STUDII PRIVIND POLISTIRENELE EXPANDATE

BETON
Un raport prezentat
în îndeplinirea parț ială a cerinț elor pentru obț inerea gradului de

[Link]

în
Inginerie Civilă
de
SHRUTI N.C (11241A0154)
MAHAKALA JAGRUTHI REDDY (11241A0137)
ANNADI YASHASREE (11241A0164)
ILLURI DIVYA(11241A0124)
MITTAPALLYRAMYA(11241A0142)
CH. MOUNIKA (11241A0111)

Sub îndrumarea
Dl. V. SRINIVASA REDDY
(Profesor asociat)
Departamentul de Inginerie Civilă

INSTITUTUL DE ÎNDRUMARE A INGINERIEI GOKARAJU RANGARAJU

TEHNOLOGIE
HYDERABAD
(Afiliat la Universitatea Tehnologică Jawaharlal Nehru)
APRILIE, 2014-15
 CERTIFICAT

Aceasta este pentru a certifica că raportul de proiect intitulat "STUDII PRIVIND

BETON DIN POLISTIREN EXPANSDAT" trimis de Shruti N.C,

Mahakala Jagruthi Reddy, Annadi Yashasri, Illuri Divya, Mittapally
Ramya ș i Ch. Mounika la Institutul Gokaraju Rangaraju
Inginerie ș i Tehnologie, Hyderabad, în îndeplinirea parț ială pentru
acordarea diplomei de B. Tech în inginerie civilă este un record abona fide
al lucrării de proiect realizată de ei sub supravegherea mea. Conț inutul
acest raport, în întregime sau par ț ial, nu a fost trimis la niciun alt
Instituț ie sau Universitate pentru acordarea oricărui grad sau diplomă.

Dl. V. Srinivasa Reddy Prof Dr. Mohammed Hussain

Profesor asociat Ș eful Departamentului
Departamentul de Inginerie Civilă Departamentul de Inginerie Civilă
Institutul Gokaraju Rangaraju de Institutul Gokaraju Rangaraju de
Inginerie ș i Tehnologie Inginerie ș i Tehnologie

Examinator extern
 DECLARAȚIE

Declarăm că acest raport de proiect intitulat „STUDII PRIVIND EXTINDEREA

BETON DIN POLISTIREN" prezentat în îndeplinirea par ț ială a

diploma de B. Tech în Inginerie Civilă este un registru al lucrării originale realizate

în afară de noi sub supravegherea domnului V. Srinivasa Reddy ș i nu a

a constituit baza pentru acordarea oricărui alt grad sau diplomă, în acest sau
orice altă instituț ie sau universitate. În conformitate cu practica etică în
raportând informaț ii ș tiinț ifice, au fost aduse recunoaș teri corespunzătoare
oriunde au fost citate concluziile altora.

Lotul-G2
Shruti NC (11241A0154)
Mahakala Jagruthi Reddy (11241A0137)
Annadi Yashasri (11241A0164)
Illuri Divya (11241A0124)
Mittapally Ramya (11241A0142)
Ch. Mounika (11241A0111)
 RECOGNOSCUȚE

Avem un imens placere să ne exprimăm mulț umirile ș i profonda noastră recunoș tinț ă
de recuno ș tinț ă fa ț ă de ghidul nostru, Dl. V. Srinivasa Reddy, Profesor Asociat,
Departamentul de Inginerie Civilă, G.R.I.E.T pentru îndrumarea sa continuă
acest proiect.
De asemenea, ne exprimăm sincerele mulț umiri Prof. Dr. Mohammed Hussain, Ș ef
al Departamentului, G.R.I.E.T pentru extinderea ajutorului său.

În cele din urmă, ne exprimăm recuno ș tinț a sinceră tuturor membrilor de

facultatea care a contribuit cu sfaturile lor valoroase ș i ne-a ajutat să finalizăm
raportul de proiect cu succes.

Shruti NC (11241A0154)
Mahakala Jagruthi Reddy (11241A0137)
Annadi Yashasri (11241A0164)
Illuri Divya (11241A0124)
Mittapally Ramya (11241A0142)
Ch. Mounika (11241A0111)
 STUDII PRIVIND POLISTIRENUL EXPANSAT
BETON
REZUMAT
Polistirenul a fost folosit pe scară largă în produc ț ia de alimente ș i industrială deoarece

unelte de ambalare pentru a absorbi vibraț iile în timpul procesului de manipulare ș i transport. Milion

o tonă de deș euri de polistiren este produsă în lume. Acest lucru va cauza în cele din urmă
poluarea ș i este dăunătoare ecosistemului. Betonul din agregate de polistiren este unul dintre multe

material uș or utilizat pe scară largă în construirea de case ecologice. Din cauza

caracteristici uș oare, are potenț ialul de a servi ca înlocuitor de agregate coarse
agregate. Acest proiect raportează rezultatele unei investigaț ii experimentale în ceea ce priveș te
proprietă ț ile cărămizilor din beton întărit care con ț in bile de polistiren expandat prin
studiind rezistenț a caracteristică a betonului. Perlele sunt folosite ca parte a agregatului
înlocuirea în amestecuri.

Utilizarea polistirenului rezidual în producț ia de beton nu doar rezolvă problema

de eliminare, dar ajută la conservarea resurselor naturale. Polistirenul are proprietatea
de o compresibilitate mare ș i se poate aș tepta să ofere foarte puț in obstacol la volum
schimbări ale pastei de ciment care reduc fro din cauza sarcinilor aplicate, precum ș i schimbarea umidităț ii

conț inut.

Datorită proprietăț ilor sale tehnice, cum ar fi greutatea mică, rigiditatea ș i formabilitatea,

EPS poate fi folosit într-o gamă largă de aplicaț ii. Studiile arată că există un efect de
dimensiunea particulelor de bile de polistiren asupra rezistenț ei la compresiune a betonului. A fost
s-a observat că cu cât dimensiunea sferelor EPS este mai mică, cu atât mai mare este rezistenț a la compresiune a betonului.

Proiectul include studiul proprietă ț ilor caracteristice ale betonului EPS cu par ț ial
înlocuirea agregatelor grosiere cu un volum egal de material expandat tratat chimic
polistiren la niveluri de 10, 30 ș i 50%. Proprietă ț ile cărămizilor sunt în principal
influenț at de conț inutul de bile de polistiren în amestec. Rezultatele indică că
amestec de beton din polistiren cu o anumită porț iune de bile poate oferi ca un adecvat
material alternativ în industria construcț iilor.

Spumă de polistiren, Polistiren expandat, Beton uș or, compresiv

forț ă.
 CUPRINS

DESCRIERE NUMĂR DE PAGINĂ

CERTIFICAT
DECLARAȚ IE
RECONOAȘ TERI
REZUMAT
LISTA FIGURILOR
LISTA TABELOR
ABREVIERI/NOTAȚ II/NOMENCLATURĂ
1. INTRODUCERE

1.1 GENERAL
1.2 CONTEXT
1.3 OBIECTIV
1.4 BETON SPUMOS
1.4.1 Spumă de polistiren expandat
1.4.2 Spumă din polistiren extrudat
1.5 MATERIALE UTILIZATE
1.5.1 Bile de Polistiren Expandat
[Link] Proprietăț i fizice
[Link] Mechanical Properties
1.5.2 Cement Portland Obişnuit
[Link] Aplicaț ii
[Link] Proprietăț i fizice
1.5.3 Agregate Mici
[Link] Proprietăț ile nisipului
1.5.4 Agregate grosiere
Proprietăț i
1.5.5 Apă
1.6 BETON DIN POLISTIREN EXPANSAT
1.6.1 Caracteristicile EPSC
1.6.2 Aplica ț ii ale betonului EPS
1.6.3 Avantaje ș i Dezavantaje ale EPSC

2. STUDIU DE LITERATURĂ

3. INVESTIGA Ț IE EXPERIMENTALĂ
 3.1 TEST DE COMPRESIE
3.1.1 Pregătirea specimenului
3.1.2 Procedura de testare
3.2 TESTE NDT
3.2.1 Testul cu ciocanul de rebond
[Link] Pregătirea probelor
[Link] Testarea probelor
3.2.2 Testul vitezei impulsului ultrasonic
[Link] Pregătirea Specimenului
[Link] Testarea probelor
3.3 TESTUL DE ABSORȚIE A APĂRII Ș I POROZITĂȚII
3.3.1 Porozitate prin metoda gravita ț iei
3.3.2 Densitate, Absorb ț ie ș i Goluri În
Beton întărit (ASTM C642)
3.3.3 Testul de adsorb ț ie ASTM C1585

4. REZULTATELE TESTELOR

5. DISCUTAREA REZULTATELOR TESTELOR

6. CONCLUZII

7. DOMENIU PENTRU LUCRĂRI ULTERIOARE

7.1 Probleme întâmpinate în timpul turnării
7.2 ÎNGRIJIRE Ș I SFATURI ÎN TIMPUL MIXĂRII
7.3 OPORTUNITĂȚ I DE ÎMBUNĂTĂȚ IRE

8. REFERIN Ț E
 LISTA FIGURILOR
FIGURĂ TITLU NUMĂR PAGINĂ
 LISTA TABELOR
TABEL TITLU NUMĂR PAGINĂ
 ABREVIERI / NOTAȚII / NOMENCLATURĂ

C – Conț inuturi de ciment ( Kg/m3)

P/S - Raport polistiren / nisip

W/C – Raport apă/ciment

EPS - poli(stiren) expandat

 CAPITOLUL 1
INTRODUCERE

1.1 GENERAL
Tehnologia betonului este în creș tere ș i au avut loc multe progrese ș i inovaț ii.
făcut pentru a face fa ț ă provocărilor din multe aspecte de construc ț ie. Multe produc ț ii de

betonul uș or a fost proiectat ș i printre ele se numără utilizarea betonului uș or

agregate ș i agregate artificiale, cum ar fi zgura ș i cenuș a de fumul. Polistirenul este ales datorită
datorită proprietă ț ilor sale u ș oare, cu bune caracteristici de absorb ț ie a energiei ș i bune
izolator termic care duce în principal la aplicaț ii non-structurale.
Betonul uș or a fost ales de mulț i designeri ș i antreprenori
a costa favorurile, în special în clădirile înalte ș i podurile cu deschidere lungă. Practic,
betonul uș or este produs prin introducerea aerului în interiorul betonului; fie prin utilizarea
agent de spumare ș i gazare sau utilizarea agregatului uș or, cum ar fi agregatul natural
(pumice, ș ist, ardezie) sau produs secundar industrial (cenuș ă de ulei de palmier, cenuș ă sinterizată)

granule din plastic (polistiren sau materiale polimerice). Aggregate u ș oare (clinkeri,
pumice, ș ist, ardezie etc.) ș i substanț e chimice au fost folosite de mulț i cercetători pentru
dezvoltarea betonului uș or.
Betonul uș or a rămas o alegere pentru designeri datorită economiei
realizat în construcț ii, în special în construcț ia clădirilor înalte.
Betonul uș or este pregătit prin injectarea unei surse de aer în cadrul
matrix de beton sub formă de agent de spumare, sau prin utilizarea unui material u ș or

agregate.
Utilizarea betonului uș or creș te rezistenț a structurilor din beton la
mai multe sarcini moarte la o greutate redusă a întregii structuri, astfel îmbunătăț ind
funcț ionalitate, aspect arhitectural ș i construcț ie.
În mod similar, elemente de beton prefabricat mai mari sau mai lungi pot fi pregătite fără

adăugând la greutatea totală a membrului din beton.

Aceasta duce la un număr mai mic de coloane ș i elemente de suport într-o construcț ie
sistem care este mai uș or de plasat în locaț ia dorită cu mai puț ine articulaț ii.
În pun ț i, acest lucru poate permite utilizarea unei платформи de pod extinse care poate

oferiț i benzi suplimentare.

1.2 CONTEXT
Polistirenul este un material prevalente utilizat în izolarea termică a clădirilor
în timpul construcț iei. Pe lângă izolaț ie, polistirenul este utilizat pe larg ca ambalaj pentru alimente.

materiale pentru stocarea ș i protejarea bunurilor împotriva for ț elor de vibra ț ie în timpul

faza de transport.
Este tratat ca un produs de deș eu. Structura celulară a polistirenului expandat constă în aer.
până la 98%.

Acest studiu de cercetare se concentrează pe performanț a polistirenului expandat (material de ambalare)

ca agregat uș or ș i capacitatea sa de a reduce sarcina moartă fără a sacrifica

forț a. Particulele de polistiren au fost folosite pentru a înlocui parț ial agregatul gros.
Rezistenț a la compresiune ș i greutatea unitară a betonului de densitate normală (1:2:4) au fost

folosit ca referin ț ă pentru compara ț ie cu betonul u ș or din polistiren expandat.

bilele de polistiren sunt adesea folosite ca bază pentru materialele de ambalare. Acest lucru duce la o

o cantitate mare de de ș euri care nu este biodegradabil. Acest material ar putea fi

granulat ș i folosit ca agregat uș or pentru beton.

1.3 OBIECTIV
Obiectivul acestei lucrări este de a dovedi adecvarea polistirenului expandat.
înglobat în beton armat pe baza reducerii costurilor, emisia de CFC, mai mult
confort interior
izola ț ie fonică ș i rezisten ț ă la cutremure ș i pentru a oferi un design prospectiv
metodologia cea mai potrivită conform mediului indian.

1.4 BETON SPUMOS

Spumele de polistiren sunt buni izolatori termici ș i, prin urmare, sunt adesea folosite ca

materiale de izola ț ie pentru clădiri, cum ar fi în formele de beton izolant ș i structurale

sisteme de construc ț ie din panouri izolante. Spumă de polistiren gri, care incorporează grafit, are
proprietăț i superioare de izolaț ie. De asemenea, sunt folosite pentru arhitectură care nu suportă greutate

structuri (cum ar fi coloane ornamentale). Spumele PS prezintă, de asemenea, proprietăț i de amortizare bune;

prin urmare, este folosit pe scară largă în ambalaje. Marca înregistrată Styrofoam de către Dow Chemical

Compania este folosită neoficial pentru toate produsele din polistiren expandat, deș i strict...
ar trebui folosit doar pentru spumele de polistiren 'extrudate cu celule închise' fabricate de Dow

Chimicale.

FIG-1 TIPURI DE SPUME

1.4.1 Spumă de polistiren expandat:

Polistirenul expandat (EPS) este o spumă rigidă ș i rezistentă, cu celule închise. De obicei este

alb ș i făcut din bile de polistiren expandat preliminar. EPS este folosit pentru multe aplicaț ii
de exemplu, tăvi, farfurii, boluri ș i cutii pentru peș te. Alte utilizări includ foi turnate pentru construcț ii

izolaț ie ș i material de ambalare („bilute”) pentru amortizarea articolelor fragile în interiorul cutiilor.

Plăcile sunt de obicei ambalate ca panouri rigide (dimensiune 4 pe 8 sau 2 pe 8 picioare în Statele Unite)
Statele), care sunt cunoscute ș i sub denumirea de "panou cu mărgele".

Datorită proprietăț ilor sale tehnice, cum ar fi greutatea redusă, rigiditatea ș i formabilitatea,

EPS poate fi utilizat într-o gamă largă de aplicaț ii diferite. Valoarea sa de piaț ă este probabil să
creș te la peste 15 miliarde de dolari americani până în 2020.

Valorile tipice ale conductivităț ii termice variază de la 0,032 la 0,038 W/(m·K)

în funcț ie de densitatea plăcii EPS. Valoarea de 0,038 W/(m·K) a fost obț inută
la 15 kg/m3în timp ce valoarea de 0,032 W/(m·K) a fost obț inută la 40 kg/m3conform cu
fiș a tehnică a K-710 de la StyroChem Finland. Adăugarea de umpluturi (grafite, aluminiu sau
carbonii) a permis recent conductivitatea termică a EPS să ajungă în jur de 0.030–
0.034 (atât de mic precum 0.029) ș i astfel are o culoare gri/neagră care o distinge de
EPS standard. Mai mul ț i producători de EPS au produs o varietate din aceste produse crescute.
rezistenț a termică utilizării EPS pentru acest produs în Marea Britanie ș i UE.
1.4.2 Spumă de polistiren extrudat:

Spuma de polistiren extrudat (XPS) constă din celule închise, oferind îmbunătă ț iri
rugozitatea suprafeț ei ș i rigiditate mai mare ș i conductivitate termică redusă. Densitatea
intervalul este de aproximativ 28–45 kg/m3.

Materialul din polistiren extrudat este folosit ș i în me ș teș uguri ș i construc ț ii de modele, în

modele arhitecturale particulare. Datorită procesului de fabricaț ie prin extrudare, XPS

nu necesită faț ete pentru a menț ine performanț a proprietăț ilor termice sau fizice. Astfel,
el face a mai mult uniformă substituent pentru ondulat carton
Conductivitatea termică variază între 0,029 ș i 0,039 W/(m·K) în funcț ie de rulment
rezisten ț ă/densitate ș i valoarea medie este de ~0,035 W/(m·K). Difuzia vaporilor de apă
rezisten ț a (μ) a XPS este de aproximativ 80–250 ș i îl face mai potrivit pentru umiditate
medii decât EPS.

1.5MATERIALE UTILIZATE:

Cimentul Portland standard a fost utilizat în toate amestecurile pentru acest studiu, care a îndeplinit

cerinț a de agregate fine ș i brute care au fost analizate cu sita

analiza. Aggregatul grosier cu dimensiunea mai mică de 20 mm este folosit. Polistirenul utilizat pentru

studiul (Figura 1) era în formă granulară, de culoare albă, cu o suprafaț ă solidă ș i diametru
interval între 2-2,5 mm, foarte uș or ca greutate cu densităț i între 15 kg/m3-20
kg/m3. Amestecarea s-a făcut folosind apă de la robinet.
 BILE DE POLISTIREN FIG-2
1.5.1 Perle de Polistiren Expandat:

Polistirenul este un polimer vinilic. Structural, este un lanț lung de hidrocarburi.

cu un grup fenil ataș at la fiecare al doilea atom de carbon. Polistirenul este produs prin
polimerizarea vinilică radical liber, din monomerul stiren. polistiren expandabil
(EPS) este polistiren sub formă de bile brute care sunt încălzite cu abur, cauzându-le să se extindă.

Polistirenul a fost folosit în principal în ț ările reci pentru a face blocuri de beton pentru

scopuri reziden ț iale. Polistirenul este utilizat frecventturnat prin injec ț ie, format vid, sau
extrudat, în timp ce polistirenul expandat este fie extrudat, fie turnat într-un proces special.
Polistirencopolimerisunt de asemenea produse; acestea conț in unul sau mai mulț i alț i monomeri
în plus fa ț ă de stiren. În ultimii ani, compozitele de polistiren expandat cu
celuloza ș i amidonul au fost de asemenea produse. Polistirenul este utilizat în unelepolimer
explozibili legaț i(PBX).
 FIG-3 FABRICAREA POLISTIRENULUI EXPANDAT

Proprietăț i Fizice

EPS a fost un material ales de mai bine de jumătate de secol datorită capacităț ii sale de...

versatilitate tehnică, performan ț ă ș i eficien ț ă a costurilor. Este folosit pe scară largă în multe

aplicaț ii zilnice unde greutatea redusă, tăria, durabilitatea, izolaț ia termică ș i

caracteristicile de absorbț ie a ș ocurilor oferă produse economice ș i de înaltă performanț ă.

Uș or

EPS este un material extrem de uș or, ceea ce nu este surprinzător având în vedere că este
format din ~98% aer. Această caracteristică îl face ideal pentru utilizare în ambalare, deoarece este

nu adaugă semnificativ la greutatea totală a produsului, reducând astfel

costurile de transport. Consumul de energie pentru combustibilul de transport este de asemenea redus ș i

emisiile vehiculului minimizează - toate contribuind la o încălzire globală mai scăzută.

Durabilitate

Durabilitatea excep ț ională a EPS-ului îl face un protector eficient ș i de încredere.

ambalare pentru o gamă largă de bunuri. Structura celulară a EPS o face
stabil din punct de vedere dimensional ș i, prin urmare, nu se deteriorează odată cu vârsta. EPS este, de asemenea,

fără miros ș i netoxice.

Rezistenț ă la umiditate

EPS este un material cu celule închise ș i nu absoarbe uș or apă. Nu există pierdere de

rezistenț ă în condiț ii umede, făcând ca EPS să fie ideal pentru produsele din lanț ul frigorific. Materialul

este rezistent la umiditate, astfel încât cele mai înalte cerin ț e de igienă sunt îndeplinite. Capacitatea

de EPS pentru a rezista la umiditate se pretează de asemenea pentru utilizarea în plute de pescuit ș i boye de marină.

Chiar ș i atunci când este supus unei saturări prelungite în apă, EPS va men ț ine în continuare.

formă, dimensiune, structură ș i aspect fizic cu doar o mică reducere la

performanț a termică.

Eficienț ă termică

Eficienț a termică superioară a EPS îl face ideal pentru ambalarea oricărui produs care
este sensibil la schimbarea temperaturii. Produsele închise în recipiente EPS pot fi
menț inut pentru perioade lungi la temperaturi deasupra sau sub condiț iile ambientale ș i
poate fi protejat de schimbările bruș te de temperatură care pot apărea în transport
prin diferite zone climatice. Exemplele includ produse proaspete ș i fructe de mare precum ș i
ca produse farmaceutice ș i medicale.

Absorbț ie a ș ocurilor:

EPS prezintă caracteristici excelente de absorbț ie a ș ocurilor, făcându-l prima alegere pentru
ambalarea unei game largi de produse, inclusiv aparate, produse electronice,
calculatoare ș i substanț e chimice.

Versatilitate:

EPS poate fi fabricat într-o formă sau dimensiune aproape oricare, sau poate fi tăiat cu uș urinț ă ș i
modelat atunci când este necesar pentru a se potrivi oricărei aplicaț ii. EPS este de asemenea produs într-o gamă largă de

densităț i care oferă o gamă variată de proprietăț i fizice. Acestea sunt corelate cu
diverse aplica ț ii unde materialul este utilizat pentru a optimiza performan ț a sa. În
în plus, EPS este, de asemenea, compatibil cu o varietate largă de materiale.
Uș urinț a în utilizare

Pentru aplicaț ii de construcț ie, EPS este considerat a fi unul dintre cele mai uș or.
materiale de instalat la faț a locului. De obicei, este furnizat sub formă de foi, însă poate fi de asemenea

moldat în forme sau în blocuri mari.

[Link] Proprietăț i mecanice:

Proprietă ț ile mecanice ale spumei EPS depind în principal de densitate.

În general, caracteristicile de rezisten ț ă cresc odată cu densitatea; cu toate acestea, amortizarea

caracteristicile ambalajului din spumă EPS sunt afectate de geometria piesei turnate
ș i, într-o măsură mai mică, de dimensiunea perlelor ș i condiț iile de procesare, precum ș i de densitate. Aceasta

prin modificări simple de procesare, fără a fi necesară reproiectarea sau retragerea instrumentelor. Pentru ș oc

în ceea ce priveș te amortizarea, industria de ambalaje EPS a dezvoltat curve tipice de amortizare pentru utilizare

de designerii ambalajului de transport din EPS. Proprietăț ile de amortizare a ș ocurilor ale EPS nu sunt

afectat semnificativ de schimbarea temperaturii.

Stabilitate dimensională

Stabilitatea dimensională este o altă caracteristică importantă a spumei EPS. Aceasta reprezintă
capacitatea unui material de a- ș i men ț ine forma sau dimensiunea originală în condi ț ii de mediu variate

condiț ii. Diferitele polimeri din plastic variază în reacț ia lor la condiț iile de utilizare ș i
expunerea la schimbări de temperatură ș i/sau umiditate relativă. Unele se micș orează, altele se extind

ș i unele sunt neafectate. EPS oferă o stabilitate dimensională excep ț ională, rămânând
practic neafectat într-o gamă largă de factori de mediu. Dimensiunea maximă
se aș teaptă ca schimbarea spumei EPS să fie mai mică de 2%.

Izolaț ie termică

Pentru aplicaț iile de izolare în construcț ii, industria spumei de polistiren a dezvoltat
pentru Izolaț ia Termică din Polistiren Celular Rigid. Această normă abordează aspectele fizice
proprietă ț ile ș i caracteristicile de performan ț ă ale spumei EPS în ceea ce prive ș te termic

izolaț ie în aplicaț ii de construcț ie.

Absorbț ia apei ș i transmiterea vaporilor:

Structura celulară a EPS este în esenț ă rezistentă la apă ș i oferă zero capilaritate.
Cu toate acestea, EPS poate absorbi umiditate atunci când este complet scufundat, din cauza texturii fine.
canalele interstitiale dintre bilele turnate. Deș i EPS-ul turnat este aproape impervious
la apă lichidă, este moderat permeabil la vaporii de apă sub diferenț e de presiune.
Permeabilitatea la vapori este determinată atât de densitate, cât ș i de grosime. În general, niciuna

apa sau vaporizarea apei nu afectează proprietăț ile mecanice ale EPS.

Absorbț ia apei a spumelor de polistiren:

Deș i este spumă cu celule închise, atât polistirenul expandat, cât ș i cel extrudat nu sunt complet
impermeabil sau rezistent la vapori. În polistiren expandat există goluri interstiț iale între
granulele expandate cu celule închise care formează o reț ea deschisă de canale între
pellete legate, iar această reț ea de spaț ii poate fi umplută cu apă lichidă. Dacă
apa îngheaț ă în gheaț ă, se extinde ș i poate face ca granulele de polistiren să se desprindă de la
spumă. Polistirenul extrudat este, de asemenea, permeabil pentru moleculele de apă ș i nu poate fi

considerat un barieră de vapori.

Inundarea cu apă apare de obicei pe o perioadă lungă de timp în spumele de polistiren care
sunt expuș i constant la umiditate ridicată sau sunt continuaț i imersaț i în apă, cum ar fi
în capacele pentru cada cu hidromasaj, în docuri flotante, ca flotare suplimentară sub scaunele bărcii ș i pentru

izolaț ia exterioară a clădirii sub nivelul solului, expusă constant la apa subterană. De obicei
o barieră de vapori externă, cum ar fi folie de plastic impermeabilă sau un strat pulverizat
necesar pentru a preveni saturaț ia.

Rezistenț a chimică

Apa ș i soluț iile apoase de săruri ș i alcalii nu afectează polistirenul expandat.

Cele mai multe solven ț i organici nu sunt compatibili cu EPS. Acest lucru ar trebui să fie luat în considerare.

consideraț ii atunci când alegeț i adezivi, etichete ș i acoperiri pentru aplicare directă pe
produs. Toate substanț ele cu compoziț ie necunoscută ar trebui testate pentru compatibilitate.
Testarea accelerată poate fi efectuată prin expunerea polistirenului turnat la substanț ă.
la 120 – 140 F. Radia ț ia UV are un efect u ș or asupra polistirenului turnat. Cauzează
îngălbenire superficială ș i friabilitate, dar nu afectează în alt mod proprietăț ile sale fizice.

Proprietăț i electrice:
Rezistivitatea volumetrică a polistirenului turnat în intervalul de densitate 1,25 - 2,5 pcf,
condi ț ionat la 73 F ș i 50% umiditate relativă este 4 x 10^13 ohm-cm. Puterea dielectrică este

aproximativ 2KV/mm. La frecvenț e de până la 400 MHz, permitivitatea este 1.02 – 1.04
cu un factor de pierdere mai mic de 5 x 10–4 ș i mai mic de 3 x 10–5 la 400 MHz.

Ciment Portland obiș nuit

Cimentul poate fi definit ca materialul de legătură având proprietăț i coezive ș i adezive.

proprietăț i care o fac capabilă să unească diferitele materiale de construcț ie ș i să formeze

asamblarea compactată. Cimentul Portland obiș nuit/normă este unul dintre cele mai utilizate
tipuri utilizate de ciment Portland.

[Link] Aplicaț ii

Clădiri cu înăl ț ime mare, reziden ț iale, comerciale ș i complexe industriale

Drumuri, piste, poduri ș i supravialuri.
» Construc ț ia de apărare.
» Pentru structuri de apărare grea, cum ar fi buncărele

Structuri din beton precomprimat

[Link] Proprietăț i fizice:

TABEL-1 SPECIFICAȚII BIS Ș I NORME SDCC PENTRU OPC 53 GRADE

Cerere conform IS-

Nr. crt. Descriere Unitate Normele SDCC
12269- 1987

A) COMPOZIȚIE CHIMICĂ
1. Resturi insolubile (RI) % 3.0 Max 2.0 Max.
2. Oxid de magneziu (MgO) % 6.0 Max 2.5 Max.
Sulfuric 2.5 Max când C3A<5 & 2.75 Max.
3. %
Anhidridă (SO3) 3.0 Max când C3A>5
4. Pierderea prin aprindere (LOI) % 4.0 Max 3 Max.
Factorul de saturaț ie a varului
5. % 0.80-1.02 0.90Min.
(LSF)
6. Raportul Aluminei la Fier (A/F) % 0.66 Min. 1.10 Min.
7. Clorură (Cl-) % 0.10 Max. 0.05 Max

B) PROPRIETĂȚI FIZICE
1. Suprafaț ă specifică m2/kg 225 Min. 280 Min.
2. Soliditate (Expansiune)
a) Prin Le-Chatelier mm 10.0 Max. 3.0 Max.
b) Prin Autoclav % 0.8 Max. 0.2 Max
3. Setarea timpului
a) Set iniț ial Minut 30 Min. 70 Min.
b) Set Final Minut 600 Max. 250 Max.
4. Rezistenț a la compresiune
3 zile MPa 27 Min. 35 min.
b) 7 zile MPa 37 Min. 45 min.
c) 28 de zile MPa 53 Min. 58 Min.

1.5.3 Agregat fin (nisip)

Nisipul este un material granular care apare în mod natural, compus din particule fine.

particulele de rocă ș i mineral împărț ite. Este definită prin dimensiune, fiind mai fină decât pietriș ul ș i
mai grosier decât nămol. Nisipul poate de asemenea să se refere la o clasă texturală de sol sau tip de sol; adică un sol

care conț ine mai mult de 85% particule de dimensiunea nisipului (în masă).

Compoziț ia nisipului variază, în funcț ie de sursele de rocă locale ș i condiț iile, dar
cel mai comun constituent al nisipului în medii continentale interioare ș i non-
setările de coastă tropicale sunt silicea (dioxid de siliciu sau SiO)2), de obicei sub formă de cuarț .
Al doilea cel mai comun tip de nisip este carbonatul de calciu, de exemplu aragonit,
care a fost în mare parte creat, în ultimele 500 de milioane de ani, de diverse forme de viaț ă,
ca corali ș i fructe de mare. Este, de exemplu, forma principală de nisip care apare în zonele
unde recifurile au dominat ecosistemul timp de milioane de ani, cum ar fi în Caraibe.

[Link] Proprietăț i ale nisipului:

Ronditate ș i Sfericitate.

Nisipul este omniprezent. El constituie majoritatea depunerilor de pe plaje ș i râuri.

Nisipul este concentrat prin transport selectiv.

Nisipul rămâne pe plaje, pe măsură ce particulele mai fine de argilă sunt spălate în mare.

Un râu de dimensiuni medii durează aproximativ un milion de ani pentru a transporta un bob de nisip 100
mili de metri mai jos pe râu.

Transportul nu face mult pentru a schimba rotunjimea ș i sfericitatea nisipului

cereale.

Lucrările lui Kuenen (1960) au arătat că rotunjirea granulelor de nisip se datorează

aproape în întregime datorită abraziunii vântului ș i că sphericitatea granulelor de nisip este

moș tenit din structura lor cristalină originală

1.5.4 Agregat gros:

Agregatul brut trebuie să constea din materiale ce apar în mod natural, cum ar fi pietriș ul,

sau rezultând din zdrobirea rocii părinte, pentru a include roca naturală, zgura, expansiunea
argile ș i ș isturi (agregate u ș oare) ș i alte materiale inerte aprobate cu
caracteristici similare, având particule dure, puternice, durabile, conformându-se specific.
cerin ț ele acestei Sec ț iuni. Agregat gros pentru utilizare în beton ne structural
aplicaț iile sau amestecurile bituminoase fierbinț i pot consta, de asemenea, din ciment Portland recuperat
beton care respectă cerin ț ele 901-5. Spălarea acestui material nu va fi
necesar dacă cerinț ele 901-1.2 pentru procentul maxim de material care trece prin
Sita nr. 200 poate fi întâlnită fără spălare

[Link] Proprietăț i

Caracteristici controlate de porozitate

Densitate

Densitate specifică aparentă: Densitatea materialului, inclusiv porii interni.

Densitatea volumică (greutatea unitară compactată uscat) a agregatului care ar umple o unitate
volumul: afectează următoarele comportamente concrete: designul amestecului, lucrabilitatea ș i unitatea

greutate.

Absorbț ie ș i umiditate de suprafaț ă:

Afectează următoarea comportare concretă:

Design de amestec,

Soliditate,

Rezistenț ă la tracț iune / abraziune:

Soliditate

Aggregate este considerat nesănătos atunci când volumul se schimbă în agregat provocat de
vremea, cum ar fi ciclurile alternative de umezire ș i uscare sau de îngheț are ș i dezgheț are, rezultă în

deteriorarea betonului.

Depinde de: porozitate, defecte ș i contaminanț i

Pumice- (10% absorbț ie) - fără probleme cu îngheț ul ș i dezgheț ul

Calcar - se folosesc agregate mai mici (dimensiune critică)

Dimensiunea particulelor
Dimensiune: Afectează următoarele proprietă ț i ale betonului: cererea de apă, con ț inutul de ciment,

microcrackuri

Depinde de: proporț iile agregatelor grosiere ș i fine

Afectează: conț inutul lipit (economisire de costuri), lucrabilitate.

1.5.5 Apă:

O înț elegere generală a rolului apei în procesul de hidratare a cimentului

este important. Cimentul din beton are nevoie de apă pentru a se hidrata ș i a forma Calciu-
Silicat-Hidrat (C-S-H) care este adezivul care ț ine împreună betonul. Apa este
legat chimic (consumat) în timpul reacț iei cu cimentul la aproximativ 25
poundi de apă la fiecare 100 de poundi de ciment. Prin urmare, s-ar putea spune CEMEX
SUA - Buletin Tehnic 9.1 2 că un raport apă la materiale cimentice (w/cm) de
0,25 este necesar pentru ca produsele C-S-H ș i hidratările să fie formate. Aceasta, însă, nu este
toată apa care este necesară. Există apă suplimentară care devine legată fizic
între hidratatele de ciment. Pentru a avea suficientă apă pentru a posibil permite
hidrarea completă a cimentului, aproximativ 20 de lire de apă la fiecare 100
punte de ciment este necesară. Împreună, aceasta echivalează cu aproximativ 45 de lire
rezultând într-un raport w/cm de 0,45. Trebuie menț ionat că un beton rar beneficiază de
hidratarea completă a cimentului, de obicei din cauza lipsei accesului fizic la interior
particule de ciment nehidratate ș i, de asemenea, din cauza lipsei curăț ării minime necesare care

ar fi necesar.

Un amestec de beton proporț ionat corespunzător ar trebui să aibă aceste calităț i:

1. Lucrabilitate acceptabilă a betonului proaspăt amestecat.

2. Durabilitate, rezisten ț ă ș i aspect uniform al betoanelor întărite.

3. Economie.

Ce parametri ai betonului sunt afectaț i?

 Cu adăugarea de apă la o încărcătură de beton care depăș eș te raportul w/cm de proiectare,

următoarele caracteristici de performanț ă vor fi afectate negativ:

Rezistenț a la compresiune

Rezistenț a la ciclurile de îngheț ș i dezgheț

Rezistenț a la daune cauzate de sulfati în sol ș i apă.

Permeabilitate – ș i impactul său asociat asupra rezisten ț ei ș i durabilită ț ii variate

caracteristici.

Minimizarea potenț ialului de coroziune a oț elului de armare.

1.6 Beton din polistiren expandat:

Betonul cu agregate de polistiren este unul dintre numeroasele materiale u ș oare, cu rezisten ț ă redusă.

materiale cu bune caracteristici de absorb ț ie a energiei. Policoncretul este u ș or

beton făcut cu perle de polistiren celular „particule” ca agregat. Spre deosebire de betonul aerat
beton, acest lucru necesită autoclavare pentru a obț ine atât uș urinț a, cât ș i rezistenț a. Poate fi folosit

pentru componente atât la faț a locului, cât ș i preturnate. Agregatul uș or poate fi fabricat la
lucrări de beton, folosind bile de polistiren expandabile brute. Deoarece particulele de polistiren

sunt uniforme ș i relativ grosiere, structura poate varia de la cea a betonului fără linii
(densitate de 300 kg/m³ sau mai puț in) la cea a betonului compactat complet (densitate 1000 kg/m³ sau

mai mult).

1.6.1 Caracteristicile EPSC:

Caracteristici de permeabilitate:-

Absorbț ia apei: Absorbț ia apei a betonului celular scade odată cu o reducere în

densitate, care este atribuită unei faze cu volum de pastă mai mic ș i astfel unei capacităț i capilare mai mici

volumul porilor.

Permeabilitatea la oxigen ș i vapori de apă a betonului spumos a fost observată că

creș te odată cu creș terea porozităț ii ș i a conț inutului de zgură de cărbune.
Sorptivitate: Fenomenul de transport al umidităț ii în materiale poroase a fost definit de
o proprietate uș or măsurabilă numită sorptivitate (absorbț ia ș i transmiterea apei de către
capilaritate), care se bazează pe teoria fluxului nesaturat.
Sorptivitatea betonului spumat este raportată a fi mai mică decât amestecul de bază corespunzător ș i

valorile scad odată cu creș terea volumului de spumă.

Rezistenț a la mediu agresiv:

Amestec de beton spumos proiectat la o densitate scăzută, având în vedere

adâncimea pătrunderii iniț iale, absorbț ia ș i rata de absorbț ie, cu condiț ia să fie o îngheț are-dezgheț are bună

rezistenț ă. Rezistenț a la sulfati a betonului spumă arată că betonul spumă are bună
rezistenț ă la atacuri chimice agresive.

Caracteristici funcț ionale:

Rezistenț ă la foc
Izolaț ie termică

Izolaț ie termică
Betonul spumant are proprietăț i excelente de izolare termică datorită structurii sale celulare

microstructură. Conductivitatea termică a betonului spumos cu densitatea de 1000 kg/m3 este

se raportează că are o valoare de o ș asea parte din cea a mortarului tipic de ciment ș i nisip.

Rezistenț ă la foc
Betonul spumă este extrem de rezistent la foc ș i se potriveș te bine pentru aplicaț ii unde
focul este un risc. Testele au arătat că, pe lângă protec ț ia împotriva incendiilor prelungită,
aplicarea unui căldură intensă, cum ar fi o flacără de mare energie ț inută aproape de suprafaț ă, face
nu provoacă betonul să se exfolieze sau să explodeze, aș a cum se întâmplă cu greutatea normală densă

beton.

1.6.2 APLICATII ALE BETONULUI EPS:

Blocuri de construcț ie: Blocurile ș i panourile pot fi fabricate pentru pereț i de separare ș i pereț i portanț i.

Ele pot fi făcute cu aproape orice dimensiuni.

Ș apă de pardoseală: betonul EPS poate fi folosit pentru ș apele de pardoseală, creând o suprafaț ă plană pe

teren denivelat ș i creș terea nivelului pardoselii.

Izolaț ia acoperiș ului: EPS Beton este utilizat pe scară largă pentru izolaț ia acoperiș ului ș i pentru a face un

înclina ț ia pe acoperi ș urile plate. Are proprietă ț i bune de izola ț ie termică ș i pentru că este

betonul spumos uș or nu impune o sarcină mare asupra clădirii.

Sub-baza drumului: Beton EPS este folosit ca sub-bază a drumului pe un pod. Spumat
betonul este uș or astfel încât încărcarea impusă pe pod este minimizată.

Membri non structurali, cum ar fi:

Panouri de perete interioare (pereti nelichidanti), Plafon fals
Decoț iuni estetice
Parasolare, dulapuri personalizate, etc.

1.6.3 AVANTAJE Ș I DEZAVANTAJE ALE BETONULUI EPS

Dezavantaje
Avantaje

Greutate Ușor; până la 600kg/m3 Sensibil la majoritatea

Forță Variind de la 2 la 20 N/mm2 produse petroliere

Rezistență Nu este potrivit pentru a fi

către folosit ca precomprimat

chimicale Potrivit pentru Structural și beton

Câmp membri non-structurali
Aplicație mai puțin decât majoritatea disponibilă

s betonuri ușoare
Cost Cel mai bun dintre toți ceilalți

beton ușor Începe să evaporeze

Acustic Arderea fără flacără peste 3000C
rezistență
Foc Foarte lucrabil la raportul scăzut de apă/ciment
Raportul de rezistență Stabil până la 30
Consistență pentru săptămâna în curs 0.32 minute după amestecare
Lucrabilitate la 0.45

Amesteca Cel mai bun dintre toți ceilalți

beton ușor cu consistență

Beton mai puțin decât normal

Termic
izolație

Întărire
timpul de
proaspăt
beton
 CAPITOLUL-2
STUDIU DE LITERATURĂ

În prezent, milioane de tone de polistiren rezidual sunt produse în lume. Aceasta

va cauza în cele din urmă poluare ș i este dăunător ecosistemului. Na ț ional ș i
reglementările internaț ionale de mediu au devenit de asemenea mai inflexibile, provocând aceasta
de ș eurile devin din ce în ce mai costisitoare de eliminat. Prin urmare, utilizarea de ș eurilor

polistirenul în producț ia de beton nu doar că rezolvă problema eliminării acestui ultra-

deș euri solide uș oare (până la 95% aer) dar ajută ș i la conservarea resurselor naturale.

Betonul cu agregat de polistiren este unul dintre multe materiale u ș oare, cu rezisten ț ă scăzută

materiale cu caracteristici bune de absorb ț ie a energiei. Este bine cunoscut pentru bună
proprietăț i de izolare termică ș i acustică care conduc în principal la aplicaț ii non-structurale
inclusiv panouri de acoperiș ș i pereț i prefabricate ș i blocuri de infill uș oare (Parton, 1982).
a fost, de asemenea, considerat pentru utilizare ca material de bază în panouri sandwich, grinzi ș i plăci

(Parton, 1982), ca material sub-bază pentru pavimentele rutiere (Hanna, 1978) ș i de asemenea în

structuri marine flotante (Bagon ș i Yannas, 1976). În Japonia, a fost folosit în

construcț ia fondurilor marine ș i a gardurilor marine (Yoshino et al., 1980).

O studiu realizat de Perry et al. (1991) privind detaliile amestecului ș i comportamentul materialelor

betonul din agregate de polistiren a dovedit că rezistenț a ș i densitatea sunt controlate de

propor ț ii mixte variate. Ravindrarajah et al. (1993) au raportat studiul lor despre
proprietăț ile betonului întărit care conț ine granule de polistiren. Rezultatele lor au arătat că
rezistenț a, rigiditatea ș i rezistenț a chimică a betonului agregat din polistiren
densitatea constantă este afectată de raportul apă-ciment.

Un alt studiu realizat de Bischoff et al. (1991) a constatat că agregatul de polistiren

betonul este util pentru a absorbi energia ș i pentru a reduce sarcinile de contact în timpul loviturilor dure

impact la viteze mici. De asemenea, s-au realizat lucrări de către Cimentul ș i Betonu.
Asociaț ia Noii Zeelande în 1991 care a examinat forț ele ș i unele uscare
micș orările betonului EPS reciclat. Studiul a evidenț iat dificultăț i în compactare
ș i finisarea betonului cu densităț i sub 1000kg/m3.
 Hamdan (2000) într-un studiu raportează că utilizarea perlelor de polistiren ca

agregatele uș oare prezintă proprietatea de uș urinț ă care subliniază utilizarea polistirenului

beton agregat în aplicaț ii non-structurale.

Manualul de Inginerie al Fundaț iei Canadei, ediț ia a 3-a, are specific

recomandări unde structurile au un risc mai mare de ridicare din cauza îngheț ului ș i în anumite

în aceste cazuri, aceste structuri trebuie să fie separate de structura principală. Clădiri fără
subsolurile sunt adesea sus ț inute pe grinzi de beton turnate la fa ț a locului cu un nivel de sol perimetral

razele. Deoarece izolarea din spumă are o rezistenț ă ridicată la compresiune, nu poate fi utilizată ca o

voidul anterior pentru a absorbi miș carea de ridicare. O grosime minimă adecvată de bine drenată

ș i umplutură granulară curată, bine compactată, precum ș i izolaț ie din spumă sunt necesare sub
grinzi de funda ț ie ș i este o practică obi ș nuită să se facă întăriri în grinzile de funda ț ie

simetric sus ș i jos, astfel încât o anumită încărcătură de ridicare să poată fi tolerată fără riscul de

crăpare.

Sabaa ș i Ravindrarajah au studiat proprietăț ile inginereș ti ale polistirenului (PS)

beton agregat prin înlocuirea parț ială a agregatului gros natural cu un volum egal de
polistirenul acoperit chimic la nivelurile de 30, 50 ș i 70%. Au descoperit că
rezisten ț a la compresiune, greutatea specifică ș i modulul de elasticitate au scăzut ș i uscarea

contractarea ș i fluajul au crescut odată cu creș terea înlocuirii agregatului PS în beton.

Babu a investigat comportamentul betonului din polistiren expandat uș or.

conț inând fum de silice ș i s-a constatat că rata de dezvoltare a rezistenț ei a crescut ș i
valorile totale de absorbț ie au scăzut odată cu creș terea nivelurilor de înlocuire a fumului de siliciu în

concret. De asemenea, s-a constatat că rezistenț a betonului EPS a crescut marginal pe măsură ce
Dimensiunea bilelor EPS a scăzut ș i a crescut odată cu dimensiunea agregatului gros natural din beton

crescut.

Studiul lui TheSaradhiBabu et al. acoperă utilizarea polistirenului expandat (EPS)

margele ca agregat uș or, atât în beton, cât ș i în mortar. proprietăț ile mecanice
betonul EPS care con ț ine cenu ș ă de fum a fost comparat cu rezultatele betonului
conț inând doar ciment Portland ca legătură. Rezistenț a la compresiune a EPS
betonul care conț ine cenuș ă de zburătoare prezintă un câș tig continuu chiar ș i până la 90 de zile, spre deosebire de acesta

raportat pentru cimentul Portland în literatură. De asemenea, s-a constatat că eș ecul acestor
betonul atât în compresie, cât ș i în tensiune de tăiere a fost gradual, aș a cum s-a observat pentru
betonuri care con ț in agregate mărun ț ite din plastic. Acest studiu a testat amestecuri cu
densităț i de până la 600kg/m.

Rezultatele testelor de compresiune din investigaț ia lui Miled et al. au confirmat

prezen ț a unui efect de dimensiune a particulelor asupra rezisten ț ei la compresiune a betonului EPS, deoarece este

s-a observat că, cu cât dimensiunea perlei EPS este mai mică, cu atât compresibilitatea betonului este mai mare

rezistenț ă, pentru aceeaș i porozitate a betonului.

Cercetările asupra betonului EPS, aș a cum s-a menț ionat mai sus, au arătat o scădere în

performanț a de durabilitate ș i proprietăț ile inginereș ti ale betonului cu creș terea

cantitatea de agregat din polistiren în amestecuri ș i o cre ș tere a rezisten ț ei cu
dimensiunea mai mică a bilelor de EPS în beton. Studiile asupra betonului EPS revizuite mai sus au
de asemenea, s-a arătat că amestecurile produse folosind metoda de vibraț ie obiș nuită vor duce la o

număr mare de particule plutind în sus ș i segregare concretă serioasă, rezultând în

Betonul uș or cu agregat EPS cu reducerea diferitelor sale performanț e. Acest lucru se datorează
la particulele EPS ultra-uș oare ș i fiind destul de slabe. O mare parte din cercetare a folosit
super plastifianț i ș i cenuș ă zburătoare pentru a creș te prelucrarea betonului. Adiț ii precum
acestea s-ar putea să nu fie disponibile imediat în ț ările în dezvoltare. O resursă naturală abundentă

resursa în cele mai multe ț ări ar trebui testată ca un material alternativ pentru a îmbunătăț i
rezistenț a la segregarea EPS în beton.

Utilizarea polistirenului expandat în materialul din beton prin utilizarea betonului de ș eu poate reduce

costuri de construcț ie, încetinind debutul căldurii de hidratare, densitate mai mică a betonului,
ș i reducerea sarcinii de lucru cutremurele este mai mici datorită structurilor din beton greu
reducere. Asta în final, exploatarea materialelor naturale precum nisip, pietriș ș i
cimentul pentru materiale de construcț ie poate fi redus. Motivarea pentru a investiga performanț a
de grinzi sandwich din beton normal ș i uș or este de a proiecta elemente structurale
care utilizează cele mai avantajoase proprietăț i ale două calităț i diferite de beton ș i ele
sunt într-o secț iune. Iarba sandwich este folosită în aplicaț ii care necesită o îndoire mare
rigiditate ș i for ț ă combinate cu o greutate mică. Studii privind utilizarea sistemului de grinzi

consolidarea elementelor structurale a fost realizată de mai mulț i cercetători, cum ar fi

Salmon ș i alț ii care folosesc structuri din oț el pe panou pentru a reduce deflecț ia carcasei.

Deshpande et al. au realizat un experiment cu un grinzi sandwich, care constă dintr-un

feț ele scheletului triaxial, care au fost turnate cu aliaj de aluminiu-siliciu

şi siliciu în alamă pentru a obţine rigiditatea şi rezistenţa eficientă la scară macroscopică a feţelor foilor

ș i nucleul tetraedric. Liu ș i colab. au studiat o procedură de optimizare multiparametrică pentru

panou Sandwich cu miez truss ultra-u ș or. Optimizarea îmbunătă ț irii structurale
performan ț a fiecărui panou în cazul încărcărilor multiple ș i minimizarea structurii
greutate simultan.

Kabir a dezvoltat o metodă de a investi caracteristicile mecanice ale

Panou sandwich 3D în sarcină statică de tăiere ș i îndoire, pentru a înț elege
componentelor structurale.

Studiile privind utilizarea sistemului de cadru de întărire asupra elementelor structurale au

a fost realizat de mai mulț i cercetători, precum Salmon ș i Einea, care utilizează oț el
structuri pe panou pentru a reduce deflec ț ia carcasei. Deshpande ș i Fleck, au efectuat
sandwich experimental al fasciculului, care constă dintr-un miez de truss triangular ș i foi de fa ț ă,

care au fost imprimate cu aliaj de aluminiu-siliciu ș i siliciu în alamă pentru a ob ț ine

rigiditate ș i rezistenț ă eficientă macroscopică a feț elor ș i a nucleului tetraedric. Kocher
Watson, Gomez ș i Birman prezintă o abordare teoretică pentru a studia mai multe probleme
legat de proiectarea structurilor sandwich cu un cadru polimeric întărit cu
nucleu gol folosind un model analitic simplu care descrie contribu ț ia la
stabilitatea structurii este goală în interior.

În general, cercetarea legată de utilizarea deș eurilor de polistiren expandat pentru utilizare în

elemente structurale de grinzi în scopul eficien ț ei utilizării materialelor naturale în

construcț ia de beton ș i aplicarea cunoș tinț elor tehnologice de mediu.
serii de teste experimentale au fost efectuate. Betonul care a fost umplut cu
30% din granule de polistiren se numeș te Beton umplut cu polistiren (SFC-30).

Park ș i Chisholm folosesc polistiren ca agregat fin ș i are o specificaț ie mai mică
densitatea variază de la 520 la 1040 kg/m3 are o rezistenț ă la compresiune foarte scăzută, care este în

intervalul 0,7 MPa până la 6,7 MPa. Aceste rezultate sunt departe de cerinț a minimă de
betonul care să fie folosit ca beton structural. Necesitatea de apă în amestec este mai mică
decât amestecul de design; excesul de apă va provoca segregarea pastei de ciment. Beton
procesul de compactare a matriț elor nu poate fi efectuat în mod convenț ional pentru materialul care este uș or

suficient. Procesul de compactare în matriț ă se realizează strat cu strat prin utilizarea presiunii

metoda de compactare folosind un vibrator nu este de asemenea recomandată în

fabricarea amestecurilor de beton u ș or cu agregat de polistiren. Parc ș i
Chisholm a arătat de asemenea că amestecul cu un conț inut de ciment de 1000 kg/m3 este capabil să
produceț i pastă de ciment suficientă pentru a înfăș ura agregatul ș i a produce o suprafaț ă bună.

Între timp, Kuhail a arătat aproximativ aceleaș i rezultate, că cu cât mai mult
con ț inutul de polistiren din amestec va reduce rezisten ț a la compresiune a
concret. Folosind raportul polistiren: nisip = 5: 1 ș i conț inutul de ciment de 600
kg/m3 poate genera o rezistenț ă la compresiune de 15 MPa ș i o densitate de 1200 kg/m3, aș a că

se poate spune că betonul a fost produs ș i poate fi folosit ca structură din beton ș i
beton non-structural

Momtazi et al. au efectuat cercetări asupra durabilităț ii betonului uș or cu epoxid.

polistiren într-un mediu cu salinitate mare. Rezultatele lui Momtazi menț ionează că
în termen de 210 zile, prezenț a materialului epoxidic din polistiren în amestecul de beton la un nivel ridicat

medii cu salinitate pot oferi o protecț ie destul de bună împotriva riscului de coroziune a
oț el de întărire, totuș i, natura - proprietăț ile mecanice ale betonului au scăzut
uș or din cauza prezenț ei polistirenului epoxidic.

Un alt studiu realizat de Babu et al. ș i Fonteboa ș i Abella

cercetătorii folosesc bile de EPS pure ș i bile de EPS reciclate amestecate cu silice
fumurile ca elemente de bază ale amestecurilor de beton. Rezultatele au arătat că betonul
amestecul ob ț inut are o densitate specifică între 1500 ș i 2000 kg/m3 cu
rezistenț a la compresiune variind de la 10 la 21 MPa. Fumul de silice este capabil să crească
rezistenț a iniț ială la compresiune a amestecului de beton la vârsta de 7 zile.

Bhikshma ș i al. conduc un studiu experimental pe grinzi RC, care are

deteriorate ș i reparat cu răș ină epoxidică. Din studiul lor, s-a concluzionat că
materialul provenit din epoxid poate fi folosit pentru a repara structurile avariate, mai ieftin decât

pentru a reconstrui structura.

O altă cercetare realizată de Bakhtiyari et al. investighează influen ț a

polistiren expandat ca un cofrag pe rezistenț a la foc a betonului autocompactant.

Mai mulț i cercetători au studiat comportamentul structural, fizic ș i mecanic

de beton din polistiren. Au evitat compactarea prin vibraț ie în timpul fabricării
de (PC) ș i au compactat amestecurile manual, prin tampare, pentru a minimiza segregarea
bile de polistiren datorită densităț ii sale scăzute. Scopul principal al acestei investigaț ii este să
foloseș te bile de polistiren pentru a produce (SC-PC), care este un tip special de amestec de beton

caracterizată printr-o rezistenț ă ridicată la segregare care poate fi turnată fără compactare sau
vibraț ie, deoarece devine uniformizată ș i compresată sub greutatea sa.

Sussman a concluzionat că proprietăț ile mecanice ale (PC) cresc odată cu

creș terea densităț ii sale ș i aceste proprietăț i sunt controlate de raportul apă-ciment.
Maura a produs de asemenea (PC) cu densităț i între (220-460) kg/m3 ș i compresiune
rezistenț a între (0.7-2.3)MPa, în timp ce modulul de rupere a fost între (0.30.36)MPa.

Ismail a studiat proprietă ț ile cărămizilor de beton întărit care con ț in

bile de polistiren ș i a descoperit că (PC) este foarte predispus la segregare atunci când este plasat ș i

compactarea poate fi destul de dificilă folosind tehnici de compactare vibratoare. De asemenea, el a descoperit

că cărămizile (PC) cu densităț i mai mici de 1800kg/m3 au o rezistenț ă foarte scăzută care
poate fi folosit ca un perete intern neportant în timp ce (PC) cu o densitate de
(1646)kg/m3 au o rezisten ț ă la compresiune de (14MPa), care este potrivită pentru a fi folosită ca încărcătură

perete intern de suport. Kuhail a studiat caracteristicile (PC) ș i a dovedit că

amestecul propus este foarte fiabil, oferind o rezistenț ă de până la 200kg/cm2 cu o densitate scăzută. De asemenea

a găsit o lucrabilitate foarte ridicată a amestecului la un raport apă/ciment foarte scăzut (până la 0,35).

Anual, aproximativ 600 de milioane de tone de orez în spic sunt produse

(Chandrasekhar et al., 2003). Pentru fiecare 1000 kg de orez măcinat, aproximativ 200 kg de
coaja este produsă, iar când această coajă este arsă, se generează aproximativ 40 kg de RHA (Cook,

1986). RHA are 90–95% silice amorfă (Metha, 1992). Este foarte poros,
uș or ș i are o suprafaț ă mare (Della et al., 2002). Multe cercetări anterioare
a arătat că RHA poate fi utilizat cu succes în alte materiale de construcț ie, cum ar fi cărămizile

ș i blocuri fără nicio degradare a calităț ii produselor (Nasly ș i Yassin, 2009;

Rahman, 1988).

A fost efectuat un studiu intensiv al literaturii privind betonul uș or.

căutaț i referinț e la utilizarea polistirenului în amestecurile de beton, mai mult de 3000 de site-uri web

au fost vizitate pe internet, iar nimic nu a fost direct legat de tema acestui document.
În consecinț ă, este nevoie de muncă extinsă pentru a explora toate aspectele chimice, fizice ș i structurale.

proprietă ț i. A fost făcută o încercare de a explora, provizoriu, structura ș i

comportamentul fizic, avantaje ș i dezavantaje ale betonului din polistiren.
 CAPITOLUL-3
INVESTIGATIE EXPERIMENTALĂ

3.1 TEST DE COMPRESIE

Investigaț ia este realizată pentru a studia Rezistenț a la compresiune, Fractura
Rezistenț a la tracț iune ș i rezistenț a la îndoire a betonului bacterian. Un total de 20 de seturi de

cuburi, fiecare din beton de grad M20 ș i M60, sunt turnate ș i testate pentru a studia

Rezistenț a la compresiune sub compresiune axială a totalului de 6 seturi de cilindri, fiecare

Betonul de grad M20 ș i M60 este turnat ș i testat pentru a studia Rezistenț a la Tăiere prin Împărț ire.

ș i un total de 6 seturi de prismă, fiecare din beton de calitate M20 ș i M60, sunt turnate ș i

testat pentru a studia rezistenț a la îndoire a betonului.

3.1.1 Pregătirea Specimenului

Beton de calitate obiș nuită (M20) ș i beton de înaltă rezistenț ă (M60)

amestecurile sunt concepute. Cube de 100mm x 100mm x 100mm sunt realizate conform IS: 516-

1999 împreună cu cilindri de 150mm x 300mm ș i prisme de 100mm x 100mm x

500mm sunt turnate. Cuburile, cilindrii ș i prismelor sunt turnate folosind bacterii ș i
fără bacterii. După turnare, speciimenurile sunt demoldite după 24 de ore ș i
imediat scufundat în apă proaspătă ș i curată din rezervorul de îmbăiere. După ce
la finalizarea perioadei de îngrijire, speciimenii sunt luaț i ș i păstraț i la umbră înainte de

testare.

3.1.2 Procedura de testare

După perioada necesară de întărire, probele de cub sunt scoasă din

rezervorul de vindecare ș i curăț at. Un set de cuburi este testat pentru Rezistenț a la Compresiune la 7,

14, 28, 60 ș i 90 de zile, cilindrii sunt testaț i pentru rezistenț a la tăiere prin întindere la 28, 60 ș i

90 de zile ș i prismele sunt testate pentru Rezistenț a la Îndoire la 28, 60 ș i 90 de zile.

3.2 Teste NDT
Studii privind estimarea rezisten ț ei la compresiune a betonului prin metode non

Tehnici distructive
3.2.1 Testul cu ciocanul de reboteză

[Link] Pregătirea Specimenului

Cuboidele au fost turnate, ț intind diferite rezistenț e medii. În plus,
cuburile au fost vindecate timp de un număr diferit de zile pentru a asigura disponibilitatea

o gamă largă de Rezistenț ă la Compresie obț inută de aceste cuburi. Dimensiunea de

fiecare cub avea 150×150×150 mm.

[Link] Testarea Specimenului

1. 10 citiri (numere de rebound) au fost ob ț inute pentru fiecare cub, la
locaț ii diferite de pe suprafaț a specimenului.
2. Cubul a fost împărț it în blocuri de grilă cu distanț e egale ș i 10 puncte
au fost marcate la intervale egale pentru efectuarea testului cu ciocanul de rebond.

3. Cuburile au fost apoi supuse unei sarcini de 7 N/mm2(aș a cum este specificat de IS

13311) în Maș ina de Testare a Compresiei ș i Valorile de Rebound

au fost obț inute.
4. Cuburile au fost apoi încărcate până la stresul lor maxim ș i
S-a obț inut capacitatea de încărcare maximă.

3.2.2 Testul vitezei impulsului ultrasonic

[Link] Pregătirea Specimenului

Au fost turnate cuburi, vizând diferite rezistenț e medii. În plus,
cuburile au fost tratate timp de un număr diferit de zile pentru a asigura disponibilitatea

o gamă largă de Rezistenț ă la Compresie obț inută de aceste cuburi. Dimensiunea de

fiecare cub avea 150×150×150 mm.

[Link] Testarea Specimenului

1. S-au obț inut 3 măsurători ale Vitezei Pulsului Ultrasonor (USPV) pentru
fiecare cub.
2. Cuburile au fost apoi supuse unei încărcături de 7 N/mm2(aș a cum este specificat de IS

13311) în Ma ș ina de Testare a Compresiei ș i USPV au fost

obț inut.
 3. Cuburile au fost apoi încărcate până la stresul lor maxim ș i
Sarcina de rupere a fost obț inută.

Tabelul listează sarcina moartă asupra specimenului în momentul testării,

Rezisten ț a la rupere, valoarea medie a rebondului, valoarea medie a vitezei impulsului împreună cu

rezisten ț a la compresiune estimată ob ț inută prin intermediul ma ș inii de testare a compresiunii.

3.3. Testul de absorbț ie a apei ș i testul de porozitate

Scopul acestui studiu este de a determina capacitatea totală de absorbț ie a apei ș i

măsuraț i volumul golurilor prezente în betoanele controlate ș i cele cu bacterii incorporate
de grade obişnuite (M20), standard (M40) şi de înaltă rezistenţă (M60 şi M80) conform
ASTM C642-13. Cantitatea totală de apă absorbită este legată de totalul deschis
porozitate, în timp ce cinetica procesului depinde în principal de distribuț ia
dimensiunile porilor. Acest test măsoară, de asemenea, ridicarea capilară a apei, cea mai comună formă de

migrarea apei lichide în beton, care este proporț ional invers cu diametrul
porii. Absorbț ia este capacitatea unei probe de a reț ine apă, în timp ce capilaritatea este rata
la care apa umple eș antionul. Eș antioane de cub concret cu dimensiunea de 100 x 100 x 100 mm
sunt turnate ș i vindecate timp de 28 de zile pentru testare. Determinarea sorbț iei unui eș antion în
laboratorul este o tehnică simplă, cu tehnologie scăzută, tot ce este nevoie este o balanț ă, un cronometru

ș i un bazin puț in adânc cu apă. Mostrele cilindrice de dimensiuni 100 x 50 mm sunt

precondiț ionat la o anumită condiț ie de umiditate, fie prin uscarea probei timp de 7 zile în
un cuptor de 50°C. Sorptivitatea măsoară rata de pătrundere a apei în porii din
beton prin suctiune capilară. Este, de asemenea, o măsură a forț elor capilare exercitate de către
structura poroasă care permite fluidelor să fie atrase în corpul materialului. Oferă un
măsură relativă care combină diametrul porilor ș i numărul de pori prezenț i.

3.3.1 Porozitate prin metoda gravitaț ională

Această metodă constă în saturarea probei de beton de dimensiune 100 x 100 mm

cub. Odată ce este complet saturat, este cântărit cu precizie de centigrame ș i volumul său V
este determinat prin cântărire. Apoi, eș antionul este supus la uscare moderată în cuptor la o
temperatura de 60 ±2 °C. Uscarea este oprită când greutatea probei rămâne
constanta. Greutatea probei uscate este obț inută după 21 de zile de uscare.
Porozitatea, p este apoi determinată folosind următoarea formulă:
 Msat- Muscat
P=
-------------
ρ wV
Unde ρwmasa unită a apei (1 g/cc), V este volumul probei (100 x 100 x 100
mm3) , Muscatș i Msatindică greutatea probelor uscate ș i complet saturate,
respectiv. Porozitatea poate fi exprimată fie ca o fracț ie, fie ca un procent.

3.3.2 Densitate, Absorb ț ie ș i Goluri în Beton Uscat (ASTM

C642)
Pentru măsurarea porilor ș i absorbț iei probelor de beton întărit,
Metoda de testare standard ASTM C642 (2006) a fost utilizată. O balan ț ă, baie de apă ș i

sunt necesare containere adecvate pentru scufundarea specimenului pentru a efectua testul. După
mostrele de cub de 100x100 mm au fost uscate în camera de uscare pentru timpul necesar,
trei mostre au fost scoase din camera de maturare ș i puse într-un cuptor la 100° C timp de 24 de ore

ore. Mostrele uscate au fost scoase din cuptor ș i puse pe dulap pentru a se răci pentru
aproximativ 30 de minute. Apoi, probele au fost cântărite (Mafolosind un cântar cu un
precizie de 0,01 grame. Probeau fost scufundate în rezervorul de apă timp de 24
ore. Este de menț ionat că dacă probele calde au fost puse în rezervor, acestea s-ar putea crăpa, aș a că
au fost lăsate să se răcească mai întâi timp de 4 ore. După 24 de ore, probele au fost îndepărtate
din rezervorul de apă ș i suprafaț a lor a fost uscată cu un prosop de hârtie pentru a obț ine un saturat

condiț ie de uscat la suprafaț ă (SSD). Greutatea (Mb) al probelor SSD a fost măsurat. În

următorul pas, probele au fost puse într-o baie de apă cu apă clocotită timp de 5 ore.
timpul total în care mostrele au fost în baia de apă a fost de aproximativ ș ase ore ș i jumătate,

inclusiv 90 de minute pentru încălzire. Probe au fost scoase din apa clocotită
ș i lăsat în mediul de laborator (pe dulap) timp de 12 ore. Greutatea
mostrele au fost măsurate (Mc). În aceeaș i zi, greutatea aparentă a fiecărui eș antion (Md)

a fost măsurată prin imersarea probelor în apă folosind o balanț ă suspendată. Folosind
greutăț ile măsurate (Munla Md) absorbț ia după imersie, densitatea volumică,
densitatea aparentă ș i volumul golurilor permeabile pot fi calculate.
Mb-Ma
Capacitatea de absorbț ie a apei (WAC) = ---------- x 100
Ma
Ma
Densitatea în vrac = g1= ---------- x ρ
Mc- Md
 Ma
Densitate aparentă = g2= ---------- x ρ
Ma- Md
g2- g1
Volumul golurilor permeabile (VPV) = --------- x 100
g2
Unde:
Momasa mostrei uscate la cuptor în aer, kg
Mbmasa mostră uscata pe suprafaț ă în aer după imersie, kg
Mcmasa probelor uscate la suprafaț ă în aer după imersie ș i fierbere, kg
Md= masa aparentă a probei suspendate în apă după imersie ș i fierbere, kg
g1densitate în vrac, uscat (kg/m3) ș i g2densitate aparentă (kg/m3)
ρ = densitatea apei (1000 kg/m3)
Rata de apă absorbită în beton prin pori oferă informaț ii importante
despre microstructura ș i caracteristicile de permeabilitate ale betonului. Experimental
rezultatele arată că adâncimea apei absorbite în beton cre ș te liniar cu
respect faț ă de rădăcina pătrată a timpului de umectare (Parrott 1992). În terminologie, sorbtivitatea este
schimbarea volumului de apă absorbit pe unitatea de suprafaț ă în funcț ie de rădăcina pătrată a timpului

(Claisse et al. 1997). Absorbț ia apei ș i sorbț ia pot sugera date utile cu privire la
structura porilor betonului.
Absorbț ia apei a fost determinată pe cuburi de 100 mm conform ASTM C-642 prin uscare.
specimenele într-un cuptor la o temperatură de 105 0C la masă constantă ș i apoi
immersarea în apă după răcirea la temperatura camerei. Specimenii au fost scoș i din
apa la intervale regulate de timp ș i cântărit. Procesul a continuat până când
greutăț ile au devenit constante (complet saturate). Diferenț a între apa saturată
masa ș i masa uscată la cuptor exprimate ca un procent din masa uscată la cuptor dau apa
Capacitatea de absorbț ie a apei (WAC) a betonului este o
măsura volumului porilor sau a porozităț ii în betonul întărit, care este ocupată de
apă în condiț ii de saturaț ie. Porozitatea obț inută din testele de absorbț ie este denumită
ca porozitate efectivă. Se determină folosind următoarea formulă.
Porozitate efectivă = (Volumul golurilor / Volumul total al probei) x 100
Volumul golurilor este obț inut din volumul apei absorbite de un cuptor uscat
specimen sau volumul de apă pierdut prin uscare în cuptor a unui specimen saturat cu apă la 1050

C la masă constantă. Volumul brut al specimenului este dat de diferenț a de masă

al specimenului în aer ș i masa sa în condiț ii scufundate în apă.
 Tabelul 2: Clasificarea durabilităț ii conform ASTM C 642
Volumul Porilor Permisive (VPV) Capacitatea de absorbț ie a apei
Clasificare
(% din volum) (% după greutate)
Excelent <14 <5
Bun 14-16 5-6
Normal 16-17 6-7
Marginal 17-19 7-8
Rău 19 >8

3.3.3 Testul de sorbtivitate ASTM C1585

Determinarea sorptivităț ii unei probe în laborator este o metodă simplă, cu tehnologie redusă.

tehnică, tot ce este necesar, este o scară, un cronometru ș i o cadă puț in adâncă cu apă.
mostre de 100 x 50 mm de dimensiune, speciimenii cilindrici sunt precondi ț ionaț i la o anumită

condiț ie de umiditate, fie prin uscare a probei timp de 7 zile într-un cuptor la 50°C. Laturile de
probele de beton sunt sigilate, de obicei cu bandă izolatoare sau cu un sigilant în timp ce
faț a de aspiraț ie ș i faț a opusă acesteia au fost lăsate neetansate. Mostre cilindrice de beton
au fost plasate pe un suport filtrat (sponge) astfel încât nivelul apei să fie de 10±1 mm deasupra
faț a de intrare aș a cum este arătat în Fig.7.18. Proba este immersată la o adâncime de 5-10 mm în

apa, apoi masa ini ț ială a probei ș i timpul de începere sunt înregistrate. La
procedura de înregistrare a masei probei a fost repetată, consecutiv, la momente diferite
cum ar fi 15 min, 30 min, 1 oră, 2 ore, 4 ore, 6 ore, 24 ore, 48 ore ș i 72 ore. Creș terea în masă pe
suprafaț a unităț ii peste densitatea apei (I) este reprezentată în funcț ie de rădăcina pătrată a timpului scurs

timp (√t). Panta liniei de cea mai bună potrivire a acestor puncte (ignorând originea) este raportată
ca coeficientul de sorbț ie (k). Rata de absorbț ie a apei sau sorbț ia (k) este
panta I - √tgrafic (m / min1/2sau kg/m2/ √ min).
Pentru fluxul unidimensional, se poate afirma că (Hall, 1989):
I = k x √t
Unde k este coeficientul de sorptivitate ș i I = W / (A x d)

W = cantitatea de apă absorbită în kg

A= Zona secț iunii specimenului care este în contact cu apă (m2)

d = densitatea mediului în care a fost scufundat specimenul (1000 kg/m)3în caz

mediu este apa)
Din cauza tensiunii superficiale iniț iale mici ș i a efectelor de flotabilitate, relaț ia dintre
absorb ț ia cumulativă a apei (kg/m2) ș i rădăcina pătrată a timpului de expunere0.5(t) arată
deviaț ie de la linearitate în primele câteva minute. Astfel, pentru calculul sorptivităț ii
coeficient, doar secț iunea curbelor pentru perioada de expunere de la 15 minute la 72 de ore,
unde curbele au fost constant liniare, a fost utilizat pentru calculul sorptivităț ii.

Fig 4: Configuraț ia experimentală pentru testul de sorbtivitate

 CAPITOLUL -4

REZULTATELE TESTELOR
 CAPITOLUL-5
DISCUȚII DESPRE REZULTATELE TESTELOR
 CAPITOLUL-6
CONCLUZII
 CAPITOLUL-7
SFERA PENTRU LUCRĂRI ULTERIOARE

7.1 PROBLEME ÎNTÂMPINATE ÎN TIMPUL TURNĂRII

Există atât de multe probleme întâmpinate în timpul turnării cuburilor, care includ:

În primul rând, am luat în considerare proporț ia de amestec pe baza greutăț ii. Deoarece polistirenul expandat este uș or

o cantitate mult mai mare de Styrofoam este necesară pentru turnarea unui singur cub
nu numai că, deoarece polistirenul ocupă întregul spaț iu, proprietatea de legare va fi mai puț ină

care afectează for ț a care scade drastic.

Am descoperit, de asemenea, că Styrofoam-ul este segregat deoarece Styrofoam-ul are o suprafa ț ă netedă.

proprietatea de legare a amestecului se reduce.

Policementul este realizat prin amestecarea agregatului ușor cu
ciment, nisip și apă într-un mixer convențional. Polistiren
mărgelele ocupă o mare parte din volum între 600kg/m³ și
800kg/m³ unde agregatul compresat
ocupa 60-80%, aproape tot restul spațiului fiind umplut de
the
mortar. Deoarece acest mortar determină proprietățile mecanice
al
materialul are în general un conținut ridicat de ciment. Consistența
de proaspăt
Policementul nu este măsurat adecvat prin intermediul testelor
în general
angajate pentru beton normal. Diferențele apar din
înalt
proporția agregatului foarte regulat, care oferă un amestec care
este subțire și nu foarte coeziv, dar oferă puțină rezistență la flux.
Polyconcrete proaspăt conține o proporție ridicată de sfere
agregat, și nu este foarte coeziv: are o textură similară cu firimiturile

consistență. Diverse teste pentru consistență sau manevrabilitate au

a fost aplicat acestuia, dar categoriile de consistență adesea aplicate
 betonul normal a fost găsit în general
neaplicabil.

7.2 ÎNGRIJIRE Ș I SFATURI ÎN TIMPUL AMESTECĂRII

Pentru un beton mai puternic, creș te cantitatea de nisip utilizată ș i scade cantitatea de polistiren.

aceeaș i cantitate.
Adăugaț i cimentul Portland ș i nisipul în apă ș i amestecaț i bine pentru a crea o supă.
Aceasta ar trebui să fie o consistenț ă foarte umedă, neobiș nuită pentru ciment deoarece...

polistirenul va absorbi o cantitate mare de apă.

Polistirenul este extrem de inflamabil ș i eliberează un gaz toxic numit stiren atunci când
ars. Nu se ș tie în acest moment dacă amestecarea acesteia cu ciment ar întârzia acest lucru
calitate suficientă pentru a face o substanț ă sigură de utilizat în interiorul casei.

7.3 OPORTUNITĂȚI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE

Această lucrare a explorat caracteristicile materialelor ușoare noi

beton format din polistiren, nisip, ciment și apă.
Prin această lucrare s-a dovedit că propunerea propusă
amestecul este foarte fiabil, oferind rezistență cu o densitate scăzută. Mecanică

și proprietățile chimice au fost, de asemenea, discutate pentru a studia

comportamentul polistirenului în diferite medii (adică câmp
utilizare). Plastilitatea amestecului este foarte ridicată la o foarte mică raport apă/ciment

raport (până la 0,35). O nouă metodă pentru proiectarea amestecurilor de poliobeton

a fost introdus într-un mod simplu, dar practic și tangibil.

Această lucrare poate fi considerată o nouă linie de cercetare pentru ușor.

betonul ca metodă de amestecare este foarte simplă, relativ ieftină

și
nu necesită sisteme de mașini complexe.
Se recomandă ca lucrări suplimentare să fie făcute pentru a acoperi:

Permeabilitate
Comportament structural
Absorbție, durabilitate la îngheț și dezgheț
Abrasie și coroziune a armăturilor din oțel.
Tehnici de compactare pentru aplicații la scară completă
Teste menționate sunt esențiale pentru a fi efectuate înainte de utilizare
Policretele în elemente structurale.

CAPITOLUL-8
REFERINȚE

1. Bischoff P.H et al., ‘Betoane din agregate de polistiren supuse la dure.

Impact Lucrări - Instituț ia Inginerilor Civili, Partea 2: Cercetare
ș i Teorie, Vol. 89, 1990, pp. 225-239.

2. Bungey J.H et al., Testarea betonului în structuri, Chapman ș i Hall,

Regatul Unit, 1996

3. Hamdan.A., Studiul designului amestecului de beton folosind Styropor

ca Agregat U ș or, Universitatea Tehnologică din Malaezia, 2000
4. Jackson N et al., Materiale de Inginerie Civilă, Macmillan, Marea Britanie, 1988

5. Neville A.M., Proprietă ț i ale betonului, Longman, UK, 1995

6. Park S.G et al., ‚Raport Studiu - Beton cu Agregate de Polistiren’, Clădire

Asociaț ia de Cercetare din Noua Zeelandă, 1999

7. Parton G.M et al., ‘Proprietă ț ile betonului cu bile de polistiren ș i designul amestecului’
Revista de Cercetare a Betonului, Vol. 43, Nr. 3, 1982, pp. 153-161
8. Perry S.H et al., 'Detalii amestec ș i comportamentul materialelor de polistiren
Beton agregat”, Revista de cercetare a betonului, Vol. 43, Nr. 154,
1991, pp. 71-76
9. Ravindrarajah ș i colab., ‘Proprietă ț ile betonului întărit care con ț ine tratat
Bile de polistiren expandat, Compozite de ciment ș i beton, Vol. 16
nr. 4, 1993, pp. 273-277
10. Riley M.A., „Amestecă Detalii ș i Comportamentul Materialului Agregat de Polistiren
Beton”, Revista de Cercetare a Betonului, Vol. 43, Nr. 155, 1991, pp. 87-
92

11. Sabaa, B. ș i R. S. Ravindrarajah, 1997. Proprietăț i ingineresti ale

beton u ș or care con ț ine de ș euri de polistiren expandat măcinat. În:
Societatea de cercetare a materialelor, întâlnirea de toamnă, simpozionul MM, progrese în
materiale pentru compozite cementicioase, Boston, SUA
12. Babu, K.G. ș i D.S. Babu, 2003. Comportamentul materialului uș or expandid
beton din polistiren care con ț ine fum de silice. Ciment ș i Beton
Cercetare, 33: 755-762.
13. Babu, K.G., D.S. Babu ș i T.H. Wee, 2005. Proprietăț i ale materialelor uș oare
beton din agregate de polistiren expandat care conț in cenuș ă de cărbune. Ciment ș i
Cercetare în beton, 35: 1218-1223.
14. Miled, K., K. Sab ș i R. Le roy, 2007. Efectul dimensiunii particulelor asupra EPS
compararea compresiunii betonului uș or cu M1 (amestec de control).
Investiga ț ie experimentală ș i modelare. Fabricat corect, cu
amestec de beton adecvat Mecanica Materialelor, 39: 222-240.

15. Jacobsen, S. (2006). Note de curs, BM3. Trondheim: NTNU.

16. Nawy, E. G. (1998). Beton armat O abordare fundamentală. A treia
Editia, Prentice-Hall, Inc.
17. Schaumann, E., Valle, T. ș i Keller, T. (2008). „Transmisie directă a sarcinii
în Plăci Sandwich cu Miez de Beton Uș or‖. Jurnalul Fabricat la Cerere
Structuri de Beton - Walraven & Stoelhorst (eds), Grupul Taylor & Francis,
Londra, 849-855.

18. Satyarno. I. (2006). ―Beton uș or din polistiren pentru mai uș or ș i

Mai multe ductile de perete. Jurnal HAKI, Yogyakarta.

19. Giri, I. B. D., Sudarsana, I. K., ș i Tutarani, N. M. (2008). „Kuat Tekan

Modulul de elasticitate al betonului cu adăugarea de polistiren expandat (Styrocon).
Jurnal Ilmiah Tehnică Civilă Vol. 12, Nr. 1, Denpasar.

20. Skjølberg, O. G. ș i Hansson, A. (2010). „Structuri de Beton Hibride :

Testarea experimentală ș i simularea numerică a elementului structural.
Departamentul de Inginerie Structurală, Facultatea de Ș tiinț e Inginerie ș i
Tehnologie, NTNU - Universitatea Norvegiană de Ș tiinț ă ș i Tehnologie.

21. Nes, L. G. ș i Overli, J. A. (2011). „Investigaț ia compozitelor ș i hibrizilor

parametrii materialelor ș i performanț a structurală a unui sandwich din beton
Element slab‖. simpozion fib PRAHA, Sesiunea 5-6.
22. Salmon, D. C. ș i Einea A. (1995). „Panou Sandwich Compozit Parț ial
Deflecț ii‖. Revista de Inginerie Structurală. ASCE, Vol. 121, Nr. 4,
Aprilie, 778-783.
23. Despandhe, V. S. ș i Fleck, N. A. (2001). „Colapsul miezului de truss
IBeam-uri sandwich în îndoire în 3 puncte. Internaț ional de solide ș i structuri,
Pergamon, 38, 6275-6305.

24. Kocher, C., Watson, W., Gomez, M. ș i Birman, V. (2002). „Integritatea

Panouri Sandwich ș i Igele cu Miezuri Întărite cu Grinzi. Jurnal de
Inginerie aerospaț ială, ASCE, Vol. 15, Nr. 3, Iulie, 111-117.

25. Liu, J. S. ș i Lu, T. J. (2004). „Multi-obiectiv ș i multi-încărcare

Optimizarea materialului de grinzi ultrausoare. Revista Internaț ională de Soliditate
ș i Structuri, Elsevier, 41 (2004), 24 septembrie 2004, 619-635.

26. Kabir, M. Z. 2005. „Performanț a structurală a panoului sandwich 3-D sub

Încărcarea tăgăduirea ș i flexurală‖. Jurnalul Scientica Iranica, Vol. 12 Nr. 4,
octombrie 2005, 402-408.
27. Wight, J. K. ș i MacGregor, J. G. (2005). Mecanica betonului armat
ș i Design. Ediț ia a ș asea, Pearson.
28. S. Jacobsen, Cursuri, BM3, NTNU - Universitatea Norvegiană de
Ș tiinț ă ș i Tehnologie, Trondheim, Norvegia, 2006.

29. E. G. Nawy, Beton armat O abordare fundamentală, a 3-a ediț ie.

Prentice-Hall, Inc., 1998.
30. E. Schaumann, T. Vallée ș i T. Keller, „Transmisia directă a sarcinilor în
placi sandwich cu miez din beton u ș or,” Beton Personalizat
Structuri - Walraven & Stoelhorst (ediț i), Grupul Taylor & Francis, Londra
Regatul Unit, pp. 849-855, 2008.

31. I. Satyarno, "Beton de polistiren uș or pentru o construcț ie mai uș oară ș i mai ductilă"
perete,” Revista HAKI, vol. 7, nr. 2, Jakarta, Indonezia, pp. 34-44,
Noiembrie 2006.
32. I. B. D. Giri, I. K. Sudarsana ș i N. M. Tutarani, "Rezistenț a la compresiune
ș i modulul de elasticitate al betonului cu adăugarea de polistiren expandat (styrocon),
Revista Ştiinţifică de Inginerie Civilă, vol. 12, nr. 1, Denpasar, Indonezia,
pp.75-85, ianuarie 2008.

33. O. G. Skjølberg ș i A. Hansson, „Structuri din beton hibride: Experimental

testare ș i simulare numerică a elementului structural,” lucrare de master,
Departamentul de Inginerie Structurală, Facultatea de Ș tiinț e ș i Inginerie
Tehnologie, NTNU - Universitatea Norvegiană de Ș tiinț ă ș i Tehnologie
Trondheim, Norvegia, 2010.

34. L. G. Nes ș i J. A. Overli, „Compozite ș i hibride: investigarea

parametrii materiali ș i performanț a structurală a unei plăci sandwich din beton
element,” la Simpozionul FIB (Fédération INTERNATIONALE Du BéTon)
PRAHA: Inginerie Concretă pentru Excelenț ă ș i Eficienț ă, Sesiunea 5-
6, Praga, Republica Cehă, 8-10 iunie 2011, pp. 1229-1232.

35. D. C. Salmon ș i A Einea, „Panou sandwich compus parț ial

deflec ț ii,” Jurnal de Inginerie Structurală, ASCE, Universitatea
Michigan, SUA, vol. 121, nr. 4, pp. 778-783, aprilie 1995.
36. V. S. Despandhe ș i N. A. Fleck, „Colapsul stâlpilor sandwich cu miez tip truss în
îndoire în 3 puncte,” Revista Internaț ională de Solide ș i Structuri, Pergamon,
Elsevier, Marea Britanie, nr. 38, pp. 6275-6305, 30 aprilie 2001.

37. C. Kocher, W. Watson, M. Gomez ș i V. Birman, „Integritatea sandviș ului

panouri ș i grinzi cu miezuri întărite prin grinzi de tip truss,” Revista de Aeronautică
Inginerie, ASCE, Universitatea din Akron, SUA, vol. 15, nr. 3, pp. 111-117
1 iulie 2002.

38. J. S. Liu ș i T. J. Lu, „Optimizarea multi-obiectiv ș i multi-încărcare a

material de grinzi ultrausoare,” Revista Internaț ională de Corpuri ș i Structuri,
Elsevier, Marea Britanie, nr. 41, pp. 619-635, 24 septembrie 2004.

39. M. Z. Kabir, „Performanț a structurală a panoului sandwich 3-D sub tăiere

şi încărcarea la îndoire,” Jurnalul Scientica Iranica, vol. 12, nr. 4, pp. 402-
408, 2005, Octombrie 2005
40. J. K. Wight ș i J. G. MacGregor, Mecanica betonului armat ș i
Design, ediț ia a 6-a. Pearson, 2005.

41. Neville, A.M., "proprietăț ile betonului", long man group limited, Londra,
ediț ia a patra ș i finală, 2000, p.831.

42. Spratt, B.H., "O introducere în betonul uș or", ciment ș i beton

asociaț ie, a cincea ediț ie, 1975, pp.1-17.

43. Kuhail, Z., "beton uș or din polistiren (beton poli)", An-Najah

universitate. J. Res, vol.15, 2001, pp.41-61.

44. Ismail, I., Saim, AA. ș i Saleh, A.L., "proprietăț ile betonului întărit"
Cărămidă care conț ine bile de polistiren expandat", (APSEC 2003), Aug. 2003,
Johor Bahru, Malaezia, pp. 171179.