Națiunile Unite: Introducere
Națiunile Unite: Introducere
Introducere
Organizaț ia Naț iunilor Unite (ONU) este o organizaț ie internaț ională fondată în 1945. În prezent, este compusă din
din 193 de state membre.
Misiunea ș i activitatea sa sunt ghidate de scopurile ș i principiile conț inute în Carta sa de înființ are ș i
implementată de diversele sale organe ș i agenț ii specializate.
Activităț ile sale includ menț inerea păcii ș i securităț ii internaț ionale, protejarea drepturilor omului,
livrarea de ajutoare umanitare, promovarea dezvoltării durabile ș i respectarea dreptului internaț ional.
A adoptat Convenț ia pentru soluț ionarea paș nică a disputelor internaț ionale ș i a înființ at
Curtea Permanentă de Arbitraj, care a început activitatea în 1902. Această curte a fost precursorul ONU
Curtea Internaț ională de Justiț ie.
Precursoarea Naț iunilor Unite a fost Liga Naț iunilor, o organizaț ie concepută în
circumstanț ele Primului Război Mondial ș i înființ ată în 1919 sub Tratatele de la Versailles "pentru
promova cooperarea internaț ională ș i a realiza pacea ș i securitatea.
Organizaț ia Internaț ională a Muncii (OIM) a fost de asemenea creată în 1919 sub Tratatul de la Versailles
ca o agenț ie afiliată Ligii.
Numele „Naț iunile Unite”, creat de preș edintele Statelor Unite Franklin D. Roosevelt. Un document
numită Declaraț ia de către Naț iunile Unite a fost semnată în 1942 de 26 de naț iuni, angajându-se să
Guvernele vor continua să lupte împreună împotriva Puterilor Axei (Axa Roma-Berlin-Tokyo) ș i
i-au legat să nu facă o pace separată.
Conferinț a Naț iunilor Unite cu privire la Organizaț ia Internaț ională (1945)
Conferinț a desfăș urată în San Francisco (SUA) a fost la care au participat reprezentanț i din 50 de ț ări ș i a fost semnată
Cartea Naț iunilor Unite.
Carta ONU din 1945 este tratatul fondator al Naț iunilor Unite, ca o organizaț ie interguvernamentală
organizaț ie.
Componente
Adunarea Generală,
Consiliul de Tutelă
ș i Secretariatul ONU.
Toate cele 6 au fost înființ ate în 1945, când a fost fondată ONU.
Adunarea Generală
Adunarea Generală este principalul organ deliberativ, de elaborare a politicilor ș i de reprezentare al ONU.
Toate cele 193 de state membre ale ONU sunt reprezentate în Adunarea Generală, făcând-o singura ONU
corp cu reprezentare universală.
În fiecare an, în septembrie, întreaga membralitate a ONU se întâlneș te în Sala Adunării Generale din New York.
pentru sesiunea anuală a Adunării Generale ș i dezbaterea generală, la care participă mulț i şefi de stat ș i
adresă.
Deciziile privind întrebările importante, cum ar fi cele legate de pace ș i securitate, admiterea de noi membri
ș i problemele bugetare necesită o majoritate de două treimi din Adunarea Generală.
Preș edintele Adunării Generale este ales în fiecare an de către adunare pentru a îndeplini un mandat de un an
de birou.
6 Comisii principale: Proiectele de rezoluț ie pot fi pregătite pentru Adunarea Generală de cele ș ase comisii principale.
committees: (1) First Committee (Disarmament and International Security), (2) Second Committee
(Economic ș i Financiar), (3) A treia Comisie (Social, Umanitar ș i Cultural), (4) A patra
Comitetul (Politică Specială ș i Decolonizare), (5) A cincea Comisie (Administrativă ș i
Bugetar), (6) Comitetul Ș ase (Legal).
Fiecare stat membru poate fi reprezentat de o persoană în fiecare Comisie Principală ș i în orice altă comisie.
comitet care poate fi înființ at asupra căruia toate Statele Membre au dreptul de a fi reprezentate.
Statele membre pot, de asemenea, să numească consilieri, consilieri tehnici, experț i sau persoane cu statut similar pentru
aceste comitete.
Alte Comisii:
Comitetul General: Se reuneș te periodic în fiecare sesiune pentru a revizui progresul
Adunarea Generală ș i comitetele sale ș i a face recomandări pentru avansarea acestui progres. Este
este compus din Preș edintele Adunării Generale ș i 21 de Vicepreș edinț i ai Adunării ș i
preș edinț ii celor ș ase comisii principale. Cei cinci membri permanenț i ai Consiliului de Securitate
să servească ș i ca vicepreș edinț i.
Comitetul de Credite: Este mandatat să examineze acreditivele reprezentanț ilor statelor membre.
Statele ș i să raporteze Adunării Generale.
Are responsabilitatea principală, conform Cartei ONU, pentru menț inerea păcii internaț ionale ș i
securitate.
Consiliul de Securitate este format din cincisprezece state membre, dintre care cinci sunt permanente
membri—China, Franț a, Rusia, Regatul Unit ș i Statele Unite—ș i zece non-
membri permanenț i aleș i pentru mandate de doi ani de către Adunarea Generală pe o bază regională.
„Puterea de veto” se referă la puterea membrului permanent de a veto (a respinge) orice rezoluț ie a
Consiliul de Securitate.
Veto-ul necondiț ionat deț inut de cele cinci guverne a fost considerat cel mai nedemocratic
caracterul ONU.
Criticii susț in de asemenea că puterea de veto este principala cauză pentru lipsa de acț iune internaț ională în ceea ce priveș te crimele de război ș i
crime împotriva umanităț ii. Cu toate acestea, Statele Unite au refuzat să se alăture Naț iunilor Unite în 1945
în afară de faptul că i s-a dat un veto. Absenta Statelor Unite din Liga Naț iunilor a contribuit
prin ineficienț a sa. Susț inătorii puterii de veto o consideră un promotor al stabilităț ii internaț ionale,
o verificare împotriva intervenț iilor militare ș i o protecț ie critică împotriva dominaț iei SUA.
Are 54 membri, aleș i de Adunarea Generală pentru mandate suprapuse de trei ani.
Este platforma centrală a Naț iunilor Unite pentru reflecț ie, dezbatere ș i gândire inovativă pe
dezvoltare durabilă.
În fiecare an, ECOSOC îș i structurează activitatea în jurul unei teme anuale de importanț ă globală pentru dezvoltarea durabilă
dezvoltare. Acest lucru asigură o atenț ie concentrată, printre partenerii ECOSOC-ului ș i pe parcursul
sistemul de dezvoltare al ONU.
Coordonează activitatea celor 14 agenț ii specializate ale ONU, zece comisii funcț ionale ș i cinci
comisiile regionale, primeș te rapoarte de la nouă fonduri ș i programe ONU ș i emite politici
recomandări către sistemul ONU ș i către statele membre.
Agenț ii specializate
Organizaț ia Internaț ională a Muncii (OIM)
Organizaț ia pentru Alimentaț ie ș i Agricultură a Naț iunilor Unite (FAO)
Organizaț ia Naț iunilor Unite pentru Educaț ie, Ș tiinț ă ș i Cultură (UNESCO)
Organizaț ia Mondială a Sănătăț ii (OMS)
Comisii regionale
Comisia Economică pentru Africa (CEA)
Comisia Economică ș i Socială pentru Asia ș i Pacific (ESCAP)
Comisia Economică pentru Europă (CEE)
Organe experte compuse din membri care îș i îndeplinesc atribuț iile în calitate personală
Întâlnirea experț ilor privind Programul Naț iunilor Unite în domeniul public
Administrare ș i Finanț e
Grup Ad Hoc de Experț i privind Cooperarea Internaț ională în Materie Fiscală
Comitetul pentru Drepturile Economice, Sociale ș i Culturale
Organismele conexe
Agenț ia Naț iunilor Unite pentru Ajutoare ș i Lucrări pentru Refugiaț ii Palestinezi din Aproape
Est (UNRWA)
Biroul pentru Controlul Drogurilor ș i Prevenirea Criminalităț ii (ODCCP)
UN-HABITAT
4. Consiliul de Încredere
A fost înființ at în 1945 prin Carta ONU, conform Capitolului XIII.
Teritoriul de încredere este un teritoriu non-autonom plasat sub o autoritate administrativă de către
Consiliul de Tutelă al Naț iunilor Unite.
Un mandat al Ligii Naț iunilor a fost un statut legal pentru anumite teritorii transferate din controlul
o ț ară în alta după Primul Război Mondial, sau instrumentele legale care conț ineau
termeni conveniț i la nivel internaț ional pentru administrarea teritorului în numele Ligii Naț iunilor.
Teritoriile de încredere ale Naț iunilor Unite au fost succesorii mandatelor rămase ale Ligii Naț iunilor,
ș i a venit în existenț ă când Liga Naț iunilor a încetat să existe în 1946.
Trebuia să ofere supraveghere internaț ională pentru 11 teritorii în încredere care fuseseră plasate sub
administrarea celor ș apte State Membre ș i asigurarea că au fost luate măsuri adecvate pentru a pregăti
Territorii pentru auto-guvernare ș i independenț ă.
Până în 1994, toate Teritoriile de Încredere obț inuseră auto-guvernare sau independenț ă. Tutela
Consiliul a suspendat activitatea pe 1 noiembrie 1994.
CIJ este succesorul Curț ii Permanente de Justiț ie Internaț ională (CPJI), care a fost înființ ată
de Liga Naț iunilor în 1920.
6. Secretariat
Secretariatul este compus din Secretarul General ș i zeci de mii de angajaț i internaț ionali ai ONU.
membri care îndeplinesc activitatea zilnică a ONU, aș a cum este mandatat de Adunarea Generală ș i
organele principale ale Organizaț iei.
Secretarul General este ofiț erul principal de administraț ie al Organizaț iei, numit de către General
Adunare pe baza recomandării Consiliului de Securitate pentru un mandat de cinci ani, reînnoibil.
Membrii personalului ONU sunt recrutaț i internaț ional ș i local ș i lucrează în staț ii de serviciu ș i la
misiuni de menț inere a păcii în întreaga lume.
Fonduri ș i Programe
UNICEF
Fondul Naț iunilor Unite pentru Copii (UNICEF), cunoscut iniț ial ca Naț iunile Unite pentru Ajutorul Internaț ional
Fondsul de Urgenț ă pentru Copii a fost creat de Adunarea Generală a Naț iunilor Unite în 1946, pentru a
oferiț i alimente de urgenț ă ș i îngrijire medicală copiilor ș i mamelor din ț ările care au fost
devastat de Al Doilea Război Mondial.
În 1950, mandatul UNICEF a fost extins pentru a aborda nevoile pe termen lung ale copiilor ș i femeilor în
ț ările în dezvoltare peste tot.
În 1953, a devenit o parte permanentă a Sistemului Naț iunilor Unite, iar cuvintele "internaț ional"
ș i „urgenț ă” au fost eliminate din numele organizaț iei, deș i a păstrat denumirea originală
acronimul, "UNICEF".
Consiliul Executiv: Un consiliu format din 36 de membri stabileș te politici, aprobă programe ș i supraveghează
planuri administrative ș i financiare. Membrii sunt reprezentanț i ai guvernului care sunt aleș i de
Consiliul Economic ș i Social al Naț iunilor Unite (ECOSOC), de obicei pentru mandate de trei ani.
Misiunea sa este de a oferi o lume în care fiecare sarcină este dorită, 'fiecare naș tere este sigură' ș i fiecare
potenț ialul unei persoane tinere este îndeplinit.
În 2018, UNFPA a lansat eforturi pentru a atinge trei rezultate transformative, ambiț ii care promit să
schimbă lumea pentru fiecare bărbat, femeie ș i tânăr:
Încheierea nevoilor nesatisfăcute în planificarea familială
PNUD
Programul Naț iunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) este reț eaua globală de dezvoltare a ONU.
PNUD a fost înființ at în 1965 de către Adunarea Generală a Naț iunilor Unite.
Oferă sfaturi experte, formare ș i suport pentru subvenț ii ț ărilor în dezvoltare, cu o creș tere
accent pe asistenț a pentru cele mai puț in dezvoltate ț ări.
Consiliul Executiv al PNUD este format din reprezentanț i ai 36 de ț ări din întreaga lume care
să servească pe o bază rotativă.
Este finanț at în întregime prin contribuț ii voluntare din partea naț iunilor membre.
PNUD este central în Grupul Naț iunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (UNSDG), o reț ea care
acoperă 165 de ț ări ș i uneș te cele 40 de fonduri, programe, agenț ii specializate ș i alte organisme ale ONU
lucrând pentru a avansa Agenda 2030 pentru Dezvoltare Sustenabilă.
UNEP
Programul Naț iunilor Unite pentru Mediu (UN Environment) este un program global de mediu
autoritatea care stabileș te agenda globală de mediu, promovează implementarea coerentă a
dimensiunea de mediu a dezvoltării durabile în cadrul sistemului Naț iunilor Unite.
A fost fondat de Adunarea Generală a ONU ca rezultat al Conferinț ei Naț iunilor Unite pe tema Drepturilor Omului.
Mediu (Conferinț a de la Stockholm) în iunie 1972.
Convenț ia privind Comerț ul Internaț ional cu Specii de Faună ș i Floră Sălbatică Periclitate (CITES)
Convenț ia de la Basel privind controlul miș cărilor transfrontaliere de deș euri periculoase ș i gestionarea acestora
Eliminare
Convenț ia de la Stockholm privind poluanț ii organici periculoș i
Convenț ia de la Rotterdam privind procedura de consimț ământ informat prealabil pentru anumite substanț e chimice periculoase
ș i pesticidele în comerț ul internaț ional
UN-Habitat
Programul Naț iunilor Unite pentru aș ezări umane (UN-Habitat) este programul Naț iunilor Unite
lucrând pentru un viitor urban mai bun.
A fost înființ at în 1978 ca un rezultat al Primei Conferinț e ONU asupra aș ezărilor umane ș i
Dezvoltare Urbană Sustenabilă (Habitat I) în Vancouver, Canada, în 1976.
A doua Conferinț ă a Naț iunilor Unite privind Aș ezările Umane (Habitat II) la Istanbul, Turcia, în 1996, a stabilit
cele două obiective ale Agendei Habitatrului:
PAM
Programul Alimentar Mondial (PAM) este organizaț ia umanitară de frunte care salvează vieț i ș i schimbă
vieț i, oferind asistenț ă alimentară în situaț ii de urgenț ă ș i lucrând cu comunităț ile pentru a îmbunătăț i nutriț ia
ș i construieș te rezilienț ă.
Agenț iile specializate ale ONU sunt organizaț ii autonome care lucrează cu Naț iunile Unite. Toate
au fost aduș i în relaț ie cu ONU prin acorduri negociate.
Unele au existat chiar înainte de Primul Război Mondial. Unele erau asociate cu Liga Naț iunilor.
Altele au fost create aproape simultan cu ONU. Altele au fost create de ONU pentru a satisface
nevoi emergente.
FAO
În 1945, Organizaț ia pentru Alimentaț ie ș i Agricultură (FAO) a fost creată în Quebec City, Canada, de primul
ș edinț a Naț iunilor Unite nou create.
FAO este o agenț ie specializată a Naț iunilor Unite care conduce eforturile internaț ionale pentru a înfrunta foamea.
FAO este de asemenea o sursă de cunoș tinț e ș i informaț ii ș i ajută ț ările în dezvoltare în tranziț ie
modernizeze ș i îmbunătăț ească practicile agricole, silvice ș i de pescuit, asigurând o nutriț ie bună ș i
securitate alimentar pentru toț i.
OACI
Sub Convenț ia de la Chicago, Organizaț ia Aviatiei Civile Internaț ionale (OACI) a fost înființ ată în
1944, ca o agenț ie specializată a ONU. Aceasta gestionează administraț ia ș i guvernarea
Convenț ia privind aviaț ia civilă internaț ională (Convenț ia de la Chicago).
FIDA
Fondul Internaț ional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD) a fost înființ at ca un organism internaț ional
instituț ie financiară în 1977 prin rezoluț ia Adunării Generale a Naț iunilor Unite ca una dintre
rezultate majore ale Conferinț ei Mondiale a Alimentelor din 1974.
Această conferinț ă a fost organizată de Naț iunile Unite ca răspuns la crizele alimentare de la începutul
anii 1970, când penuria globală de alimente provoca foamete ș i malnutriț ie extinse, în principal în
ț ările saheliene din Africa. S-a realizat că insecuritatea alimentară ș i foametea nu erau atât de mult
eşecuri în producț ia alimentelor, dar probleme structurale legate de sărăcie.
OIM
Organizaț ia Internaț ională a Muncii (OIM) este o agenț ie a Naț iunilor Unite al cărei mandat este să
avansaț i justiț ia socială ș i promovaț i munca decentă prin stabilirea standardelor internaț ionale de muncă.
Stabileș te standarde internaț ionale de muncă, promovează drepturile la locul de muncă ș i încurajează un loc de muncă decent
oportunităț i, îmbunătăț irea protecț iei sociale ș i consolidarea dialogului pe teme de muncă
probleme conexe.
Ca agenț ie a Ligii Naț iunilor, a fost creată în 1919, ca parte a Tratatului de la Versailles care
s-a încheiat Primul Război Mondial.
9 Convenț ii Internaț ionale privind Munca ș i 10 Recomandări care se ocupau de orele de muncă în
industrie
munca pentru tinerii din industrie a fost adoptată în mai puț in de doi ani (până în 1922).
Prin semnarea acordului Naț iunilor Unite prin care OIM a devenit prima agenț ie a Naț iunilor Unite
agenț ie specializată în 1946.
În 1980, OIM a jucat un rol major în emanciparea Poloniei de sub dictatură, oferind sprijinul său deplin.
sprijin pentru legitimitatea Sindicatului Solidarnosc, bazat pe respectul pentru Convenț ia Nr. 87 privind
libertatea de asociere, pe care Polonia a ratificat-o în 1957.
S-a subliniat că viitorul muncii nu este predeterminat: Munca decentă pentru toț i este posibilă, dar
societăț ile trebuie să o facă să se întâmple. Este tocmai cu acest imperativ că OIM a înființ at-o
Comisia Globală pentru Viitorul Muncii ca parte a iniț iativei sale de a celebra centenarul în 2019.
Rolul său este de a efectua o analiză aprofundată a viitorului muncii care poate oferi analiza
baza pentru livrarea justiț iei sociale în secolul XXI.
FMI
Conferinț a Monetară ș i Financiară a ONU (1944, numită ș i Conferinț a Bretton Woods), Bretton
Woods, New Hampshire, Statele Unite, a fost organizat pentru a reglementa monetarul internaț ional ș i
ordine financiară după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
Banca Mondială
Conferinț a Monetară ș i Financiară a ONU (1944, cunoscută ș i sub numele de Conferinț a de la Bretton Woods) a avut loc pentru
reglementează ordinea internaț ională monetară ș i financiară după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Aceasta
a dus la înființ area BIRD în 1945. BIRD este instituț ia fondatoare a Băncii Mondiale
IMO
Organizaț ia Maritimă Internaț ională (OMI) - este agenț ia specializată a Naț iunilor Unite cu
responsabilitatea pentru siguranț a ș i securitatea navigaț iei ș i prevenirea accidentelor maritime ș i
poluarea atmosferică de către nave.
UIT
Uniunea Internaț ională a Telecomunicaț iilor (UIT) este o agenț ie specializată a Naț iunilor Unite (ONU)
care este responsabil pentru problemele care privesc tehnologiile informaț iei ș i comunicaț iilor (TIC). Este
cea mai veche dintre toate agenț iile specializate ale ONU.
A fost fondată în 1865 ș i este bazată în Geneva, Elveț ia. Lucrează pe principiul internaț ional
cooperare între guverne (State Membre) ș i sectorul privat (Membri ai Sectorului)
Asociaț i ș i Academie).
UIT este forumul global de vârf prin care părț ile lucrează pentru a ajunge la un consens asupra unei game largi de
problemele care afectează direcț ia viitoare a industriei TIC.
Alocă spectrul de radio ș i orbitele sateliț ilor la nivel global, dezvoltă standardele tehnice care asigură
reț elele ș i tehnologiile se interconectează fără probleme ș i îș i propun să îmbunătăț ească accesul la TIC-uri pentru
comunităț i defavorizate din întreaga lume.
UNESCO
Promovând patrimoniul cultural ș i demnitatea egală a tuturor culturilor, UNESCO întăreș te legăturile
printre naț iuni.
UNIDO
Organizaț ia Naț iunilor Unite pentru Dezvoltarea Industriei (UNIDO) promovează dezvoltarea industrială
pentru reducerea sărăciei, globalizarea inclusivă ș i sustenabilitatea mediului.
OMS
Organizaț ia Mondială a Sănătăț ii (OMS) este agenț ia specializată a Naț iunilor Unite pentru sănătate.
A fost înființ ată în 1948 ș i are sediul central la Geneva, Elveț ia.
UNCTAD
UNCTAD susț ine ț ările în dezvoltare să acceseze beneficiile unei economii globalizate mai echitabil
ș i eficient. Ajută să folosim comerț ul, investiț iile, finanț ele ș i tehnologia ca vehicule pentru incluziune
ș i dezvoltare durabilă.
UNODC
Oficiul Naț iunilor Unite pentru Droguri ș i Criminalitate (UNODC) este un lider global în lupta împotriva activităț ilor ilicite
droguri ș i crime internaț ionale.
A fost înființ at în 1997 prin fuziunea dintre Programul Naț iunilor Unite pentru Controlul Drogurilor
ș i Centrul pentru Prevenirea Crimei Internaț ionale.
UNODC are mandatul de a asista statele membre în lupta lor împotriva drogurilor ilicite, crimei ș i
terorism.
Începutul secolului XXI a văzut UNHCR ajutând la crize majore de refugiaț i în Africa, Orientul Mijlociu
Est ș i Asia.
De asemenea, îș i foloseș te expertiza pentru a ajuta mulț i strămutaț i intern din cauza conflictelor ș i ș i-a extins rolul în a ajuta
persoane fără naț ionalitate.
ESCAP
Comisia Economică ș i Socială a Naț iunilor Unite pentru Asia ș i Pacific (ESCAP) este principala
centru de dezvoltare economică ș i socială al ONU în regiune, cu sediul la Bangkok
(Thailanda) în 1947.
Răspunde nevoilor ș i priorităț ilor de dezvoltare ale regiunii prin autoritatea sa de convocare,
analiză economică ș i socială, stabilirea standardelor normative ș i asistenț ă tehnică.
Pace ș i Securitate
Menț inerea păcii ș i securităț ii: Prin trimiterea misiunilor de menț inere a păcii ș i observatorilor în lume
zone de probleme în ultimele ș ase decenii, Naț iunile Unite au reuș it să restabilească calmul, permiț ând
multe ț ări pentru a se recupera după conflict.
Prevenirea proliferării nucleare: De peste cinci decenii, Agenț ia Internaț ională pentru Energie Atomică
(IAEA) a acț ionat ca inspector nuclear mondial. Experț ii IAEA lucrează pentru a verifica că măsurile de protecț ie sunt respectate.
materialul nuclear este folosit doar în scopuri paș nice. Până în prezent, Agenț ia are acorduri de garanț ii
cu peste 180 de state.
Sprijinirea dezarmării: tratatele ONU sunt coloana vertebrală juridică a eforturilor de dezarmare:
La nivel local, pacificatorii ONU lucrează adesea pentru a implementa acordurile de dezarmare între
părț ile aflate în război.
Prevenirea genocidului: Naț iunile Unite au creat primul tratat de combatere a genocidului.
acte comise cu intenț ia de a distruge un grup naț ional, etnic, rasial sau religios.
Convenț ia privind genocidul din 1948 a fost ratificată de 146 de state, care se angajează să prevină ș i
pedepseș te acț iunile de genocid în timpul războiului ș i în timpul păcii. Tribunalelor ONU pentru Iugoslavia ș i Rwanda, aș a cum
bine, la instanț ele susț inute de ONU din Cambodgia, au alertat potenț ialii autori de genocid că
astfel de crime nu ar mai fi tolerate.
Conferinț a ONU pentru Comerț ș i Dezvoltare (UNCTAD) ajută ț ările în dezvoltare să facă
cele mai multe dintre oportunităț ile lor de comerț .
Banca Mondială oferă ț ărilor în dezvoltare împrumuturi ș i subvenț ii ș i a susț inut mai mult de
12.000 de proiecte în peste 170 de ț ări din 1947.
Allevierea Sărăciei Rurale: Fondul Internaț ional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD) oferă fonduri reduse-
împrumuturi cu dobândă ș i subvenț ii pentru persoanele foarte sărace din mediul rural.
Concentrarea asupra dezvoltării africane: Africa continuă să fie o prioritate ridicată pentru Naț iunile Unite.
continentul primeș te 36 la sută din cheltuielile sistemului ONU pentru dezvoltare, cea mai mare parte dintre
regiunile lumii. Toate agenț iile ONU au programe speciale pentru a beneficia Africa.
Promovarea bunăstării femeilor: ONU Femei este organizaț ia ONU dedicată egalităț ii de gen
ș i împuternicirea femeilor.
Combaterea Foametei: Organizaț ia pentru Alimentaț ie ș i Agricultură a ONU (FAO) conduce eforturile globale pentru
învinge foamea. FAO ajută de asemenea ț ările în dezvoltare să modernizeze ș i să îmbunătăț ească agricultura, pădurile
ș i practicile de pescuit în moduri care conservă resursele naturale ș i îmbunătăț esc nutriț ia.
Angajamentul în sprijinul copiilor: UNICEF a fost pionier în furnizarea de vaccinuri ș i alte ajutoare
necesar în mod disperat de către copiii prinș i în conflicte armate. Convenț ia cu privire la Drepturile Copilului-
1989 a devenit lege în aproape toate ț ările.
Turism: Organizaț ia Mondială a Turismului este agenț ia ONU responsabilă pentru promovarea
turism responsabil, durabil ș i accesibil universal.
Codul său Global de Etică pentru Turism îș i propune să maximizeze beneficiile turismului, în timp ce minimalizează
impact negativ.
Think Tank Global: Naț iunile Unite sunt în fruntea cercetărilor care caută soluț ii pentru globale
probleme.
Divizia pentru populaț ie a ONU este o sursă de frunte de informaț ii ș i cercetări despre populaț ia globală
tendinț e, producând estimări demografice ș i proiecț ii actualizate.
Divizia de Statistică a ONU este centrul sistemului statistic global, compilând ș i diseminând
statistici globale economice, demografice, sociale, de gen, de mediu ș i energetice.
Raportul anual de dezvoltare umană al Programului Naț iunilor Unite pentru Dezvoltare oferă
analize independente, bazate pe cercetări empirice, ale principalelor probleme de dezvoltare, tendinț e ș i politici,
inclusiv indicele revoluț ionar de dezvoltare umană.
Dezvoltare socială
Preservarea siturilor istorice, culturale, arhitecturale ș i naturale: UNESCO a ajutat 137 de ț ări
pentru a proteja monumentele antice ș i site-urile istorice, culturale ș i naturale.
A negociat convenț ii internaț ionale pentru a conserva proprietatea culturală, diversitatea culturală ș i
locaț ii culturale ș i naturale deosebite. Mai mult de 1.000 de astfel de locaț ii au fost desemnate ca având
valoare universală excepț ională - ca Site-uri ale Patrimoniului Mondial.
Prima conferinț ă a Naț iunilor Unite pe tema mediului (Stockholm, 1972) a ajutat la alertarea lumii
opinia publică cu privire la pericolele cu care se confruntă planeta noastră, declanș ând acț iuni din partea guvernelor.
Prima conferinț ă mondială asupra femeilor (Mexico City, 1985) a pus în discuț ie drepturile femeilor, egalitatea ș i progresul
pe agenda globală.
Alte evenimente de referinț ă includ prima conferinț ă internaț ională pe tema drepturilor omului (Teheran, 1968),
prima conferinț ă mondială asupra populaț iei (Bucureș ti, 1974) ș i prima conferinț ă mondială asupra climei
(Genava, 1979).
Aceste evenimente au adus împreună experț i ș i factori de decizie, precum ș i activiș ti, din întreaga
lume, determinând o acț iune globală susț inută.
A ajutat la adoptarea a zeci de acorduri legale obligatorii în domeniile politic, civil, economic, social ș i
drepturi culturale.
Organele de drepturile omului ale ONU au concentrat atenț ia mondială asupra cazurilor de tortură, dispariț ie, arbitraritate
detenț ie ș i alte încălcări.
Promovarea democraț iei: ONU promovează ș i consolidează instituț iile ș i practicile democratice
în întreaga lume, inclusiv prin ajutarea oamenilor din multe ț ări să participe la alegeri libere ș i corecte
alegeri.
În anii 1990, ONU a organizat sau a observat alegeri de referinț ă în Cambodgia, El Salvador, Sud
Africa, Mozambic ș i Timorul de Est.
În 1994, alegerile în care toț i sud-africanii au fost lăsaț i să participe pe o bază de egalitate au dus la
înființ area unui guvern multirasial.
Mediu
Schimbările climatice sunt o problemă globală care necesită o soluț ie globală. Panoul Interguvernamental
pe Schimbările Climatice (IPCC), care reuneș te 2.000 de oameni de ș tiinț ă de frunte în domeniul schimbărilor climatice, emite
evaluări ș tiinț ifice cuprinzătoare la fiecare cinci sau ș ase ani.
IPCC a fost înființ at în 1988 sub egida Programului Naț iunilor Unite pentru Mediu
(UNEP) ș i Organizaț ia Meteorologică Mondială în scopul evaluării „ș tiinț ifice,
informaț ii tehnice ș i socioeconomice relevante pentru înț elegerea riscului de uman-
schimbările climatice induse.
Convenț ia Cadru a Naț iunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC) oferă fundamentul pentru membrii ONU să
negociaț i acorduri pentru a reduce emisiile care contribuie la schimbările climatice ș i pentru a ajuta ț ările
adaptare la efectele sale. (UNFCCC-1992 este un tratat internaț ional de mediu adoptat ș i deschis pentru
semnătura la Summitul Pământului de la Rio de Janeiro (Brazilia) în 1992.
Facilitatea Globală de Mediu, care reuneș te 10 agenț ii ONU, finanț ează proiecte în ț ările în dezvoltare
ț ări.
Convenț ia de la Viena pentru Protecț ia Stratului de Ozono - 1985 a oferit cadrul necesar pentru
creaț i măsuri reglementare pentru reduceri internaț ionale în producț ia de clorofluorocarburi.
Convenț ia a oferit baza pentru Protocolul de la Montreal.
Interzicerea substanț elor chimice toxice: Convenț ia de la Stockholm asupra poluanț ilor organici persistenti - 2001 urmăreș te să
eliberaț i lumea de unele dintre cele mai periculoase substanț e chimice create vreodată.
Curtea Penală Internaț ională este o curte permanentă independentă care investighează ș i
persoane acuzate de cele mai grave crime internaț ionale - genocid, crime împotriva
umanitate ș i crime de război - dacă autorităț ile naț ionale nu sunt dispuse sau capabile să o facă.
Ajutând la rezolvarea disputelor internaț ionale majore: Prin pronunț area de hotărâri ș i opinii consultative,
Curtea Internaț ională de Justiț ie (CIJ) a ajutat la soluț ionarea disputelor internaț ionale care implică teritorii
Combaterea crimei internaț ionale: Oficiul Naț iunilor Unite pentru Droguri ș i Criminalitate (UNODC) colaborează cu ț ările
ș i organizaț ii pentru a contracara crima organizată transnaț ională prin furnizarea de asistenț ă juridică ș i tehnică
asistenț ă în lupta împotriva corupț iei, spălării de bani, traficului de droguri ș i contrabandei de migranț i, precum ș i
prin întărirea sistemelor de justiț ie penală.
A jucat un rol cheie în intermedierea ș i implementarea tratatelor internaț ionale relevante, cum ar fi
Conveț ia ONU împotriva Corupț iei - 2005 ș i Conveț ia ONU împotriva Crimei Organizate Transnaț ionale
Crimă-2003.
Funcț ionează pentru a reduce oferta ș i cererea de droguri ilicite în temeiul celor trei convenț ii principale ale ONU.
pe controlul substanț elor
Convenț ia Unică din 1961 asupra Substanț elor Narcotice (modificată în 1972)
Afacerile umanităț ii
Asistarea refugiaț ilor: Refugiaț ii care fug de persecuț ie, violenț ă ș i război au primit ajutor din partea Biroului
al Înaltului Comisar al Naț iunilor Unite pentru Refugiaț i (UNHCR).
UNHCR caută soluț ii pe termen lung sau "durabile" prin ajutarea refugiaț ilor să se repatrieze în ț ările lor de origine, dacă
condiț iile justifică, sau prin ajutarea lor să se integreze în ț ările lor de azil sau să se reîntregă în ț ări terț e
ț ări.
Refugiaț i, solicitanț i de azil ș i persoane strămutate în interiorul ț ării, majoritatea femei ș i copii, sunt
primind ajutoare alimentare, adăpost, asistenț ă medicală, educaț ie ș i asistenț ă pentru repatriere din partea ONU.
Sprijinirea refugiaț ilor palestinieni: Agenț ia ONU pentru Ajutorul ș i Lucrările Refugiaț ilor din Palestina în Orientul Mijlociu
Sistemul său de avertizare timpurie, care include mii de monitoare de suprafaț ă, precum ș i sateliț i,
Sănătate
Promovarea sănătăț ii reproductive ș i materne: Fondul Naț iunilor Unite pentru Populaț ie (UNFPA) este
promovarea dreptului indivizilor de a-ș i lua propriile decizii cu privire la numărul ș i distanț a între
copiii prin programe de planificare familială voluntară.
Răspunsul la HIV/SIDA: Programul Naț iunilor Unite pentru HIV/SIDA (UNAIDS) coordonează la nivel global
acț iune împotriva unei epidemii care afectează aproximativ 35 de milioane de oameni.
Ș tergerea poliomielitei: Poliomielita a fost eliminată din toate, cu excepț ia a trei ț ări - Afganistan,
Nigeria ș i Pakistan—ca rezultat al Iniț iativei Globale de Eradicare a Poliomielitei.
Eradicarea Variolei: Un efort de 13 ani din partea Organizaț iei Mondiale a Sănătăț ii (OMS) a dus la dispariț ia variolei
fiind declarat oficial eradicated de pe planetă în 1980.
Programul OMS - Programul African pentru Controlul Onchocercozei a redus nivelurile de orbire fluvială
(oncochercează) în 10 ț ări din Africa de Vest, deschizând 25 de milioane de hectare de teren fertil pentru
agricultură.
Unele dintre bolile mai proeminente pentru care OMS conduce răspunsul global sunt unele dintre
boli mai proeminente, inclusiv Ebola, meningită, febră galbenă, holeră ș i gripă, inclusiv
influenț a aviară.
ONU ș i India
De-a lungul anilor, contribuț ia FAO s-a extins la probleme precum accesul la alimente, nutrț ie,
mijloace de trai, dezvoltare rurală ș i agricultură durabilă.
Cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), o mare parte din atenț ia FAO în India va fi asupra dezvoltării durabile
practici agricole.
Proiectele susț inute de IFAD au oferit de asemenea femeilor acces la servicii financiare, cum ar fi...
lega grupurile de autoajutorare ale femeilor cu băncile comerciale.
IOM a asistat cetăț enii indieni care s-au numărat printre miile de oameni strămutaț i de Golful Persic
Război (anul 1990)
În 2001, asistenț a promptă ș i eficientă a OIM în timpul cutremurului din Gujarat a pus seminț ele
Operaț iunile IOM în India ca agenț ie umanitară.
În 2007, recunoscând India ca o ț ară majoră de trimitere ș i primire a forț ei de muncă ș i importanț a sa.
Ca o ț ară care primeș te remiteri, IOM a început să colaboreze cu migranț ii pentru migrarea sigură ș i legală.
avertizându-i cu privire la riscurile asociate cu migrarea neregulată.
UNESCO - Institutul Mahatma Gandhi pentru Educaț ie pentru Pace ș i Dezvoltare Durabilă
(MGIEP):
MGIEP este o parte integrantă a UNESCO, înființ ată cu sprijin generos din partea Guvernului de
India în 2012 în New Delhi.
Mandatul global al Institutului este de a transforma politicile ș i practicile educaț ionale prin dezvoltarea
metode inovatoare de predare ș i învăț are.
Funcț ionează pentru Obiectivul de Dezvoltare Durabilă (ODD) 4.7 – „educaț ie pentru construirea unei societăț i paș nice ș i
societăț i sustenabile în întreaga lume.
Un proiect 'Reconsiderarea educaț iei' a fost lansat de UNESCO-MGIEP împreună cu UNESCO Asia ș i Pacific
Biroul Regional pentru Educaț ie în 2016-17.
Primul raport al SDG-urilor (4.7) de către MGIEP a fost lansat în Rethinking Schooling for the 21st century.
Entitatea Naț iunilor Unite pentru Egalitatea de Gen ș i Împuternicirea Femeilor (UN-Femei):
UN Women pledează pentru o participare mai mare a femeilor în politică ș i în procesul de luare a deciziilor ș i lucrează
cu organismele de planificare, cum ar fi NITI Aayog, pentru a asigura că politicile ș i bugetele reflectă nevoile
femei.
Programul Comun al Naț iunilor Unite pentru HIV/SIDA (UNAIDS): Misiunea sa este de a ajuta la prevenirea noilor infecț ii cu HIV.
infecț ii, îngrijirea persoanelor care trăiesc cu HIV ș i atenuarea impactului epidemiei.
Programul Naț iunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)
În anii 1950 ș i 1960, PNUD a ajutat la înființ area instituț iilor de o mare importanț ă naț ională, inclusiv
centre spaț iale ș i laboratoare de cercetare nucleară.
În ultimul deceniu, PNUD s-a concentrat pe construirea rezilienț ei persoanelor confruntate cu riscurile de
catastrofe naturale ș i schimbări climatice, ș i ale minorităț ilor faț ă de diverse forme de discriminare.
Comisia Economică ș i Socială a Naț iunilor Unite pentru Asia ș i Pacific (ESCAP)
În decembrie 2011, a fost inaugurat un nou birou ESCAP pentru Asia de Sud ș i Asia de Sud-Vest în New Delhi
să deservim 10 ț ări din subregiune.
Pe măsură ce avansează pe scara dezvoltării, India a împărtăș it experienț a ș i capacităț ile sale cu
ț ările în dezvoltare partenere din regiune ș i dincolo de aceasta, folosind platforma ESCAP în acest scop.
UNESCO
În India, UNESCO a oferit suport tehnic mai multor instituț ii educaț ionale de prestigiu.
Ca parte a programului său pentru Patrimoniul Mondial, a recunoscut 27 de situri de patrimoniu cultural în India, cum ar fi
Taj Mahal ș i Adăposturile Stâncilor din Bhimbetka în Madhya Pradesh.
UNESCO a jucat de asemenea un rol de pionier în dezvoltarea radio comunitar în India, având
a ajutat la formularea Politicii de Radio Comunitar din 2002.
În prezent, UNFPA pune un accent mai mare pe dezvoltarea politicilor ș i advocacy care reflectă India.
statut de venit mediu.
Creș te conș tientizarea cu privire la schimbările demografice către populaț ii mai în vârstă ș i despre necesitatea de a
valorifica oportunităț ile ș i aborda provocările îmbătrânirii populaț iei.
Agenda Urbană Nouă a ONU-Habitat (NUA) - 2017 abordează Obiectivul 11 al Dezvoltării Durabile
Obiective (ODD): „Faceti oraș ele ș i aș ezările umane inclusive, sigure, rezistente ș i durabile.”
India a lansat Misiunea Atal pentru Revitalizare ș i Transformare Urbană (Amrut), Oraș e Inteligente,
Hriday (Programul de dezvoltare ș i creș tere a oraș elor de patrimoniu naț ional) ș i Swachh Bharat
aliniat în mod proeminent la obiectivele ONU-Habitat-NUA.
Fondul Naț iunilor Unite pentru Copii (UNICEF)
În 1954, UNICEF a semnat un acord cu Guvernul Indiei pentru a finanț a Aarey ș i Anand
fabricile de procesare a laptelui. În schimb, lapte gratuit ș i subvenț ionat ar fi oferit copiilor nevoiaș i în
zona.
În decursul unui deceniu, India avea treisprezece fabrici de procesare a laptelui asistate de UNICEF.
Astăzi, India a devenit cel mai mare producător de lapte din lume.
Campania împotriva poliomielitei - 2012: Guvernul, în parteneriat cu UNICEF, Organizaț ia Mondială a Sănătăț ii
(OMS), Fundaț ia Bill & Melinda Gates, Rotary Internaț ional ș i Centrele pentru Controlul ș i Prevenirea Bolilor
Controlul ș i Prevenț ia a contribuit la aproape o conș tientizare universală a necesităț ii de a vaccina pe toț i
copiii sub cinci ani împotriva poliomielitei.
Ca urmare a acestor eforturi, India a fost eliminată de pe lista ț ărilor endemice în 2014.
De asemenea, susț ine campanii naț ionale privind nutriț ia maternă ș i infantilă ș i reducerea
ratele mortalităț ii neonatale ș i a naș terilor morti la cifre cu un singur digit până în 2030.
Programul, Programul de Abordare Integrată asupra Oraș elor Sustenabile-2017, finanț at de Global
Facilitatea de mediu ș i implementată în colaborare cu Banca Mondială ș i UNIDO.
WFP lucrează pentru a îmbunătăț i eficienț a, responsabilitatea ș i transparenț a programului de subvenț ii din India.
sistem de distribuț ie a alimentelor, care aduce provizii de grâu, orez, zahăr ș i ulei de kerosen la aproximativ 800
un milion de oameni săraci din întreaga ț ară.
Biroul OMS pentru India are sediul în Delhi, cu o prezenț ă la nivel naț ional.
A fost de asemenea esenț ial în tranziț ia ț ării de la un sistem bazat pe spitale la unul bazat pe comunităț i.
îngrijire ș i creș terea rezultantă a posturilor ș i centrelor de sănătate care se concentrează pe îngrijirea primară.
Operaț iunea urbană a UNHCR se bazează în New Delhi, având o prezenț ă mai mică în Chennai, care ajută Sri
Refugiaț ii lankan din Tamil Nadu se repatriează voluntar înapoi în Sri Lanka.
În absenț a unui cadru legal naț ional pentru refugiaț i, UNHCR efectuează statutul de refugiat
determinare sub mandatul său pentru solicitanț ii de azil care se adresează Oficiului.
Cele două cele mai mari grupuri de refugiaț i recunoscute de UNHCR sunt afganii ș i cetăț enii din Myanmar, dar
oameni din ț ări la fel de diverse precum Somalia ș i Irak au căutat, de asemenea, ajutor de la Oficiu.
Sub schema de împărț ire prevăzută de Legea Indiei de Independenț ă din 1947, Kashmirul era liber
a adera la India sau Pakistan. Aderarea sa la India a devenit o problemă de dispută între cele două
ț ările ș i luptele au izbucnit mai târziu în acel an.
În ianuarie 1948, Consiliul de Securitate a adoptat rezoluț ia 39, stabilind Naț iunile Unite
Comisia pentru India ș i Pakistan (UNCIP) pentru a investiga ș i media disputa.
Prima echipă de observatori militari neînarmaț i, care în cele din urmă a format nucleul Naț iunilor Unite
Grupa de Observatori Militari a Naț iunilor Unite în India ș i Pakistan (UNMOGIP) a sosit în zona misiunii în
Ianuarie 1949 pentru a supraveghea, în statul Jammu ș i Kashmir, încetarea focului între India ș i
Pakistan ș i pentru a asista Consilierul Militar al UNCIP.
La sfârș itul anului 1971, ostilităț ile au izbucnit din nou între India ș i Pakistan. UNMOGIP a început...
graniț ele Pakistanului de Est ș i erau legate de miș carea pentru independenț ă, care avea
dezvoltat în acea regiune ș i care, în cele din urmă, a dus la crearea Bangladesh-ului.
Ultimul raport al Secretarului General către Consiliul de Securitate referitor la UNMOGIP a fost publicat în 1972.
Din 1972, India a adoptat o politică de non-reconnaș tere faț ă de terț e părț i în relaț iile lor bilaterale
schimburi cu Pakistanul cu privire la problema statutului Jammu ș i Kashmir.
Autorităț ile militare din Pakistan au continuat să depună plângeri privind presupusele încălcări ale armistiț iului.
cu UNMOGIP.
Autorităț ile militare din India nu au depus nicio plângere din ianuarie 1972 care să limiteze activităț ile
al observatorilor ONU pe partea administrată de India a Liniei de Control, deș i continuă să
oferiț i securitate necesară, transport ș i alte servicii pentru UNMOGIP.
Oficiul Naț iunilor Unite împotriva Drogurilor ș i Crimei (UNODC)
UNODC a lucrat în India în ultimii 25 de ani pentru a aborda traficul de droguri în contextul unei
piaț a de droguri în continuă evoluț ie, implicând un număr tot mai mare de droguri ș i substanț e psihoactive
substanț e.
Invest India, organismul de promovare a investiț iilor al ț ării, a câș tigat premiul Naț iunilor Unite (ONU) pentru
exelenț ă în promovarea investiț iilor în dezvoltarea durabilă - 2018.
Premiile sunt acordate anual de UNCTAD începând din 2002 ca parte a promovării investiț iilor ș i
facilitare.
Vocea constant puternică a Indiei pentru lumea în dezvoltare a făcut-o un jucător major în cadrul UNCTAD,
cuprinzând o multiplicitate de reforme economice.
India a fost unul dintre membrii originali ai Ligii Naț iunilor. Ca semnatar al Tratatului de
Versailles-1919, India a primit acces automat în Liga Naț iunilor.
India a fost reprezentată de Secretarul de Stat, Edwin Samuel Montagu; Maharaja de Bikaner Sir
Ganga Singh; Satyendra Prasanno Sinha, Subsecretar de Stat pentru India.
India a fost printre membrii fondatori ai Organizaț iei Naț iunilor Unite care au semnat Declaraț ia de către United
Naț iunile de la Washington, D.C. în 1944. Această declaraț ie a devenit baza Organizaț iei Naț iunilor Unite (ONU),
care a fost formalizată în Carta Naț iunilor Unite semnată de 50 de ț ări în 1945.
Până în 1946, India a început să ridice probleme legate de colonialism, apartheid ș i rasism.
discriminare.
India a fost printre cei mai vocali critici ai apartheidului ș i discriminării rasiale (discriminatorie
tratamentul indianilor în Uniunea Sud-Africană) în Africa de Sud, fiind prima ț ară care a avut
a ridicat problema în ONU în 1946.
India a participat activ la redactarea Declaraț iei Universale a Drepturilor Omului - 1948.
Experienț a sa cu ONU nu fusese întotdeauna pozitivă. Pe tema Kashmirului, credinț a lui Nehru în ONU
ș i respectarea principiilor sale s-a dovedit a fi costisitoare, deoarece ONU era umplută cu pro-pakistanezi partizani
puteri.
Vijaya Lakshmi Pandit a fost aleasă prima femeie preș edinte a Adunării Generale ONU în 1953.
Starea Indiei ca membru fondator al Miș cării de Nealiniere (NAM) ș i al Grupului de 77 (G-
77) ș i-a cimentat poziț ia în cadrul sistemului ONU ca un avocat de frunte al îngrijorărilor ș i
aspiraț iile ț ărilor în dezvoltare ș i crearea unei economii internaț ionale mai echitabile
ordine politică.
A fost implicată într-un conflict cu China (1962), două războaie (1965, 1971) cu Pakistanul ș i a intrat într-o perioadă de
instabilitate politică, stagnare economică, penurie de alimente ș i condiț ii de foamete apropiate.
Rolul Indiei în ONU a diminuat, atât ca rezultat al imaginii sale, cât ș i ca o decizie deliberată.
de către conducerea politică post-Nehru de a adopta un profil discret la ONU ș i de a vorbi doar despre problemele vitale indiene
interese.
India a fost membru al Consiliului de Securitate al ONU timp de ș apte mandate (un total de 14 ani), cu
cea mai recentă fiind termenul 2011–12.
Federaț ia Rusă, Statele Unite, Regatul Unit ș i Franț a susț in India ș i celelalte G4
ț ări care obț in locuri permanente.
Datorită semnificaț iei istorice, numele G-77 a fost păstrat în ciuda creș terii grupului la
include mai mult de 130 de ț ări.
Misiuni de menț inere a păcii ale ONU: De la protejarea civililor, dezarmarea foș tilor combatanț i ș i ajutând
ț ările trec de la conflict la pace, India a servit cauza păcii.
În prezent (2019), India este al treilea cel mai mare contributor de trupe, cu 6593 de persoane desfăș urate cu ONU.
Misiuni de menț inere a păcii (Liban, Congo, Sudan ș i Sudanul de Sud, Înălț imile Golan, Coasta de Fildeș , Haiti)
Liberia).
India a suferit cel mai mare număr de decese (164 din aproape 3.800 de personal) dintre
ț ările care au trimis forț e în misiunea de menț inere a păcii a Naț iunilor Unite din 1948.
Mahatma Gandhi a avut o influenț ă durabilă asupra Naț iunilor Unite. Idealurile sale de non-violenț ă
a influenț at profund Naț iunile Unite în momentul înființ ării sale.
În 2007, Naț iunile Unite au declarat 2 octombrie, ziua de naș tere a lui Mahatma Gandhi, ca zi de
Ziua internaț ională a non-violenț ei.
În 2014, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluț ie care comemorează 21 iunie ca ziua
Ziua Internaț ională a Yoga
Există preocupări pentru îmbunătăț irea eficienț ei, evitarea duplicării ș i minimizarea risipei.
în funcț ionarea întregului sistem ONU.
Reformele financiare deț in cheia viitorului corpului mondial. Fără resurse suficiente, ...
Activităț ile ș i rolul ONU ar suferi.
Probleme de Pace ș i Securitate
Ameninț ările la adresa păcii ș i securităț ii: Gama de ameninț ări potenț iale la adresa păcii ș i securităț ii la care ONU trebuie să
faț ă, sunt următoarele-
sărăcie, boală ș i deteriorarea mediului (ameninț ările la adresa securităț ii umane identificate în
Obiectivele de dezvoltare ale mileniului
ș i proliferarea armelor - în special a armelor de distrugere în masă, dar ș i a celor convenț ionale.
Terorism: Naț iunile care susț in grupuri care sunt larg legate de terorism, cum ar fi Pakistan, nu sunt
trasă la răspundere specific pentru aceste acț iuni. Până în prezent, ONU nu are încă o idee clară
definiț ia terorismului ș i nu au planuri de a urmări una.
Proliferarea nucleară: În 1970, tratatul de neproliferare nucleară a fost semnat de 190 de naț iuni.
În ciuda acestui tratat, stocurile nucleare rămân ridicate, iar numeroase naț iuni continuă să dezvolte acestea.
arme devastatoare. Eș ecul tratatului de neproliferare subliniază ineficacitatea
Naț iunile Unite ș i incapacitatea lor de a impune reguli ș i reglementări esenț iale asupra naț iunilor vinovate.
Compoziț ia Consiliului de Securitate: A rămas în mare parte statică, în timp ce Adunarea Generală a ONU
membriatul a crescut considerabil.
În 1965, numărul de membri ai Consiliului de Securitate a fost extins de la 11 la 15. Nu a avut loc nicio modificare
în numărul membrilor permanenț i. De atunci, dimensiunea Consiliului a rămas îngheț ată.
Acest lucru a subminat caracterul reprezentativ al Consiliului. Un Consiliu extins, care este
mai reprezentativă, va beneficia de asemenea de o autoritate politică ș i de o legitimitate mai mare.
Puterea de veto: Cei cinci membri permanenț i se bucură de luxul puterii de veto; atunci când un permanent
un membru respinge un vot, rezoluț ia Consiliului nu poate fi adoptată, indiferent de internaț ional
suport. Chiar dacă celelalte paisprezece naț iuni votează pentru, un singur veto va înfrunta această demonstraț ie copleș itoare
de sprijin.
Există propuneri cu privire la viitorul dreptului de veto:
Articolele 108 ș i 109 din Carta Naț iunilor Unite acordă P5 (cei 5 membri permanenț i) dreptul de veto asupra
orice modificări ale Cartei, care cer aprobarea lor pentru orice modificări ale dreptului de veto al UNSC
puterea pe care o deț in ei înș iș i.
De la înființ area sa, ONU lucrează cu scopul de a proteja pacea, de a proteja drepturile omului,
stabilirea cadrului pentru justiț ia internaț ională ș i promovarea progresului economic ș i social.
Noi provocări, cum ar fi schimbările climatice, refugiaț ii ș i îmbătrânirea populaț iei, sunt domenii noi în care trebuie să
muncă.
Schimbările climatice: De la modelele meteorologice care ameninț ă producț ia alimentară, la creș terea nivelului mării
care cresc riscul inundaț iilor catastrofale, impactul schimbărilor climatice este global în amploare ș i
fără precedent ca amploare. Fără o acț iune drastică astăzi, adaptarea la aceste impacturi în viitor va fi
mai dificil ș i costisitor.
Populaț ia în creș tere: Se estimează că populaț ia mondială va creș te cu mai mult de un miliard de oameni
în următorii 15 ani, atingând 8,5 miliarde în 2030 ș i crescând ulterior la 9,7 miliarde în 2050
ș i 11,2 miliarde până în 2100.
Rata de creș tere a populaț iei globale trebuie să încetinească semnificativ pentru a evita atingerea unui nivel nesustenabil.
niveluri.
Îmbătrânirea populaț iei: Se pregăteș te să devină una dintre cele mai semnificative transformări sociale ale
secolul douăzeci ș i unu, cu implicaț ii pentru aproape toate sectoarele societăț ii, inclusiv munca ș i finanț ele
pieț ele, cererea pentru bunuri ș i servicii, cum ar fi locuinț ele, transportul ș i protecț ia socială,
precum ș i structurile familiale ș i legăturile intergeneraț ionale.
Refugiaț i: Lumea asistă la cele mai ridicate niveluri de dezinstituț ie de până acum.
Un număr fără precedent de 65,6 milioane de oameni din întreaga lume au fost forcedi să părăsească casele din cauza conflictului
Printre ei se află aproape 22,5 milioane de refugiaț i, dintre care peste jumătate au sub 18 ani.
Concluzie
În ciuda multor lipsuri, ONU a jucat un rol crucial în făcerea acestei societăț i umane mai
civilizat, mai împăcat ș i mai sigur în comparaț ie cu timpul originii sale în timpul celui de-al doilea război mondial.
Naț iunile Unite, fiind cea mai mare organizaț ie democratică a naț iunilor din lume, are responsabilitatea faț ă de
umanitatea este foarte avansată în ceea ce priveș te construirea unei societăț i democratice, dezvoltarea economică a oamenilor
trăind în sărăcie acută ș i păstrând ecosistemul Pământului în legătură cu schimbările climatice.