CASO 1

Ca profesori, întotdeauna trebuie să ne punem întrebarea privind observaț ia caracterelor pe care le împărtăș esc ș i care ne diferenț iază grupul, rolul pe care

Rolul designerului didactic este de a crea un mediu în care elevul să interacț ioneze semnificativ cu materialul academic, stimulându-l
procesele elevului de selecț ie, organizare ș i integrare a informaț iilor” (Mayer, p. 144). Conform celor expuse în caz, cred că
caracteristicile care se prezintă fiecăruia trebuie să fie linia de plecare pentru profesor, deoarece acestea descriu realitatea celor noi
studenț i, odată ce avem clar panorama caracteristicilor grupului nostru de studiu, consider că teoriile ne orientează
în mod favorabil modul în care trebuie să valorificăm abilităț ile studenț ilor noș tri ș i să întărim slăbiciunile pentru ca cu
efortul, treptat, se transformă în puncte forte. Aș a este cazul maestrului nostru Daniel, care, în ciuda experienț ei sale de 10 ani în
Docenț a este desmotivată, acest lucru poate fi din cauza că el generalizează educaț ia pentru cele trei grupuri ș i nu se bazează pe
o teorie a învăț ării care reprezintă acelea care stabilesc referinț a pentru a investiga domeniul cunoș tinț elor în mediul de învăț are
învăț are cu materialul ș i contextul aș a cum expune Schunk, D (2012. 10) "Teoria ș i cercetarea fac parte din învăț are... O
teoria este un set de principii acceptate ș tiinț ific care explică fenomene. Teoriile oferă cadre de referinț ă pentru a interpreta
observaț iile de mediu ș i servesc ca punț i între cercetare ș i educaț ie.

În concluzie, teoriile de învăț are cu designul instrucț ional sunt intim dependente, deoarece teoriile se bazează pe ...
caracteristicile studenț ilor noș tri ș i designul ar fi ca o reț etă de care are nevoie studentul nostru în funcț ie de necesitatea sa pentru a genera
învăț ări semnificative cunoscând realităț ile studenț ilor noș tri în funcț ie de contextul lor prin intermediul familiei, grupurilor sociale ș i ș colii
prin experienț ele sociale comunicându-ne într-o limbă comună formând propriul nostru limbaj pentru a ne îmbogăț i într-o limbă
comun prin învă ț are-predare, amintind că con ț inuturile trebuie să fie adaptate la nevoile contextului nostru
studenț i pentru a realiza un învăț ământ semnificativ.

Schunk, D.
Educaț ie. Mexic.

Williams, P. et al. (2000). Modele de design instrucț ional: Fundamentele designului tehnico-pedagogic în e-learning. Spania: Universitatea
Oberta de Catalonia. Revizuieș el
te Capitol 1. Design instrucț ional teorii y modele. Recuperat de:
htps://[Link]/35569532/Fundamentele_desenului_tehnico-pedagogic_Modele_de_desen
Consider că prima recomandare pe care i-aș face-o maestrului Daniel ar fi să nu realizeze aceeaș i planificare ș i design instrucț ional pentru
toate grupurile sale, deoarece, deș i în mod obiș nuit sunt grupuri omologe ș i mai reduse, trebuie să ț ină cont că fiecare grupă are propriile sale

caracteristicile diferite, din acest motiv consider că profesorul trebuie să reconsidere activităț ile în funcț ie de nevoile fiecărui grup, pentru aceasta
v-aș putea sugera să se bazeze pe designul instrucț ional în care se propune analiza nevoilor fiecărui grup de studenț i, planificându-l
ce doreș te să pună accent pe studenț ii săi, să contureze obiective generale ș i specifice care să susț ină scopurile participării studenț ilor,
organizaț i nevoile conț inutului în funcț ie de caracteristicile fiecărui grup, proiectaț i cursul cu selecț ia resurselor, instrumentelor ș i
materiale pentru a reuș i să atingem obiectivul, ulterior să realizăm dezvoltarea de instrumente instruț ionale care pot fi executate în
planul pilot conform implementării ș i evaluării bazate pe nevoile studenț ilor noș tri pentru a realiza în cele din urmă revizuirea critică
în care se analizează schimbările evidente din interiorul ș i din exteriorul domeniului educaț ional.

Ca profesor, l-aș motiva pe Daniel la schimbarea continuă ș i să valorifice fiecare contribuț ie pe care o face elevul nostru ș i să-ș i amintească că
întotdeauna ar trebui să se ghideze după o teorie pe care să se bazeze pentru a crea designul instituț ional care necesită o atitudine empatică faț ă de societate

ce se traduce într-un design prietenos pentru a ne referi la acele proiecte realizate care îndeplinesc o funcț ie de interes social, ce lucruri
au făcut studenț ii noș tri pentru a-ș i atinge scopurile bazându-se pe cunoș tinț ele anterioare, motivând zona de dezvoltare următoare
despre un întreg

învăț are semnificativă, amintind că studentul este protagonistul învăț ării sale centrata pe obiectiv, iar profesorii suntem ghizi
că elaborăm planificările pentru studenț ii noș tri în mod deliberat, cu serii de experienț e.
Williams, P. et al. (2000). Modele de design instrucț ional: Fundamentele designului tehnic - pedagogic în e-learning. Spania: Universitat
Oberta de Catalunya. Revizuie ș te Capitolul 1. Design instruc ț ional: teorii modele.y Recuperat de:
ht[Link]

Model de design instrucț ional. Comunităț i Digitale pentru Învăț are în Educaț ia Superioară, CODAES. 2002, pp. 6-10, Mexic. Recuperat
dep://[Link]/content/repositoriocdg/000090/[Link]
Designul instrucț ional ca proces este: dezvoltarea sistematică a elementelor instrucț ionale, folosind teoriile învăț ării ș i
teorii educaț ionale pentru asigurarea calităț ii instruirii. Include analiza nevoilor de învăț are, obiectivele ș i dezvoltarea
materiale ș i activităț i instrucț ionale, evaluarea învăț ării ș i urmărirea (Berger ș i Kam, 1996).

Consider că fiecare design instrucț ional trebuie să fie diferit sau personalizat deoarece este bazat pe nevoile studenț ilor noș tri ș i
care sunt obiectivele de învăț are care au fost stabilite, aș adar nu putem generaliza, fiecare grup de clasă este diferit în funcț ie de caz
Grupul 1 îi place să citească, dar nu foloseș te tehnologia, grupul 2 îi place să folosească diferitele medii tehnologice, dar nu lucrează în echipă.
Sunt repetitori 15%, pe când cei de la 3 sunt studen ț i care au mai multe aspecte pozitive decât negative, doar că se plictisesc.
rapid deoarece înț eleg repede. Din această cauză, designul trebuie să fie foarte diferit pentru fiecare grup, întrucât fiecare dintre ei are
caracteristici foarte diferite ș i nu s-ar genera un învăț ământ semnificativ, dar de asemenea consider că trebuie să se întărească aspectele pozitive
iar aspectele negative trebuie să fie ș lefuite, lucrând cu scopul de a le îmbunătăț i ș i a le transforma în puncte forte. În plus, ceva ce trebuie să luăm foarte în serios

în considerare sunt relaț ia cu studenț ii, căci ei sunt elementul principal ca destinatari ai oricărui program educaț ional, fie că este la distanț ă.
Oh nu. Dintre aspectele de luat în considerare se numără: cunoaș terea vârstei medii a studenț ilor (tineri sau adulț i), cunoș tinț ele anterioare pe care
deț ine, atât disciplina cât ș i abilităț ile tehnologice necesare pentru participarea la distanț ă, istoria sa academică,
localizare geografică, etc.

Ca cadre didactice, trebuie să ne concentrăm asupra competenț ei pe care dorim să ne axăm în rândul elevilor noș tri, atingând obiectivele pentru a modifica.

anumite situaț ii de bază pentru viaț ă ș i care apoi se vor extinde cu planificarea conț inuturilor care se potrivesc cel mai bine cu acestea, cu
studenț i care au probleme cu planificarea pe care am făcut-o, trebuie să schimbăm pentru a servi acelaș i scop, dar să reuș ească
studenț ii noș tri, să ne amintim că cadrele didactice trebuie să ia decizii care să garanteze un progres pentru studenț ii noș tri în funcț ie de ...
necesităț i, modalitatea sa, dar mai ales planificarea activităț ii didactice în clasă, selectarea materialului de suport, proiectarea acestuia ș i ajustarea lui. Permite,

în plus, a echilibra sarcinile de conț inut ș i a preveni tot ce este necesar pentru fluiditatea procesului de învăț are.

Invalid input. Please provide text for translation.

htp://[Link]/oa/educatie/oa32/modele_design_instructiv/[Link]

Chiappe, A. (2008). Designul instrucț ional: meserie, fază ș i proces. Educaț ie ș i Educatori, Vol 11. 72, nr. 2, pp. 229-239. Colombia: Universitatea
de La Sabana, Centrul de Tehnologii pentru Academia

Castañeda, M. ș i Acuña C. (1996). Design instrucț ional: Metode de reprezentare a cunoș tinț elor. Cap. 2. Reprezentarea cunoș tinț elor.
Perfiles educaț ionale, nr. 72, pp. 5-11, Mexic: Institutul de Cercetări asupra Universităț ii ș i Educaț iei.

FORO 1

În ce fel un design instrucț ional care să răspundă nevoilor fiecărui grup poate ajuta pe Maestrul Daniel?

Conform lui Bruner (1969), designul instrucț ional se ocupă de planificarea, pregătirea ș i proiectarea resurselor ș i mediilor.
necesare pentru ca învăț area să aibă loc.
Conform analizei efectuate în cazul profesorului Daniel, un design instrucț ional i-ar facilita munca în două din cele trei grupuri, deoarece
câteva caracteristici expuse studenț ilor nu sunt motivaț i să participe în procesul educaț ional în care se conformă
definiț ia designului se concentrează pe planificarea resurselor, strategiilor, diferenț elor ș i asemănărilor dintre grupurile de studenț i, prin
Ar fi foarte convenabil ca profesorul să se motiveze să aplice un design instrucț ional care să se bazeze pe nevoile
specificile grupurilor de studiu care analizează punctele lor forte ș i slabe pentru a crea întăriri în funcț ie de abilităț ile lor.

De ce este important să se ia în considerare caracteristicile studen ț ilor ș i obiectivele cursului pentru a realiza designul
instrucț ional?

În cadrul caracteristicilor designului instrucț ional, se menț ionează în principal că această planificare trebuie să fie autentică pentru fiecare

student care se bazează pe îndeplinirea obiectivului studiului, dar nu se concentrează pe conț inuturi, deoarece acest design este variabil
în funcț ie de ceea ce are nevoie studentul nostru, amintind că suntem ființ e diferite ș i că fiecare dintre noi are diverse
moduri de a învăț a, de aceea profesorul trebuie să fie dispus la schimbare ș i să-ș i amintească întotdeauna că axa principală a învăț ării
este studentul, el este cel care creează învăț ările sale semnificative în funcț ie de mediu.

Cum oferă teoriile învăț ării un ghid de referinț ă pentru a începe formularea unui design instrucț ional?

Teoriile învăț ării, nefiind una mai bună decât cealaltă, sunt cele care stabilesc fundamentele de bază pentru execuț ie sau
implementarea designului instrucț ional care permite profesorului să creeze ghiduri, materiale, videoclipuri etc. pentru a îmbunătăț i instruirea
iar procesul de învă ț are, elementele de bază ale unui model de design instruc ț ional sunt diagnosticul nevoilor,
formularea obiectivelor, con ț inuturile, strategiile de învă ț are ș i evaluarea. În plus, fiecare teorie stabile ș te anumite
caracteristici care sunt duse la practică cu designul instructional în care se pun în aplicare aceste caracteristici teoretice cu
caracteristicile studenț ilor noș tri ș i se fuzionează pentru a genera învăț ări semnificative.
Castañeda, M. ș i Acuña C. (1996). Designul instrucț ional: Metode de reprezentare a cunoș tinț elor. Cap. 2. Reprezentarea cunoș tinț elor.
Perfiles educaț ionale, nr. 72, pp. 5-11, Mexic: Institutul de Cercetări asupra Universităț ii ș i Educaț iei.

Hernández, C. (2019). Proiectele instruccionale ș i domeniile lor de aplicare. Nevoile unui bun designer. Cap. 2. Revista [Link], nr.
16, pp. 23-30, Mexic: Institutul de Investigatii despre Universitate si Educatie.

Williams, P. ș i colab. (2000). Modele de Design Instrucț ional: Fundamentele designului tehnic - pedagogic în e-learning. Spania: Universitat
Oberta de Catalunya. Revizuieș teel Capitol 1. Design instrucț ional teorii y modele. Recuperat
de: htps://[Link]/35569532/Fundamentele_dizainului_tehnico-pedagogic_Modele_de_dizain

Stimată colegă Nancy, foarte corectă observaț ia dumneavoastră, consider că proiectarea programelor prioritizate în funcț ie de nevoile noastre
studienț ii ne permit să ne adaptăm la interesele studenț ilor care ne ghidează să proiectăm ș i să creăm alternative de predare
învăț are în care studenț ii sunt protagoniș tii propriului lor învăț ământ, cu contextualizarea cunoș tinț elor lor anterioare în
experienț e care sunt considerate baze ș i se poate susț ine acest temei cu ajutorul teoriilor de învăț are.

Pentru Berger ș i Kam (1996), estetica designului bazat pe competenț e este dezvoltarea sistematică a elementelor instrucț ionale, folosind teoriile
al învăț ării ș i teoriile instructive pentru a asigura calitatea instruirii. Include analiza nevoilor de învăț are, ...
obiective sau competenț e, dezvoltarea sarcinilor ș i materialelor, evaluarea învăț ării ș i urmărirea cursului. Pe de altă parte, consider
că aplica ț ia detcs în educa ț ie este o modalitate de a compensare nevoia de a se conecta cu actualitatea ș i folose ș te noi
instrumente pentru a-ș i genera învăț area, aș a cum menț ionează Zárate (2014) define designerul instrucț ional ca fiind puntea între instituț ii
iar studenț ii, deoarece este văzut ca responsabil de a oferi celuilalt oportunitatea de a genera cunoș tinț e noi prin
strategii pe care le creează cu scopul de a oferi mai mult decât informaț ii studentului, fără a conta contextul în care se află.

Williams, P. et al. (2000). Modele de Design instrucț ional: Fundamentele designului tehnic - pedagogic în e-learning. Spania: Universitat
Oberta de Catalonia. Revizuieș teel Capitolul 1. Design instrucț ional teorii y modele. Recuperat
de: htps://[Link]/35569532/Fundamentele_dizainului_tehnico-pedagogic_Modele_de_dizain
Estimada Marcelita, împărtăș esc opinia dumneavoastră exprimată în forum, având în vedere că teoriile sunt temeliile întregului proces educaț ional ș i despre
todo al designului instrucț ional deoarece acesta se reflectă conform teoriei în care ne planificăm procesul educaț ional care sunt ghiduri sau
strategii pe care instructorii le utilizează în procesul de predare ș i învăț are pentru a îndeplini în mod sistematic secvenț a
paș i de urmat prin identificarea obiectivelor de realizat, obiectivele specifice ale învăț ării, paș i mici pentru conț inutul
învăț are, realizări observabile ale învăț ării, selecț ia strategiilor ș i evaluările învăț ării în funcț ie de domeniul de cunoș tinț e
critserii de evaluare stabilite anterior, întăriri pentru a îmbunătăț i performanț a ș i practicătca de las característcazurile grupurilor de studiudio
în funcț ie de nevoile lor. Cu toate acestea, cadrele didactice trebuie să fie întotdeauna dispuse la schimbare ș i, mai ales, trebuie să creăm în noi

studenț i o relaț ie de încredere pentru a realiza încrederea în legăturile de armonie în clasă ș i a genera învăț ări semnificative, aș a cum o expune
Acorde a Beloch (2011, p.13), designerul instruc ț ional trebuie să fie o persoană pregătită în domeniul pedagogiei, psihologiei
învăț are, psihopedagogie, mediile virtuale de învăț are, formarea la distanț ă, mediile colaborative, etc.

Hernández, C. (2019). Proiectele instrucț ionale ș i domeniile lor de aplicare. Nevoile unui bun designer. Cap. 2. Revista [Link], nr.
16, pp. 23-30, Mexic: Institutul de Cercetări asupra Universităț ii ș i Educaț iei.

Williams, P. ș i colab. (2000). Modele de design instructiv: Fundamentele designului tehnic - pedagogic în e-learning. Spania: Universitat
Oberta de Catalunya. Revizuieș teel Capitol 1. Design instrucț ional teorii y modele. Recuperat
de: htps://[Link]/35569532/Fundamentele_dizainului_tehnico-pedagogic_Modele_de_dizain

FORO 2

1. În ce mod obiectivul, tematica, sugestiile didactice, evaluarea ș i bibliografia oferă informaț ii importante pentru
selectaț i un anumit model de design instrucț ional?

Obiectivul este linia de start care, odată ce planificarea este executată, vom verifica la finalizarea procesului educaț ional. Acest obiectiv are o

relaț ie strânsă deoarece cu el vom măsura cât de mult s-a reuș it să se pună în practică abilităț ile propuse, cu el vom ș ti despre ce temă
estudiul de a aborda sugestiile didactice cu care vom pune în practică fiecare dintre activităț ile pe care ni le propunem în
planificare, de asemenea ne permite să creăm o evaluare atât formatvă, cât ș i sumativă, deoarece ne va permite să măsurăm ș i să întărim în
în cazul în care va fi necesar, de asemenea, conform a ceea ce plănuim să lucrăm, vom căuta informaț iile bibliografice pentru a reuș i să rezolvăm
informa ț ii ș i ghiduri pentru a putea măsura sau evalua obiectivul, atât obiectivul, teme (competen ț e sau abilită ț i), metodologii
didactica, evaluarea ș i bibliografia au o relaț ie strânsă între ele, deoarece sunt dependente de obiectivul pe care ne-l stabilim.
unde, cum, pentru ș i de ce să aplicăm designul instrucț ional.

2. Ce alte elemente trebuie să luăm în considerare pentru a selecta un model de design instrucț ional?

Consider că, în cadrul designului instrucț ional, trebuie să ț inem cont de nevoile studenț ilor noș tri, preferinț ele lor,
gânduri, contextul lor, stilul de învăț are, ce le place ș i ce nu le place, deoarece planificarea este centrata pe ceea ce se doreș te
a reuș i cu studenț ii noș tri nu în ceea ce crede profesorul că este bun pentru ei, de aceea cred că trebuie să facem o analiză
diagnostic al situaț iei de partidă în care ne orientează cu ce, cum, unde, când, pentru ce ș i în ce direcț ie vom direcț iona
învaț are a studenț ilor noș tri, de asemenea, trebuie să cunoaș tem contextul lor social pentru a ș ti ce pregătire au din mediu, instrumente
tehnologice pe care le au la îndemână, pentru că, ca profesori, putem crea planificări sau designuri instruț ionale în funcț ie de poziț ia noastră,

dar vor fi depăș ite dacă nu sunt bazate pe nevoile studenț ilor noș tri.
 3. Analiza caracteristicilor, fazelor sau momentelor instructive, avantajelor ș i dezavantajelor fiecărui model (Modelul lui Gagné, Modelul lui Gagné)
y Briggs, Modelul ASSURE de Heinich ș i colaboratori, Modelul lui Dick ș i Carey, Modelul lui Jonassen sau Modelul ADDIE) ș i consideră, care
consideri că este cel mai bun model pentru Universitatea Leones?

Model Fazele Avantaje Dezavantaje

1. Stimulaț i atenț ia ș i motivaț ia.
2. Dar informaț ii despre rezultatele aș teptate.
3. Estimularea amintirii cunoș tinț elor ș i abilităț ilor anterioare, esenț iale ș i relevante.
4. Prezentarea materialului de învăț at. Brindă la suficiente Studentul prezintă un rol
5. A ghida ș i a structura munca ucenicului. informaț ie despre pasiv în învă ț area sa,
Câș tigat
6. Provocare la răspuns. rezultatele învă ț ării de inclusiv si reu ș eș te cu
7. A oferi feedback. studenț ii. obiective, deoarece este conducător.
8. Promovarea generalizării învăț ării.
9. Facilitarea amintirii.
10. Evaluarea realizării.
Identificarea obiectivului instructiv.
Analiza instrucț iunii.
Analiza studenț ilor ș i a contextului. Este holistic, în plus de a oferi
Exige o cunoaș tere detaliată
Redactarea obiectivelor. o metodologie foarte concretă de problemele pe care le-ar putea
Dezvoltarea instrumentelor de evaluare. permis orice cadru didactic
Gagné ș i Briggs retrasar aplica ț ia sa, de asemenea
Elaborarea strategiei instrucț ionale. realizarea fiecărei dintre
necesită resurse ș colare
Dezvoltarea ș i selecț ia materialelor de instrucț ie. activităț i în design
abundente.
Design ș i dezvoltare a evaluării formative. curricular.
Proiectarea ș i dezvoltarea evaluării sumarizate.
Revizuirea instrucț iunii
1. Analiza ț i caracteristicile studentului. Înainte de a începe, trebuie să cunoa ș teț i caracteristicile
studenț i, în relaț ie cu:
2. Caracteristici Generale: nivel de studii, vârstă, caracteristici sociale, fizice, etc.
. Capacităț i specifice de intrare: cunoș tinț e anterioare, abilităț i ș i atitudini.
. Stiluri de Învăț are. Studen ț ii au un Nu preconizează o evaluare
învăț are activă, pe deasupra că continuă, din acest motiv nu se
ASSURE de Heinich 3. Stabilirea obiectivelor de învă ț are, determinând rezultatele pe care studen ț ii trebuie să consideră
le atingă la stiluri ar putea detecta erori în timpul
diferitele
finalizaț i cursul, indicând gradul în care vor fi obț inute. de învăț are. procesul de învăț are.
4. Selec ț ia strategiilor, tehnologiilor, mijloacelor ș i materialelor.
. Metodă instrucț ională considerată mai potrivită pentru a atinge obiectivele pentru aceș ti studenț i
particulare.
. Mediile care ar fi cele mai potrivite: text, imagini, video, audio ș i multimedia.
 . Materialele care vor sprijini studenț ii în atingerea obiectivelor.
5. Organizarea scenariului de învă ț are. Dezvoltarea cursului creând un scenariu care să favorizeze învă ț area,
utilizând mijloacele ș i materialele selectate anterior. Revizuirea cursului înainte de implementarea sa,
în special dacă se utilizează un mediu virtual, verificarea funcț ionării optime a resurselor ș i materialelor
curs.
6. Participarea studen ț ilor. Promovarea participării studen ț ilor prin strategii active ș i cooperative.
student.
7. Evaluarea ș i revizuirea implementării ș i rezultatelor învă ț ării. Evaluarea propriului proces va duce la
reflecț ia asupra sinelui ș i implementarea de îmbunătăț iri care să ducă la o calitate mai mare a acț iunii
formatva.

Nivelul sistemului
1. Analiza nevoilor, obiectivelor ș i priorită ț ilor.
2. Analiza resurselor, restric ț iilor ș i sistemelor alternative de distribu ț ie.
3. Determinarea domeniului ș i secven ț ei curriculului ș i cursurilor; stăpânul sistemului de distribu ț ie.
Nivelul cursului
1. Analiza obiectivelor cursului.
2. Determinarea structurii ș i secven ț ei cursului.
Nivelul lecț iei
Permite programarea a ceea ce se ș i un element al procesului eș uează
1. Definirea obiectivelor de performan ț ă. dore ș te ca întregul proces să se oprească, pentru
Dick ș i Carey
2. Pregătirea planurilor (sau modulelor) lec ț iei. învaț ă, pentru aceasta pregăteș te Salut la achiziț ie del
stimuli corecț i cunoș tinț ele sunt limitate.
3. Dezvoltarea sau selec ț ia materialelor ș i mijloacelor.
4. Evaluarea performan ț ei studentului.
Nivel de sistem final
1. Pregătirea profesorului.
2. Evaluare formativă.
3. Test de teren, revizuire.
4. Instalare ș i difuzare.
5. Evaluare sumativă.
Întrebări/cazuri/probleme/proiecte. Centrul oricărui mediu de învăț are constructivist este întrebarea, el student aprinde
caz, problemă sau proiect care devine obiectivul pe care studentul trebuie să-l rezolve. Problema conduce învăț area, ceea ce făcând Se transformă într-o limitare ș i
care este diferenț a fundamentală între mediul de învăț are constructivist ș i instruț ia obiectivistă. oferă răspunsuri a îi demotivează pe student dacă nu
Jonassen Contextul problemei probleme. au un cunoș tinț e anterioare,
Reprezentarea problemei/simularii Lucrează în grup ș i individual, aceasta poate provoca ca
Spaț iul de manipulare a problemei asumă roluri, printre altele. modelul să nu fie efectiv
Cazuri legate. Oferi ț i acces la un sistem de experien ț e legate (cazuri) ca referin ț ă pentru cei La preparare de pierduț i
 studenț i.
Resurse de informaț ii. Studenț ii au nevoie de informaț ii care le permit să-ș i construiască modelele mentale ș i
formulaț i ipoteze care să ghideze activitatea dvs. în rezolvarea problemei.
Instrumente cognitive. Oferind complexitate, noutate ș i sarcini autentice, studentul va avea nevoie de suport în
realizare. Este important, prin urmare, să-i furnizăm unelte cognitive care să-i permită să stabilească schele sau probleme de prezentat în fa ț a
relaț ii necesare în realizarea acestora. studen ț ii trebuie să fie bine
Conversaț ie / unelte de colaborare. Îmbunătăț iț i ș i susț ineț i comunităț ile de studenț i sau comunităț ile care planificaț i
construiesc cunoș tinț e prin intermediul comunicării mediate de computer care sprijină colaborarea ș i
comunicare.
Social / Sprijinul Contextului. Ajustarea factorilor de mediu ș i a contextului care afectează implementarea
medii de învăț are constructiviste.
Rezultatele evaluării
formatva de fiecare fază pot
conducerea designerului
Analiză. Primul pas este să analizăm elevii, conț inutul ș i mediul, al cărui rezultat va fi descrierea unei instruc ț iuni pentru întoarcere a
situaț ia ș i nevoile sale formative. Poate duce la o utilizare inutilă
oricare dintre fazele anterioare,
Design. Se dezvoltă un program al cursului, concentrându-se în mod special pe abordarea pedagogică ș i pe modul de pentru a corecta sau a modifica.
de resursele disponibile,
secuenț iaț i ș i organizaț i conț inutul. ar putea genera un impas
ADDIE permite una adaptare
Dezvoltare. Crearea reală (producț ia) a conț inutului ș i materialelor de învăț are bazate pe faza de proiectare. ș i se aplică în momentele în care
continuă de la material a las
Implementare. Execuț ie ș i punere în practică a acț iunii formative cu participarea elevilor. nu există maturitatea necesară a
nevoile schimbătoare ale
Evaluare. Această etapă constă în realizarea evaluării formative pentru fiecare dintre etapele procesului ADDIE ș i student.
student y facilita la re-
evaluarea sumativă prin teste specifice pentru a analiza rezultatele acț iunii formative.
observare y el re-
formulare de los
probleme.

Conform celor expuse în cazul Universităț ii Leones, consider că aș selecta modelul de design instrucț ional al lui Jonnassen (1999)
prezintă un model pentru designul Mediilor de Învăț are Constructiviste care subliniază rolul învăț ăcelului în construirea de
cunoaș tere (învăț are prin practică). Motivul ar fi că fiind destinat unui grup de studenț i care lucrează, dar locuiesc aproape de
Universitatea, adică cunosc realitatea care se trăieș te în mediu, în plus că pentru a atinge obiectivul Licenț ei constă în a dezvolta
profesioniș ti în pedagogie cu o formare umanistă, ș tiinț ifică ș i tehnică solidă care să le permită construirea de cunoș tinț e

Benitez, M.G. (2010). Modelul de design instruc ț ional Assure aplicat la educa ț ia la distan ț ă. Tlatemoani, Revista Academică de
Investigaț ie, nr. 1.

Jonassen, D.H. (1994): "Tehnologia gândirii. Spre un model de design constructivist". Tehnologia educaț ională. SUA.
Nieto, M. (2009). Teorii ș i modele de design instrucț ional. Recuperat de: htps://[Link]/doc/33372131/DISENO-INSTRUCCIONAL-
TEORII Ș I MODELE

Nieto, M. (2010) Designul instrucț ional: elementele de bază ale designului instrucț ional. Publicaț ie online.

Sharif, A. ș i Cho, S. (2015). Designeri instrucț ionali ai secolului XXI: Trecând peste diferenț ele perceptuale între identitate, practică, impact ș i
dezvoltare profesională. RUSC. Revista Universităț ilor ș i Societăț ii Cunoaș terii, vol. 12, nr. 3, pp. 72-86 Universitatea Oberta din Catalonia Barcelona
Spania. Recuperat de: htp://[Link]/[Link]?id=78038521006
 CASO 2

1.- Cum ai alege un model de design instrucț ional pentru Universitatea Leones, având în vedere contextul său? Care ar fi acesta ș i de ce?
ce?

Conform celor prezentate în cazul Universităț ii Leones, consider că aș alege modelul de design instrucț ional al lui Jonassen (1999)
prezintă un model pentru proiectarea Ambientelor de Învăț are Constructiviste care subliniază rolul învăț ăcelului în construcț ia
cunoș tinț ă (învăț ând prin practică). Motivul ar fi că fiind destinat unui grup de studenț i care lucrează, dar locuiesc aproape de
Universitate, adică cunosc realitatea care se trăieș te în mediu, în plus că pentru a realiza obiectivul Licenț ei constă în a dezvolta
profesioniș ti în pedagogie cu o solidă pregătire umanistă, ș tiinț ifică ș i tehnică care să le permită construirea de cunoș tinț e pedagogice
pentru a răspunde nevoilor educaț ionale dintr-o perspectivă inovatoare, etică, responsabilă ș i participativă. Cred că acest model ar fi
mai corect, care permite lucrul cu obiectivul ca ființ ă umană care ajută specific la nevoile educaț ionale, atunci consider că
De la această particularitate a obiectului, putem formula cazurile de învăț are cu această caracteristică care să fie direcț ionate către studenț i.
să aibă nevoi educaț ionale cu simulatorii în legătură cu ceea ce trăiesc diversele instituț ii pentru ca
Studentul î ș i generează propriul cunoscut prin sprijinul secven ț ial al profesorului, întărind teoria constructivistă ș i instruirea.
obiectivista cu contextualizarea problemei, simulând că ni se întâmplă ș i căutând o manipulare a problemei contextualizate
prin intermediul propriilor experienț e, întărind ideea ca studentul să-ș i construiască propria învăț are semnificativă. Conform poziț iilor teoretice
Piaget consideră că există două principii pentru a obț ine cunoș tinț e, care sunt învăț area ca un proces activ care are loc prin asimilarea de
informaț ii primite rezultatul proceselor vitale ș i experienț a directă ș i învăț area completă, autentică ș i reală în măsura în care
individul interacț ionează în mod semnificativ cu lumea (Piaget, 1978, în Hernández, 2008).

Din cele expuse, consider că acest model ia în considerare experienț a fiecărui student, caută ca studentul, în funcț ie de cunoș tinț ele sale
quetene ș i ce apreciază în funcț ie de temele de studiu, cum este cazul care se concentrează pe educaț ie prin timp ș i fiecare
caracteristica proprie a acestui proces.

Díaz Barriga, F. (2006). Principiile designului instrucț ional al mediilor de învăț are susț inute de TIC: un cadru de referinț ă sociocultural ș i
situat. Tehnologie ș i Comunicare Educaț ională, 41. Disponibil la htp://[Link]/tyce/41/[Link]

Hernández Requen, Stefany, Modelul constructiv cu noile tehnologii: aplicat în procesul de învăț are, Revista Universitatea ș i
Societatea Cunoaș terii, UOC.p://[Link]/rusc/2021/03/10/dt/esp/[Link]

Jardínes, F. (2011). Revizuirea principalelor modele de design instrucț ional. Inovaț ii în afaceri. 8 (16), 2011, pp. 357-389. Mexic:
Universitatea Autonomă din Nuevo León. Recuperat de: htp://[Link]/12561/1/[Link]
Mergel, B. (1998). Design instrucț ional y teorie de învăț are. Occazional Hârtii în Educaț ional
Tehnologiep://[Link]/educaton/cursuri/802lucrari/mergel/[Link]

2.- Pe baza analizei realizate, explică, cum ar funcț iona implementarea modelului selectat la Universitatea Leones?
Fundamentează-ț i răspunsul.

După analiza cazului ș i întărirea în clasă a proiectelor instruccionale, consider că cel propus de Jonassen este cel care
Îmbunătăț eș te în mod holistic participarea studentului, având în vedere că acest model se hrăneș te în principal din teoriile
constructivistii, aș a cum menț ionează aceș ti autori Piaget, Ausubel, Vigotsky, Bruner, care îș i programează obiectivul foarte particular în trei
aspectele principale: contextul în care se construieș te învăț area semnificativă, rolul protagonic al studentului în cadrul învăț ării,
toate acestea contribuie la crearea unor învă ț ări semnificative cu abordările problemelor care pot fi dezvoltate în mediul lor
prin intermediul studiilor de caz, inconveniente educaț ionale sau proiecte de consolidare pentru a facilita propunerile studentului prin intermediul
construirea unor rute de învăț are ș i se poate gestiona această cunoș tinț ă cu scopul de a rezolva problema care a fost formulată ca
un eseu sau o simulare atunci când trebuie să-l pun în practică în domeniul său profesional. De asemenea, implică în învăț are diferite
strategii, simularea, schemele, hărț ile, printre altele. În cele din urmă, se hrănesc ș i se relaț ionează învăț ările cu experienț a
student prin intermediul învăț ămintelor anterioare ș i dobândite în experienț a sa de viaț ă.

Pentru a sprijini aplicarea acestui model holistic, pe lângă analiza cazurilor prezentate, trebuie să se coreleze unele cu similarităț i.
pentru a fi aplicate, se generează noi informaț ii cu utilizarea sau căutarea de resurse, în funcț ie de cazul prezentat cu noi instrumente
cognitiv pentru a lucra cu instrumentele de colaborare ș i conversaț ie fie între studenț i, fie cu asistenț a didactică prin intermediul sprijinului.
ș i suportul sau coaching-ul care facilitează feedback-ul contextual ș i particular, în funcț ie de cazul respectiv, însoț it de construcț ia de
competenț e sociale prin munca în echipă ș i munca colaborativă «construire colaborativă a învăț ării, prin negociere
social, nu de competiț ia între studenț i pentru a obț ine apreciere ș i cunoș tinț e" (Jonassen, 1994).

Toată această aplicaț ie permite contactarea cu modelele instrucț ionale, îmbogăț ind practica pedagogică într-un fel.
explicita în teoria aplicării cu ruta prin care se orientează învăț area cu care am reuș i să creăm o conexiune între teorii, rute ș i
estiile de învăț are în funcț ie de contexte ș i spaț ii familiarizate cu proceduri, obiective ș i chei explicite.

Dorrego, E. (1999). Flexibilitate în designul instruc ț ional ș i noi tehnologii ale informa ț iei ș i comunicării. Compilare în scopuri
instruccionales. Disponibil în htp://[Link]/teoriasaprendizaje/paginas/Lecturas/Unidad 3/dorregofl[Link]

Nieto, M. (2009). Teorii ș i modele de Design instrucț ional. Recuperat de la: htps://[Link]/doc/33372131/DISENO-INSTRUCCIONAL-
TEORII Ș I MODELE

Sharif, A. ș i Cho, S. (2015). Designeri instrucț ionali ai secolului XXI: Trecând peste prăpastia perceptuală dintre identitate, practică, impact ș i
dezvoltare profesională. RUSC. Jurnalul Universităț ilor ș i al Societăț ii Cunoaș terii, vol. 12, nr. 3, pp. 72-86 Universitatea Openă din Catalunya Barcelona

Spania. Recuperat de: htp://[Link]/[Link]?id=78038521006

Williams, P. et al. (2000). Modele de design instruccional. UOC, pagini 45-60. Recuperat de:
Link provided is not translatable text.
3.- Conform cu cele prezentate în caz, cum ar fi o primă formulare a fazelor sau momentelor instrucț ionale ale modelului pe care l-ai
ales pentru Universitatea Leones? Încearcă să descrii ce elemente ar fi lucrate din perspectiva designului instrucț ional în cursul de istorie al

Consider că, conform celor prezentate în cazul cu modelul instrucț ional al lui Jonassen, prima propunere a fazelor sau momentelor de
conform cu ceea ce a propus autorul:

1. Întrebări/cazuri/probleme/proiecte: în această primă etapă a acestui model trebuie să se planifice ca centrul oricărui mediu
învăț area constructivistă trebuie să fie întrebarea, cazul, problema sau proiectul care devine ț inta studentului cu dorinț a de
rezolvatorul cu care se dezvoltă sau se pune în executare obiectivul, această problemă sau caz de studiu ghidează învăț area, se
contextualizează problema, se reprezintă problema de simulare în funcț ie de spaț iul în care studentul poate manipula
 problema pentru a realiza obiectivul de a valorifica practica educaț ională în diverse societăț i, prin analiza
caracteristicile dezvoltate în cadrul fiecărui perioadă din istorie, pentru a recunoaș te importanț a educativă a fiecărei etape.
2. Cazuri relevante: pentru a putea începe să executăm activită ț i bazate pe îndeplinirea obiectivului, trebuie formulate cazuri de
analiză asupra fiecăruia dintre subiecte în raport cu contextul universităț ii ș i al studenț ilor săi în primul studiu ar trebui să fie
orientat asupra Educaț iei ș i Istoriei, urmat de Epoca Antică ș i educaț ia, ca tema celui de-al treilea caz Epoca Medievală ș i
educaț ie, al patrulea Educaț ia ș i umanismul renascentist ș i al cincilea Educaț ia în epoca modernă în fiecare caz trebuie oferită
acces la un sistem de experienț e legate de cazurile propuse ca referinț ă pentru studenț i, se poate relaț iona
Acest caz se leagă de ce facem la UTEL, lucrăm cinci săptămâni la fiecare disciplină cu teme ș i studii de caz relevante pentru.
trezirea creativităț ii în soluț iile posibile pentru fiecare caz în parte.
3. Resurse de Informa ț ie: pentru toate cazurile de studiu, universitatea trebuie să ofere acces studen ț ilor la informa ț iile care
necesită cu scopul de a fundamenta teoriile care le permit să-ș i construiască modelele mentale ș i să formuleze ipoteze care să le ghideze
activitate în rezolvarea problemei, cum ar fi cazul universităț ii noastre UTEL în materialul de suport în care găsim
toate informaț iile care orientează cazul.
4. Instrumente cognitive: în această fază se discută despre diversele instrumente de care se folose ș te tehnologia, facilitând designul
unităț i didactice ș i modalităț i de intervenț ie asupra activităț ilor ș i sarcinilor elevilor (Konieczny, 2015). Pentru ca
studentul să poată avea acces la socializarea cu colegii săi, consider că ar trebui să se utilizeze o platformă virtuală în care să se ofere
însoț ire ș i consultanț ă atât în mod sincronic, cât ș i asincronic, putem lua ca exemplu platforma universităț ii noastre
UTEL Prin acordarea de complexitate, noutate ș i sarcini autentice, studentul va avea nevoie de suport în realizarea acestora. Este important, aș adar,

oferirea de instrumente cognitive care să-i permită să stabilească schelele sau relaț iile necesare în realizarea acestora.
5. Instrumente de conversa ț ie ș i colaborare: în această fază, în cazul men ț ionat, consider că trebuie să se încurajeze ș i să se sprijine pe

studenț i pentru a-ș i construi cunoș tinț ele prin intermediul comunicării mediate de utilizarea tehnologiei, orientate de ...
 docen ț i ș i recompensată între colegii săi care ne pot îndruma cum să utilizeze platforma universită ț ii cu
experienț a utilizării acesteia prin elaborarea de imagini mentale ș i vizualizarea activităț ilor.
TIC-urile digitale oferă o serie de instrumente pentru cercetare care se caracterizează prin utilizarea simultană ș i combinată a
diverse limbaje ș i formate, putând amesteca de asemenea sunetul, imagini statice ș i în miș care, diverse tipuri de limbaj,
sisteme de simboluri ș i de reprezentare diversă Coll (2013).
6. Suport social ș i contextual: oferă suport social ș i context pentru mediu de învă ț are, elevii explorează, articulează ceea ce
ș tiu ș i ceea ce au învăț at, contrastează întrebările, manipulează mediul pentru a elabora ș i verifica teorii, toate acestea îi permite
a efectua reflecț ii asupra a ceea ce a făcut, dacă a ieș it bine sau s-au prezentat defecț iuni ș i a ajusta factorii de mediu ș i contextului care afectează

implementarea ambientului de învăț are constructivist.

Benítez, M. (2010). Modelul de design instrucț ional Assure aplicat la educaț ia la distanț ă. Tlatemoani. Revista Academică de
Investigaț ie, nr. 1. Recuperat de la: htp://[Link]/rev/tlatemoani/01/pdf/63-77_mgbl.pdf
Coll, C., Mauri, T. ș i Onrubia, J. (2013). Mediile virtuale de învăț are bazate pe analiza cazurilor ș i soluț ionarea problemelor.
În Coll, C. ș i Monereo, C. (Eds.). Psihologia educaț iei virtuale. A învăț a ș i a preda cu tehnologiile informaț iei ș i
Comunicaț ie (pp. 213-232), Madrid: Morata.
Jardines, F. (2011) Revizuirea principalelor modele de design instrucț ional. Inovaț ii în afaceri, nr. 16. Recuperat de:
Invalid URL provided for translation.
Konieczny, P. (2015). Lorenzo García Areto: baze, medieri ș i viitorul educaț iei la distanț ă în societatea digitală. Revista
Interamericana de Investiț ie, Educaț ie ș i Pedagogie, RIIEP, 8(1). DOI: htps://[Link]/10.15332/s1657-107X.2015.0001.08.
SĂPTĂMÂNA 3
 FORO 3

1. Descrie modul în care au fost implementate etapele modelului ADDIE în cazul cursului de engleză.

Conform celor prezentate în cazul cursului de engleză, etapele implementate din modelul ADDIE pornesc de la
diagnostic care care se aprecia ca nevoile studenț ilor în domeniul englez, din acest motiv se urmează
procesul stabilit al fazelor care sunt: analiza în care se determină caracteristicile proprii ale studenț ilor,
nevoile dvs. de învă ț are, care sunt mijloacele ș i resursele care se inten ț ionează a fi utilizate în procesul de
formare; design: în această fază trebuie să se stabilească ce vor fi ambientele de învăț are, obiectivele lor,
competenț e, lecț ii, selectarea strategiilor pentru a fi aplicate în practică cu opț iunea de a le aplica prin
aplicarea resurselor web; dezvoltare: în această parte se contextualizează realitatea în care se va lucra cu
student, cree mediul, cu scopul ca studentul să genereze experienț e semnificative prin utilizarea
formate inovatoare; implementare: constă în punerea în practică a resurselor, adică planificarea este realizată
la executare ș i ultima fază, evaluarea: pentru a o aplica, se concentrează pe o evaluare integrată, formativă ș i sumativă
cu scopul de a justifica eficienț a prin intermediul rubricelor care se stabilesc. În ceea ce priveș te evaluarea, se aplică
calitativ ș i cantitativ, având în vedere că a fost evaluat prin obț inerea de date pentru a delimita calităț ile celor
studenț i ș i cuantificabil pentru a verifica calificările care stau la baza stabilirii unei relaț ii cuantice
cualitativ pentru a întări caracteristicile care prezintă un indice insuficient în dezvoltarea integrală a
abilităț i ale limbii engleze de a citi, asculta, vorbi ș i scrie; acest proces a fost de asemenea realizat de un profesionist
designer în domeniu, coordonatorul general ș i însoț it de coordonatorul instituț iei evaluate.
2. Consideri că modelul ADDIE era cel mai potrivit pentru universitate sau există altul care ar fi mai viabil?

După analiza cazului expus, consider că modelul ADDIE este cel mai potrivit pentru a fi aplicat în
Universitatea Gerardo Barrios, având în vedere că se concentrează pe implementarea unor procese care trebuie urmate cu
sfârș itul de a facilita ș i de a îndeplini nevoile în domeniul exclusiv al limbii engleze. În plus, se bazează pe
necesităț ile acestei arii specifice sunt întărite de model cu sprijinul coordonat al unei alte instituț ii universitare
prin intermediul unei echipe formate dintr-un designer instrucț ional, un coordonator de carieră ș i un expert în domeniu,
deș i de fapt nu a fost atât de expert, însă munca în echipă a membrilor săi a permis realizarea aplicaț iei
efectva pentru implementarea designului planificat.

Un lucru foarte important care s-a observat în aplicarea modelului ADDIE a fost că s-a ț inut cont de realitatea lor
studen ț ii, profilurile lor, realită ț ile lor ș i mai ales nevoile lor pentru ca noul program să fie cât mai
adaptabil la nevoile sale, care a fost foarte luată în considerare în analiza pentru care au fost elaborate planuri detaliate ale

programa de curs, consiliere prin mijloace tehnologice, se stabilesc canale de comunicare ș i respectiv
strategii despre cum se va dezvolta modelul în noul design instrucț ional de la analiză, design, dezvoltare,
implementare ș i evaluare.

Dar au putut aplica ș i un model pe care îl consider că ar putea genera mai multe învăț ări semnificative, ar putea fi
propu cum este acesta de Jonassen care plantează cel mai bine participarea studentului într-un mod holistic, deoarece acesta
modelul se hrăneș te în principal din teoriile constructiviste, aș a cum menț ionează aceș ti autori: Piaget, Ausubel, Vygotsky,
Brunner, care programează obiectivul foarte specific în trei aspecte principale: contextul în care se construieș te
învăț are semnificativă, rolul protagonic al studentului în cadrul învăț ării, toate acestea contribuie la crearea de învăț ări
 semnificaț i cu abordările problemelor care pot fi dezvoltate în mediul lor prin studiile de caz,
inconveniente educaț ionale sau proiecte de consolidare pentru a facilita propunerile studentului prin construirea de
rute de învăț are ș i se poate gestiona această cunoș tinț ă cu scopul de a rezolva problema care a fost formulată ca
o ese scurtă lucrare sau simulare atunci când trebuie să o pun în practică în domeniul său profesional. De asemenea, implică învăț area.

strategii diferite, simularea, schemele, hărț ile, printre altele. În cele din urmă, învăț ările sunt hrănite ș i legate între ele
cu experienț a elevului prin intermediul învăț ămintelor anterioare ș i dobândite în experienț a sa de viaț ă.

3. Ce alte etape ar fi putut fi luate în considerare pentru a îmbunătă ț i designul instruc ț ional?

S-au putut observa fazele suplimentare în planificarea proceselor care vor fi realizate pe platforma virtuală, în plus faț ă de
se specifică rubricile detaliate în evaluare, la fel ca ș i lista de control pentru livrare în care se detaliază
precis cum vor fi integrate opț iunile de control ș i urmărire.
S-a reu ș it să se demonstreze, de asemenea, că acest model a fost aplicat pe baza nevoilor protagonistelor dezvoltării.
instruccional care sunt studenț ii, care vor fi întotdeauna actorii învăț ării lor în funcț ie de experienț ele lor care se
se creează prin utilizarea sau manipularea fiecărei activităț i planificate pentru a fi executată.

Nieto, M. (2009). Teorii ș i modele de Design instruccional. Recuperat de: htps://[Link]/doc/33372131/DISENO-

INSTRUCȚ IONAL-TEORII-Ș I-MODELE

Chiappe, A. (2008). Designul instruccional: meș teș ug, fază ș i proces. Educaț ie ș i Educaț i. Informatică Educaț ională, Vol 11.
72, Nr. 2, p. 229-239.

Fernández, K (2014) Implementarea modelului ADDIE în designul instrucț ional al cursului de Engleză de bază
Universitatea Gerardo Barrios din El Salvador.
Tovară ș ul Nelson, foarte bine gândită expunerea dumneavoastră, îmi permit să fac o observa ț ie, pe lângă modelul ADDIE

consider că modelul lui Jonassen poate fi aplicat, deoarece acesta se bazează ș i pe experienț a studentului care
rezolvă sau propune soluț ii pentru cazuri sau probleme care se ivesc în timpul formării academice, dar
întotdeauna studentul are acompanierea ș i consilierea oportună prin suportul pe care-l primeș te fie în clasă, fie în
prin consolidarea activităț ii propuse ș i se generează noi informaț ii cu utilizarea sau căutarea de resurse, cu
noi instrumente cognitive pentru a lucra la instrumentele de colaborare ș i conversaț ie fie între studenț i, fie cu
asisten ț ă didactică prin intermediul structurii ș i a sprijinului sau coaching-ului care facilitează feedback-ul contextual ș i particular

în funcț ie de cazul respectiv, împreună cu construirea competenț elor sociale prin intermediul muncii în echipă ș i
muncă colaborativă „construcț ia colaborativă a învăț ării, prin negocierea socială, nu prin competiț ia între
studii pentru a obț ine apreciere ș i cunoș tinț e» (Jonassen, 1994). Consider că toate etapele modelului lui Jonassen
permite să se contacteze cu modelele instrucț ionale, îmbogăț eș te practica pedagogică într-un fel prin a face
explicita în teoria aplicării cu ruta de cum se orientează învăț area cu care am reuș i să creăm o conexiune între
teorii, rute ș i stiluri de învă ț are în func ț ie de contexte ș i spa ț ii familiarizate cu proceduri, obiective, chei
explicitează ș i, mai ales, îi permite studentului să fie creator al propriilor sale soluț ii pentru a se pregăti pentru viaț ă.

Nieto, M. (2009). Teorii ș i modele de Design instruc ț ional. Recuperat de: htps://[Link]/doc/33372131/DISENO-
INSTRUCȚ IONAL-TEORII-SI-MODELE

Sharif, A. ș i Cho, S. (2015). Designeri instrucț ionali ai secolului XXI: Traversând lacunele perceptuale între identitate,
practică, impact ș i dezvoltare profesională. RUSC. Revista Universităț ilor ș i Societăț ii Cunoaș terii, vol. 12, nr. 3, pp. 72-86
Universitatea Deschisă din Catalunya Barcelona, Spania. Recuperat de: htp://[Link]/[Link]?id=78038521006
Williams, P. ș i colab. (2000). Modele de design instruc ț ional. UOC, paginile 45-60. Recuperat de la:
Invalid URL

Tovarăș Geovanny, îmi permit să aduc o contribuț ie la forumul tău amintind că nu există un model corect sau incorect, mai degrabă
trebuie să se ț ină cont că în executarea modelului se reuș eș te să se genereze învăț ături semnificative, care să ne motiveze pe noi
studenț i, să implicăm părinț ii, să ne implicăm profesorii în căutarea alternativelor pentru a
studen ț ii no ș tri se simt identifica ț i cu ceea ce fac în clasa lor ș i să poată folosi aceste informa ț ii în vreun fel
un moment în dezvoltarea vieț ii sale, de asemenea putem sugera că atunci când se aplică un model, se aplică ș abloanele.
propuneri atât pentru evaluarea formativă cât ș i pentru cea sumativă care să permită îndeplinirea obiectivelor propuse, stabilirea canalelor

de comunicare pentru ca aceasta să fie mai fluidă, a implica pe toț i membrii echipei de design instrucț ional cu scopul de
să existe o coordonare adecvată ș i să se reuș ească generarea de produse cu satisfacț ie pentru toț i membrii procesului de
formare.

Fernández, K (2014) Implementarea modelului ADDIE în designul instrucț ional al cursului de Engleză de bază
Universitatea Gerardo Barrios din El Salvador.
Conform celor expuse în caz, se observă că conținuturile șabloanelor nu sunt legate de
evaluare, având în vedere că nu se stabilesc activități precise pentru a putea atinge îndeplinirea obiectivului educațional,
mai degrabă se menționează doar criteriile de evaluare, dar nu instrumentele, deoarece nu se elaborează rubrice
medibile pentru obiectivul de învățare, de asemenea, se dovedește în șabloane că se programează doar cursul unde
se stabilizează obiectivele și competențele, se detaliază durata, unitățile, evaluarea, conținutul, metodologia, cerințele
iar echipa didactică, se realizează o dozare pentru fiecare unitate didactică în timp, numele unității, unitate
introductorie și unitățile didactice în care se stabilesc instrucțiunile, data limită și criteriile de
evaluare. În ceea ce privește evaluarea, se stabilesc indicații doar pentru procesul de aplicare a designului
instruccional, dar nu se instituie o evaluare specifică pentru procesul educațional privind învățarea
student, din acest motiv în momentul în care acest design instrucțional va fi pus în practică, sunt sigur că vor exista
multe întrebări, confuzii și interpretări greșite, având în vedere că profesorii care îl vor aplica nu vor ști că
a face în ceea ce privește evaluarea studenților, adică cum, ce și pentru ce vor evalua, din acest motiv nu se
va reuși să obțină rezultate semnificative care să permită să știm că elevii noștri învață, ceea ce trebuie să fie
întărit și, de asemenea, cum se lucrează cu profesorii.
Fernández, K (2014) Implementarea modelului ADDIE în designul instrucțional al cursului de Engleză de bază
Universitatea Gerardo Barrios din El Salvador.

Obiectivele pentru fiecare unitate a cursului au fost stabilite după ce s-a dozat conținutul în design prin
selecția mediilor de învățare, din acest motiv se observă clar că nu a fost aplicată corect
model, dat fiind că, trebuie să ne stabilim obiectivul mai întâi pentru a de acolo a descompune sau a lega abilitățile sau
conținuturi care se doresc a fi lucrate. Conform celor expuse în caz, se poate observa că s-a realizat o aplicare proastă
al modelului ADDIE, deoarece acest model se concentrează în primul rând pe planificarea obiectivelor și apoi cu
în raport cu acestea, se impune dozarea sau distribuirea conținuturilor care urmează a fi lucrate în fiecare unitate.

Un design instructiv ordonat se bazează pe obiective ca cale cheie, acestea vor stabili propunerea de lucru în funcție de
planul său pentru ceea ce se dorește să realizăm cu studenții noștri va fi ghidul cheie atunci când vom determina
criterii și indicatori de evaluare a abilităților, acestea trebuie să descrie ceea ce va învăța studentul, trebuie să fie
redactat într-un mod în care să fie posibil să se măsoare prin activități și dovezi învățarea, pe lângă faptul că este vizibil
al studentului, căci el va contribui cu învățarea semnificativă în aplicarea din viața sa de zi cu zi.

Fernández, K (2014) Implementarea modelului ADDIE în proiectarea instructivă a cursului de Limba Engleză de bază
Universitatea Gerardo Barrios din El Salvador.
Consider că a fost realizat având în vedere contextul în care a fost aplicat, deoarece a fost realizat un studiu la
grup social căruia i se adresează Designul Instrucțional, de asemenea, s-a desemnat un grup de coordonare pentru ca
necesitățile studenților care au fost specificate în funcție de profil, context și caracteristicile lor, au fost luate în considerare
foarte atent la diversificarea criteriilor între coordonatorul de specialitate, expertul și designerul respectiv
instruccional. Se poate menționa de asemenea că s-a lucrat asupra unui context real în care expertul menționat în
realitatea nu cunoșteam prea multe despre aplicarea acestor cursuri în mod virtual, așa că putem menționa că se
a putut întări aceste slăbiciuni între ceilalți membri ai designului instrucțional pentru a echilibra și a lucra în
realități pe care pot să le trăiască studenții noștri.

Un design instrucțional adecvat va permite planificarea formării online și selectarea celor mai potrivite instrumente.
pentru crearea produsului de formare într-un mod intuitiv pentru a adapta conținutul la nevoile
învățarea utilizatorilor. Din acest motiv, pentru a aplica un design instrucțional virtual, trebuie să se țină cont de
realitatea studenților care vor avea acces, deoarece pentru a-l executa va trebui realizată o mică
introducere în proces, așa cum este cazul la universitatea noastră UTEL înainte de a începe procesul de formare
are planificat aprobarea disciplinei explorează-ți sala virtuală în care se efectuează simulări despre care sunt
funcțiile platformei, cum se evaluează și cum sunt fiecare dintre procesele care se vor dezvolta în acesta
procesul de formare, de aceea consider că s-ar putea realiza și o fuziune a modelului ADDIE cu cel de
Jonassen care permite contactarea cu modelele instruccionale, îmbogățește practica pedagogică într-o anumită măsură.
maniera de a face explicit în teoria aplicației cu ruta de cum se orientează învățarea cu care am reușit
crea o conexiune între teorii, rute și stiluri de învățare în funcție de contexte și spații familiari cu
proceduri, obiective, chei explicite și mai ales îi permite studentului să fie creator al propriilor soluții
pentru a se forma pentru viață, așa cum se întâmplă în UTEL, unde se prezintă studii de caz și se oferă feedback cu privire la acestea.

participarea la forumuri, tutori prin intermediul cursului deschis în care cadrele didactice ne îndrumă în etapele de formare
conform obiectivului care se socializează la începutul lecției și, în cele din urmă, studentul își creează propria învățare cu aplicația
al produsului final prin munca aplicată în care se propun alternative de îmbunătățire cu noile
cunoștințele dobândite în cele cinci săptămâni de lucru bazate pe obiectivele de învățare și va reuși să le atingă
învățături semnificative care sunt acelea pe care nu le uităm niciodată și care ne sunt de folos în viață.

Fernández, K (2014) Implementarea modelului ADDIE în proiectarea instrucțională a cursului de Engleză de bază
Universitatea Gerardo Barrios din El Salvador.
 SĂPTĂMÂNA 4

Conform cazului analizat, se impun considerente specifice în designul instrucț ional în funcț ie de modalitatea la care se aplică, deoarece
aceasta trebuie să fie luată foarte în serios în funcț ie de cine este destinat, resursele necesare pentru a fi aplicat, vârsta elevilor cărora le este destinat

se va aplica ș i mai ales nevoile realităț ii cu care se confruntă studenț ii noș tri. Din acest motiv, trebuie să luăm în considerare că, dacă este posibil
aplica acelaș i model de design instrucț ional în cele două modalităț i, dar cu enfoque diferenț iate în care în modalitatea la distanț ă sau în
linia trebuie să fie mai precisă, depinde de autonomia în învăț area elevului, lucrurile se fac altfel, deoarece
punctul de plecare este dorinț a de a cunoaș te, ceea ce implică disciplină ș i renunț area la timpul dedicat altor activităț i, ș i nu pur ș i simplu interesul de

pasar, utilizarea TIC devine ceva indispensabil pentru a putea relaț iona cu profesorul, iar sala virtuală facilitează utilizarea sistematică a
funcț ionalităț i de interacț iune, publicare ș i urmărire a activităț ilor pentru care profesorul trebuie să fie în constantă actualizare,
mediu de formare trebuie să fie pregătit conform celor planificate în design, în timp ce aplicarea modelului faț ă în faț ă trebuie să fie
ț ineț i cont că va fi întotdeauna susț inută de profesor într-un spaț iu real, studenț ii pot manipula materialul sau resursele
didactic sub tutelajul asistat al educatorului, utilizarea TIC este ceva esenț ial pentru a întări dezvoltarea abilităț ilor, relaț ia cu
docente se desfăș oară într-un mediu real ș i în timp asincron, timpul nu devine o limitare pentru a putea lucra conform nevoilor
de la studenț i, mediile de învăț are nu trebuie să fie pregătite deoarece acestea există deja ș i, mai degrabă, trebuie să fie adaptate în funcț ie de
la necesitatea studentului. În cele din urmă, ceea ce trebuie să fie central pentru modelul de design instrucț ional este că se adaptează nevoilor
de sus actori educaț ionali, adică studenț ii, ș i permite generarea unor învăț ări semnificative cu accesurile pe care le au către diferitele
tehnologii sau aplicaț ii.

Londoño, E. (2011). Designul instructional în educaț ia virtuală: dincolo de prezentarea conț inutului. Revista Educaț ie ș i Dezvoltare
Social. Vol.5 Nr.2, pp.112-127. Recuperat de: htp://[Link]/documents/63968/70434/etb_artculo8.pdf
În acest caz se demonstrează că a fost prima etapă care a constat în elaborarea conț inutului educaț ional digital prin intermediul modelului de
designul instrucț ional de analiză, proiectare, dezvoltare, implementare ș i evaluare (ADDIE), de asemenea, în a doua parte s-a explorat dacă acest design poate
să funcț ioneze ca un instrument pedagogic care să sprijine un curs formal prin aplicarea unui test pilot cu un eș antion
respectvo

Elementele didactice ș i de învăț are pe care le-am avut în vedere pentru elaborarea conț inuturilor au fost în principal studentul.
elementul principal, bazat pe datele studenț ilor noș tri, nevoile lor, ceea ce ulterior este un element al obiectivelor care
în func ț ie de caz, a fost vorba de a oferi un suport didactic ș i audiovizual, iar cu aceasta se declan ș ează de asemenea resursele sau materialele didactice
necesare pentru aplicarea designului, profesorul care este cel care sprijină, ghidează, orientează procesul de învăț are prin aplicarea metodelor
ș i tehnici de predare care sunt planificate în design în funcț ie de caracteristicile studenț ilor noș tri, nevoile acestora, mediul sau
contextul în care va fi aplicat designul, din acest motiv trebuie să ne amintim că cel mai important este să cunoaș tem realitatea contextuală a
studenț ii noș tri pentru a putea genera ș i aplica un design care să fie realizat la măsură pentru cei cărora li se va aplica, putem spune că designul
instruccional se pare la procesul când un medic examinează, diagnostichează ș i prescrie pacientului său cu caracteristici diferenț iate, adică va
reț etă de medicină de formă individualizată pentru ca se poate oferi atenț ia integrală fiecărui pacient, aș a se întâmplă în educaț ie, designul
instruccional este planificarea conform nevoilor ș i punctelor forte ale fiecărei instituț ii, elementele sunt modificate sau îmbunătăț ite de
acord la fiecare nevoie din interiorul ș i din exteriorul sălii de clasă.

Londoño, E. (2011). Designul instrucț ional în educaț ia virtuală: dincolo de prezentarea conț inuturilor. Revista Educaț ie ș i Dezvoltare
Social. Vol.5 Nr.2, pp.112-127. Recuperat de: htp://[Link]/documents/63968/70434/etb_artculo8.pdf
După ce am realizat o analiză a informaț iilor despre aplicarea designului instrucț ional, pot menț iona că atunci când se aplică
structura ș i caracteristici ale acestuia în funcț ie de nevoile elementelor sale, poate fi foarte eficient, deoarece se utilizează resursele care
au studenț ii în mediul lor, care iau în considerare caracteristicile autonome ale comunităț ii educaț ionale în care va fi aplicată.
Conform cazului, telefoanele inteligente au fost utilizate pentru a îmbunătăț i prezentarea scenariului educativ cu elemente audiovizuale precum
unelte pedagogice care să ofere un suport în cursul care se desfăș oară în mod obiș nuit. În cazul tratat se observă clar că mai mult decât
unelte tehnologice care se vor utiliza în educaț ie, este designul instrucț ional care trebuie să ț ină cont de realitate
al studentului prin definiț ia problemei, determinarea limitărilor aplicării designului, identificarea nevoilor ș i
Conform acestor date, se vor determina obiectivele, toate acestea vor fi tratate în analiză, în conformitate cu nevoile ș i mai ales în ceea ce priveș te obiectivele.
plantează strategiile de design, conț inuturi, activităț i, resurse, evaluare. Din acest motiv, designul instrucț ional este axa centrală a
procesul de planificare a rezultatelor cu selecț ia de strategii pentru învăț are-învăț are prin utilizarea tehnologiilor
medii educaț ionale cu scopul de a satisface nevoile studenț ilor ș i de a genera învăț ări semnificative, pentru aceasta trebuie să
să ne angajăm atât profesorii cât ș i studenț ii să fim într-o formare constantă în utilizarea tehnologiei, să folosim în educaț ie ceea ce le
gusta o le atrage studentului, nu trebuie să ne fie frică de schimbare, trebuie să ne continuăm orientarea spre schimbare, să punem în practică noi experienț e cu aceasta
pot menț iona că telefoanele ne permit să accesăm din orice loc ne aflăm la anumite resurse educaț ionale, trebuie doar să
motivaț i studenț ii noș tri să îl folosească pentru a-ș i consolida cunoș tinț ele, iar acestora trebuie să le răspundă designul.
instruccional pentru a fi efectiv.

Londoño, E. (2011). Designul instruț ional în educaț ia virtuală: dincolo de prezentarea conț inutului. Revista Educaț ie ș i Dezvoltare
Social. Vol.5 Nr.2, pp.112-127. Recuperat de: htp://[Link]/documents/63968/70434/etb_artculo8.pdf

FORO 4
1. Care este principala diferenț ă dintre un design instrucț ional conceput pentru educaț ia faț ă în faț ă ș i unul pentru modul online?

Într-un design instrucț ional conceput pentru educaț ia faț ă în faț ă, trebuie să se ț ină cont de faptul că profesorul ș i studentul se află în
aceeaș i dimensiune spaț io-temporală, în schimb pentru modalitatea online trebuie analizat că profesorul ș i studentul nu se află în aceeaș i
dimensiune spaț io-temporală, oferind o mare autonomie studentului în proces; de asemenea, în modul prezent se
se concentrează pe instructor ca mediator al procesului educaț ional, fiind cel care assista, coordonează ș i se interrelaț ionează cu cei săi
studenț i în schimb în modalitatea virtuală studenț ii pot avea relaț ii cu medii tehnologice care le permit să acceseze
o varietate de informaț ii. Prin urmare, în prezenț ă se stabileș te designul pentru o comunicare verbală ș i nonverbală între student
ș i profesorii într-un timp real sau sincronic, pe de altă parte, în virtual se folosesc alte mijloace pentru comunicarea între profesori-studenț i ș i
aceasta poate fi asincronă sau sincronă, dar întotdeauna cu ajutorul platformelor sau resurselor virtuale care facilitează această comunicare, în plus de faptul că

trebuie să se analizeze utilizarea timpului pentru întărirea care, în cazul formei de prezenț ă, se consolidează la fiecare lecț ie, în funcț ie de
necesitatea studentului, pe când în virtual, multe dintre cele mai multe ori, din cauza timpului de conexiune, nu se consolidează oportun studenț ii
ș i pentru aceasta trebuie să se conceapă o cutie de unelte care să permită accesul la informaț ii atunci când este necesar.

2. Consideri că utilizarea telefoanelor inteligente este viabilă pentru scopuri educaț ionale în prezent?
Telefoanele inteligente sunt resurse tehnologice care facilitează accesul la educaț ie pentru studenț ii noș tri, în prezent.
acestea au permis scurtarea distanț elor de comunicare, cu ajutorul lor se facilitează conectarea la cursurile virtuale care au fost implementate de
pandemia COVID-19, studen ț ii no ș tri au reu ș it să urmeze cursurile din diferitele lor locuin ț e cu ajutorul telefoanelor
inteligente care, pe lângă facilitarea conexiunii virtuale, ajută la navigarea ș i cercetarea subiectelor legate de formarea lor academică, în aceeaș i măsură

manera cu utilizarea acestei tehnologii o putem duce peste tot datorită confortului designului său, prin intermediul acestor telefoane inteligente se
pot întări activită ț ile prin jocuri, activită ț i în diverse aplica ț ii educa ț ionale, de asemenea, se poate împărtă ș i informa ț ii
necesară prin aplicarea WhatsApp ș i în special permite menț inerea contactului între cadru didactic ș i student, s-a transformat în
o unealtă necesară pentru educaț ia în prezent, mai degrabă consider că trebuie să îi motivez pe studenț ii noș tri să se dezvolte
utilizarea optimă ș i pozitivă a telefonului său, deoarece acesta poate deveni ș i un factor de distragere prin uș urinț a accesului la internet.

3. Descrie modul în care a fost implementat modelul ADDIE în cazul respectiv.

În cazul în care se propune aplicarea modelului instrucț ional ADDIE care constă în analiză, proiectare, dezvoltare, implementare ș i evaluare,
care constă în incorporarea de elemente audiovizuale pentru a fi consultate prin intermediul telefoanelor inteligente, cu scopul de a aplica acest
designul a fost analizat nevoile expuse de profesorul cursului, apoi a fost conceput prin definirea obiectivelor de învăț are ș i s-a
a organizat conț inuturile furnizate de profesor, în dezvoltare s-au utilizat diverse programe care se adaptau nevoilor, în
implementarea s-a realizat un pilotaj cu 17 studenț i folosind instrumente tehnologice pentru a distribui materialul educaț ional ș i sarcinile
În curs, în cele din urmă, în evaluare s-a aplicat o evaluare formativă ș i sumativă, deoarece s-au analizat răspunsurile a 16 studenț i cu.
obiectivul de a explora punctele forte ș i slabe, de asemenea, s-a aplicat o practică pe diferite dispozitive portabile, după aplicarea tuturor
fazele modelului au fost analizate aspectele pozitive ș i negative cu rezultatele pentru a genera discuț ii ș i a aplica unele modificări acestui design ș i a încerca

de faptul că studenț ii pot accesa resursele prin dispozitive portabile de oriunde s-ar afla.
Domínguez, C., Organista, J., ș i López, M. (2018) Design instruc ț ional pentru dezvoltarea de con ț inuturi educa ț ionale digitale pentru telefoane
[Link], 10, numărul 2, pp80-93. htp://[Link]/10.18381/Ap.v10n2.1346

Stimate coleg Carlos, îț i permit să contribui la expunerea ta cu care sunt foarte de acord, cred că studenț ii noș tri
au nevoie ca noi, ca profesori, să îi menț inem motivaț i, ca fiecare lecț ie să fie unică ș i să putem crea acel legătură de familiarizare cu
docentul care simte nevoia de a se conecta cu colegii săi, de a împărtăș i experienț ele, ideile, îngrijorările sale pentru a putea
ir formându-se de asemenea ființ e integre. Trebuie să profităm de interesul pe care îl au studenț ii noș tri de a utiliza reț elele sociale, jocurile ș i de
această manieră de a utiliza aceste mijloace pentru a genera învăț ări, de multe ori vedem într-o formă negativă utilizarea telefoanelor mobile, dar cred că

este pentru că studenț ii noș tri au nevoie să caute informaț ii pe alte pagini deoarece nu le-am captat interesul în clasă, pentru
Din acest motiv, profesorii trebuie să ne actualizăm constant pentru a nu plictisi sau obosi studenț ii noș tri, pe durata timpului petrecut ...
lucrez virtual de când a început pandemia, am încercat să fac fiecare oră diferită astfel încât studenț ii mei să nu vadă orele mele ca
algo monoton, am folosit quizz, educaplay, am observat videoclipuri, facem întâlniri în săli mici etc. Ș i am observat că atunci când
facem ceva nou, studenț ii mei sunt mai atenț i pentru că le stârneș te curiozitatea cum trebuie să se facă activitatea. Tehnologia permite
accesa resurse educaț ionale pentru a profita de diversitatea informaț iilor care pot fi folosite în mod oportun, trebuie doar să orientăm la
ca aceste tehnologii să fie folosite pentru formarea semnificativă a studenț ilor noș tri în funcț ie de nevoile lor.

Domínguez, C., Organista, J., ș i López, M. (2018) Designul instruc ț ional pentru dezvoltarea de con ț inuturi educa ț ionale digitale pentru telefoane
[Link], 10 (2), pp. 80-93. htp://[Link]/10.18381/Ap.v10n2.1346
 CINCA SĂPTĂMÂNA
Care este metodologia pentru elaborarea programelor instruț ionale în SEDLUZ?

Metodologia pentru elaborarea programelor instrucționale în SEDLUZ este aplicată o cercetare nu

descriptiv experimental cu modalitate de teren, selecția personalului pentru analiza stabilită în două
grupurile resurselor umane de SEDLUZ și sursele de documente curriculare-oficiale dependente, se utilizează
tehnica de studiu cantitativ statistic descriptiv, calitativ de conținut, s-au utilizat instrumentele și
referințe teoretice ale tematicii studiate. Pentru această aplicație s-a bazat pe nevoile elementelor
de la instituție educațională, s-au stabilit faze în care s-au analizat conținuturile, documentele curriculare, s-au
s-a fundamentat prin documente teoretice relevante, aplicarea de chestionare studenților, s-au analizat
răspunsuri prin intermediul instrumentelor de validare și, în cele din urmă, toate aceste informații de diagnostic au servit pentru

stabili bazele pentru a aplica designul instrucțional cu ghidul respectiv al realităților, trebuie să
a aduce aminte că orice design este aplicabil atât timp cât se iau în considerare nevoile.

Consideri că această metodologie este viabilă pentru a genera cuno ș tinț e în rândul studen ț ilor în
modalitate la distanț ă?, de ce?

Din punctul meu de vedere, consider că această metodologie este viabilă pentru aplicarea designului instrucțional,
deoarece se bazează pe nevoile studenților și pe punctele forte care se dezvoltă zi de zi
prin utilizarea tehnologiei în educație, deoarece trebuie să fie întotdeauna supusă schimbării, pe de altă parte trebuie
 țineți cont că, pentru ca aplicarea acestei metodologii să fie eficientă, trebuie să supunem studentul la o
instruire în utilizarea resurselor virtuale și a funcțiilor platformei pe care se intenționează să o folosească, deoarece
în această modalitate, studentul are un rol super activ, deoarece el este cel care își asumă responsabilitatea și controlul
de învățarea sa, are libertatea de a alege cum, când, unde și de ce. În plus, consider
această metodologie trebuie să fie întotdeauna supusă analizei și schimbării pe măsură ce tehnologiile se îmbunătățesc
de la educație, din acest motiv nu poate fi statică.

Cum se reflectă implementarea metodei în platformă?

Metodologia pe platformă se reflectă în faza de implementare în care se procedează la montajul designului.

instrucțiuni digitalizate, se elaborează material informativ despre utilizarea platformei cu scopul de a orienta pe
utilizator, design de cursuri orientatori pentru implementarea programelor, de asemenea, se planifică ateliere de
inducție pentru a întări gestionarea platformei, se alocă tutori cu care se programează evenimente de
antrenament, se efectuează teste de funcționare pe platformă în funcție de utilizator-descărcări, procesare
de ordine de distribuție a materialelor cursului. Tot acest proces care se reflectă generează rezultate pentru
continuarea în faza de evaluare în care se orientează și se permit judecăți de valoare pentru luarea deciziilor.

Ortega, E. (2013). Metodologie pentru elaborarea designului instrucțional al Sistemului de Educație

Distanta: cazul Universitatea din Zulia. Revista Venezolana de Informație, Tehnologie și Cunoaștere, vol.
10(num. 3), pp. 45-60. Obținut de la [Link]
Stimate Pedrito, îmi permit să fac o scurtă contribuție în care menționez că profesorii trebuie să fim
dispuși să ne schimbăm pentru a genera mai multe oportunități pentru studenții noștri, așa cum este implementarea care se
manifesta în cazul sistemului de Educație la Distanță în care s-a ținut cont foarte mult de contextul
student, ușurința sa de acces la platforma implementată, acesta este motivul pentru care a fost realizată în trei faze pentru a nu
nu doar să implementezi o nouă tehnologie așa, ci mai degrabă s-au concentrat pe faptul că trebuie să se ia în considerare previziunile

de la administrarea sistemului în echipamente server dedicate pentru a susține cerințele platformei

pentru a o putea utiliza, având în vedere că doar faptul de a avea un computer nu ar facilita această aplicație, mai degrabă se
a analizat configurația, instalarea și actualizarea acestuia pentru a fi utilizat în mod obișnuit și a deveni accesibil
de la orice mijloc care dispune de un aparat tehnologic, energie electrică și internet. La fel
aceasta angajează cadrele didactice care trebuie să se formeze continuu pentru a evita să aibă cunoștințe
obsolet sau a nega utilizarea TIC pentru a împărtăși cursuri interactive, pe de altă parte, studentul este cel care
se transformă mai autonom în propriul său formator de învățări semnificative, având în vedere că are o mai mare
acces la resursele sau materialele care îi sunt de folos în proces.

Ortega, E. (2013). Metodologie pentru elaborarea designului instrucțional al Sistemului de Educație.

Distanta: cazul Universitatea din Zulia. Revista Venezuelană de Informație, Tehnologie și Cunoștințe, vol.
10(número 3), pp. 45-60. Obținut de la [Link]
EXAMEN
Conform celor prezentate în cazul de față, se poate observa că elementele metodologiei în SEDLUZ se reflectă în
învățarea autonomă care promovează educația virtuală se referă la obiectivele definite ale predării, pentru
Se poate observa că se vorbește despre învățarea autonomă în modelul de design instrucțional pentru educația virtuală.
în care studentul este protagonistul propriului său învățământ, deoarece necesită un grad de angajament de către
a învăța pe cont propriu, fiindcă nu există un profesor prezent, programul și materialul trebuie să fie cele care ghidează
student cu scopul de a completa procesele de formare, devine un autoînvățat pentru că, în calitate de student
de la educație virtuală trebuie să căutăm informații despre temele în care avem neclarități deoarece pentru
urma următoare va fi deja prea târziu pentru a solicita ajutorul cadrelor didactice, de asemenea pentru formarea autonomă în educația virtuală

se trebuie să se socializeze studenții despre utilizarea platformei pe care se va lucra cu scopul de a

studentul să știe când, unde și cum să comunice, fiecare elev are propriul ritm, deoarece își asumă un rol activ
pentru a generaliza cunoștințele cu ajutorul profesorului utilizând platforma virtuală pentru a lega ideile.
De asemenea, putem menționa că autonomia în utilizarea timpului în funcție de fiecare nevoie a studentului și fiecare
uno se va adapta la nevoie pe care o au, dar se vor realiza activitățile, cu aceasta putem spune că cazul
prezintă o experiență în care învățarea autonomă îl face pe student să își asume responsabilitatea și controlul asupra sa
învățarea proprie. Din acest motiv, consider că în educația virtuală ar trebui să se aplice un design instrucțional care să fie
practic, simplu, nu trebuie să conțină texte complexe, materiale de suport, ghiduri de orientare, etc. Toată aplicația de
această metodologie pentru a genera cunoștințele lor în rândul studenților prin aplicarea tehnologiei care facilitează
interacțiunea în mediul educațional, cu toate acestea îi permite studentului să fie mai autonom pentru a reuși să înțeleagă
informația, cerând referințe de la colegii săi sau de la profesor, cu aceasta se îmbogățește formarea complementară a
student pentru a fi responsabil de propriul său învățământ, care să fie investigativ și cu aplicarea TIC în
educația o putem motiva în principal pentru a deveni o forță pentru formarea sa și depinde de
fiecare student pentru a-și consolida învățările, amintindu-ne că se intenționează ca studentul să devină
autogestorul și cadru didactic să fie cel care întărește sau ghidează în procesul respectiv.

Ortega, E. (2013). Metodologia pentru elaborarea designurilor instructionale ale Sistemului de Educatie la Distanta:
cazul Universităț ii din Zulia. Revista Venezuelană de Informaț ie, Tehnologie ș i Cunoș tinț e, vol. 10(numărul 3), pp. 45-60.
Obț inut de htps://[Link]/recursos/files/r161r/w24691w/M1ED108_caso_T5.pdf
Conform experienței mele didactice, consider că avantajele metodologiei Universității din Zulia sunt că se
s-a realizat conform nevoilor pe care le avea instituția pentru a concepe o metodologie adaptată la noile
tendințe educaționale pentru elaborarea designului instrucțional destinat educației la distanță, se concentrează pe
aplicarea obiectivelor care sunt cei care reglează restul fazelor de aplicare, tehnologiile de vârf sau care
sunt în utilizare pentru a le folosi și a îmbunătăți experiențele de învățare. De asemenea, consider că un alt avantaj este
s-au analizat resursele umane necesare pentru aplicarea designului, de asemenea s-a orientat în documentele prioritare
pentru proiectarea curriculară, s-au gestionat componente precum resursele care erau ghidate de nevoile și politicile
instrucțiuni pentru generarea obiectivelor de studiu și aplicarea unor strategii noi. Ulterior, aceasta este, de asemenea, un alt avantaj

faptul că procesele au fost planificate în funcție de diagnosticarea necesităților instituționale pentru planificare-
control, design-evaluare în domeniul academic didactic ca instrucțiuni pentru programarea învățării și se
menționând produse ca efect al proiectelor și programelor, planuri de cursuri, mijloace instrucționale care generează
învățări semnificative. Se pot menționa ca arii de oportunitate faptul că, după fiecare fază a
metodologia aplicată de Universitatea Zulia se realizează o evaluare a procesului cu scopul de a detecta
slăbiciuni de corectat, se analizează produsul final pentru a verifica coerența cu obiectivele stabilite și
operativitate, toate acestea ne permit să fim într-o evaluare permanentă pentru a le analiza, implementa și
actualizarlos. Finalmente cred că orice design instrucțional va fi aplicabil unei instituții, atâta timp cât este adaptat
contextul studenților noștri și pentru aceasta să se realizeze și o induție a procesului de aplicare a acestuia și de
platforma care se selectează pentru a se familiariza și manipula uneltele în funcție de nevoi
reale pe care le vor avea.
Ortega, E. (2013). Metodologie pentru elaborarea design-urilor instruț ionale ale Sistemului de Educaț ie la Distanț ă:

cazul Universităț ii din [Link] Venezoliană de Informaț ii, Tehnologie ș i Cunoș tinț e, vol. 10(numărul 3), pp. 45-60.
Obț inut de htps://[Link]/recursos/files/r161r/w24691w/M1ED108_caso_T5.pdf.
Trebuie să ținem cont că experiența pe care ne-o prezintă cazul expus ne arată că nu este suficient să avem
un model de design instructiv, ci se necesită un sistem general din care să facă parte modelul. în acesta se
evidențiază că fazele realizate în cercetare specifică și promovează competențe în funcție de contextul
instituția educațională promovează dezvoltarea cunoștințelor prin selecția competențelor
contextualizate ale studenților în funcție de educația virtuală sau online, pentru a aplica etapele metodologiei
propunerea se concentrează pe primul punct care este diagnosticul, apoi analiza, proiectarea și producția, implementarea și
în sfârșit evaluarea.

Aceste etape permit instituției de învățământ să se concentreze pe nevoile elevilor, mediul lor și pe
aplicarea tehnologiei în educație în funcție de acces, pentru aceasta s-au stabilit etapele în care se
au analizat conținuturile, evaluarea documentelor curriculare ale universității din Zulia cu ideea de a răspunde la
obiectivul propus, de asemenea, s-au analizat mai multe metodologii prin intermediul diferitelor sisteme de educație care
au fost furnizate indicatorii care trebuie să fie lucrate în faza doi. Apoi s-au realizat cercetări de teren
prin intermediul sondajului către resursele umane pentru construcțiile design-urilor printr-un tabel de comparare,
în sfârșit se reușește să se construiască o metodologie care satisface elementele cerute anterior în diagnosticul
nevoile studenților adaptând realitatea instituției la noile tendințe tehnologice pentru
consolidarea învățării pentru cursurile sistemului de educație la distanță al instituției.
Pentru ca aplicarea designului instrucțional să fie eficientă, trebuie să se evalueze în mod permanent toate procesele.
pentru a facilita inovațiile tehnologice pentru a le integra și adapta la liniile directoare definite de fiecare
instituție educațională. În concluzie, consider că fiecare design, fiind aplicat corect, generează rezultate
productivi atunci când a fost ajustat, validat și diferențiat în fiecare fază de construcție a respectivului program
academic

Ortega, E. (2013). Metodologie pentru elaborarea designului instruccional al Sistemului de Educaț ie la Distanț ă:
cazul Universitatea del Zulia. Revista Venezuelană de Informaț ie, Tehnologie ș i Cunoș tinț e, vol. 10(nr. 3), pp. 45-60.
Obț inut de Invalid input: The provided text is a URL and cannot be translated.