[Link].

com

Importanț a irigaț iei

• Defini ț ie
„ aprovisionarea cu apă pentru culturi ș i plante de peisaj prin mijloace artificiale”
• Estimări ale magnitudinii
– la nivel mondial: 544 milioane acri
• (17% din teren→ 1/3 din producț ia de alimente
Scop

• Cultivă o cultură acolo unde altfel nu ar cre ș te nimic (de exemplu, în zone de de ș ert)
• Cultivă o cultură mai profitabilă (de exemplu, trifoi în loc de grâu)
• Cre ș te randamentul ș i/sau calitatea unei culturi date (de exemplu, fructe)
• Cre ș te valoarea estetică a unui peisaj (de exemplu, gazon, plante ornamentale)

Motive pentru creș terea randamentului / calităț ii

• Reducerea stresului hidric

• Germinare ș i plantare mai bună
• Popula ț ii de plante mai mari
• Utilizare mai eficientă a îngră ș ămintelor
• Varietă ț i îmbunătă ț ite

Alte beneficii ale irigaț iei

Leaching-ul sărurilor
Protec ț ie împotriva înghe ț ului
Răcirea plantelor/solului
• Aplicare chimică
Controlul eroziunii eoliene
Dezvoltarea de ș eurilor

Tipuri de sisteme

Stropitor
– irigare prin presiune prin dispozitive numite aspersor (apa este
eliberat în aer ș i, sperăm, infiltrează aproape de locul unde aterizează
– folosit pe culturi agricole ș i horticole, gazon, plante de peisaj
Suprafa ț ă
Apa de iriga ț ie curge pe câmp până la punctul de infiltrare
– folosit în principal pe culturile agricole ș i livezile
Micro(iri, picurare)
– aplicarea frecventă ș i lentă a apei de iriga ț ie utilizând sisteme cu presiune
– utilizat în aplica ț ii peisagistice ș i de pepinieră, ș i în agricultură de înaltă valoare
ș i culturi horticole

[Link] Page 1
 [Link]

Măsurarea apei

• Volum
Cantitate de apă; Apă „ în repaus”
– Galon, picior cubic, etc.
– V = A d (unită ț i: inch de acru, picior de acru, metru-hectar etc.)
• Adâncime
Precipita ț iile măsurate ca adâncime; Util pentru aplica ț ii de iriga ț ie de asemenea
– Inch, picior, milimetru, centimetru, etc.
– D = V / A (unită ț i: de obicei inci sau milimetri)
• Flux
– Volumul de apă pe unitate de timp; Apă „ în mi ș care”
– Galoane pe minut, picioare cubice pe secundă, inci-acre pe zi, litri pe
secunde, metri cubi pe secundă etc.
– Q = V / t (unită ț ile trebuie să fie consistente)
–
Relaț iile apei din sol

Textură
– Defini ț ie: propor ț iile relative ale diferitelor dimensiuni ale particulelor individuale de sol
– Clasificările USDA
• Nisip: 0.05 – 2.0 mm
• Nisip fin: 0.002 - 0.05 mm
• Argilă: <0.002 mm
– Triunghi textural: Clase de textură USDA
– Gros vs. Fin, U ș or vs. Greu
– Afectează mi ș carea ș i stocarea apei
• Structură
– Defini ț ie: cum sunt grupate sau aranjate particulele de sol
Afectează penetrarea rădăcinilor ș i absorb ț ia ș i mi ș carea apei

[Link] Page 2
 [Link]

Apa în Soluri
Mw
Con ț inut de apă în sol θ m =
Ms

– Con ț inutul de apă în masă (θm)

– θm = conț inutul de apă în masă (fraction)
Mw = masa de apă evaporată, g (≥24 de ore @
105°C
Ms = masa solului uscat, g

Adâncimea echivalentă a apei (d)

– d = volumul de apă pe unitatea de suprafa ț ă a terenului = (θv A L) / A =θv L
– d = adâncimea echivalentă a apei într-un strat de sol
– L = adâncimea (grosimea) stratului de sol

Potencialul apei în sol

Descriere
– Măsura stării energetice a apei din sol
– Important pentru că reflectă cât de mult trebuie să muncească plantele pentru a extrage apă
Unită ț ile de măsură sunt de obicei bari sau atmosfere
[Link] Page 3
 [Link]

Potent ț ialele de apă din sol sunt presiuni negative (tensiune sau aspira ț ie)
Apa curge de la un poten ț ial mai înalt (mai pu ț in negativ) la un poten ț ial mai scăzut (mai negativ)
potenț ial negativ
Programarea irigaț iei
Abordări Generale

•Menține umiditatea solului în limitele dorite

măsurare directă
–contabilizarea umidității
•Folosiți indicatori de stare ai plantelor pentru a activa irigarea
–înflorire, rulare a frunzelor, culoarea frunzelor
diferența de temperatură între copertină și aer
Irigare conform calendarului sau programului fix
Programul de livrare al districtului de irigare
–Privind vecinii

Canale: Transportul apei, conduituri deschise ș i închise. Funcț iile canalelor ș i tunelurilor.
ș i clasificarea canalelor, alinierea canalului, adâncimea echilibrată. proiectarea canalelor căptuș ite,
proiectarea canalelor neacoperite, viteza critică, canale de regim, Kennedy ș i Lacey
teorii, avantaje ale canalelor de linie, metoda de căptuș ire. Proiectarea canalelor de linie.
.

Îmbrăcămintea canalelor de irigaț ie

Cele mai multe canale de irigaț ie din Irak sunt canale de pământ.
un avantaj major al unui canal de pământ este costul său iniț ial scăzut, acestea suferă
din anumite dezavantaje, cum ar fi următoarele:-
1- Viteza maximă limitată pentru a preveni eroziunea.
2- Infiltrarea apei în pământ.
3- Posibilitatea creș terii vegetaț iei pe maluri, ceea ce duce la creș terea frecării.
4-Possibilitatea falimentului băncii, din cauza eroziunii.
5-Cerinț e suplimentare de întreț inere.
Tipuri de captare a canalului
Tipurile de căptuș eli sunt în general clasificate în funcț ie de materiale
utilizate pentru construcț ia lor. Beton, zidărie de piatră, zidărie de cărămidă,
mixturi de bentonită-pământ, argile naturale cu permeabilitate scăzută ș i diferite
amestecuri de moloz, plastic ș i materiale asfaltice sunt cele mai frecvente
materialele utilizate pentru căptuș irea canalului. Potrivititatea materialului de căptuș ire este
decis de:
A - Economie.
B- Stabilitate structurală.
C- Rezistenț a la eroziune.
E-Durabilitate.

[Link] Page 4
 [Link]

F- Eficienț a hidraulică.

Îmbrăcăminte din beton

B) Îmbrăcăminte din beton prefabricat
Uș ă de beton proiectat
Cărămizi, Plăci ș i Îmbrăcăminte din Piatră
Îmbrăcăminte asfaltică
Îmbrăcăminț i Terestre
1- Covoare de pământ stabilizate
Subsolul este stabilizat folosind fie argilă pentru subsol granular, fie prin
adăugând substanț e chimice care compactează solul.
2- Pături din pământ liber
Solul fin este aș ezat pe substructură ș i întins uniform. Totuș i,
acest tip de căptuș eală este supus eroziunii ș i necesită pante laterale mai plate
al canalului.
3- Îmbrăcăminț i de Pământ Compactat
Pământul gradat care conț ine aproximativ 15 procente argilă este distribuit peste
substrat ș i compactat.
4- Membrane de Bentonită Îngropate
Bentonita este un tip special de sol argilos, găsit natural, care se umflă
considerabil atunci când este umezit.
5- Îmbrăcăminț i din ciment ș i sol:
Aceste căptuș eli sunt construite folosind ciment (15 până la 20 la sută)
volum) ș i sol nisipos (neconț inând mai mult de aproximativ 35 la sută nămol
ș i particule de argilă). Betonul ș i solul nisipos pot fi amestecate la faț a locului ș i
compactat la umiditatea optimă. Această metodă de construcț ie
se numeș te metoda cimentului cu sol uscat-mixat.

3- Eș ecul căptuș elii canalului

Cauzele principale ale eș ecului căptuș elii sunt presiunea apei care
dezvoltat în spatele materialului de căptuș eală din cauza nivelului ridicat al apei subterane, saturaț ie
al digului de lângă apă canal, scăderea bruscă a nivelului apei în
canalul ș i saturarea digului susț inut de continuu
precipitaț ii. Când nivelul apei din canal a fost crescut ș i apoi scăzut, malurile
suferind de instabilitate din cauza eroziunii ș i infiltrării prin maluri
poate apărea. Pentru a minimiza infiltraț ia, au fost construite unii bermi secundari.
construit de-a lungul lungimii malului în diferite locaț ii.
Lucrări de captare a apei: Baraje ș i Deversoare, Dispunerea lucrărilor de captare a apei ș i
componente, eș ecul structurilor hidraulice pe fundaț ii anterioare, Creep-ul lui Bligh
[Link] Page 5
 [Link]

teoria, teoria ponderată a lui Lane ș i teoria lui Khosla, conceptul de reț ea netă scăzută, amonte ș i aval
limitări ș i măsuri de protecț ie, designul barajului cu cădere verticală.
Structuri de canal: Tipuri de căderi ș i locaț ia acestora, principii de proiectare ș i trapezoidal.
cădere cu crestă, cădere de fântână cu siphon, cădere de glacis dreaptă. Lucrări de reglementare a canalului, alinierea de ieș ire
canal de preluare. Regulatorii de capăt ai distribuitorului ș i reglementarea transversală ș i proiectarea acestora. Canal
evacuări, tipuri de canale de măsurare, tipuri de module de canal ș i proporț ionalitate,
sensibilitate, flexibilitate.

Lucrări de drenaj transversal: Definiț ie, clasificare, principii de proiectare ale acueductelor,
sifonuri de acueduct, sifonuri de canal, super treceri ș i intrări ș i ieș iri, selecț ie de secț iuni transversale
lucrări de drenaj.

Poduri ș i Canale: Calculul debitului, al căii de apă ș i al adâncimii sursă, adâncimea

Fundaț ia podului, deschideri ș i distanț a verticală, calcule de eflux, conducte de pasaj ș i
canale cu cutie.

Puterea apei: Clasificarea centralelor hidroelectrice, definiț iile termenilor, sarcina, înălț imea
putere
curba de masă ș i curba de durată a debitelor. Componente ale centralei electrice - admisii, golful/depozitul
conducte de aducț iune, funcț iile ș i tipurile de bazine de canalizare, aranjamentul general al centralei electrice
substructură ș i superstructură.

Concepț ia hidraulică
Structuri
Proiectare Hidraulică
Structuri
Conț inutul CURSULUI
1. Introducere
2. Baraje gravitaț ionale – Selectarea locaț iei
Forț e,
Analiza stabilităț ii.
[Link] Page 6
 [Link]

3. Lucrări de deviere – Baraje ș i

Baraje
4. Canale – Design ș i Cascada Canalelor.
5. Lucrări de drenaj transversal
6. Regulatori principali ș i încruciș are
reglatori
Coduri IS
Cod IS 6512: Critériile pentru proiectarea gravitaț iei solide
Baraje
Cod IS 1893: Criterii pentru rezistenț a la cutremure
Proiectarea structurilor
Cod IS 7784 - Lucrări de drenaj încruciș at: Partea 1 -
General
Cod IS 7784 - Lucrări de drenaj încruciș at: Partea 2 -
Acueduct
Cod IS 7784 - Lucrări de drenaj transversale: Partea 2 -
Acueduct Syphon
Cod IS 7784 - Lucrări de drenaj încruciș at: Partea 2 –
Canal Siphon
Cod IS 7784 - Lucrări de drenaj transversal: Partea 2 –
Supertrecere
Cod IS 7784 - Lucrări de drenaj transversale: Partea 2 -
Cruzare de cale ferată

CEL351: Proiectarea de
[Link] Page 7
 [Link]

De ce să studiezi – Structuri Hidraulice?

INTRODUCERE
Dezvoltarea resurselor de apă a
o regiune
Necesită
Concepț ie
Planificare
Design
Construcț ie
Operaț iune
de diverse facilităț i de utilizat ș i
controla apa, ș i
pentru a menț ine calitatea apei.
Utilizez/Am nevoie de apă
Utilizări domestice ș i industriale
Irigare
Generarea de energie
Navigaț ie
Alte scopuri
[Link] Page 8
 [Link]

Inginerie a resurselor de apă

Utilizarea apei
Controlul apei
Gestionarea calităț ii apei
Apa este controlată ș i reglementată
Controlul inundaț iilor
Drenajul terenurilor
Canalizare
Poduri
Nu cauzează daune proprietăț ii,
inconvenientă pentru
public, sau pierdere de viaț ă
Managementul calităț ii ape
Calitatea apei necesare pentru
utilizări diferite
Păstraț i echilibrul ecologic
Contaminarea de
Ape subterane/Ape de suprafaț ă
Dezvoltarea resurselor de apă
proiectele sunt planificate
[Link] Page 9
 [Link]

pentru a servi diferite scopuri

Scopuri principale
Utilizări domestice ș i industriale,
Irigare
Generare de energie
Controlul inundaț iilor
Scopuri secundare
Recreaț ional, Peș te ș i viaț ă sălbatică
Controlul drenajului
Gestionarea bazinelor hidrografice
control
Controlul salinităț ii
reducere
Diverse scopuri
Angajare
dezvoltare etc
Unică utilizaț ie ș i multipurpose
Proiecte de resurse de apă - Două
Paș ii principali

[Link] Page 10
 [Link]

Primul pas - Câtă apă este

disponibil?
Cunoș tinț e de hidrologie
Precipitaț ii – medie
Abstracț ie – Pierderi
Rupere
Inundaț ie – Vârf de debite
Dimensionarea rezervorului - Curba de masă
A doua etapă – Cum să utilizăm ș i
controlul apei?
Necesită diverse structuri
Structuri Hidraulice
Tipuri de structuri hidraulice
Depozitare
Dezvoltare
Transport
Regulament
Control
Sursa principală de apă este
Precipitaț ii
[Link] Page 11
 [Link]

Precipitaț ia nu este uniformă peste

spaț iu ș i timp
Muson, Nord-Est, Himalaya
W. Ghat
Stocaț i apă în locaț ii surplus
în timpul surplusului
perioadă – Structuri de stocare –
Rezervoare
Barajul ș i rezervorul coexistă
Baraj - barieră solidă peste râu
Rezervor – lac artificial în amonte de
baraj
Rezervor
Baraj
Rezervor
DigaEvacuare

REZERVOARE
Tipuri de Baraje – Unic scop
ș i multifunctional
[Link] Page 12
 [Link]

Rezervoare de stocare (sau conservare)

Rezervoare de control al inundaț iilor
Rezervor multipurpose
Rezervoare de distribuț ie
Rezervoare de echilibrare
Controlul inundaț iilor – scurgeri care depăș esc
capacitatea de siguranț ă a
râul este stocat în rezervor.
Apa stocată este
publicat într-un mod controlat

Rezervoare de detenț ie – reglementate de

PORȚI
Adv: Mai multă flexibilitate în operare ș i
control mai bun al
deversare; Discharge din diverse
rezervoarele pot fi ajustate
Dezavantaj: Mai scump; Posibilitatea de
eroare umană

[Link] Page 13
 [Link]

Rezervoare de Întârziere – UNGATES

Avantaj: Mai puț in costisitor; Fluxul de ieș ire este
automatic, deci posibilitatea de
eroare umană
Dezavantaj: Nici o flexibilitate în operare;
Dezvoltare din diverse
rezervoarele pot coincide - inundaț ie puternică

Rezervoare multifuncț ionale

Servi două sau mai multe scopuri. În India,
majoritatea rezervoarelor
sunt concepute ca rezervoare multifuncț ionale
pentru a stoca apă pentru
irigaț ii ș i hidroenergie, ș i de asemenea la
efect control inundaț ii
Rezervoare de distribuț ie
Rezervoare mici de stocare pentru a face faț ă
cererea maximă de
apă. Rezervorul de distribuț ie este
util în permitere
pompele să funcț ioneze la o rată uniformă. Aceasta
stochează apă
[Link] Page 14
 [Link]

în perioada cererii reduse ș i

furnizează acelaș i
în perioada de cerere mare. Pe măsură ce
stocare este
limitat, acesta ajută doar la distribuț ia de
apă conform
cerere pentru o zi sau mai puț in ș i nu pentru
stocarea lui pentru o perioadă lungă
Perioadă. Rezervoarele de distribuț ie sunt în principal
utilizat pentru
apă potabilă municipală dar rar folosită
pentru furnizarea de
apă pentru irigare.
REZERVOARE
Rezervoare multifuncț ionale
Serve două sau mai multe scopuri. În India,
cea mai mare parte a rezervorului
sunt concepute ca rezervoare multifunctionale
pentru a stoca apă pentru
irigaț ii ș i hidroenergie, ș i de asemenea la
controlul inundaț iilor
Rezervoare de distribuț ie
[Link] Page 15
 [Link]

Rezervoare mici de stocare pentru a face faț ă

cerere maximă de
apă. Rezervorul de distribuț ie este
util în autorizare
pompele să funcț ioneze la o rată uniformă. Ea
stochează apă
în perioada cererii reduse ș i
furnizează acelaș i lucru
în perioada de cerere mare. Pe măsură ce
stocare este
limitat, ajută doar la distribuț ia de
apă conform
cerere pentru o zi sau cam aș a ceva ș i nu pentru
păstrându-l pentru o perioadă lungă
rezervoare de distribuț ie sunt în principal
folosit pentru
apă municipala dar rares folosită
pentru aprovizionare de
apă pentru irigaț ie.
REZERVOARE
Rezervoare de echilibrare

[Link] Page 16
 [Link]

Un rezervor de echilibrare este un mic rezervor

construit d/s de
rezervorul principal pentru stocarea apei
eliberat din
rezervor principal.
REZERVORII
Capacitatea de stocare a rezervoarelor
Capacitatea de stocare a unui rezervor depinde
pe baza topografiei
locaț ia ș i înălț imea barajului.
Sondaje de inginerie
Capacitatea de stocare ș i apa
zonă de difuzare la diferite
elevările pot fi determinate din
hartă de contur.
În plus faț ă de a afla capacitatea de
un rezervor,
harta de contur a rezervorului poate fi de asemenea
folosit pentru a determina
terenul ș i proprietatea care ar fi
submersă când
rezervorul este umplut până la diverse înălț imi.

[Link] Page 17
 [Link]

Pentru a estima compensaț ia care va fi plătită

catern cu proprietarii
proprietate ș i teren scufundat. Timpul
program
conform căruia zonele ar trebui să fie
evacuat, deoarece
rezervorul se umple treptat, poate fi de asemenea
tras
REZERVOARE
Capacitatea de stocare a unui rezervor
Atât curba înălț imii cât ș i zona
curba de stocare a cotei
acelaș i document. Abscisă - zone ș i
volume
de tine
Curba Zonă-Altitudine -
din harta de contur An
curbele de altitudine-aria
apoi trasat între
suprafaţa ca
abscisa ș i
elevare ca ordinată.
[Link] Page 18
 [Link]

Elevare-Capacitate
Curba: este determinată
din zona de elevare
curba folosind dif
formule.

Calculul capacităț ii de stocare

formule
Formula trapezoidală
2. Formula conului
3. Formula prismoidală
4. Volumul de stocare din secț iune transversală
zone

Termeni ș i definiț ii de bază

1. Nivelul maxim al rezervorului (NMR): este
nivelul maxim al apei la care
suprafaț a apei va creș te în timpul normal
operare
condiț ii. De asemenea, se numeș te nivelul plinului de combustibil
(FTL) sau
nivel normal al piscinei (NPL).

[Link] Page 19
 [Link]

2. Nivelul maxim al apei (NMA): este

nivel maxim până la care
suprafaț a apei va creș te când
designul trecerilor de inundaț ie
descărcătoarea. De asemenea, numită maximul
nivelul piscinei (MPL) sau
nivel maxim de inundaț ie (NMI).
3. Nivel minim al piscinei: este cel mai jos nivel
până la care apa
este retras din rezervor sub
condiț ii obiș nuite.
Se corespunde cu elevarea de
cea mai joasă priza (sau
canalul) digului. Cu toate acestea, în
cazul unui rezervor pentru
energie hidroelectrică
nivelul este fixat după
considerând înălț imea minimă de lucru
necesar pentru
funcț ionarea eficientă a turbinelor.

Termeni ș i definiț ii de bază

[Link] Page 20
 [Link]

4. Depozitare utilă: volum de apă stocată

între plin
nivelul rezervorului ș i piscina minimă
nivel. De asemenea cunoscut ca
stocarea live.
5. Suprataxă de stocare: este volumul de
apa stocată deasupra
nivelul rezervorului plin până la maxim
nivelul apei. A
stocarea suplimentară este necontrolată
stocare care există
doar când râul este înfiorat ș i
apa de inundaț ie trece
peste pragul deversor. Acest stoc este disponibil
doar pentru
absorbț ia inundaț iei ș i nu poate fi folosită
pentru alte scopuri.
6. Stocare moartă: volum de apă reț inut
sub minimul piscinei
nivel. Depozitul mort nu este util, deoarece acesta
nu poate fi folosit pentru
orice scop în cadrul funcț ionării obiș nuite
condiț ii.
[Link] Page 21
 [Link]

7. Stocarea bancară: Dacă băncile

rezervoarele sunt poroase, unele
apa este stocată temporar de ei când
rezervorul este
plin.
8. Stocarea în vale: Volumul de apă
ț inut de râul natural
canalul în văile sale până la vârful său
bănci înainte de
construcț ia unui rezervor se numeș te
stocare în vale. Mai
fi importante în rezervoarele de control al inundaț iilor.
9. Randamentul dintr-un rezervor: Randamentul este
volumul de apă care
poate fi retras dintr un rezervor într o
perioada specificată de
timp. Randamentul este determinat din
capacitatea de stocare a
rezervorul ș i curba de intrare a masei.
10 Randament sigur (Randament ferm): este
cantitate maximă de apă
care poate fi furnizat dintr-un rezervor în
o perioadă specificată
[Link] Page 22
 [Link]

al timpului într-un an critic sec. Cel mai scăzut

natural înregistrat
fluxul râului timp de mai mulț i ani este
luat ca
perioada critică de secetă pentru determinarea
randament sigur

11. Randamentul secundar: este cantitatea de

apă care este disponibilă
în perioada de debite mari în
râuri când recolta este
mai mult decât randamentul sigur. Este furnizat pe
pe baza de necesitate
la tarife mai mici. Energie hidroelectrică
dezvoltat din
randamentul secundar este vândut industriilor la
tarife mai ieftine.
12. Rendamentul mediu: este media aritmetică
media randamentului firmei
ș i randamentul secundar pe o perioadă lungă
perioadă de timp.
13. Randamentul de proiectare: este randamentul adoptat în
designul unui rezervor.
[Link] Page 23
 [Link]

Fixat după ce am luat în considerare urgenț a.

nevoile de apă ș i
cantitatea de risc implicată. Designul
randamentul ar trebui să fie astfel
că cerinț ele consumatorilor sunt
raț ional întâlnit cu,
ș i în acelaș i timp, stocarea necesară
nu este nejustificat
mare.

[Link] Page 24