UNIVERSITATEA PRIVATĂ DOMINGO SAVIO

TITLUL PROIECTULUI FINAL

O MODALITATE DIFERITĂ DE A ÎNVĂȚ A
DETERMINANȚ I AI MATRICEILOR

MATERIA : ALGEBRĂ LINIARĂ

DOCENTI : ING. MIGUEL CUELLAR

STUDEN Ț I :

JHONATAN JAIMES MONTAÑO

ANDRES GUTIERREZ MELGAR
RENE ANTONIO GARCIA ALARCON
CHRITIAN BALCAZAR JUSTINIANO
1. INTRODUCERE

Antiquitate, de la cine se are dovezi că a intrat în acest domeniu se

găsește în ultima problemă a celui de-al optulea capitol din cartea JiuzHang Suanshu (Nouă
capitolele artei matematice) scris în secolul al III-lea al culturii chineze, unde se
Rezolvarea unui sistem de ecuații cu cinci necunoscute.

A doua cultură care a abordat acest subiect a fost cea japoneză. La matematicianul și samuraiul
Seki Kowa (1642-1708) este creditat cu invenția determinantelor. În mine
1683 profita de metodele matematicienilor chinezi și a introdus tema de
determinanți în Kai Fukundai no Ho (Metoda de soluționare a problemelor Fukundai).
Prin procesul numit „tatmu”, deriv ecuațiile liniare din două ecuații
cuadratici și a găsit determinantul.

În timpul epocii contemporane, atunci au apărut determinanții în

literatura matematică. Termenul matrice a fost folosit pentru prima dată de James Joseph
(1814-1897). În 1693, diplomat și filozof german Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-
1716) a scris o scrisoare lui Guillaume François Antonie (1661-1704), marchiz de l
Spital, în care rezolvam sistemul de ecuații.

În aceeași perioadă,Kowa Sekia publicat un manuscris despre determinanți, unde

se găsesc formule generale dificile de interpretat. Se pare că se oferă formule
corecte pentru determinanți de ordin 3 și 4, iar din nou semnele sunt greșite pentru
determinanți de dimensiune superioară.

În prezentCauchya fost primul care a folosit termenul determinant cu ...

semnificație modernă. S-a ocupat de realizarea unei sinteze a cunoștințelor
anterioare și a publicat formula și demonstrarea determinantului unui produs împreună
cu enunțul și demonstrarearegula lui Laplace.

Aduce o mare notorietate noțiunii, pentru prima dată fiind prezentate metode.
sistematic de calcul sub o formă algorítmică în același mod, face posibilă
evaluarea determinantului funcțiilor ceea ce presupune un mare avans în
abstracția conceptului de determinant.

Cayley este de asemenea inventatorul notării determinanților prin bare.

verticale (18416) și stabilește formula pentru calcululinversăde o matrice
prin intermediul determinantelor.

În plus, interpretarea geometrică a determinanților ne permite să calculăm, de

formă simplă, arii și volume ale unor figuri geometrice determinate, a realiza
produse vectoriale și a găsi ecuațiile unui plan în spațiu.
2. JUSTIFICARE

Prezenta lucrare de cercetare „O manieră diferită de a învăța

DETERMINANȚIILE MATRICEILOR” implementează tehnicile utilității
determinanti matematici în funcție de matrici.
De asemenea, facem cunoscută marea utilitate a determinanților atunci când vine vorba de rezolvare
sistemele de ecuații liniare determinate (denumitele sisteme Cramer),
discutarea existenței soluțiilor pentru sisteme generale de ecuații liniare
(prin conceptul de rang al unei matrice și Teorema lui Rouché-Frobenius), și
analiza dependența liniară a unui set de vectori (ceea ce, printre alte lucruri,
ne va permite să identificăm posibile baze ale unui spațiu vectorial).

Câmpurile de aplicare ale teoriei determinanților și, în general, ale teoriei

matricele sunt foarte ample și acoperă cele mai clasice aplicații în
domenii de fizică, economie și inginerie până la aplicații mai recente, cum ar fi
generarea de grafice pe calculator, teoria informației și criptografia.

3. OBIECTIVE

Implementarea unei propuneri didactice pentru predarea conceptului de

determinante în modalitatea educațională, acest proiect este elaborat cu
scopul ca studenții să construiască conceptele și să le atribuie semnificațiile sau
simțuri corespunzătoare contextului.

3.1 Obiectiv general

Implementarea unei noi forme de a învăța aplicația determinantei

o matrice.

3.2 Obiective specifice

Cunoa ș terea proprietă ț ilor determinantelor pentru dezvoltarea acestora.

Evaluarea importan ț ei determinan ț ilor, în cadrul algebra matricială
Aplicarea principalelor opera ț ii cu determinan ț i în via ț a de zi cu zi.
4. MARCO TEORIC

Determinante

Determinantul unei matrice pătrate "A" este un număr scalar care se obține din
elementele unei matrice realizând operații asupra lor; unde se află
determinantul și este simbolizat în următorul fel: det(A) sau |A|.

Determinante de ordin 2x2

Pentru a calcula determinanta unei matrice de ordin 2 se înmulțesc elementele de

diagonala principală, minus produsul elementelor diagonalei secundare.

Determinante de ordin 3x3

Pentru a calcula determinatul de ordin 3, mai întâi se alege un rând sau o coloană.
orice ca referință, apoi elementele din rândul sau coloana aleasă vor fi
coeficienții determinantelor de ordin doi care se anulează simultan
fila și coloana elementelor considerate, respectând semnele matricei
de semne.

Determinante de ordin 4x4, 5x5, nxn

Pentru a calcula determinantul unei matrice 4x4, 5x5, nxn; trebuie să se reducă
matrice până la o matrice 2x2, având întotdeauna în vedere semnele
elementele din rândul sau coloana aleasă, respectând semnele matricei de semne.

Proprietăț i ale determinanț ilor

Proprietate 1

Determinantul unei matrice pătrate este egal cu determinantul matricei sale

transpusă.

Proprietate 2

Determinantul produsului a două matrice pătrate este egal cu produsul lor

determinantele ambelor matrice.

Proprietate 3

Dacă toate elementele dintr-un rând sau o coloană a matricei sunt nule; atunci
determinantul acestei matrice este zero.
Proprietate 4

Dacă două rânduri sau coloane ale unei matrice pătrate sunt egale sau multipli între ele
atunci determinantul acelei matrici este zero.

Proprietate 5

Și la matrice rsub este rezultatul unei schimbări de două rânduri sau coloane
adyacentes de la matriz “A” entonces se cumple que: det( A)=−det(
1 A)

Proprietate 6

Și la matrice {A} rsub {1} este rezultatul înmulțirii unei linii a matricei „A” sau a unei
coloana matricei „A” de o constantă „k” diferită de zero, atunci se respectă:
det( A1 )=k∙det( A )

Proprietate 7

Se înmulțește un rând sau o coloană oarecare a matricei „A” cu un număr real

diferențe cu zero și dacă apoi acest rezultat se adună la un alt rând sau coloană,
atunci valoarea determinatului nu se schimbă.

Regula lui Sarrus

Pentru a calcula determinante de gradul doi și trei, cel mai simplu metode este cel de
multiplicare diagonală, mai bine cunoscută sub numele de Regula lui Sarrus.

Această regulă stabilește că pentru o matrice de ordinul doi este produsul de

elementele diagonalei principale minus produsul elementelor diagonalei
secundară.

Regula lui Sarrus aplicată unei matrice de ordinul trei stabilește că aceasta
determinantul este suma produselor elementelor de pe diagonala principală și
sus două paralele, minus suma produselor elementelor diagonalei
secundară și cele două paralele ale sale.
 5. DEZVOLTARE

Determinantele au multiple utilizări în viața de zi cu zi. Ele sunt folosite într-o

infinitate de sarcini zilnice. Un exemplu este industria alimentară care
permite relaționarea diferitelor porțiuni și cantitatea de nutrienți pe porție conform
porțiile diferite. Un exemplu este laptele praf care vine în diferite
dimensiuni și fiecare dimensiune are o cantitate de nutrienți, în aceste cazuri se folosesc
matrice de determinante.

Exemplul 1

Un grup de persoane se reunește pentru a merge în excursie, adunându-se un total de 20 entre

bărbați, femei și copii. Numărând bărbații și femeile împreună, numărul lor rezultă a fi
triplu număr de copii. În plus, dacă ar fi venit o femeie în plus, numărul său
s-ar egaliza cu cel al bărbaților.

a) A pune în aplicare un sistem pentru a afla câți bărbați, femei și copii au fost
de excursie.

b) Rezolvă problema.

Soluț ie:
a)
Si numim x, y, z, la numărul de bărbați, femei și copii, respectiv, care
au fost într-o excursie, vom avea:

{ {
x+ y + z =20 x+ y +z =20
x + y=3 z ; ordonăm: x+ y +3z=0
y +1= x −x + y=−1
b)
Pentru a studia compatibilitatea sistemului, am scris matricea coeficientilor M și
matricea extinsă cu termenii independenți Ma:

( ) ( )
1 1 1 1 1 1 20
M = 1 1−3 M a= 1 1−3 0
−1 1 0 −1 1 0−1

| |
1 1 1
| |
Cum M= 1 1−3 =8 ≠ 0 → r (M =r
) M=3
( a )→ S . C . D .
−1 1 0

Rezolvăm sistemul utilizând regula lui Cramer; pentru aceasta calculăm valorile:

| | | | | |
20 1 1 1 20 1 1 1 20
| |x = 0 1−3
M M
= 64;| | y = 1 0−3 M
= 56;| | z = 1 1 0 = 40
−1 1 0 −1−1 0 −1 1−1

| M x| 64 | M y| 21 | M |z 27
x= = =8 y= = =3; z= = =4
| M| 8 M 7 M 7
Apoi, au asistat 8 bărbați, 7 femei și 5 copii la excursie.
Exemplu 2
Un anumit student a obținut, într-o activitate academică care consta în 3 întrebări, o
calificare de 8 puncte. La a doua întrebare ia două puncte mai mult decât în
primul și un punct mai puțin decât în al treilea.

a) Determinați punctajul obținut la fiecare dintre întrebări.

Primul pas: dacă denumim x, y, z punctajul obținut la fiecare întrebare,

respectiv vom avea:

{ {
x+ y + z =8 x + y + z=8
y =x+2 și ordonăm, obținem : −x + y +0=2
y=z−1 0+ y−z =−1
 b) Pentru a studia compatibilitatea sistemului, scriem matricea coeficientilor
„M” și rezolvăm determinatul său.

[ ]
1 1 1
M = −1 1 0
0 1−1 3x3

[ ]
1 1 1
| M=
| −1 1 0 M=¿ ¿
0 1−1 3x3

|M | = 1[ (−1−0 )−1 ( 1−0 )+1 (−1−0 ) ]

|M |=[1(−1)−1(1)+1(−1)]=−1−1−1=−3
Rezolvăm sistemul; pentru asta calculăm valorile pentru:

[ ]
1 8 1

[ ]
8 1 1 | M=y| −1 2 0
| M=|x 2 1 0 0−1−1 3x3
−1 1−1 3x3

| M=y| 1 [ (−2+0 )−8 ( +1−0 )+ 1 ( 1−0 ) ]

| M=|x 8 [ (−1−0 )−1 (−2−0 )+1 ( 2+1 ) ]
| M=y| 1 [ (−2 ) −8 ( 1 )+1 ( 1 ) ]
| M=|x 8 [ (−1 )−1 (−2 ) +1 (3 ) ]
| M=−2−8+
y| 1=−9
| M=−8+2+3=−3
|

[ ]
1 1 8
| M=|z −1 1 2 | M x| −3
x= = =1
0 1−1 3x3 | M| −3

| M=|z 1 [ (−1−2 ) −1 ( +1−0 ) +8 (−1−0 ) ] | M y| −9

y= = =3
| M| −3
| M=|z 1 [ (−3 )−1 ( 1 ) +8 (−1 ) ]
| M |z −12
z= = =4
| M| −3
Apoi, va obține 1 punct la prima întrebare, 3 la a doua și 4 la cea de-a treia.
treia.
Exemplu 3
Într-o cofetărie, bomboanele sunt ambalate în cutii de 250 g, 500 g și 1 kg. Într-o zi
s-au îmbuteliat 60 de cutii în total, având 5 cutii mai mici (250 gr.)
de dimensiune medie (500 gr.). Știind că prețul kg. de bomboane este
4.000 ptas. și că suma totală a bombonelor ambalate se ridică la 125.000 ptas:
a) A stabili un sistem pentru a determina câte cutii au fost ambalate din fiecare
tip
b)Rezolvă problema.
Soluț ie:
a)
Trebuie să:
- prețul cutiei de 250 gr. = 1000 de lei.
- prețul cutiei de 500 gr. = 2000 de lei.
- prețul cutiei de 1 kg. = 4000 de lei.
Dacă numim x, y, z, numărul de cutii ambalate de 250 gr., 500 gr. și 1 kg.,
respectiv, vom avea:

{ {
x + y + z=60 x + y + z=60
x= y +5 simplificăm: x− y=5
1000x+2000y+4000z=12500 1 x +2y+ 4z=125

b)
Pentru a studia compatibilitatea sistemului, am scris matricea celor
coeficientii M și matricea extinsă cu termenii independenți Ma:

( ) ( )
10 12 15 10 12 15 116
M= 1 1 1 M a= 1 1 1 9
0 1−1 0 1−1−1
 | |
10 12 15
| |
Ca M= 1 1 ( ) M=3
1 =8≠0→r M=r ( a→
) S.C . D .
0 1−1

Rezolvăm sistemul folosind regula lui Cramer; pentru aceasta calculăm cei
valori

| | | | | |
20 1 1 1 20 1 1 1 20
| M |x = 0 1−3 = 64;| M| y = 1 0−3 = 56;| M
| z = 1 1 0 = 40
−1 1 0 −1−1 0 −1 1−1

| M x| 64 | M y| 21 | M |z 27
x= = =8; y= = =3; z= = =4
| M| 8 M 7 M 7
Prin urmare, a cumpărat 2 kg de cartofi, 3 kg de mere și 4 kg de
portocale.
6. CONCLUZII

În concluzie, utilizarea determinanților ne poate facilita în momentul în care

calculează ariile figurilor din plan sau intervalul de parametrii printre multe altele
aplicații. Andres Gutierrez.

7. BIBLIOGRAFIA

7.1. Căr ț i

DOMINGO MENDOZA
Algebră lineală
7-a editie – 2015

José Jesús Medel Juárez și Consuelo Varinia García Mendoza

Istoria determinantului
1a ediție - 2016

[Link]

Linkul furnizat nu conține text de tradus.