i un comparator. Când
valoarea semnalului de referinț ă este mai mare decât forma de undă de modulare, semnalul PWM este în
stare înaltă, altfel este într-o stare joasă.

28
Diagrama bloc

Panou frontal

29
Modularea poziț iei impulsului (PPM)

Teorie:
Modularea prin poziț ia impulsului este o formă de modulare a semnalului în care M biț i de mesaj sunt codificaț i prin

transmisia unui singur impuls într-una din cele 2M posibile decalaje temporale. Aceasta se repetă la fiecare T secunde, astfel

că rata de biț i transmiș i este de M/T biț i pe secundă. Este utilă în principal pentru comunicaț iile optice
sisteme, unde există tendinț a de a avea puț in sau deloc interferenț ă multiplă.
Una dintre dificultăț ile principale în implementarea acestei tehnici este că receptorul trebuie să fie corect

sincronizat pentru a alinia ceasul local cu începutul fiecărui simbol. Prin urmare, este adesea
implementat diferenț ial ca modulare prin impulsuri de poziț ie diferenț ială, prin care fiecare poziț ie a impulsului

este codificat în raport cu pulsul anterior, astfel încât receptorul trebuie să măsoare doar diferenț a în
ora de sosire a impulsurilor succesive. Este posibil să limităm propagarea erorilor la cele adiacente
simboluri, astfel încât o eroare în măsurarea întârzierii diferenț iale a unei pulsaț ii va afecta doar două
simboluri, în loc să cauzeze toate măsurătorile successive să fie incorecte.

În afară de problemele legate de sincronizarea receptorului, principalul dezavantaj al PPM este că este
sensibile în mod inerent la interferenț ele multipath care apar în canale cu estompare selectivă în frecvenț ă,
prin care semnalul receptorului conț ine unul sau mai multe ecouri ale fiecărui impuls transmis. Deoarece
informaț ia este codificată în timpul sosirii (fie diferenț ial, fie în raport cu un ceas comun),
prezenț a unuia sau mai multor ecouri poate face extrem de dificil, dacă nu imposibil, să se măsoare cu exactitate

determină poziț ia corectă a pulsului corespunzătoare pulsului transmis

30
Diagrama bloc

Panou frontal

31
 Capitol 5

TEHNICI AVANSATE DE COMUNICARE

32
Multiplexare prin diviziune temporală (TDM)

Teorie:
Multiplexarea prin divizare temporală (TDM) este un tip de multiplexare digitală sau (rareori) analogică în care două

sau mai multe semnale sau fluxuri de biț i sunt transferate aparent simultan ca sub-canal în unul
canal de comunicare, dar fizic îș i iau ture pe canal. Domeniul timpului este împărț it
în mai multe intervale de timp recurente de lungime fixă, câte unul pentru fiecare subcanal. Un exemplu, byte sau date
bloca canalului secundar 1 este transmis în timpul slotului de timp 1, canalul secundar 2 în timpul slotului de timp 2, etc. Un

Un cadru TDM constă dintr-un interval de timp pe sub-canal. După ultimul sub-canal, ciclul începe din nou.
într-una nouă, începând cu al doilea exemplu, byte sau bloc de date din sub-canal
1, etc.
În forma sa primară, TDM este utilizat pentru comunicaț ii în modul circuit cu un număr fix de canale.
ș i lăț ime de bandă constantă pe canal.
Ce diferenț iază multiplexarea prin diviziune temporală de multiplexarea statistică, cum ar fi modul pachet?
comunicarea (cunoscută ș i sub numele de multiplexare statistică în domeniul timpului, vezi mai jos) este că timpul-

sloturile sunt recurente într-o ordine fixă ș i pre-alocate canalelor, mai degrabă decât programate pe o
pe baza pachet cu pachet. Multiplexarea statistică pe domeniul temporal seamănă, dar nu ar trebui
considerat ca, multiplexare prin diviziune temporală.

În TDMA dinamic, un algoritm de programare rezervă în mod dinamic un număr variabil de intervale de timp în
fiecare cadru pentru fluxuri de date cu rată variabilă, pe baza cererii de trafic a fiecărui flux de date.

33
Diagramă bloc

34
Panou frontal

35
Multiplexare prin divizare de frecvenț ă (FDM)

Teorie:
Multiplexarea prin divizia frecvenț ei (FDM) este o formă de multiplexare a semnalului în care mai multe semnale de bază

semnalele sunt modulate pe unde purtătoare de frecvenț e diferite ș i adăugate împreună pentru a crea un compus
semnal.
FDM poate fi de asemenea folosit pentru a combina semnale multiple înainte de modularea finală pe o undă purtătoare. În

în acest caz, semnalele purtătoare sunt denumite subpurtătoare: un exemplu este transmisia stereo FM,
unde un subport de 38 kHz este folosit pentru a separa semnalul de diferenț ă stânga-dreapta de cel central stânga-
canalul sumelor corecte, înainte de modularea de frecvenț ă a semnalului compus. Un canal de televiziune
este împăr ț it în frecven ț e de subport pentru video, culoare ș i audio. DSL folose ș te de asemenea diferite

frevenț ele pentru voce ș i pentru transmiterea de date în amonte ș i în aval pe aceleaș i conductoare.
Unde se folose ș te multiplexarea prin divizarea frecven ț ei pentru a permite mai multor utilizatori să împărtă ș ească un fizic

canal de comunicaț ii, se numeș te acces multiplu prin diviziune de frecvenț ă (FDMA).
FDMA este metoda tradiț ională de separare a semnalelor radio de la diferiț i transmiț ători.
În anii 1860 ș i 70, mai mulț i inventatori au încercat FDM sub numele de telegrafie acustică ș i
Telegrafia armonică. FDM practic a fost realizat doar în era electronică. Între timp, acestea
eforturile au dus la o înț elegere elementară a tehnologiei electroacoustice, rezultând în invenț ia
al telefonului.

36
Diagrama bloc

Panou frontal

37
Modularea prin schimbarea amplitudinii (ASK)

Teorie:
Modulaț ia prin schimbarea amplitudinii (ASK) este o formă de modulare care reprezintă datele digitale ca variaț ii în

amplitudinea unei unde purtătoare.

Amplitudinea unui semnal de purtător analogic variază în conformitate cu fluxul de biț i (modulând
semnal), menț inând frecvenț a ș i faza constante. Nivelul amplitudinii poate fi folosit pentru a reprezenta
logica binară 0 ș i 1. Putem considera un semnal purtător ca un comutator ON sau OFF. În modulată
semnal, logica 0 este reprezentată de absenț a unui purtător, oferind astfel o operare de comutare ÎNCHIS/ DESCHIS ș i

de aici numele dat.

Ca AM, ASK este de asemenea liniar ș i sensibil la zgomotul atmosferic, distorsiuni, condiț ii de propagare
pe trasee diferite în PSTN, etc. Ambele procese de modulare ș i demodulare ASK sunt relativ
ieftin. Tehnica ASK este de asemenea utilizată frecvent pentru a transmite date digitale prin fibră optică.
Pentru transmiț ătoarele LED, un impuls scurt de lumină ș i 0 binar reprezintă 1 binar prin absenț a luminii.
Transmiț ătoarele laser au de obicei un curent de 'bias' fix care determină dispozitivul să emită o lumină slabă
nivel. Acest nivel scăzut reprezintă 0 binar, în timp ce o undă de lumină cu amplitudine mai mare reprezintă 1 binar.

38
 Diagrama bloc

Panou frontal

39
REFERINȚE
1. Învă ț area cu LabVIEW 7TMEXPRES
- Robert H. Bishop
2. "Întrebări frecvente despre activarea produsului", National Instruments.

3. "Construirea unei aplica ț ii independente", Instrumente Na ț ionale.

4. "Folosind motorul de execu ț ie Lab VIEW", National Instruments.
5. Referin ț e pe internet:
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]

40