[Link].

com

COLLEGEUL JUNIOR SF. ANDREI

EXAMEN PRELIMINAR

MATEMATICĂ
Mai mare 2 9740/01
Hârtie 1

Joi 30 August 2007 3 ore

Materiale suplimentare : Hârtie de răspuns

Lista formulelor (MF15)
Copertă

CITEȘ TE ACESTE INSTRUCȚIUNI MAI ÎNTÂI

Scrieți numele, grupul de cetățenie și numărul de index pe toate lucrările pe care le predai.
Scrieți cu un stilou de culoare albastru închis sau negru pe ambele părți ale hârtiei.
Puteți folosi un creion moale pentru orice diagrame sau grafice.

Răspunde la toate întrebările.

Furnizați răspunsuri numerice ne exacte corecte la 3 cifre semnificative sau 1 zecimală în
cazul unghiurilor în grade, cu excepția cazului în care un nivel de precizie diferit este specificat în întrebare.
Se așteaptă să folosești un calculator grafic.
Răspunsurile neacceptate de la un calculator grafic sunt permise, cu excepția cazului în care o întrebare specifică
stabili altfel.
Acolo unde răspunsurile neacceptate dintr-un calculator grafic nu sunt permise într-o întrebare, ești
se solicită prezentarea pașilor matematici folosind notații matematice și nu calculatoare
comenzi.
Ești amintit de necesitatea unei prezentări clare în răspunsurile tale.

Numărul de puncte este dat între paranteze [ ] la sfârșitul fiecărei întrebări sau a părții de întrebare.
La finalul examenului, asigurați-vă că toate lucrările sunt strânse împreună.

Acest document constă în 6 pagini tipărite, inclusiv această pagină.

[Continuați]

[Link]@[Link]
 [Link]

1 Schitaț i, pe un singur diagramă, graficele lui y 2x 9andy 4 | x|2,  arătând clar
punct(e) de intersecț ie oferind coordonatele x în valori exacte.
2x 9
Rezolvă inegalitatea 4. [3]
|x|2

2 Funcț iile f ș i g sunt definite prin

f :xα2 x 2, x ,x a
g :x ln(3 x), x ,x 3

(i) Găsi ț i cea mai mare valoare a dată invers f-1există ș i defineș te f-1[3]
.
(ii) g f există.
Arăta ț i că [1]

3 2
(i) Exprima f  x în fracț ii parț iale. 2
1  x  1  x2 
(ii) Având în vedere că x este suficient xde4 ș mic pentru
i puterile mai mari ale x-ului trebuie neglijate,

arată că  fx 2 2x . [3]

4 n
1 n 1
(i) Dovedi prin induc ț ie că pentru fiecare număr ln
întreg 1 n 2, ln . [4]
r 2 r2 2n

2n
1
(ii) Prin urmare, găsi ț i ln 1 dând răspunsul tău sub forma ln f(n). [2]
r n1 r2

5 Domnul Tan a investit 25.000 de dolari, parț ial într-un cont de depozit structurat, parț ial în obligaț iuni ș i parț ial într-un fond mutual.

fond. El a investit cu 6.600 de dolari mai mult în obligaț iuni decât în fondul mutual. După un an, el a primit un

un total de 1.580 dolari în dobândă simplă din cele trei investiț ii. Contul de depozit structurat a plătit
o dobândă de 6% anual, obligaț iunile au plătit 7% anual, iar fondul mutual a plătit 8% anual.
Găsiț i suma pe care domnul Tan a investit-o în fiecare categorie, dând răspunsul la cel mai apropiat dolar.

[5]

[Părinț iț i-vă]

[Link]@[Link]
 [Link]

6 ax b
Diagrama de mai jos arată curba f(x) ș i g(x) , reflecț ia lui f ( x ) despre linie
x c
y a.

(i) Găsi ț i valorile a de ș i c. [4]

g(x) .
(ii) Găsi ț i ecua ț ia de [2]

7 ax2 2
Curba C are ecuaț ia y = unde x 1 ș i ais este o constantă diferită de zero.
x 1

(i) Arată că dacă C nu are puncte sta ț ionare, atunci2 <a< 0 . [3]

(ii) Se dă că linia y = -x - 1 este o asimptotă a lui C. Găsi ț i valoarea [2]

lui a.

(iii) Schi ț a C, arătând clar asimptotele ș i coordonatele oricăror intersec ț ii cu

axe de coordonate. [3]

8 2k 1 A B
Găseș te A ș i B astfel încât
2 2 2 2
 . [2]
k (k 1) k (k 1)

Arată că suma următoarei serii

3 5 7 2n 1 1
 2 2 2  ...  = 1 . [3]
2 2 2
1 (2) 2 (3) 3 (4) n (n 1)2
2
(n 1)2

3 5 7
Deduce că suma până la infinit a acestei serii    ... este mai puț in de 1. [3]
234
4 4 4

[Întoarceț i pagina]

[Link]@[Link]
 [Link]

9 (a) Pe un ș ir de 31 de perle, perla din mijloc este cea mai mare ș i cea mai scumpă dintre toate. Începând
de la un capăt, fiecare perlă valorează cu 100 de dolari mai mult decât cea anterioară, până la perla din mijloc.
De la cealaltă extremă, fiecare perlă este cu 150 de dolari mai mult decât cea anterioară, până la perla din mijloc.
Ș irul de perle valorează 63.000 de dolari. Care este valoarea perlei din mijloc? [4]

(b) O furnică de dimensiuni neglijabile se târă ș te o distan ț ă de 1 metrul spre dreapta de la origine (0, 0) pe lângă
1
axa-x. Apoi se întoarce ș i se târăș te metri la stânga de la punctul său actual până la punctul
2
1 ,0. Dacă furnica continuă să meargă înainte ș i înapoi, de fiecare dată parcurgând jumătate din distanț ă pe care o
2
anterior a mers, ș i repetând modelul, unde ajunge în cele din urmă furnica? Oferă-ț i
răspunde ca coordonatele poziț iei finale a furnicii. [3]

10 2
Consideraț i secvenț a definită de un1  3 , pentru toate numerele întregi pozitive n, ș ui 0 3 .
u n 2

(i) Găsi ț i valorile u1lui

u2 ș, i u3. [2]

u converge
(ii) Să presupunem tolas n Prin formarea ș i rezolvarea unei ecuaț ii cuadratice adecvate,
găseș te valoarea lui. [4]

(iii) În ce condi ț ie va un convergi către cealaltă limită pe care ai respins-o în (ii)?

Ar trebui să foloseș ti calcule obț inute din G.C. pentru a-ț i susț ine răspunsul. [1]

11
(a) Având în vedere cău 2 cos isin ș i 4 cos isin , găsiț i modulul ș i argumentul
6 6 3 3
u*
al . [4]
w3

(b) Fie z numărul complex  1 i3 . Găseș te valoarea numărului real a astfel încât


argz2 az   2
. 5

[Întoarce pagina]

[Link]@[Link]
 [Link]

12 (i) Arăta ț i că expansiunea în serie a ln

 cos2x în puteri ascendente ale lui x, până ș i inclusiv
π
8
4
termen înx 4 este 2x 2 x 4. A ș adar, arăta ț i că ln(cos2x)dx - 0.043. [6]
3 0

π
1  xtan 2x
(ii) Regiunea este delimitată de axe, curba y= ș i linia x .
8
Folosind integrarea prin părț i ș i rezultatul din (i), găsiț i aria aproximativă a R. [4]

13
y 2x

r 3r
Este necesar să se ia un cadru rectangular într-o poziț ie orizontală de-a lungul unui coridor limitat de
pereț i verticali ale căror secț iune transversală orizontală este formată din două semicercuri concentrice cu razele r ș i 3 r;
rama are o lungime de 2x ș i o lăț ime (vezi figura de mai sus). Unul dintre laturile de lungime 2x este tangent la
peretele interior, iar cele două capete ale laturii opuse sunt în contact cu peretele exterior, aș a cum este arătat în
diagrama de mai sus.

Demonstreazăxcă2 2r2 2ry y 2 . [2]

r 23
Demonstraț i că, dacă x ș i y pot varia, cea mai mare suprafaț ă posibilă delimitată de cadru este . [8]
2

[Vă rugăm să întoarceț i pentru Întrebarea 14]

[Treceț i la pagina următoare]

[Link]@[Link]
 [Link]

14 (a) Folosind substitu ț ia axa 3sinθ sau altfel, găsiț i valoarea lui aif

3
o
9π
9 (ax)2dx . [5]
0
8

(b) (i) Având în vedere că x ș i y sunt numere pozitivey22xy 12

astfel2xîncât , arată că
2
y 1  x x .

Arată de asemenea că gradientul curbei cu ecuaț ia y22xy 2x 1 2 este negativ pentru

toate valorile pozitive ale x ș i y. [4]

(ii) Diagrama arată curva cu ecua ț ia y22xy 2x 1 2 x 0y,

pentru 0 .
2 2
Ris regiunea umbrită delimitată de curbă y 2xy 2x 1 liniea y = x
ș i axa y.

Găsiț i volumul solidului format când R este rotit prin 2 radians în jurul
axa x. Oferiț i răspunsul corect la 3 zecimale. [3]

Sfârș itul lucrării 1

[Continuaț i]

[Link]@[Link]
 [Link]

Soluț ii Examen Preliminar H2 Matematica 2007 (Papier 1)

1 1 1
coordonatele x ale punctelor de intersecț ie,  =
2 6
Grafice de y 2x 9andy 4 | x| 2: 

2x 9
Pentru 4
|x|2
1 1
mulț imea soluț iilor este {x:x  orx }.
6 2

2(i) 0
f :xα2 x 2, x ,x 0
y 2 x 2
x  2 ysincex 0
f1 (x)  2 x,x 2
(ii) De când Rf ( , 2 ] ( ,3) Dg , gf există.

3(i) 2 A Bx C


 1 x   1 x 2 1 x1 x 2
2 A(1 x 2)  (Bx C)(1 x)
-1
Comparând coeficienț ii de
x 2:B 1
x 0:C 1
A B 1 ,C 1

(ii) 2
f  x
 1 x  1 x 2  
1 1 x
 2
1 x1 x
 1 x1 x1     1 x 2  1

 1 x  x  x 
2 3
  1 x   1 x 2

1 x x 2 x 3 
1 x x 2 x3
2 2x (Afiș at)
1

[Link]@[Link]
 [Link]

4 n
1 n 1
(i) Să Pnfie afirma ț ia ln 1 ln unde n 2 .
r 2 r2 2n
Când = 2,
1 3
LHS ln1 ln
22 4
2 1 3
RHS ln ln .
2(2) 4
P2 este adevărat.

PresupunePk este adevărat pentru un anumit întreg pozitiv k 2, adică.

k
1 k 1
ln 1 în
r 2 r2 2k
Vrei să dovedeș ti căPk 1 este adevărat bazat pePk este adevărat,

k 1
1 k 2
ln 1
de exemplu ln
r 2 r2 2(k 1)
k 1
1
LHS ln1
r 2 r2
k 1 1
ln  ln1
2k (k 1)2
k 1 1
ln 1
2k (k 1)2
k  1k 2k 12 1
ln
2k (k 1)2
k 1k 2k 2
ln
2k (k 1)2
k 2
ln RHS
2(k 1)
Pk 1 este adevărat.
Aș adar
DeoareceP este
1
adevăratP
k 1
șeste P este adevărat,P este adevărat pentruntoț i2 ,
i adevărat pe baza
k n
prin inducț ie matematică.

[Link]@[Link]
 [Link]

(ii) 2n
1
ln1
r n1 r2
2n n
1 1
ln1  ln1
r 2 r2 r 2 r2
2n 1 n 1
ln  ln
2(2n) 2n
2n 1 2n
ln
4n n 1
2n 1
ln
2(n 1)
2n 1
ln
2n 2

5 Să fie x suma de bani investită în contul de depozit structurat.

suma de bani investită în obligaț iuni.
suma de bani investită în fondul mutual.
x y z 25000
0.06x 0.07y 0.08z 1580
y z 6600

1 11 x 25000
0.06 0,07 0.08y 1580
0 1 1 z 6600

$17,467
6(i) Lety= f(x).
x c este asymptota verticală. Aș adar
c 1
b a
Prin împărț ire lungă,y a
x 1
y a este asimptota orizontală.
Deoarece A' este reflexia lui A despre linia y a Punctul  0, este

punctul mijlociu al A' ș i A.

a
5
2
 1 
2
2x b
y
x 1
Când x 0,y 1 .
b
1
1
b 1

[Link]@[Link]
 [Link]

(ii) Pentru a obț ine g(x) din f(x)

1) Schimbareyîn jos 2 unităț i pe axa y
2) Reflectaț i despre axa x
3) Shift up 2 units along y-axis
2x 5
g(x)  f(x) 2 2 
x 1

Soluț ie alternativă 1:
(ii) 2x 1
y f(x)
x-1
g(x) f(x) 4
2x 5
x 1
Soluț ia alternativă 2:
(ii) Deoarece y=g(x) este o hiperbolă rectangulară,y 2 ș i x 1 sunt asimptotele sale
2x d
Lasăg(x)
x 1
Când 0,y 5
d
5
1
d 5

7(i) ax2 2
y
x 1
dy ax2 2ax 2
dx (x 1)2
ax 2 2ax 2
Deoarece C nu are puncte de staț ionare, nu există rădăcini reale pentru 0
2
(2a)  4a(2) 0
4a(a 2) 0
2 a 0

axa 2 2 2 un
(ii) y ax o
x 1 x 1
Asimptota este y = ax + a.
a= – 1

[Link]@[Link]
 [Link]

(iii)  x 2 2
Schita lui y :
x 1
y=-x-1

2 2
–2

x= 1

8 2k 1 A B
2 2 2 2

k (k 1) k (k 1)
2k 1 A(k 1)2 Bk2
k (k 1)2
2
k2(k 1)2
2k 1 A(k2 2k 1)Bk2
k2(k 1)2 k2(k 1)2
A B 0
2 2A
A 1B , 1
2k 1 1 1
2 2 2 2

k (k 1) k (k 1)

3 5 7 2n 1
 2 2 2  ...
2 2 2
1 (2) 2 (3) 3 (4) n (n 1)2
2

n
12 1
= 
r 1
r (r 1)2
1 1

1 22
1 1
 2 2
23
1 1
 2 2
34
 ...
1 1
 2
 2
n (n 1)
1
=1  (Afiș at)
(n 1)2

[Link]@[Link]
 [Link]

8 Notă: (n 1)(n  1)2 n(n 1)2 2 2 pentru toate numerele întregi pozitive n. Astfel,

3 5 7 2n 1
 2 2 2  ... 
2 2 2
2 (2) 3 (3) 4 (4) (n 1 (n 1)2
2

3 5 7 2n 1
< 2 2 2 2 2 2  ...
1 (2) 2 (3) 3 (4) n (n 1)2
2

3 5 7 2n 1 1
Deoarece  2 2 2  ...  =1  1as
2 2 2
1 (2) 2 (3) 3 (4) n (n 1)2
2
(n 1)2
n .

3 5 7 3 5 7
   ... <  2 2 2  ... 1 ca n .
234
4 4 4 2 2 2
1 (2) 2 (3) 3 (4)

9(a) Să fie costul perlei din mijloc x.

Suma a 16 perle (care diferă cu 100 $) =
16
2
 2x 15100 16x  12000
Suma a 16 perle (care diferă cu 150 $) =
16
2
 2x 15150 16x  18000
Costul colierului =  16x 12000 16x
  18000 x 31x 30000 = 63000
x $3000 .
Rezolvând,

(b) Lasăun 1r , 0 .5
a 2
S .
1 r3
2
Coordonatele poziț iei finale a furnicii = ,0.
3

10 2
u1  3 5;
(i) 3 2
2 2 2 1
u2  3 3 ; u3 3 4
5 2 3 33 5
2
5
(ii) un converge ca n
Se presupune , putem presupune că un un1 .
2
Scrie un 3 .
u n 2
Extinde ș i rezolvă ecuaț ia un2 5un 4 0 .
 un4u 1   0u
n
4 sau ;1 n

Prin G.C. sau observaț ia din partea (i), limita este 4. (respinge)un 1 ).l= 4
(iii) Când un 1  sauun 1  , secvenț a diverge (din G.C.). un va doar
converge la 1 când u0 1 .

[Link]@[Link]
 [Link]

11
(i) Givenu 2 cos isin ș iw 4 cos isin ,
6 6 3 3
|u| 2, argument ș i 4,argw 
6 3
u* | u*| | u| 2 1
33 3 3
.
w | | w| 4 32
z*
arg 3 argz* argw3
w
 argz 3argw

  3
6 3
5
6

(ii) 2
arg(z) 
3 3

argz2 az   2
 a)
argz(z  
2 (-1, 3)
arg(z) arg(z a) 
2
2
arg(z a)  (-a, 0)
2 3
7
arg(z a) 
6
5
arg(z (a))
6
Ecuaț ia acestei linii:
y 0  tan1  x (a) 
6
1
y   x a 
3
Deoarece punctul   13, intersectaț i această linie,
1
3    1 a 
3
 3 1  un
a 2

[Link]@[Link]
 [Link]

Soluț ie alternativă :
z 2 az (1  3i)2 a(1  3i)
(2 a) 3(a 2)i

arg(z2 az) 
2
3(a 2)
bronz1 
(2 a) 2
(2 a) 0
un 2

12 (2x) 2(2x) 4
ln  cos2x  ln 1 
2! 4!
2
ln 1 2 x 2 x 4
3
2
2
 2 x 2 x 4
2 3
2 x 2 x 4
3 2
2
2 x 2 x 4 2x 4
3
Soluț ie alternativă :
Lasăy ln  cos2x 
zi2sin 2x
2 tan2x
dx cos2x
d 2y
4 sec 22x
dx2
d 3y
16sec2xsec2xtan 2x 16sec22xtan 2x
dx3
d 4y
1 6[sec22x(2sec 22x) 4sec 2xsec2xtan 2xtan 2x]
dx 4
32sec42x 64sec22xtan22x
Când 0 0

dy d 2y d 3y d 4y
0 4, 0, 4 3 2
dx dx2 dx3 dx
4 2 3 2 4 4
Extensia seriei este y 0 x x 2 x 2 x 4 . (Afiș at)
2! 4! 3

[Link]@[Link]
 [Link]

8
2 4 8
ln(cos2x)  x 3 x 5
0
3 15 0

0 .043 (Afi ș at)

8
ZonaR= (1  xtan 2x)dx
0
Pe părț i :
dv
u x tan 2x
1 8 18 dx
= x 80  xln(cos2x) ln(cos2x)dx
2 20 tu 1
0
1v  ln(cos2x)
1 2 1 dx 2
 ln  (0.043
8 2 8 2 2
0.439
13  r y x 2 3r2
2

r 2 2ry y 2 x 2 3r2
x 2 2r2 2ry y 2

Zona cadrului, A 2xy

2 2r2 2ry y 2y
2 2r2y 2 2ry3 y 4
dA 1
ny
2
2 2 3 4
4 a n i 2 6ry2 4 y 3 
2 2r y  2ry  y

2 y 2 r 2 3ry 2y 2 
2r2y 2 2ry3 y 4
DA
Când
dy
 2 3ry 2y 2 0 
0, y2r
2r2 3ry 2 y 2 0 ory 0na  
 r 2y2r  y 0 
r 2 y 0 ory 2 r na  
r
y
2
2
r 2 r r
Când y ,x 2r2 2r 
2 2 2
3r2
4
3
x r
2

[Link]@[Link]
 [Link]

 
r r r
2 2 2
dA >0 0 <0
dy
r 3r
Cel mai mareA 2
2 2
3r2
2

14 3
a
(a) 9 (ax)2dx Lasăax 3sin .
0 dx3
cos
d a
32
= 3cos 2 d
a0

2
9 cos 2  1d
=
a 0
2

9 1 2
= sin 2 
2a2 0

9
=
4a
Soa= 2

(b) y 2 2xy 2x 2 1
 y x x 2 1
2

 y x  1 x 2
2

y 1 x 2 x
Respingemy  1 x 2 x sincer 0
y 1 x x 2
Prin urmare .
dy x
 1 < 0 pentru toate valorile pozitive ale x pe curba
dx 1 x 2
1
Când x , 21
y5x ,aș a căx .
5
1 1
2

  
5 5
2 2 1 1 1
V 1 x 2 x x 2dxor  1 x  x dx
2
0.716
0 0
3 5 5
(de GC)

10

[Link]@[Link]
 [Link]

COLEGIUL JUNIOR SFÂNTUL ANDREW

EXAMEN PRELIMINAR

MATEMATICĂ
Mai mare 2 9740/02
Lucrarea 2

Miercuri 12 Sep 2007 3 ore

Materiale suplimentare : Hârtie de răspuns

Listă de formule (MF15)
Foaie de prezentare

CITIȚI ACESTE INSTRUCȚIUNI ÎNTÂI

Scrie-ți numele, grupul de civică și numărul de index pe toate lucrările pe care le predai.
Scrie cu pix negru sau albastru închis pe ambele părți ale foii.
Puteți folosi un creion moale pentru orice diagrame sau grafice.

Răspunde la toate întrebările.

Oferiți răspunsuri numerice neexacte corecte la 3 cifre semnificative sau 1 zecimală în
cazul unghiurilor în grade, cu excepția cazului în care un alt nivel de precizie este specificat în întrebare.
Se așteaptă să folosiți un calculator grafic.
Răspunsurile neacceptate de la un calculator grafic sunt permise, cu excepția cazului în care o întrebare specifică
afirma altfel.
Acolo unde răspunsurile neacceptate de un calculator grafic nu sunt permise într-o întrebare, ești
este necesar să prezentați pașii matematici folosind notații matematice și nu un calculator
comenzi.
Ești reamintit de necesitatea unei prezentări clare în răspunsurile tale.

Numărul de puncte este indicat în paranteze [ ] la sfârșitul fiecărei întrebări sau a fiecărei părți de întrebare.
La sfârșitul examenului, fixează toate lucrările tale împreună, în siguranță.

Acest document constă din 6 pagini tipărite, inclusiv această pagină.

[Continuați]

[Link]@[Link]
 [Link]

2
Secț iunea A (40 de puncte)

1 Găseș te cele trei numere complexe,z0,z1 ,z2 care satisfac ecuaț ia z 34 2 4 2i 0 .

re, unde este θîn termeni de.
Oferiț i-vă răspunsurile sub formă euθ π [4]

Prin urmare, arată că w = z 06 z16 z 26 este un număr imaginar. Găseș te Im(w). [3]

2 Când doamna Wong s-a pensionat în 2006, a pus o sumă de 5000 de dolari într-un fond care are o rată constantă de
o rentă de 5% pe an. Începând cu 2006, ea retrage 400 $ în fiecare an ș i dă banii
nepoatei ei ca un cadou de ziua de naș tere. Indicaț i suma de bani pe care doamna Wong o are în acel moment
ani de $x.
dx
(i) Ecuaț ia diferenț ială care leagă x ș i t este în forma kx c Declaraț i valorile lui k
dt
și . [1]

(ii) Rezolva ț i ecua ț ia diferen ț ială ș i afla ț i suma de bani pe care o are doamna Wong după
15 ani. Oferă răspunsul tău cel mai apropiat de un număr întreg. [4]

În ce an va primi nepoata ei ultimii 400 de dolari? [2]

Comentati daca modelul poate fi considerat un model bun al situatiei in realitate

lume. [1]

3 Ecuaț iile parametrice ale unei curbe sunt date de x a s e c θ, y atanθ unde este un adevărat
constant.

dy
(i) Arată că cosecθ . [2]
dx

(ii) Găsi ț i rata de schimbare a y când

la θx cre ș te cu o rată constantă de
6
2 unităț i pe secundă. [2]

(iii) Găsi ț i ecua ț ia tangentelor la curbă în punctul R  asecα, atan α  ș i arată

că ecuaț ia normală la curbă este y 2atanα xsin α . [2]

(iv) Tangenta ș i norma în R se întâlnesc cu axa x în T ș i N, respectiv.

Prin găsirea coordonatelor x ale lui T ș i N în cea mai simplă formă, arătaț i că ON OT 2a2.
[5]

[Continuaț i]

[Link]@[Link]
 [Link]

3
4 Punctele A, B ș i C au vectori de poziț ie, în raport cu origine, i 2k,3i + j – k ș i
-5j - 7k respectiv.

(i) Găsi ț i, sub forma r . n=p, o ecua ț ie a planului1care conț ine A, B ș i C. [3]

Linia1trece prin punctele A ș i B. Punctul R onl1este a ș a încâtCRis

perpendicular tol1. Linia2trece prin CandRand ș i punctul Q pe l2este astfel încât
3CR 2CQ .

(ii) Găse ș te vectorul de pozi ț ie al lui R. [4]

(iii) Deduce o ecua ț ie, sub forma r . n = p, pentru plan2care conț ine linia2ș i
este perpendicular pe 1. [3]

(iv) Găsi ț i aria triunghiului BCQ, lăsând răspunsul în formă de [4]

surd.

Secț iunea B (60 de puncte)

5 Există 10 membri în comitetul de lucrări ale proiectului care stau în jurul unei mese. Există 1 loc
dedicat doar pentru Preș edinte. Există 4 membri care constituie un Raport Scris
subcomisie. Găsiț i numărul de moduri în care cei 10 membri pot fi aș ezaț i în jurul mesei dacă

(a) membrii subcomitetului pentru Raportul Scris trebuie să stea împreună;

[2]
(b) nici doi membri ai subcomitetului pentru Raportul Scris nu stau unul [3]
lângă celălalt.

6 Înălț imile unei noi specii de floarea-soarelui sunt distribuite normal cu o medie de 180 cm
ș i o variaț ie de 90 cm.

(i) Găse ș te cea mai mică valoare a n astfel încât probabilitatea ca înăl ț imea medie a unui e ș antion aleatoriu
Un procent mai mic de 1% din mostrele de floarea-soarelui depăș eș te 181,5 cm. [3]

(ii) Se ia un e ș antion aleator de 20 de floarea-soarelui ș i se determină înăl ț imea medie. Găsi ț i

probabilitatea ca media eș antionului să fie mai mare de 178 cm. [2]

O sută de astfel de probe, fiecare formată din 20 de flori de soare, sunt prelevate. În câte dintre acestea ar fi
te aș tepț i ca media eș antionului să fie mai mare de 178 cm? [1]

[Continuaț i]

[Link]@[Link]
 [Link]

4
7 Dintre bicicletele parcate în holul unui bloc HDB, 60% aparț in bărbaț ilor ș i restul femeilor.
femei. 90% din bicicletele aparț inând bărbaț ilor sunt biciclete de curse, la fel ca 70% din biciclete
aparț inând femeilor. Generatoarele sunt montate pe 5% din cele non-competitive ș i pe 1% din cele competitive
biciclete, indiferent dacă bicicleta este deț inută de un bărbat sau de o femeie.

Dacă o bicicletă este aleasă la întâmplare, găsiț i probabilitatea ca aceasta să fie

(i) un curse cu un dinamo apar ț inând unui bărbat, [2]

(ii) un cursier fără dinamo [3]

O bicicletă este aleasă aleatoriu. Dacă nu este o bicicletă de curse, găsiț i probabilitatea că aceasta aparț ine unui
femelă. [3]

8 Măsurătorile umidităț ii relative ș i conț inutului de umiditate al probelor unui anumit tip de
materia primă în 10 zile a generat următoarele rezultate :

Relaț ionare
46 53 37 42 34 29 60 44 41 48
Umiditate(x%)
Moisture
12 14 11 13 10 8 17 12 10 15
Conț inut(y%)

(i) Desena ț i un diagramă de dispersie pentru date. Calcula ț i corela ț ia produs-moment.

coeficient. Explică ce dezvăluie despre relaț ia dintre umiditatea relativă
ș i conț inutul de umiditate. [3]

(ii) Se impune estimarea conț inutului de umiditate având în vedere că umiditatea relativă este de 58%.
Găsiț i ecuaț ia unei linii de regresie prin cele mai mici pătrate adecvate. Folosiț i ecuaț ia dvs. pentru a
obț ineț i estimarea necesară. [3]

(iii) Folose ș te ecua ț ia ta din (ii) pentru a estima con ț inutul de umiditate atunci când umiditatea relativă este
10%. Comentaț i asupra fiabilităț ii estimării. 2

s-a descoperit că umiditatea materiei prime a fost măsurată gre ș it

din cauza unei defectiuni în instrumentul de măsură. Conț inutul real de umiditate este cu 10% mai mare
decât valorile măsurate. Va afecta acest lucru coeficientul de corelaț ie moment-product?
Explică-ț i răspunsul. [1]

[Întoarceț i-vă]

[Link]@[Link]
 [Link]

5
9 Apelurile către un serviciu de chat sunt primite la momente aleatorii, cu o rată medie de 9 pe oră.
serviciul este oferit timp de 10 ore într-o zi.

(i) Arăta ț i probabilitatea ca să fie efectuate mai mult de 9 apeluri într-o oră aleasă aleator.
perioada este 0.413. [2]

k perioade de o oră sunt alese la întâmplare, unde k 100 Numărul de apeluri primite
în fiecare perioadă este înregistrat. Având în vedere probabilitatea că se fac mai mult de 9 apeluri în la
cel puț in 20 din perioadele respective depăș esc 0,9, folosiț i o aproximare normală pentru a arăta că
satisface inegalitatea (aproximativă)
k 47.2 1,53k [4]

(ii) Folosind o aproxima ț ie adecvată, găsi ț i ș i probabilitatea ca numărul total de

[3]
apelurile efectuate într-o zi sunt de cel puț in 90, dar mai puț in de 100.

10 Un anumit brand de fursecuri cu unt este ambalat în două dimensiuni: mici ș i mari. Pentru fiecare dimensiune,
masa, în grame, a unui pachet ales aleatoriu este distribuită normal cu medie ș i deviere standard
deviaț ia este următoarea :

Medie Abaterea standard

Pachet mic 720 9
Pachet mare 970 10

(a) Găsiț i probabilitatea ca, din 2 pachete mari alese aleator, unul să conț ină mai mult decât
960 g de biscuiț i ș i unul conț ine mai puț in de 960 g de biscuiț i. []

(b) Biscuiț ii sunt livraț i supermarketurilor în cutii de 20 de pachete de aceeaș i dimensiune.

Găsiț i probabilitatea ca o cutie cu 20 de pachete mici să conț ină mai mult de 4 pachete.
care conț in fiecare mai puț in de 710 g. [3]

(c) Găseș te probabilitatea ca 3 pachete mari alese aleatoriu să conț ină cu cel puț in 10 g mai mult.
decât 4 pachete mici alese aleatoriu. [3]

(d) Eticheta de pe un pachet mic de biscuiț i scrie „Greutate netă: 715 grame”.
ofiterul standard insistă că cel puț in 90% din aceste pachete ar trebui să conț ină biscuiț i cu un
masă de cel puț in 715 g. Presupunând că abaterea standard rămâne neschimbată, găsiț i
valoarea minimă a noului mediu al masei unui pachet mic de fursecuri care este consistent
cu această cerinț ă. [3]

[Viraț i]

[Link]@[Link]
 [Link]

6
11(a) Un magazin de tip departamental a raportat că, în ultimele ș ase luni, suma medie cheltuită pe
clientul a fost de 215 dolari cu o devia ț ie standard de 100 dolari. Magazinul a efectuat o vânzare
promotie pentru o saptamana pe o gama de produse. Pentru a testa, la un nivel de semnificatie de 5%
indiferent dacă promoț ia de vânzări a crescut sau nu suma medie cheltuită per client, a
un eș antion aleator de 100 de clienț i care au vizitat magazinul în timpul săptămânii de promoț ie de vânzări a fost
suma cheltuită pe fiecare client a fost înregistrată.

Stabiliț i, cu un motiv, dacă, în efectuarea testului de mai sus, este necesar să se presupună că
suma cheltuită pe client urmează o distribuț ie normală. [1]

Scrieț i ipotezele nule ș i alternative sub test. Arătaț i că ipoteza nulă este
respins dacă media eș antionului este mai mare de 231,45 $. [3]

(b) Pe baza rezultatelor anterioare, scorul mediu într-o rundă obț inut de un jucător de golf a fost de 88 de puncte.
pentru a-ș i îmbunătăț i abilităț ile în golf (adică, pentru a-ș i micș ora scorul), a participat la o serie de lecț ii de golf
lecț ii. Pentru fiecare dintre cele 8 runde după lecț ii, el ș i-a calculat scorul, x. Rezultatele sunt
rezumat de:
(x 10) 615 (x 10)2 47343

(i) Calculează estimări nepartizane ale mediei ș i varianț ei populaț iei.

Efectuaț i un test corespunzător pentru a stabili dacă lecț iile au avut sau nu un impact semnificativ.
a produs, la nivelul de 10%, o îmbunătăț ire semnificativă a abilităț ilor sale în golf (de exemplu, a avut
a făcut ca scorurile lui să fie mai mici).
Declaraț i o presupunere făcută în utilizarea testului pe care l-aț i ales. [6]

(ii) Presupune ț i că datele din cele 8 runde ar fi fost astfel încât estimarea neîntârziată a
varianț a populaț iei aș a cum a fost găsită în (i) a fost mai mare, dar fără a schimba media eș antionului.
Indicaț i, cu un motiv, dacă aceasta ar avea un efect asupra concluziei testului.
[2]

Sfârș itul lucrării 2

[Treceț i la pagina următoare]

[Link]@[Link]
[Link]

[Continuaț i]

[Link]@[Link]
 [Link]

Soluț ii Examen Preliminar H2 Matematică 2007 (Papier 2)

Secț iunea A
1 eu
4 2 i4 2 8e 4

z 3 4 2 i4 2
i2k 
4
z 3 8e ,k= 0, 1, 2(sau -1).

eu
2k 
4
z 2e 3

(8k1)
eu
12
z 2e ,k= 0, 1, 2(sau -1)
7 5 3
eu eu i eu
z 2e 12 , 2e 12
ș i 2e 4 (sau2e 4 )

w z06 z16 z26

7 5
eu eu i
6 6 6
= (2e) 12
(2e) (2e) 12 4

7 15
eu eu eu
= 2 6e e e2 2 2

6 eu eu eu
= 2e e e 2 2 2

= 2 6 (i ) (i ) (i )

=  192i (Afiș at)

Prin urmare Im(w) = -192

2(i) dx
0.05x 400,k= 0.05,c= - 400
dt
1
(ii) dx dt
0.05x 400
1
ln 0.05x 400 t  C
0.05
ln 0.05x 400 = 0.05t + C1
0,05x 400 Ae0.05t
0.05x A e0.05t 400
x B e0.05t 8000
Whent= 0 ,x= 5000 5000 =B+ 8000
-3000
0.05t
x  3000e  8000
Prin urmare
Whent= 15,
x  3000e0.75 8000 6351.0 8000
1649

[Link]@[Link]
 [Link]

(iii) 8
Când x = 0, e0.05t= 0.05t 0.9808
3
t= 19.62
th
Pe 19 anul, nepoata va primi ultimii săi 400 de dolari.
Va fi în anul (2006+19-1) = 2024

Răspunsuri posibile pentru partea finală:

Cele mai multe rate de returnare ale fondului fluctuează de la an la an, deci probabil nu este un model bun.
Randamentele sunt de obicei compuse pe intervale de timp discrete (de obicei ani) mai degrabă
decât continuu. Aș adar, probabil nu este un model bun.
Când x = 0, modelul nu va mai fi valid. Aș a că poate să nu fie un model bun.

3(i) x asec y atan

dx dy
asec cafea asec2
d d
dy dy d
dx d dx
asec2
asec bronzat
cosec
dy dy dx
(ii)
dt dx dt
(cosec ) (2)
dy
La , 2cosec 4
6dt 6

(iii) Ecua ț ia tangentului în punctul R :

y atan cosec x  asec 
y a(tan  cosec sec )  xcosec
Ecuaț ia normalei în punctul R :
1
y atan   x asec 
cosec
a
y atan  (sin )x
cos
y 2atan  xsin

(iv) La punctul T,y 0

0 a(tan  cosec sec )  xcosec
a(tan  cosec sec )
x
 cosec
asec (1 păcat2 )
acos
La punctul N,y 0
2

[Link]@[Link]
 [Link]

0 2atan  xsin
2atan
x
păcat
2asec

PE OT acos 2asec
2a2

4(i) 1 3 0
OA
Având în 0, OB 1,OC
vedere 5 ,
2 1 7
2 1
a ș aAB 1, AC 5
1 5
2 1 0 0
O normală la 1 nu este1= 1 5 9 9 1
1 59 1
0 1 0
Ecuaț ia vectorială a 1isr1 0 1
121
0
r1 2
1

1 2
(ii) O ecuaț ie de linie1este r 0 1
2 1
1 2 1 2
aș aSAU ,siCR 5
2  5
1 2 2
CR AB 5 1 0
5 1
6  12 0 2
3
DeciOR 2
4

[Link]@[Link]
 [Link]

(iii) 2
Mtd alternativ: O perpendiculară la
O normală la 2 nu este2 = AB 1 2
  
1 = n1 QRorQCorRC
~
2 0 2
Ecuaț ia vectorială a 2 isr1 5 1
1 7 1
2
r1 1 2
1

3
(iv) 3CR 2CQ CQ CR
2
3 0 1
3 9
CQ 2  5 1
2 2
4 7 1
3 3 6 2
BR 2 1 3  3 1
4 1 3 1
9
CQ 3,BR 3 6
2
1 1 9 81
Suprafaț a de BCQ CQ BR ( 3)(3 6) 2
2 2 2 4
Metoda alternativă :
1
____
CB 3 2
2
1 ____ ____
Zona CB CQ
2
1 1 0
1 9 1 27 27 81
3 2 1 3 18 2(răsp. în formă de surd)
2 2 2 2 4 4
2 1 3

[Link]@[Link]
 [Link]

Secț iunea B
5(a) Numărul de moduri în care pre ș edintele (numai 1 mod), blocul celor 4 membri ai subcomitetului ș i 5 al ț i
se poate aș eza = 6!
Numărul de moduri în care cei 4 membri ai subcomitetului pot fi aș ezaț i în interiorul blocului = 4!
Prin principiul multiplicării, numărul total de moduri = 6!4! = 17280

5(b) Numărul de moduri în care membrii (excluzând subcomitetul) pot fi a ș ezaț i = 5!

Numărul de moduri în care cei 4 membri ai subcomitetului pot fi aș ezaț i între cei 6 membri este = 6
P4
Prin Principiul Înmulț irii, numărul total de modalităț i = 5!6 P 4 = 43200

6(i) LeteXeste r.v. „înălț imea florii-soarelui în cm“.

90
X~N(180, )
n
P(Xn 181.5 0.01 1 P(Xn 181,5) 0,01 P(Xn 181.5) 0,99

181.5 180
P Z 0.99
90
n
181.5 180
2.326
90
n
n 216.4
Cea mai mică n = 217

(ii) 90
X20~N(180, )
20
P(X20 178) 0.8271
LetY să fie „numărul de eș antioane cu media > 178 din 100 de eș antioane”
Y~ B(100, 0.8271)
E(Y) = 100 0.8271 83

7 Curier
0.9
0.6 Bărbat Non Racer

0.1
0.7 Curier
0.4
Feminine

0.3 Non Racer

(i) P(un curse cu un dinam aparț inând unui bărbat) 0.9 0.6 0.01
0.0054
(ii)
P(un cursier fără un dinam)  0.9 0.6 0.7 0,4 
0.8118

[Link]@[Link]
 [Link]

(iii) P(apartine unei fete dacă nu este un curse)

P  apar ț ine unei femei u este o cursieră

aparț ine unei femei ș i nu este un pilot
P
nu este un alergător

0,3 0.4
0.1 0.6 0.3 0.4
0.667

8 y
(i)

x
r= 0,932
Diagrama de dispersie ș i valoarea rs sugerează o corelaț ie liniară pozitivă puternică între x
andy.

(ii) Linia de regresie a lui yonx:y = 0.348 + 0.273x

Când x = 58, y = 0.348 + 0.273(58) = 16.2

Deci, conț inutul de umiditate este de 16,2%.

(iii) Când x = 10, y = 0.348 + 0.273(10) = 3.08. Deci, conț inutul de umiditate este de 3.08%.

Estimarea poate fi nesigură, deoarece x = 10 este în afara intervalului datelor furnizate.

(iv) Nu. r va fi acelaș i deoarece valoarea lui r nu este afectată de o transformare liniară.

9 Fie X numărul de apeluri efectuate într-o perioadă de o oră.

(i) X~Po(9)
P(X 9) 1 P(X 9) 0.413 (cu 3 cifre semnificative) (Afiș at)

Să Yfie numărul perioadelor în care sunt efectuate mai mult de 9 apeluri din k perioade.
Y~B(k, 0.413)
Y~N(0.413k, 0.2424k) aproximativ
Având în vedere P(Y
că 0.9 20)
P(Y 19.5) 0.9
P(Y 19.5) 0.1

[Link]@[Link]
 [Link]

19.5 0.413k
P Z 0.1
0.2424k
19.5 0.413k
1.282
0.2424k
19.5 0.413k 1 .282 0.2424k
k 47.2 1.53k

(ii) Să fie T numărul total de apeluri efectuate într-o zi.

T~Po(90)
De când 10,T~N(90,90)aproximativ.
P(90 T 100) P(89.5 T 99,5) după corectarea continuităț ii.
Probabilitatea necesară = normalcdf((89.5,99.5,90, 90)
= 0.363 (la 3 cifra semnificative)

10(a) S să fie v.r. "masa unui pachet mic în grame" ș i L să fie "masa unui pachet mare în grame".
S ~ N(720, 92) ; L ~ N(970, 102)
(a) Probabilitatea solicitată = 2P(L>960)P(L<960)
=2(0.8413)(1 – 0.8413)
=0.267

(b) Fie X o variabilă aleatoare "numărul de pachete mici cu o masă mai mică de 710 g într-o cutie de 20".
P(S < 710) = 0.1333
X ~ B(20, 0.1333)
P(X≥5) = 1– P(X≤4) = 0.117

(c) (L1 L2 L3)  (S 1 S 2 S3 S 4) ~N(30,624)

P(L1 L2 L3 (S 1 S 2 S3 S 4) 10) = 0.788

(d)
P(S≥715) ≥ 0.9
715 µ
P Z 0.1
9
715 µ
1.282
9
µ 726.5
Valoarea minimă a masei medii a unui pachet mic = 727 g

[Link]@[Link]
 [Link]

11(a) Nu este necesar să presupunem că suma cheltuită pe client urmează o distribu ț ie normală
deoarece distribuț ia de eș antionare a mediilor este aproximativ normală conform Teoremei Centrale
Teoremă (deoarece dimensiunea eș antionului este mare).

Lăsaț i X să fie suma cheltuită per client.

TestH0: 215 vs H1: 215
2
100
SubH0,X~N(215, ) N(215,100)
100
La nivelul de 5%, valoareax critică este invNorm(0.95, 215, 10) = 231.45
SoH0este respins când x 231.45 .

Metodă alternativă :
La nivelul de 5%, valoarea critică z este invNormal(0.95) = 1.645.
x 231.45 ,
Dacă
X 215 231,45 215
10 10
z 1.645
Aș aHcă
0
este respins la nivelul de 5%.

11(b) 615
Estimarea nepartinitoare a mediei popula ț iei = x  10 86.875 86.9
8
Estimare neafectată a varianț ei populaț iei
1 6152
= 47343
7 8
9.268
9.27
Test H 0: 88 vs H 1: 88
Test T, Statistici 0 88,x 86,875,sx 9.268 3.044
n = 8, 0 .Calculează.
Deoarece p = 0.165 > 0.1 (sau t = -1.045 > invT(0.1,7) = -1.41)
Nu respinge Nu H există
0 suficiente dovezi la un nivel de semnificaț ie de 10% că
lecț iile au adus o îmbunătăț ire în golf.

Presupunere: Punctajul într-o rundă urmează o distribuț ie normală.

(ii) Concluzia ar fi aceea ș i (adică H 0 nu va fi respinsă).

Acest lucru se datorează valorii noi a statisticii de test, t'
86.875 881.125
valoare critică(sau
s s
8 8
2
t’ este mai mare decât (valoarea statisticii testului găsită în parteasi) atunci când >9.27, prin urmare va
încă nu se află în regiunea critică.
OR(comparând valorile p): P(T t') P(T t) 0.165 0.1

[Link]@[Link]