SPECIALIZARE ÎN ORIENTARE

1. Explica ce este o hartă topografică ș i ce trebuie să găse ș ti pe ea, precum ș i trei exemple utile.
de un harta topografică.
O hartă topografică este o simplă fotografie a unei părț i de pământ, care
ll
ne arată toate
detalii despre acel teren prin semne speciale numite semne topografice. O hartă este o
reprezentare grafică a suprafeț ei pământului.
Utilităț ile unei hărț i topografice pot fi următoarele:
A. Stabilirea rutei de urmat într-o excursie când locul nu este cunoscut.
B. Ș i dacă se rătăce ș te sau se pierde, are o hartă a locului care îl va ajuta să iasă.
C. Pentru a ș ti loca ț ia exactă a unui loc specific.
del problema.
D. Pentru a ob ț ine o cunoa ș tere mai detaliată a unor aspecte specifice ale unei zone în
particular.
2. Identifică cel pu ț in douăzeci de semne ș i simboluri folosite în hăr ț ile topografice.
3. Defini ț i ș i explica ț i următoarele concepte topografice.
A. Ridicare.
a. Curbe de nivel: Sunt liniile care reprezintă puncte de aceea ș i înăl ț ime peste
nivelul mării. Diferenț a de altitudine între un contur de nivel ș i
următorul se numeș te echidistanț ă de curbe de nivel sau interval de contur. Cele
numerele care indică înălț imea fiecărei curbe de nivel se numesc cote ș i hărț ile astfel
reprezentate sunt planuri măsurate. Curbele de nivel vorbesc despre formaț iunile care
are terenul, unde apar mai separate, terenul coboară uș or ș i dacă
apar în acelaș i timp cu altele, terenul se ridică foarte repede ș i ascensiunea acestuia ar putea
poate fi dificil. Dacă se adună, indică o prăpastie abruptă. Vârful unei munț i de obicei
indicată printr-un punct sau un triunghi ș i un număr, care este înălț imea faț ă de nivelul
mar. Acesta este cel mai precis metodă dintre toate sistemele de reprezentare a reliefului.
Fiecare curvă uneș te punctele situate la aceeaș i înălț ime.
h. Hăr ț i murale: Sunt cele destinate învă ț ării ș i se obi ș nuieș te să reprezinte
elevare cu utilizarea culorilor distinctive. Fiecare culoare acoperă zonele a căror înălț ime
corespunde unei anumite diferenț e de nivel.
[Link] de maximă panta: Acesta este cel mai simplu metodă de a exprima
elevare, acesta foloseș te linii scurte trasate din poziț ia ridicată a terenului, din
aici se indică relieful, făcând mai mare grosimea liniei pe măsură ce este mai mare
pendente. Liniile de maximă pantă reprezintă bine relieful, dar nu
indică cu exactitate gradul de înclinare al pantei, sau înălț imea reală a
teren
[Link]ă de umbrire: Constă în reprezentarea reliefului prin umbrirea versanturilor.
elevări, în proporț ie cu panta lor mai mare sau mai mică; pantele mai
abruptele apar mai întunecate decât cele blânde. Această metodă este foarte atrăgătoare, deoarece
vizualizează foarte bine releveul, dar au defectul că nu se poate determina
elevarea oricărui punct, ceea ce este posibil pe o hartă a curbelor de nivel.
[Link] solului: Se referă la tipul de material din care este compus solul,
acesta poate fi gumos, argilos sau nisipos
B. Distan ț a.
a. Scara: Se nume ș te scară rela ț ia constantă care există între distan ț ele de
terenul ș i cele corespunzătoare hărț ii.
b. Măsura: Este escala care ne ajută să apreciem distan ț ele terenurilor sau
regiunile care sunt reprezentate în schiț ă sau a cunoaș te distanț ele pe care ni le
separarea locurilor diferite. Escalele pot fi reprezentate în trei
moduri
i.
Cuvinte sau cifre: 1 centimetru = 100 metri.
ii.
Grafic: Se foloseș te o linie sau un bară împărț ită în fracț iuni care reprezintă
unităț i determinate. 0_____1_____2_____3_____4_____5 Kilometri
Printr-o fracț ie reprezentativă: În formă de numere fracț ionate.
Si scara este de 1/10.000, asta înseamnă că toate lucrurile reprezentate în
iii.
planul este de 10.000 de ori mai mic decât dimensiunea originală. Dacă dispui de un plan de
scală de 1:25.000, o distanț ă de 8 centimetri măsurată pe aceasta, corespunde la 0,08 x
25.000 = 2.000 metri.
c. Distan ț a: Pentru a ș ti cât trebuie să mergi, sau pentru a cunoa ș te distan ț a în
unde se află un loc, măsoară distanț ele pe hartă. Ia o fâș ie de hârtie
de hârtie, marchează într-una dintre marginile sale distanț a dintre punctele de pe hartă, ș i
compara această distanț ă cu scala imprimată, sau poț i copia scala în
hârtie ș i folosiț i aceste mărci ca unitate de măsură. Pentru a cunoaș te lungimea de
un drum sau un râu cu o anumită aproximaț ie, ia un fir ș i ajustează-l punct cu punct
punctul pe traiectoria de măsurat ș i compară lungimea firului cu scala.
4. Explică ce este o busolă ș i ce îngrijiri trebuie să ai atunci când o folose ș ti.
A. Numită în mod corespunzător „ compas maritim”, o busolă este un instrument prin care
cum se determină direcț iile orizontale sau azimuturile, bazându-se pe proprietate
cunoscută de acul magnetic. Acuț a magnetică este o mică bară de oț el
imantat, în mod obiș nuit de formă prismatică ș i de grosime redusă. Dacă acul
magnetica se afla suspendata si echilibrata in mod astfel incat sa poata sa se miste liber in
un plan orizontal, se orientează spontan în fiecare punct al pământului, conform unei
o direcț ie determinată, care este practic cea de Nord - Sud. Această ac de busolă are
o jumătate de culoare albastru pavonat ș i cealaltă gri metalic, fiind cea albastră cea care indică
nord. Acul se odihneș te pe un ax numit Stil, care este ataș at cu ș urub în centrul de
o cutie cilindrică numită Mortar, care se închide cu un capac de sticlă, pentru a împiedica să ajungă
în interiorul miș cărilor aerului. În general, în fundul cutiei (Limbo) se află
marcat un cerc cu o indicaț ie specială a celor patru puncte cardinale sau aproape întotdeauna
are desenată Rosa vânturilor, împărț ind cercul în 360º.
B. Busola este un instrument sensibil ș i necesită anumite îngrijiri indispensabile, când
nu se utilizează acul, trebuie immobilizat printr-un sistem de siguranț ă pe care îl au busolele pentru
tal fin. Niciodată nu trebuie purtată în buzunarul pantalonilor ș i în special să fie ț inută aproape de
obiecte metalice care au un efect asupra acului.
5. A cunoa ș te ș i a explica următorii termeni.
A. Acimut: Ángulo que forma con el meridiano de algún lugar el plano vertical de un astro.
B. Acimut invers: Este direc ț ia opusă acimutului.
C. Metodă de circula ț ie pentru a determina direc ț ia: Este modul de a găsi direc ț ia către
un anumit punct într-o direcț ie determinată. Se face menț inând direcț ia
deseada în faț ă ș i menț inând busola la nivelul taliei ș i cu săgeata de
direcț ie indicând direct către punctul în cauză. Se roteș te mortarul busolei
(cutie) până când acul magnetic se aliniază cu săgeata imprimată pe fundul bussolei
unde este direcț ia nord. Citeș te numerele imprimate pe inelul exterior al mortarului
până ajungi la partea în care săgeata de direcț ie coincide cu unul dintre numere
de la brăț ară. Aceasta este citirea ta a direcț iei în grade.
6. Dar denumirea unei busole de orientare.
Am văzut că limbul busolei este împărț it în 360º de un cerc. Aceș ti grade sunt folosiț i
pentru a indica direc ț iile. O direc ț ie exprimată în acest mod, în grade, se nume ș te Azimut
Magnetic, din arabă Al: El ș i Cimut: Drum, astfel încât se traduce „Drumul”.
vom da câteva exemple despre cum ar fi nomenclatura unei busole: Azimut de 000 sau de 360º
nomenclatura pentru Nord, NE va fi un azimut de 045º, NO va fi un azimut de 315º.
7. Men ț ionaț i cele opt puncte principale ale busolei ș i gradele pentru aceste puncte.
Începând cu nordul ș i mergând în sensul acelor de ceasornic, punctele principale sunt:
Nord, Nordest, Est, Sudest, Sud, Sudvest, Vest ș i Noroest.
8. Care este utilitatea orientării unui hart? Ș i ce înseamnă a orienta o hartă?
A. Utilitatea de a orienta o hartă se extinde la momentul de a face o plimbare, este în
punctul de plecare dorind să înceapă, apare întrebarea în ce direcț ie să avanseze? Dacă
esteș ti într-o intersecț ie. Vei merge înainte, la dreapta, la stânga sau înapoi?
înapoi? Vei ș ti atât de repede cât te-ai „orientat pe hartă”.
B. A orienta o hartă înseamnă a alinia toate direc ț iile sau locurile din aceasta, cu
n
direcț ii sau locuri greș ite pe teren. Prima dată trebuie să
s
a face este a-l pune în
forma ta astfel încât adresele de pe hartă să corespundă realităț ii. E
n
comun este Rosa Náutica sau o săgeată care indică nordul. Aproape întotdeauna nordul
apareș te în partea de sus a hărț ii. Dacă nu ai o busolă, aliniază harta în mod corespunzător
o
ca latura care reprezintă estul să corespundă cu estul, nu-i aș a
e
e
ro, ce este
aproximativ unde răsare soarele în fiecare dimineaț ă.
9. Să fii capabil să orientezi o hartă prin inspec ț ie ș i cu ajutorul busolei.
A. Prin inspectie: Trebuie să studiem împrejurimile pentru a-l găsi pe
să fie afiș at pe hartă, fie o colină, o clădire sau un sat
găsiț i semnul topografic care identifică punctul de referinț ă
g
un punct de reper
Revizuieș te harta ș i
.
Roteș te harta până la
igno topografic în
direcț ia liniei de
că linia care merge de la locul unde te afli pe hartă, până la
harta care identifică punctul de referinț ă, coincid în aceeaș i
ss
d
poziț ia ta reală în teren ș i la poziț ia reală a punctului de referinț ă. Vei avea apoi un
mapa orientat prin „inspecț ie.”
B. Prin busolă: Găsi ț i o săgeată tipărită pe hartă care indică
n
orte magnetică
plasaț i busola aproape de săgeata respectivă, cu linia nord
ee
sunt atât de sigur de busola ta
paralela cât mai posibil. Rotiț i harta fără a muta busola pe hârtie până când
vârful acei să coincidă cu litera N imprimată pe fundul
orientat.
busolă ș i gata, vei fi
10. Demonstra ț i cum se marchează un azimut magnetic.
A. Plasează pe hartă marginea bazei de plastic sau a plan ș ei, direct pe traseu
ce vrei să continui. Observă gravaț ia.
B. Sus ț ine ferm baza de plastic ș i rote ș te Mortarul, fără a lua în considerare
aguja magnetizată, până când săgeata imprimată pe busola este paralelă cu liniile nord-
sur care apar pe hartă. Acum ai citirea în grade a rutei, în locul
unde se întâlnesc săgeata de plastic ș i gradul de măsurare al mortarului.
C. Pentru a urma direc ț ia direct pe teren, ț ine busola în fa ț a ta, cu
direcț ia săgeț ii îndreptată direct înainte. Roteș te încet, până când
acul magnetic a rămas exact deasupra figurii săgeț ii imprimate pe busolă. La
săgeata de direcț ie, acum indică în direcț ia dorită. Alege un punct de referinț ă ș i
meargă spre el, apoi alege un alt punct de referinț ă ș i tot aș a până ajungi la
la meta.
11. Demonstra ț i cum să marchi ț i orienta ț i de un azimut magnetic.
După ce am marcat azimutul magnetic, putem merge în acea direcț ie, trebuie să
Ne oprim la fiecare zece sau cincisprezece metri pentru a ne reorienta din nou, deoarece omul nu merge în
linie dreaptă ș i se abate uș or la stânga sau la dreapta de pe parcursul său.
12. Explica ț i următorii termeni.
A. Bază din plastic sau plan ș etă: Instrument topografic utilizat pentru a realiza hăr ț i.
a
un
B. Nord Geografic: Este este nordul care apare pe hăr ț i, aceasta este direc ț ia spre
nordul geografic, este nordul adevărat.
C. Nord Magnetic: Este este direc ț ia busolei către polul nord magnetic.
D. Declinarea Magnetică: Acul magnetic al busolei semnalează p
o
nordul magnetic ș i
nu el pol geografic sau polul adevărat, care este punctul unde trece
a
pământ ș i unde converg meridianele în nord. Cum aceste p
olos se întâlnesc
separaț i printr-o distanț ă de aproximativ 2.250 de kilometri, în c
va fi necesar să se ț ină cont de un anumit unghi de deviaț ie, care se va măsura
declinarea magnetică, adică unghiul pe care îl formează acul busolei
linie care indică nordul adevărat.
a
da locul pământului
în grade ș i se numeș te
e
e
j
13. Găse ș te direc ț ia fără ajutorul busolei, folosind următoarele metode.
I. METODE PENTRU A SE ORIENTA FĂRĂ BUSOLĂ.
A. Metoda ceasului: Pune un ceas în palma mâinii tale, cu es
f
aa
f
era către sus ș i cu
cu exactitate,
cal ș i învârte ceasul
ueña. În aceste
la manecilla mică (oră) arătând soarele, acest lucru a fost realizat
punând un chibrit sau beț iș or în marginea ceasului, în poziț ie verticală
ii
până când umbra proiectată de scobitoare acoperă acul pe
q
q
condiț ii ș i fără a schimba poziț ia ceasului, împarte în două părț i egale unghiul dintre
ora ș i numărul 12 de pe ceas, această linie va rămâne orientată ha
ccia el sur în
hemisferiul Boreal ș i spre nord în hemisferiul Austral.
B. Metoda vârfului umbra.
a. Planta ț i în pământ un bă ț sau o ramură goală, având grijă să faci
erlo pe un teren îl
destul de plat pentru a se proiecta o umbră bine vizibilă. Marcă
u
u
ese la linie formată
prin umbră. Puneț i o piatră, o crenguț ă sau alt semn pare
c
c
ida în loc
corespunzătoare vârfului umbrei.
b. A ș teptaț i ca vârful umbrei să se mi ș te câ ț iva centimetri. Dacă bă ț ul măsoară un
metroul, va dura aproximativ 15 minute. Cu cât este mai lung, cu atât mai repede.
a
a
mintea se va deplasa
umbra sa. Semnalaț i noua poziț ie a vârfului umbrei po
rr
acelaș i
procedura de înainte.
c. Trasa ț i o linie între cele două semne pentru a avea astfel o direc ț ie aproximativă est-vest.
Prima vârf indică întotdeauna vestul, iar al doilea estul, la orice oră din zi ș i în
orice parte a pământului.
d. Trasând o a doua linie perpendiculară pe prima, se va ob ț ine direc ț ia
aproximativ nord-sud, cu care unul este deja practic orientat
t
ado ș i poate fi direcț ionat
oriunde doriț i.
e. Înclinarea bă ț ului pentru a ob ț ine o umbră mai convenabilă în func ț ie de dimensiunea sau direc ț ia sa nu
influenț ează exactitatea acestui metod. Astfel, cel care merge pe suprafeț e în pantă sau cu
multe vegetaț ii nu trebuie să piardă un timp preț ios căutând
cât se necesită pentru a indica cele două vârfuri de umbră este un pe
nu mai mare decât palma mâinii. Băț ul poate fi plantat în care ...
o
q
q
terenuri plate. Totul
spaț iu planat
uiera de sus bordes.
De asemenea, nu este complet indispensabil să foloseș ti un băț sau o ramură pentru
mismo rezultat se obț ine cu orice obiect fix (baza unui
aș adar, singurul lucru care interesează este să marcăm extremitatea umbrei.
aa
a
această operaț iune; el
rama, un tallo, etc.),
C. Ceasul solar nu este un ceas în sensul în care este în mod obi ș nuit atribuit
u
u
ne uităm la această cuvânt, deja
care împarte ziua în douăsprezece „ore” inegale ș i invariabil mări
c
la ora 6 dimineaț a
destul de satisfăcător
fiind un adevărat
albă ș i cele ș ase seara la apus. Cu toate acestea, rezultă un instrument
pentru a cunoaș te ora când nu există alte ceasuri. De asemenea, există
Ceasul de soare poate fi folosit pentru a "conserva" direcț ia deja obț inută
punta de la umbră. Va fi suficient să potrivim ora ceasului mecanic cu ora solară
ș i să se folosească apoi de „metoda ceasului” pe care o explicăm mai jos. Acest lucru economiseș te zece
o cincisprezece minute de aș teptare în timp ce umbra se deplasează, permi
instantaneu adresa de câte ori pare necesar pa
oo
eu
dda prin metoda de
ó
t
vara se aplică ș i aici: linia nordică se află atunci între acul de...
orele ș i „1” de pe ceas. Zonele temperate se întind între 23,5º ș i 66,5º latitudine
în ambele emisfere. Această metodă nu este lipsită de erori, esp
e
e
cialmente în latitudini
bajas, ș i ne poate face să mergem în cerc. Pentru a evita asta, improvizează
faceț i ajustările necesare cu ceasul autentic, repetând-le
în timpul marș ului.
un ceas de soare ș i
ooperación la fiecare oră
E. Metoda umbrelor egale pentru orientare: Este vorba despre o var
II
înainte mai precis de
metoda vârfului umbrei, putând fi utilizată în latitudini inferioare la 660 ș i în
orice perioadă a anului.
a. Planta ț i vertical în sol un bă ț sau o ramură,
un spaț iu suficient de plat pentru ca umbra proiectată
a
profitând de un
a
, care trebuie să măsoare la
minus 30 cm., se distinge cu claritate. Marcaț i vârful umbrei cu o
pietriș , crenguț ă, etc. Acest lucru trebuie făcut în 5 până la 10 minute
s
înainte de prânz
(ora solară).
b. Trasa ț i o semicircumferin ț ă folosind umbra co
m
un radio ș i baza
palo ca centru. Pentru această trasare poate fi utilă o sfoară sau un ș nur de
pantofi.
c. Pe măsură ce ne apropiem de ora 12, umbra
corta. După ora 12, se alungă până la trecerea arcului.
d. Cu toate acestea, a ș a cum spuneam, această versiune a metodei de
rezultă mai precisă decât prima, este supusă la două
v
începând să fie mai mult
p
unta de la sombra
condiț ii:
i.
Trebuie să fie realizat în jurul prânzului.
ii.
Pentru a o duce la bun sfârș it, observatorul trebuie să supravegheze
la umbră ș i a încheia
cea de-a treia etapă în momentul exact în care
ajunge la arc.
puncă de la umbră
E. Steaua polară din nord: Înainte de a folosi Steaua Polară pentru a urma o direc ț ie, trebuie să
localiz-o. Cel mai simplu mod de a o găsi este dupăconstelaț ia Marele Câine, urmează
n
n
la adresa de a lor
stele călăuzitoare Derac ș i Dubhe. Dacă Ursa Mare nu este vizibilă, pro
a o găsi după stelele indicatoare ale Lebedei, Dragonului sau prin
la Osa Mare la cel mai înalt punct al „W” din Cassiopeia. Poate fi tambi
că Steaua Polară se află la extremitatea cozii Ursei Mici. Figura
aceste stele.
bbablemente poț i
linie care merge de la Mizar la
Următorul pas constă în „a aduce Steaua Polară la sol”, pentru a putea trasa o linie
cu direcț ia nord-sud. Înfige în pământ un băț de aproximativ un metru ș i jumătate, ia unul mai...
taie, de la 30 la 50 de centimetri ș i priveș te spre Steaua Polară prin capetele de la
două beț e, ca ș i cum ar fi cu mira unei puș ti. Când extremităț ile celor două beț e ș i Steaua Polară
rămân în linie dreaptă, înfige bastonul scurt în pământ. Linia care uneș te bazele acestor două
vara va indica nordul. O altă linie în unghiuri drepte va indica Estul ș i Vestul.
II. CUM SĂ TE ORIENTEZI NOAPTEA
Noaptea, stelele pot să ne ajute să găsim punctele cardinale.
În emisfera sudică (la sud de Ecuador), constelaț ia Crucea Sudului (Crux) permite localizarea
direcț ia aproximativă a Sudului geografic, pornind de acolo, celelalte direcț ii.
Locaț ia acestei constelaț ii este aproximativ spre Sud, dar dacă nu ș tii care este Sudul, acea
informaț ia nu este foarte validă, trebuie să exersezi căutându-l acum ș i cunoscându-i miș cările (ca ș i cum...
manetele ceasului asupra Sudului Ceresc), pentru ca atunci când ai realmente nevoie să o foloseș ti să-ț i fie mai uș or.
Acest grup constă din patru stele bine vizibile prin luminozitatea lor ș i adoptă forma unei cruci
algo înclinat. Cele două stele care constituie axa sa lungă se numesc „garduri”. Prelungind lungimea de
este eje unas trei ori ș i jumătate de la baza crucii până la un punct imaginar, vom avea direcț ia
aproximată de sudul ceresc. Apoi lăsaț i privirea să coboare în linie dreaptă de la acel punct până la orizont ș i alegeț i-vă
o caracteristică a terenului care să servească drept semnal.
În emisfera nordică trebuie să descoperiț i Steaua Polară (sau Steaua Nordului), pentru aceasta căutaț i
Osa Mare. Cele două stele posterioare ale cadranului primesc numele de "paznici". Începând cu
"guardas" în linie dreaptă (ș i la distanț a quintuple faț ă de cea care intermediază între ele) se află Steaua Polară.
Ursa Major se rotează încet în jurul Stelei Polare, astfel încât nu apare întotdeauna în aceeaș i poziț ie.
poziț ie.
De asemenea, constelaț ia Cassiopeia, un grup de cinci stele, poate fi folosită ca referinț ă.
briliante care apare în formă de "M" înclinat (sau de "W" în partea de jos a cerului). Steaua Polară
se află situată în linie dreaptă de la steaua centrală, mai mult sau mai puț in la aceeaș i distanț ă ca de
Ursa Mare. Cassiopeea se roteș te în jurul Stelei Polare ș i aproape întotdeauna îi rămâne Ursa.
Ursul Mare în faț ă. Această poziț ie este de mare utilitate atunci când Ursul Mare se află în partea de jos a boltă.
celeste, e ascunsă privirii noastre de vegetaț ie sau de teren.
III. OBSERVAREA NATURII.
Poate să se întâmple ca într-o zi să avem nevoie să ne orientăm ș i să nu putem folosi niciunul dintre metodele văzute până acum.
Acum, atunci putem recurge la observaț ia naturii, care ne oferă indicii de orientare.
deș i nu sunt foarte exacț i. Unele dintre ele pot fi: Copaci, pereț i, trunchiuri ș i stânci
Un copac izolat ne poate oferi un mijloc de orientare. Trunchiul său este de obicei mai dezvoltat.
în direcț ia Nord care Sud deoarece faț a Nord este cea care primeș te mai mult soare.
Pentru a cunoaș te punctele cardinale, va trebui să tăiem un trunchi aproximativ vertical ș i
vom observa că venele lemnului care formează tăietura sunt mai late pe partea de Nord decât pe cea opusă.
Pereț ii sau pereț ii despărț itori sunt de obicei mai uscaț i pe partea de Nord deoarece pe partea de Sud nu primesc niciodată
razele soarelui, asta provoacă o umiditate mai mare. Această umiditate o putem vedea pentru că se
o colorare verzui, datorită muș chilor care necesită umiditate ș i puț in soare. Acelaș i lucru
putem observa pe trunchiurile copacilor ș i pe stânci, întotdeauna muș chii acoperă latura de Sud.
Indicatori naturali:
Natura este mai adaptată la câmpul magnetic al Pământului decât sunt oamenii.
plantele cresc întotdeauna în direcț ia soarelui. Floarea-soarelui urmează miș carea soarelui traversând cerul,
inelii copacilor sunt adesea mult mai lati pe partea soarelui.
Unii păsări, cum ar fi ț esătorii, construiesc
cuibăresc doar pe faț a vestică a
copaci.
Unele cuiburi de termite sunt construite urmând
un ax nord-sud. În acest fel, primesc maximum
calor în timpul dimineț ii ș i după-amiezii, ș i sunt protejaț i
de soarele de amiază.
14. Trasa ț i o hartă topografică a unei zone nelocuite. Lua ț i în considerare următoarele informa ț ii la
elaborarea hărț ii.
Pentru a desena o hartă, vei avea nevoie de un creion, o foaie de hârtie groasă sau carton subț ire ș i o tablă sau
carton pentru a te sprijini. Pregăteș te-ț i hârtia, trasând un număr de linii paralele separate la aproximativ 5
centimetri între fiecare. Aceste linii reprezintă liniile magnetice nord-sud, pe care le vei
usar pentru a transporta direcț iile busolei pe hartă. Pentru a face o hartă, trebuie să iei în
numără următorii trei factori.
A. Direc ț ii: Acestea se ob ț in cu ajutorul busolei, sunt pur ș i simplu citirile în
grade pe care ai învăț at să le iei. Desenul final al hărț ii tale trebuie să conț ină o săgeată care
señale nordul magnetic ș i arătaț i în această formă cum este orientat harta. Pentru
ia direcț ia, fă o citire cu busola în modul obiș nuit: oprind
busolă în poziț ie nivelată, cu săgeata în direcț ia îndreptată în linie dreaptă, roteș te cutia
de la busolă până când săgeata desenată pe fund corespunde cu acul magnetizat care
arată spre nord. Busola este acum pregătită ș i montată pentru prima direcț ie.
Transporta această lectură pe hartă, plasând busola pe hârtie cu muchia de bază.
atingând punctul care marchează locul în care te afli, roteș te întreaga busolă, în aș a fel încât
liniile nord-sud ale busolei să corespundă paralel cu liniile nord-sud care
ai trasat pe harta ta, acum desenează o linie de-a lungul uneia dintre laturile bazei
busolă.
B. Distan ț e: Acestea se ob ț in prin pa ș ii pe care îi măsori, călcând pe călcâie. O bună
scala pentru un schiț este 10 paș i în teren egal cu 5 centimetri pe hartă, 40 de paș i
pe teren, 2,5 centimetri corespund la 100 de paș i egali cu 6 centimetri. Când o hartă
este terminat, include o scară în centimetri egală cu cea pe care ai calculat-o în paș i.
Pentru a găsi distanț a paș ilor tăi, foloseș te o sfoară de 10 metri pentru a trasa un traseu în
linie dreaptă de 60 de metri. Mergi această distanț ă de mai multe ori numărând de fiecare dată cantitatea
de paș i. Împarte cei 60 de metri la numărul de paș i făcuț i. Dacă ai parcurs distanț a în
100 de paș i, măsura ta va fi de 60 de centimetri. Când te aș tepț i să faci multă activitate de
estimarea distanț elor, practică până când ai aceeaș i distanț ă în paș ii tăi.
Pentru a obț ine distanț a, mergi până la punctul în care drumul se îndoaie ș i estimează apoi.
cantitatea de paș i dată de distanț a pe care o obț ii când faci un pas. Marchează distanț a asupra
linia de direcț ie pe care tocmai ai desenat-o, aminteș te-ț i că 5 centimetri sunt egali cu 10 paș i.
Toma apoi direcț ia până la următorul punct al poligonului tău. Transpune-l pe harta ta ca
ai făcut-o în cazul anterior ș i estimează distanț a. Continuă astfel până ai terminat
poligonal. Pe măsură ce avansezi, indică punctele principale pe care le-ai observat, podul
că ai trecut, un gard de-a lungul drumului, o casă pe una dintre laturile drumului, un
granero, etc. Dacă un obiect se află la o anumită distanț ă în afara poligonului, estimează distanț a
în paș i ș i notează-l. Pentru a acoperi zona pe care plănuieș ti să o ridici, ar putea fi vastă sau există
cale largi sau pâraie, în orice caz, trebuie să decizi calea de urmat prin
zona ș i punctele din care poț i lua măsurătorile în grade ș i măsura distanț ele. A
această rută se numeș te „poligonal deschis” sau poate începe ș i termina în acelaș i loc, în acest
cazul se numeș te “poligon închis”. Pentru a demonstra că ș tii cum se fac hărț ile,
poț i pregăti un "poligonal" de cel puț in un kilometru într-un loc deschis, cu întoarceri
ș i răscoale. După ce decizi asupra zonei de ridicat, alege un punct pe harta ta care să fie
convenabil pentru a-ț i fixa schiț a. Alege-l în aș a fel încât să fii sigur că poț i să introduci
tot harta în hârtie. Prima rută a ridicării tale rămâne în faț a ta din
locul unde eș ti stat până la locul în care drumul face o curbă definită. Când
ai acoperit toată zona ta, poligonul tău va semăna foarte mult cu celălalt. Observă că
punctul de plecare ș i de sosire nu se întâlnesc ș i sunt marcate ca "eroare de închidere". Încă
cel mai bun topograf va termina o poligonală ca aceasta, în aceeaș i formă. Acest lucru este normal, a
mai puț in decât eroarea să fie foarte mare. În acest caz, trebuie să-ț i parcurgi poligonul din nou
pentru a verifica adresele ș i distanț ele tale.
C. Detalii: Acestea sunt afi ș ate prin simboluri topografice. Deoarece schi ț a ta
are o scară mai mare decât hărț ile topografice obiș nuite, simbolurile trebuie să fie
mult mai mari. În plus faț ă de simbolurile topografice obiș nuite, tu vei dori să dezvolț i
ale tale, care indică corturi, cerc de foc, etc. Termină-ț i harta de preferinț ă cu
ț inta, desenând detaliile ș i simbolurile topografice care să arate aspectele acestuia.
Aminteș te-ț i că harta nu va fi completă până nu o vei marca cu săgeata că
indicaț i nordul, scările în paș i ș i metri, numele zonei acoperite, numele
persoana care a ridicat harta ș i data la care a fost ridicată. Nu uitaț i că detaliile despre
escalas sunt foarte importante când ridici harta.
15. A demonstra abilitatea de a utiliza busola într-o excursie de aproximativ cinci kilometri, fără
a avea un alt punct de referinț ă decât acesta pentru a se orienta. Consultă-o de cel puț in zece ori.