CUPRINS

CREATII
Despina Petecel Theodoru
Pomenire: Un recviem romanesc sau transcenderea imanentei 3
Daniela Cojocaru
Concertul pentru cvartet de coarde de Paul Constantinescu 17
~tefan Angi
Ludicul pianistic oferit copiilor 'in creatia lui Dan Voiculescu 33
ENESCU
Nicolae Gheorghita
Enescu inedit: Hymn jubilar pentru cor, orchestra militara $i arpa 53

STUDII
Clemansa Liliana Firca
"Modelul francez" 'in componistica romaneasca din prima jumatate a secolului XX ... 62
Francisc Laszlo
Secretul Rondo-ului Alia Turca de Mozart 75
Nicolae Teodoreanu
Sunetul muzical, mediator 'intre doua lumi 78
Doina Grigore
Notiunea de «text» lntre Iingvistica $i fenomenul son or 101

CENTENAR
Ruxandra Arzoiu
Cateva popasuri 'in viata 9i opera lui Dmitri D. $ostakovici 111

FESTIV ALURI

Saptamana Muzicii Contemporane. Editia a 16-a 121

Semneaza: Luminita Vartolomei, Loredana Baltazar, Despina Petecel Theodoru,
Petruta-Maria Maniut, Carmen Popa, Oltea $erban-Parau, Sorin Lerescu, Constantin
Secara, Elena Apostol

OPINII
Ion Piso
Criza operei? (II) 152

RECENZIE
Francisc Laszlo
Bach 9i instrumentele sale 157
 MUZICA Nr. 3/2006

ENESCU I

Nicolae GHEORGHITA
,

Enescu inedit
Hymn jubilar pentru cor, orchestra militara ~i
arpa
Inca de la Tnceputul secolul XX George Enescu se bucura de 0 apreciere
sincera :;;i rapida atat Tn Romania cat :;;i Tn capitala Frantei. La numai 24 de ani
(1905), tanarul compozitor devenise deja 0 mare autoritate, aparand fie ca solist Tn
concertele dirijate de Felix Weingartner,
fie avandu-I ca partener la pian pe
Gabriel Faure, fie membru Tn juriile de
examinare ale Conservatorului din Paris.
Muzica sa, profund ancorata Tn filonul
national, era ascultata :;;i dezbatuta Tn
cercurile de muzicieni ale vremii cu mare
interes, intuindu-se parca dimensiunea sa
calauzitoare Tn orientarea culturii
muzicale nationale spre treptele
superioare ale spiritualitatii universale.
Anul 1906 a fost perioada Tn care
preocuparea lui George Enescu pentru
instrumentele de suflat pare a fi maxima.
Din cele cinci piese cat a compus Tn anul
mentionat mai sus, patru sunt Tnchinate
suflatorilor 1: Dixtuorul pentru instrumente
de suflat op. 14, Au soir pentru patru
trompete divizate, Legenda pentru
trompeta :;;i pian :;;i Hymn jubilar pentru
cor, orchestra militara :;;iarpa.
De departe, Dixtuorul ramane piesa
de "rezistenta", executat de-a lungul timpului Tn foarte multe concerte :;;i festivaluri
nationale :;;i internationale2 :;;i- dupa cum afirma Octavian Lazar Cosma - 0 creatie
1Piesa a cincia este Piesa. de concert pentru viola. cu acompaniament de pian.
2 Listei de auditii ili inregistrari intocmita de muzicologul Pascal Bentoiu (Capodopere enesciene,
Bucureilti - 1999, Ed. Muzicala, p. 127) i se adauga ili inregistrarea facuta de 0 forma\ie camerala a

53
MUZICA Nr. 3/2006

fundamentala i'n domeniul muzicii destinata instrumentelor de suflat1• La pri~

auditie a acestuia desfa~urata la Paris (12 iunie 1906), cronicarul celebrei re";:=-=:
Le monde musical Jean Hure publica un articol extrem de relevant pe ..__
succesul noului gen cameral abordat de tanarul Enescu: La una din ultimele sc..=
$edinte, "Societatea instrumentelor de suflare" a executat un "Dixtuor" inedit :.=
George Enescu. E i'n realitate 0 superba "sinfonie i'n re", de 0 forma admirab,=
dar aceasta perfectiune a formei nu e nimic pe langa emotiunea adanca, vl
intensa de care tresare noua opera a lui Enescu. Prima parte dulce $i solemna. c:
frumoase melodii, maestrit compuse, se dezvolta i'n proportiuni armonioase, Ta7.
regularitate conventionala. Urmeaza un "Menuet" lent: pe acesta, nu-I voi descr:=
e de un farmec de nei'nchipuit. "Finalul" e 0 minune de originalitate, de inventie -
de lucrare me$te$ugitii, sub 0 aparenta spontaneitate. Ultimele masuri s
incomparabile. Caut, fara sa gasesc, un cusur acestei opere extraordinare.
varietate sonora, ce minunata combinare de timbre: aceste zece instrumente --
suflare suna ca 0 orchestra mare. Care e marele maestru care va i'ndrazni sa scr=
o a$a lunga sinfonie pentru timbre relativ monotone $i a carei lucrare va puteE..
timp de mai bine de 0 jumatate de ora, sa intereseze un public putin initiat $i rr-;,
mult rau voitor operelor noui72
Tn acela~i an 1906, George Enescu compune Hymn Jubilar pentru eM
orchestra militara $i arpa, creatie vocal-simfonica Inchinata Jubileului organizat ~-
prilejullmplinirii a 40 de ani de domnie a regelui Carol!. Manifestarea, pregatita
aproape un an Inainte, a constat In organizarea unor mari sarbatori populal=
desfa~urate In cadrul Expozitiei Nationale ~i din care muzica, fire~te, nu pute=.
lipsi3. Spre a da stralucire acestui eveniment politic organizatorii au propus, i~
afara concertelor zilnice oferite de Orchestra Expozitiei, un Mare Festival corar c
unul de fanfara ce se vor desfa~ura la Arenele Romane5.
Muzicii Reprezentative a Ministerului Apararii In sala de concerte a Cercului Milltar din BralilOv In ar -
1983, fiind dirijata de Inspectorul Muzicilor din acea perioada col. Emilian Ursu.
1 Cosma, Lazar - Octavian, Hronicul muzicii romane$ti, 1898 - 1920, Creatia muzicala (II). Simfonica -
de camera, vol. VIII, Ed. Muzicala, Bucure9ti 1988, p. 505.
1 Revista Muzicala $i Literara, An II, nr. 22, lulie 1906, p. 335, rubrica $tiri diverse. 0 opera noua pen~_
instrumente de suflat.
3 Gheorghila, Nicolae, "Manifestarile muzicale de la Expozifia Nationala Jubiliara din 1906", studiu j-
curs de aparilie In cadrul revistei Muzica.
4 Iniliat de societatea Carmen prin conducatorul ei D. G. Kiriac, festivalul a adus laolalta 25 de coru-
din Romania, Ardeal, Banat 91 Bucovina, reprezentand peste 1700 de cori9ti. Intenlla a fost aceea dE
Infralire general a a cantarelilor, pentru a se 9terge granilele culturale dintre romani 9i a se realiza ..
Infratirea prin can tee a vechiului neam, In: Dan Sever, Scrisori din Bucure$ti, Tribuna X, 190, Arad
10/20 octombrie 1906, p. 5. Pentru mal multe detalii vezi Festivalul coral din 1906 de la Bucure$ti, I~:
Octavian Lazar Cosma, Hronicul Muzicii Romane$ti, Epoca enesciana. Viata Muzicala, vol. V, 1898-
1920, Bucure9ti, Ed. Muzicala, 1983, pp. 281 - 285.
5 Duminica 11 lunie 1906, ora 4 p.m. va avea loc In arenele Romane 0 mare serbare ... cu binevoitoru

concurs al Corurilor sub conducerea d-Iui Profesor $tefanescu $i al Muzicilor Militare sub aceea a d-h .
Inspector al Muzicilor Maior Margaritescu. Printre mai multe puncte, manifestarea mai cuprlndea u••
concert de muzica militara 9i un Festival muzical sub conducerea d-Iui Inspector al muzicelor Maio.
Margaritescu, In: CRON/CA, Anul VI, no. 1465, Sambata 10 lunie 1906, p. 3, articolul De la Expozifie.

54
 MUZICA Nr. 3/2006

Cele doua evenimente muzicale ale Jubileului au fost precedate de 0 suita

de concerte prezentate in chiar ziua inaugurarii Expozitiei Nationale: marj:i 6 iunie
19061,
lata "tabloul muzical" al acelei zile memorabile a~a cum este prezentat de
cronicile timpului: Corurile ?coalelor secundare, al seminarului ?i al ?coalei
normale, vor canta imnurile "Sus inimile" ?i "Traiasca Regele", sub conduce rea
Maestrului Stefanescu. Apoi se va face 0 sfestanie la care vor canta corurile
Mitropoliei ?f al Bisericii Oomnita Bala?a ... in dreptul restaurantului roman un taraf
de lautari va canta "Hora Unirei", iar In dreptul pavilionului confectiilor, 0 muzica
militara va canta "Mandrulita de la munte". in fata marelui palat al artelor (" Trecutul
nostru") un cor al societa!ei muzicale "Hora" compus din 300 de persoane, va
intona "Imnul dinastiei regale romane" sub conducerea maestrului de muzica
Juarez Movil82.
Tncepand cu ora 9 familia regala se deplaseaza de la Palat catre Arenele
Romane, moment vestit de cele 101 lovituri de tun. Tn clipa in care Regina taie
ghirlanda de flori, gest care semnifica deschiderea oficiala a Expozi!iei, 100 de
gorni~ti a?ezati pe piatra Ooroban!ilor, sunau primirea, iar tunurile din bateria Calafat,
aflate In interiorul Expozitiei, trageau 21 de lovituri, pe cand cortegiul regallnainta pe
calea Moldovei, frumos decorata, spre a merge la Arenele romane, unde urma a se
face cefemonia inaugurarii .... Incinta era ocupata de muzicile militare, coruri ?i
?coli ... Indata ce Maiestafile Lor ?i Altetele Lor Regale au luat loc pe estrada, toate
muzicile militare, sub conduce rea O-Iui inspector al muzicilor, au intonat Mar?ul
Solemn al Jubileului, imn de slava, lnchinat M.S. Regelui si compus de O-nu
Margaritescu3. in momentul semnarii actului comemorativ 81 Expozitiei, un cor
compus din 500 de cantare!i lnsoti!i de orchestra Expozi!iei ?i de doua muzici militare,
intona Imnul Jubiliar ?i imnul gintei latine, sub conduce rea O-Iui $tefanescLf+.
parcurgerea presei timpului reliefeaza anumite inconsecvente ~i confuzii cu
privire, pe de 0 parte, la dirijorul Hymnuluf5 iar pe de alta parte, la momentul
intonarii lui.

Privitor la concursul fanfarelor vezi Viorel Cosma, Din culise/e concursu/ui fanfare/or armatei (1906), In:
Viata Armatei, Bucure$ti, 49, nr. 2, februarie 1996, p. 18 $i 26, republicat In Idem, Marte $i Euterpe. Muzica
$i Armata. Eseuri, studii, cronici muzicale (1946 - 1996), Bucure$ti, Ed. Universalia, pp. 111 -113.
1 Expozitia a fost programata a se deschide duminica 4 iunie. Din cauza ploilor toren\iale ceremonia a
fost amanata pentru data de 6 iar In cazul continuarii precipita\iilor, ea urmand a se desfa$ura In
Palatul regal, In: Buletinul Expozitiei Generale Romane din 1906, Buletinul oficial nr. 10, marti, 6 iunie
1906, p. 233. Evenimentul s-a Incheiat pe 23 noiembrie.
2 Adevarulla Expozitie, anull, no. 1, Marti 6 lunie 1906, p. 2
3 Buletinul Expozi,tiei ... , Buletinul oficial nr. 10, pp. 233 - 234.
4 Idem, p. 240. Confuzia presei nu se rezuma doar la autorul $i dirijorul imnului ci ~i la numarul
forma\iilor de suflatori care intoneaza Hymnul. in timp ce Buletinul Expozitiei ... , Buletinul oficial nr. 10,
pp. 233 - 234 consemneaza trei fanfare, Curierul Expozitiei, anulll, no. 36, Duminica 11 lunie 1906, p.
1, In articolullnaugurarea Expozitiei Nationale: La arenele romane da un numar de $apte fanfare: Cand
familia regala ajunge la arene, str/gate entuziaste izbucnesc din piepturile celor prezenti. Suveranii
lmpreuna cu familia princiara se urca pe estrada, iar cele $eapte muzici militare lntrunite canta imnu/
jubilar.
5 Citatul de mai sus este un exemplu In acest sens. Vezi $i nota 11.

55
MUZICA Nr. 3/2006

Unul dintre elementele care au sporit confuzia In randul cronicarilor a fost

faptul ca, In afara de George Enescu, 9i a1ti compozitori ai vremii au scris pentru
acest moment aniversar. Titluri de genu I Mar$ul Solemn al Jubileului de Mihail
Margaritescu, Cant Jubilar de I. Paschill, Imn de Ed. HObsch dar mai ales Imnul
Jubilar de G. $tephanescu, au facut ca multe ziare sa nu consemneze numele lui
George Enescu ori prezenta sa ca dirijor al propriei creatii.
Din fericire, exista 0 marturie remarcabila cu privire la acest moment, facuta
de dirijorul de mai tarziu al Societatii Corale Carmen, compozitorul I. D. Chirescu:
Eram In clasa a IV-a a Seminarului'Central. in acel an a avut loc 0 mare "Expozitie
agrara" cu prilejul Implinirii a 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Aceasta
expozitie, realizata cu multa Intelepciune de dr. Istrate, In parcul de la Filaret, s-a
inaugurat In prezenta regelui $i a Intregii familii regale, la care Insu$i regele a rostit
cateva cuvinte de deschidere, dupa care cele cateva sute de instrumenti$ti $i
cori$ti care se aflau pe scena Arenelor Romane aveau sa cante Imul Jubiliar
compus de catre maestru George Enescu, cu acest prilej. Oupa cuvantul scurt de
deschidere, apare maestrul George Enescu, care, cu bagheta In mana, se
Intoarce catre noi $i da semnalul de inceput. Mi s-a parut un ... Fat-Frumos din
poveste $i nu puteam sa-mi dezlipesc ochii de la dansul. Oupa 0 lunga parte de
orchestra, In care se auzeau multe motive muzicale nationale, $i-a Indreptat
privirile spre corul format numai din barbati de la Corul "Carmen", corurile
bisericilor "Oomnita Bala$a", "Kretzulescu" $i "Mitropolie", precum $i elevii din
ultimele clase ale seminariilor "Central" si "Nifon", care aveau sa cante in final
monumentalul"lmn Jubiliar" ("inalta-ti ruga, tara"). Tratarea mai mult la unison, ici-
colo, despartindu-ne in 2 $i 3 voci, a corului, a dat rezultate extra ordin a re, iar
incheierea in care la orchestra se adaugau trompeti a$ezati pe marginea dreapta
a amfiteatrului, in timp ce se auzeau lovituri de tunuri din departare, corul aproape
acoperea orchestra cu strigatele "ura, ura, ura" cu care se termina piesa, in
aplauzele delirante ale publicului care umplea amfiteatrul pana la ultimul loc $i
aclama ... Noi, cei de pe scena - $i mai ales eu - tremuram de bucuria pe care am
avut-o ca I-am cunoscut, aievea, pe tanarul, dar marele maestru al muzicii
romane$ti, George Enescu. in noaptea aceea, in loc sa dormim, mai toti am vorbit
$i ne-am aratat satisfacuti ca am avut norocul sa asistam la deschiderea
"Expozitiei", participand la executa rea exemplara a "Imnului Jubiliar" compus de
maestrul George Enescu1•

Din corespondenta lui George Enescu din primavara anului 1906 se

poate observa dorinta acestuia de a fi prezent In cadrul evenimentelor
Jubileului, evenimente desfa9urate atat In tara2 cat 9i In afara granitelor
1 Apud. Prima Tntalnire oficiala a lui Enescu cu muzicantii militari, In: Cosma, Viorel, Marte $i Euterpe ... ,
pp.114-115.
2 Vezi, spre exemplu, atmosfera sarbatoreasca de la Craiova unde au defilat trupe ale Liceului Carol I
9i ale unita\ilor militare din localitate, au avut Te deum-uri, retrageri cu torte iar muzicile au cantat la
griidina Mihai Bravul $i curtea oficiului pO$tal panii la 12 noaptea ... , In: ALARMA, Organ Conservator,
anul VIII, no. 181, Craiova, 15 Mai 1906, p. 3, articolul 10 Mai Tnlocalitate.

56
 MUZICA Nr. 3/2006

eP. Tntr-o scrisoare trimisa din Paris mamei sale G. Enescu confirma implicarea
intr-o serie de concerte alaturi de lumea artistica romaneasca din capitala Frantei:
aine seara am a mare serata $i poimaine apoi a alta foarte importanta la
ministrul nostru aici, Grigore Ghyka. Aceasta din urma se va face cu ocaziunea
festivitatilor de fa noi (s.n.). Binelnteles ca mai toti invitatii vor fi romani $i eu a sa
Ie fac muzica, In timp ce D-ra Ventura Ie va declama versuri pe romane$te, plus
alti arti$ti care vor contribui fiecare cu cate ceva spre a face un program frumos2.
Din pacate, In afara de afirmatia lui I. D. Chirescu conform careia George
Enescu 9i-a condus propria lucrare In deschiderea Expozitiei (6 iunie) In chiar
momentul semnarii actului comemorativ, nu avem alte date care sa reflecte
prezenta muzicianului roman In suita de evenimente muzicale ale Jubileului. Se
poate presupune doar ca In cadrullntalnirii pe care acesta a avut-o la Paris la 22
martie/4 aprilie 1906 cu Mihail Margaritescu, inspectorul Muzicilor Militare3, unul
dintre subiectele discutate sa fi fost 9i cel legat de Hymnul jubilar ce va fi
interpretat de fanfare Ie aflate sub conducerea lui Margaritescu.
Mult mai elocventa In ceea ce prive9te dorinta lui George Enescu ca
Hymnul sa fie cunoscut 9i cantat de Intreaga asistenta prezenta la Inchiderea
solemna a Expozitiei Jubiliare este scrisoarea pe care tanarul G. Enescu 0
adreseaza comisarului Expozitiei dr. Constantin Istrati4, cu cateva zile Inainte de
Inchiderea ei: Prea stimate Domnule Doctor, Rag sa binevoiti a lua dispozitiuni ca
maine sa fie distribuite numeroase exemplare de cuvintele Hymnului la tot
publicul, $i cred ca Maiestatei sale Reginei, precum $i eventual Altetelor Lor
Regale s-ar putea imp rima aceste cuvinte pe [Link] speciala5.
Tn concluzie se poate afirma ca Hymnul Jubilar a fost cantat de doua ori: la
semnarea actului comemorativ In ziua deschiderii Expozitiei Generale (6 iunie) -
fiind dirijat de chiar autorul ei - 9i la Inchiderea Expozitiei (23 noiembrie)6.
1 Serbarile nationale desfa:;;urate In Capitala cat :;;i In tara cu prilejul Jubileului au fost dublate de cele
ale diasporei romane: Berlin, Bruxelles, Constantinopol, Londra, Viena, Sofia etc.
2 Scrisoare catre Enescu Maria nr. 238, Paris, 11/24 mai 1906, limba romana, autograf, In: George

Enescu, Scrisori. Editie critica de Viorel Cosma, vol. I, Bucure:;;ti 1974, Ed. Muzicala a Uniunii
Compozitorilor, p. 154. Exista inclusiv 0 carte po:;;tala pe care 0 trimite tot mamei sale ce reprezinta
Expozitia Nationala (Bucure:;;ti 7/20 septembrie 1906, In: Ibidem, p. 156).
3 Scrisoare catre Enescu Maria nr. 237, Paris, 22 martie/4 aprilie 1906, limba romana, autograf, In:
George Enescu, Scrisori. Editie critica de Viorel Cosma, vol. I, Bucure:;;ti 1974, Ed. Muzicala a Uniunii
Compozitorilor, p. 153.
4 Constantin Istrati (1850 - 1918), doctor In medicina :;;i chimie, profesor universitar In Bucure:;;ti.
Fondator al Societatii romane de $tiinta, Asociatiei romane pentru Inaintarea $i raspandirea $tiintelor
etc. Comisar al Expozitiei Generale de la Bucure:;;ti (1906), primar al Capitalei, ministru al cultelor,
lucrarilor publice, industriei :;;i comertului etc.
5 Scrisoare catre dr. Constantin Istrati nr. 245, Bucure:;;ti, 4/17 noiembrie 1906, Iimba romana, autograf,
In: George Enescu, Scrisori. Editie critica de Viorel Cosma, vol. I, Bucure:;;ti 1974, Ed. Muzicala a
Uniunii Compozitorilor, p. 153.
6 Art. Ce e nou? impar!irea premiilor de la Expozi!ia din Bucure~ti s-a tacut cu mare solemnitate.
Au asistat $i [egina, precum $i tamilia princiara, mini$trii, general Manu, Greceanu, Disescu, $i I.
Gradi$teanu. Intai corul Societatii Carmen si orchestra militara au executat Imnul Jubilar de dl George
Enescu .... (s.n.). Ziarul FAMILIA consemneaza: Expozi!ia de la Bucure~ti s-a Inchis In prezenta unui
public mic. Au asistat regina, membrii tamiliei princiare, mini$tri, membrii parlamentului $i a
reprezentantilor puterilor straine. Trei muzici militare au intonat "Imnul Jubilar" ... , In: FAMILIA, Oradea-

57
 -= ::z =-;:);oape un veac acest Hymn a fost ignorat de muzicologia
- :1Otivelesne de intuit. Cel care dupa 1990 atrage atentia asupra
- =-==~ =::o~:3tul Constantin - lulian - Dan STIHI - BOOS Intr-o comunicare
:; .••...:::~t11 1991 cu ocazia Simpozionului International de muzicologie "George
pa propria marturisire avem de a face cu ... 0 lucrare de care n-
voie pan a deunazi sa mai vorbim 9i care depage9te ... ca valoare
entul pentru care a fost compusa, reprezentand 9i azi un admirabil exemplu
e "cantec de mase" realizat a9a cum trebuie!2.
Manuscrisul autograf se pastreaza In "Cabinetul de muzica" de la Biblioteca
Academiei Romane, MsR 7380, Colectii speciale 230/19743. Semnatura autorului
- Gheorghe Enescu - se afla atat la Inceputul cat 9i la finalul documentului (19
pagini) iar versurile, In ciuda indicatiei de autor anonim (***) par a fi scrise tot de G.
Enescu4:

inalta-ti ruga, Teara, cu neamul romanesc

$i ada multamire acelui ce e lege
Ursit ti-a fast de dlnsul ca-n binele ab$tesc
Traian sa-ti stea la leagan 9i Carol a-ti fi rege
$ihatari't pa$e$te, ca tati cei ce muncesc.
Cu flori fie batuta cararea vietii tale.
Poporul 9i cu tronul te-nalta, te iubesc,
$i an ca cel de-acum sa-ti steie multi In cale!,
Ural Ural Ural ....

Din punct de vedere muzical ineditul acestei creatii este dat de tipul de
asociere timbrala pe care G. Enescu II propune. Aparatul orchestral este compus
din 19 instrumente5 If. care se adauga harpa (sau pianul)6, corul 9i ... salvele de
tun din finalul piesei. Inca din organizarea partiturii se observa optiunea
mare, 3/16 dec. 1906, no. 39, anul XLII, p. 466; Vezi ~i Buletinul Expozitiei Generale Romane din 1906,
Buletinul oficial nr. 15, Decembrie 1906, p. 559: Scena era ocupata de orchestra militara I?i corurile
puse sub conduce rea inspectorului muzicilor militare. Solemn ita tea s-a fnceput cu imnul Jubilar, cu
care s-a deschis acum cateva luni frumoasa Expozi!ie.
1 Constantin - lulian - Dan STIHI - BOOS, Considera!ii pe marginea unor manuscrise enesciene, in:
GEORGE ENESCU $1 MUZICA SECOLULUI Xx, Simpozion International de muzicologie "George Enescu"
1991, ed. ingrijita de Laura Manolache ~i Nadia Tozlovan, Ed. Muzicala, Bucure~ti 1998, pp. 76 - 78.
2 Idem, ibidem, p. 78.
3 Poarta ~tampila Colec!ia Romeo Draghici.
4 Articolul
George Enescu - compozitor coral?, in: Octavian Lazar Cosma, Hronicul Muzicii Romanel?ti,
Crea!ia muzicala I. Corala, cantecul, vocal-simfonica, vol. VII, 1898 - 1920, Bucure~ti, Ed. Muzicala,
1986, p. 162.
5 Formatia pentru care a lost compus Hymnul este compusa din: IIaut in reb (f1auto grande [ossia
Flauto piccolo rebJ), Ilaut in re, clarinetulin mib (clarinetto mib), clarinetulin sib (clarinetti sib 1,2,3,4),
cornetti sib 1,2, cornetto basso sib, euloniul (euphonium), trombe mib 1,2,3,4, tromba sib, corni mib
1,2,3,4, baslliger/horn (baritoni 1,2,3), tromboni 1,2,3, tuba la&sib (bassi 1,2), triangulo (triangolo), toba
mica (tamburo piccolo), piatti, toba mare. (grand cassa), harpa (arpa [0 Piano forte]) la care se adauga
tunul.
6 Arpa (0 Piano forte).

58
 MUZICA Nr. 3/2006

uzicianului In a diviza 0 parte din instrumentele de coloratura (clarinetul sib - 4)

si mai ales "mijlocul" formatiei de suflatori (trompetele mib - 4, cornii mib - 4,
aritonii - 3, trombonii - 3), gest justificat de caracterul solemn 9i festival unei
crari ce se interpreta In aer liber.
Daca pentru Oixtuor G. Enescu a preferat balansul Intre re major 9i re
inor, Hymnul este scris Intr-o tonalitate foarte convenabila instrumentelor de
-uflat de alama: Mib. Structurata monopartit, piesa debuteaza cu 0 introducere de
pt masuri, un semnal In fff construit pe treptele I - V - VIII ale tonalitatii Mib,
semnal expus de cornetti sib, trombele mib 9i trompeta sib pe 0 pedal a de percutie
(Ex.1). Tempoul - Molto maestoso - permite expunerea temei 1 de catre flaut 9i
clarinetul sib Intr-un diatonism diafan 9i maiestuos, Insotit de indicatia cantabile
(Ex.2). Grandoarea 9i caracterul sau imnic sunt sustinute printr-o scriitura densa In
care se remarca aceea9i rigoare In a nota cu 0 mare scrupulozitate fiecare
schimbare de agogica 9i dinamica.

EX.1

MollO lnae10SiJ
"'
()mtnB~
1,1
iff
[Link].=.e,,'10!O
"'
Tmmb~H
I) II,
fif
Moltonliiestosfl

T~!tl~Eh
3,4
[Link]:o

iff

EX.2

Tema secunda dezvaluie In toata splendoarea sa spiritul enescian,

generozitatea sa melodica inepuizabila, bazata pe vitalitatea filonului popular
national (Ex.3). Dimensiunea rapsodica a temei este raspicat afirmata de
instrumentele de lemn prin mersuri de secunde marite construite pe structuri
ritmice iregulate (triolete), la care se adauga simple 9i duble apogiaturi In evident
"caracter romanesc".

59
MUZICA Nr. 3/2006

EX.3

Sectiunea a doua a Hymnului - a adevarata dezvoltare - debuteaza la nr. 6

cu a tema expusa de flaut ~i cornetti In sib (pp), tema ce va constitui liantul Intregii
parti (Ex.4). Celula de baza (4pt, 2mJ., 2mt ~i 2Mt) apare chiar In debutul
tronsonului melodic ~i In toate situatiile In care ea este implicata, desenul sau
intervalic ramane (cu foarte mici exceptii) neschimbat. De-a lungul a 33 de masuri
(nr. 6-12) avem de a face cu un discurs ce alterneaza sonoritati ~i densitati
camerale cu suprafete In tutti, intens transformate ritmico-melodic, a~a cum este
cazulla nr. 8. Rafinamentul contrapunctic este cel care, alaturi de formula mai sus
mentionata, confera organicitate unui discurs ce respira acela~i caracter rapsodic
atat de caracteristic muzicii enesciene. ~i Inca ceva. Pe portativul destinat harpei
(masurile 56-57) G. Enescu noteaza structura modala pe care imnul, timp de 10
masuri, se va desfa~ura: do becar, re#, mi becar, fa#, sol becar, la becar, si becar.
Schimbarea explicita pe care autorul a realizeaza constituie un argument In plus
ce pledeaza pentru ambivalenta sectiunii secunde a Hymnului, deopotriva tonala
~i modala. Jocul va it altern ant al functiilor tono-modale, creator de balansuri
armonice este subliniat de Maestru printr-un schimb ale armurii la harpa: din Mib
se trece In mi.

Ex.4

Dupa cum s-a mentionat mai sus, at at Dixtuorul cat si Hymnul au fast
compuse In primavara anul'ui 1906. Tn afara conceptiei timbrale' ~i a anului In care
cele doua piese au fast scrise (credem ca Hymnul a fast scris, daca nu In paralel
cu Dixtuorul, cel putin imediat dupa el), cele doua creatii mai au In comun un alt
element: tema prima din partea a III-a a Dixtuorului ce devine tema pe baza careia
se construie~te Intreaga dezvoltare a Hymnului (ex. 5). Preluarea este atat de
evidenta Incat nu mai merita comentarii.
Revenirea A-ului (MibL aduce un plus de solemnitate prin insertia corului
barbatesc la a singura voce: Inalta-ti ruga, Teara ... Indicatia de molto maestoso se
pastreaza pana la coda expusa In tutti ~i In ffff. Uralele corului sunt dublate de
salvele de tun ce marcheaza primul timp al fiecarei masuri.

60
 MUZICA Nr. 3/2006

EX.5

-~-~~
(l; ~"
•.
(0
I'
f' -~- 6-! ~" r
,r r, ~
, ,r I r I r

r;
~~rr=r
~ r .
I
t!fl~ [Link] r r Jl
~~il~ ~llj U~. r i C r ' ~II

Creatie de tinerete a lui George Enescu, Imnul Jubiliar a avut 0 istorie

tragica, fiind ocolit vreme de un secol de la 0 noua executie. Fiind 0 piesa
ocazionala, legata de figura emblematica a regelui Carol I :;;i In acela:;;i timp
singulara In catalogul creatiei Maestrului, partitura nu a fost reluata In concerte,
fiind chiar exclusa din toate cercetarile enescologilor romani dupa 1944, din motive
politice.
Pornind de la faptul ca Imnul Jubiliar nu mai putea fi interpretat de fanfarele
din ziua de astazi, Inspectorul Muzicilor Militare col. lonel CROITORU a aranjat
aceasta creatie In spiritul 9i structura unei formatii de suflatori de tip simfonic.
Interpretarea acestei pagini enesciene Intr-o noua haina orchestrala :;;i la un veac
de la auditia absoluta, va constitui 0 repunere In circuitul national 9i universal a
singurei creatii scrisa de Maestru pentru fanfara :;;i, In acela:;;i timp, un omagiu pe
care muzicienii militari II aduc Marelui Enescu Intr-un moment de sarbiitoare
pentru muzicile armatei: 175 de ani de la aparitia muzicilor militare romane9ti, 70
de ani de la Infiintarea $colii elevilor muzicanti militari de catre Egizio Massini 9i 55
de ani de la Infiintarea Muzicii Reprezentative a Ministerului Apararii.

61