0% au considerat acest document util (0 voturi)
71 vizualizări307 pagini

Manual Instructor Si Prof

Documentul detaliază condițiile și normele legale pentru obținerea atestatului de instructor auto și profesor de legislație rutieră, incluzând cerințele de studii și experiență necesare. Se subliniază importanța educației profesionale în formarea conducătorilor auto competenți și responsabili, precum și rolul esențial al instructorilor și profesorilor în acest proces. De asemenea, se menționează responsabilitățile instructorilor în timpul pregătirii practice a cursanților.

Încărcat de

elena filibiu
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
71 vizualizări307 pagini

Manual Instructor Si Prof

Documentul detaliază condițiile și normele legale pentru obținerea atestatului de instructor auto și profesor de legislație rutieră, incluzând cerințele de studii și experiență necesare. Se subliniază importanța educației profesionale în formarea conducătorilor auto competenți și responsabili, precum și rolul esențial al instructorilor și profesorilor în acest proces. De asemenea, se menționează responsabilitățile instructorilor în timpul pregătirii practice a cursanților.

Încărcat de

elena filibiu
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

NOTA AUTORILOR

Şcoala cea mai bună este aceea în care înveţi,


înainte de toate, a învăţa.
Nicolae IORGA

In alcatuirea acestui suport de curs am pornit cu prevederile normelor legale in vigoare


referitoare la conditiile ce se impun pentru obtinerea atestatului de instructor auto si de profesor de
legislatie rutiera, la pregatirea si perfectionarea lor profesionala, precum si la examenele pe care
acestia le vor sustine.
In continuare am derulat cele 5 teme in consonanţă cu ordinea in care se succed grupele de
probleme in baza de intrebari afisate pe site-ul autoritatii abilitate sa organizeze examinarea in
vederea obtinerii/ reinnoirii respectivelor atestate.
Titlul primei teme il constituie noua semnalizare rutiera (actualizata si explicitata),
clasificarea tranposrturilor rutiere si inspectia tehnica periodica, finalizata cu intrebarile din grupa
“Legislatia rutiera”
In cea de-a doua tema am înmănuncheat problemele privitoare la conduita preventivă in
transportul rutier si primul ajutor in accidentele de circulatie, in finalul careia am pus grupa
corespunzatoare de intrebari.
Cea de-a treia tema este destinata mecanismelor si sistemelor autovehiculelor, explicitate in
14 planse foto, cu speranta ca importantele probleme pe care acest domeniu tehnic le ridica, se vor
regasi candva in grupa de intrebari “Mecanica” prevazute in baza afisata.
Subiectul celei de-a patra teme (pe care, daca as fi avut posibilitatea, eu as fi asezat-o la
inceputul bazei de intrebari), il constituie “Pedagogia metodica” (cu trei lecţii), materie de căpătâi
a celor care se vor a fi pregatitorii viitorilor participanti motorizati la circulatia rutiera, finalizata cu
un nereprezentativ numar de intrebari la care imi iau permisiunea sa mai adaug cateva, cu titlu
facultativ, sperand ca isi vor gasi utilitatea in respectiva activiate de pregatire profesionala.
Si, in sfarsit dar nu cea din urma ca importanţă, este tema cu numarul cinci al carei
subiect il constituie “Reglementarile profesionale” pe care, cu certitudine, specialistii in domeniu
l-ar fi vrut mai concret, mai la obiect si mai special pentru că:
Şcoala, ca instituţie de învăţământ profesional auto, îşi exprimă valoarea prin calitatea
muncii desfăşurate de profesorul de legislaţie rutieră şi de instructorul pentru practica conducerii,
două cadre a căror activitate trebuie să se constituie într-un flux continuu.
Educaţia profesională, realizată in scoala de profil, are sarcina de a pregăti viitorul
conducător auto ca element activ al vieţii sociale, ca forţă, muncă şi subiect ale relaţiilor
interumane.
Pentru ca educaţia tehnică să se implinească este imperios necesar ca in şcolile de conducere
auto să funcţioneze profesori competenţi, răbdători şi buni emiţători de informaţii.
Un bun profesor trebuie să cunoască, pe lângă tematica de specialitate şi elementare
chestiuni de interdisciplinaritate, de organizare şi de conducere, exigentă dar judicioasă a procesului
instructiv-educativ.
Dacă profesorul este cadrul didactic care îl înzestrează pe cursant cu un corespunzător bagaj
de cunoştinţe teoretice, privind circulaţia publică, instructorul este cel chemat ca prin suma
principiilor, metodelor, mijloacelor, procedeelor şi a tehnicilor de lucru, să-i formeze o cât mai
completă instruire practică , astfel încât acesta, o dată instalat în postul de pilotaj, să demonstreze că
face parte, cu competenţă dar şi cu demnitate, din cea mai “şcolită” categorie de participanţi la
traficul rutier.
Si, in continuare, câteva jaloane directionale din fisa postului fiecaruia dintre cei doi
formatori:
Cu ce trebuie să-şi înceapă programul specific profesorul?

3
Cu cunoaşterea profilului de personalitate a candidatului şi anume:
- ce vârstă are?
- care este situaţia lui familială?
- unde lucrează şi ce responsabilităţi are în cadrul postului pe care îl ocupă? Ce experienţă
profesională a căpătat la locul de muncă?
- ce motivaţie îl determină să urmeze cursurile în vederea obţinerii permisului de conducere?
- îi place să conducă sau o face numai pentru a ocupa un post de şofer ori, pur şi simplu, aşa
ca un moft care “se poartă”?
- la ce nivel de cultură se situează, pentru a-şi stabili maniera în care va alege şi va aborda
metoda de lucru care să se dovedească cea mai eficientă în orele de instruire ce vor urma.
Convingându-se că s-a făcut înţeles, de către cel intervievat, profesorul îi prezintă acestuia
planul de învăţământ, succesiunea celor 5 moduluri de instruire, începând cu legislaţia rutieră şi
terminând cu conducerea autovehiculului aducându-i la cunoştinţă şi programul de lucru al şcolii.
După finalizarea ciclului de teme, prevăzute în programa şcolară, profesorul evaluează
cunoştinţele dobândite de cursant printr-un chestionar, eliberându-i, după trecerea baremului
regulamentar, o adeverinţă care-i dă dreptul să continue pregătirea cu proba de conducere a
autovehiculului.
De aici începe activitatea instructorului care, după primul dialog purtat cu cursantul
asupra importanţei pe care o reprezintă conducerea automobilului dar şi a responsabilităţii deosebite
ce i se incumbă conducătorului auto, trebuie să înceapă ora de cunoaştere a automobilului cu:
- definirea automobilului pentru conducerea căruia se pregăteşte, folosindu-se de materialul
prezentat în temele din suportul de curs actual.
- cunoaşterea lanţului cinematic al autovehiculului …..
- descrierea aparaturii de bord, insistându-se pe funcţia pe care o îndeplineşte fiecare
dispozitiv în parte;
- demonstrarea practică a acţiunilor pe care trebuie să le întreprindă cursantul asupra
comenzilor existente în habitaclul autovehiculului.
Convins fiind că explicaţiile sale au fost bine înţelese, îl invită pe cursant în postul de pilotaj
de unde, acesta, porneşte motorul, cuplează prima treaptă de viteză şi începe o deplasare rectilinie,
pe pista autodromului, schimbând “de la mic la mare” şi invers toată gama rapoartelor cutiei de
viteze.
După parcurgerea şi a celorlalte etape, ca manevrarea autovehiculului înainte şi înapoi,
mersul sinuos, parcările laterale în spaţii special amenajate, instructorul supune cursantul unei
evaluări de început, pentru a-şi forma o primă apreciere asupra posibilităţilor de acumulare a
cunoştinţelor predate, evaluări la care va proceda după fiecare etapă de pregătire, cea mai amplă
fiind considerată cea de la finele cursului pregătitor, materializată în semnarea fişei de şcolarizare.
Această ultimă evaluare trebuie să se desfăşoare astfel încât să cuprindă toate probele la care
cursantul va fi supus de către comisia de examinare în vederea obţinerii permisului de conducere.
În derularea etapizată a activităţilor de pregătire practică la proba de conducere, conform
programei aprobate, primordial este ca instructorul să accentueze pe împletirea indestructibilă a
dobândirii îndemânării în stăpânirea “cailor putere” cu o riguroasă aplicare a normelor însuşite în
ciclul de pregătire cu profesorul de legislaţie rutieră, sens în care trebuie să-i explice semnificaţia
fiecărui mijloc de semnalizare întâlnit “ la fiecare pas”.
În încheiere ţin să amintesc prevederile normelor legale în vigoare conform cărora pe
parcursul activităţii de pregătire practică, instructorul auto atestat, împreună cu persoana pe care o
supraveghează răspund solidar pentru încălcarea, de către aceasta, a regulilor de circulaţie sau, după
caz, pentru pagubele produse terţilor ca urmare a producerii unui accident de circulaţie.

prof. Constantin FLOREA,


PITEŞTI - Tel: 0740536844
Jurist Dorel TODEA,
TURDA – Tel.: 0723336520
4
NORME
privind
ATESTAREA
profesorilor de legislaţie rutieră şi a instructorilor auto

CAP.I
Dispoziţiigenerale
ART.1 Instructorii de conducere auto denumiţi în continuare instructori auto şi profesorii de
legislaţie rutieră pot desfăşura activitate de pregătire a persoanelor în vederea obţinerii permisului
de conducere numai dacă sunt atestaţi în acest sens de către Ministerul Transporturilor prin
Autoritatea Rutieră Română - A.R.R conform prevederilor prezentelor norme.
ART.2 Pentru obţinerea atestatelor de instructor auto şi/sau profesor de legislaţie rutieră
solicitanţii trebuie să îndeplinească condiţiile necesare în vederea desfăşurării acestei activităţi, să
urmeze un curs de pregătire profesională într-un centru de pregătire şi perfecţionare profesională a
personalului din domeniul transporturilor rutiere autorizat de către Ministerul Transporturilor şi să
promoveze examenul susţinut în condiţiile stabilite de prezentele norme.
ART.3 (1) Instructorii auto pot fi atestaţi cel puţin pentru una din categoriile A, B, BE, C,
CE, D, DE, Tr, Tv, Tb.
(2) Obţinerea atestatului de instructor auto se realizează iniţial pentru una sau mai multe dintre
categoriile A, B sau BE, urmând ca după o perioadă de cel puţin 2 ani de activitate efectivă ca
instructor auto să se poată obţine şi atestarea pentru categoriile C, CE, Tr, Tv sau Tb.
(3) Activitatea efectivă ca instructor auto prevăzută la alin. (2) constă în şcolarizarea unui
număr minim de 100 cursanţi care doresc obţinerea permisului de conducere auto în perioada
menţionată.
(4) Obţinerea atestatului de instructor auto pentru cel puţin una dintre categoriile D sau DE
este condiţionată de deţinerea atestatului de instructor auto pentru cel puţin una dintre categoriile C
sau CE de o perioadă minimă de 2 ani, perioadă în care solicitantul a finalizat pregătirea unui număr
minim de 30 cursanţi care au solicitat efectuarea pregătirii pentru aceste categorii.

[Link]
Condiţii pentru obţinerea atestatului de instructor auto şi profesor de
legislaţie rutieră
ART.4 Condiţiile de studii pentru înscrierea la cursul în vederea obţinerii atestatului de
instructor auto sunt cel puţin îndeplinite dacă solicitanţii sunt absolvenţi de liceu cu diplomă de
bacalaureat sau sunt absolvenţi ai şcolilor de maiştri în specialitatea auto.
ART.5 Persoana care solicită înscrierea la cursul organizat într-un centru de pregătire şi
perfecţionare profesională a personalului din domeniul transporturilor rutiere autorizat de
către Ministerul Transporturilor, în vederea obţinerii atestatului de instructor auto trebuie
ca, pe lângă condiţiile de studii, să îndeplinească cumulativ şi următoarele condiţii:
a) să aibă vârsta de cel puţin 25 de ani;
b) să deţină permis de conducere valabil pentru minim categoria pentru care solicită atestarea de
cel puţin 5 ani;
c) să nu fi avut suspendată exercitarea dreptului de conducere a autovehiculelor în ultimul an sau
mai mult de două ori în ultimii 15 ani pentru consum de alcool;
d) să nu fi avut anulat permisul de conducere în ultimii 10 ani;
e) să fie aptă din punct de vedere medical şi psihologic pentru desfăşurarea activităţii respective;
f) să nu fi fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru o infracţiune
5
la regimul circulaţiei pe drumurile publice, de omor, lovire sau vătămare cauzatoare de moarte,
vătămare corporală gravă, tâlhărie, ultraj, ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniştii publice,
viol, lipsirea de libertate în mod ilegal, luarea sau darea de mită, trafic de influenţă, trafic sau
consum ilicit de droguri, dacă nu a intervenit reabilitarea sau amnistia.
ART. 6 Condiţiile de studii necesare înscrierii la cursul organizat în vederea obţinerii
atestatului de profesor de legislaţie rutieră sunt îndeplinite dacă solicitanţii sunt absolvenţi ai
unei instituţii de învăţământ superior de lungă durată în specialităţile ştiinţe juridice sau tehnice.
ART.7 Persoana care solicită înscrierea la cursul organizat într-un centru de pregătire şi
perfecţionare profesională a personalului din domeniul transporturilor rutiere autorizat de
către Ministerul Transporturilor, în vederea obţinerii atestatului de profesor de legislaţie
rutieră trebuie ca, pe lângă condiţiile de studii, să îndeplinească cumulativ şi următoarele
condiţii:
a) să aibă vârsta de cel puţin 25 de ani;
b) să deţină permis de conducere valabil cel puţin pentru categoria B cu o vechime de cel puţin 5
ani;
c) să nu fi avut suspendată exercitarea dreptului de conducere a autovehiculelor în ultimul an sau
mai mult de două ori în ultimii 15 ani pentru consum de alcool;
d) să nu fi avut anulat permisul de conducere în ultimii 10 ani;
e) să fie aptă din punct de vedere medical şi psihologic pentru desfăşurarea activităţii respective;
f) să nu fi fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru o infracţiune
la regimul circulaţiei pe drumurile publice, de omor, lovire sau vătămare cauzatoare de moarte,
vătămare corporală gravă, tâlhărie, ultraj, ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniştii publice,
viol, lipsirea de libertate în mod ilegal, luarea sau darea de mită, trafic de influenţă, trafic sau
consum ilicit de droguri, dacă nu a intervenit reabilitarea sau amnistia.

CAP. III
Pregătirea şi perfecţionarea profesională
ART. 8 (1) Actele necesare pentru urmarea cursurilor în vederea obţinerii atestatului de
profesor de legislaţie rutieră şi/sau de instructor auto se depun la centrul de pregătire şi
perfecţionare profesională a personalului din domeniul transporturilor rutiere autorizat de către
Ministerul Transporturilor, acestea fiind următoarele:
a) cererea, în original, din care să rezulte numele şi prenumele persoanei, tipul atestatului
solicitat, categoriile de autovehicule pentru care se solicită atestarea;
b) actul de identitate, în copie;
c) permisul de conducere, în copie;
d) actul de studii, în copie legalizată;
e) opţional, cazier auto sau alt document echivalent, cu valabilitate de 30 zile, din care să rezulte
că solicitantul îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 5 alin. lit. c) şi d) sau, după caz, condiţiile
prevăzute la art. 7 lit. c) şi d) sau declaraţie notarială pe proprie răspundere, în cazul cetăţenilor din
alte state membre ale Uniunii Europene, din care sa reiasă că nu a avut permisul anulat sau
suspendat pentru motivele prevăzute la art. 5 sau art. 7;
f) aviz medical şi psihologic, cu menţiunea "apt" pentru profesor de legislaţie rutiera si/sau
instructor auto in termenul de valabilitate, în copie;
g) certificatul de cazier judiciar, din care sa rezulte ca solicitantul îndeplineşte condiţiile
prevăzute la art. 5, alin. lit. f) sau condiţiile prevăzute la art. 7 lit. f);
h) adeverinţa eliberată de către şcoala/şcolile de conducători auto în cadrul căreia/cărora
instructorul auto a activat, din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 3 alin. (2) sau
alin.(4) precum şi atestatul de instructor auto valabil, pentru categoriile prevăzute la art. 3, alin. (1)
şi alin. (2), după caz.
(2) Actele prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi f) vor fi certificate pentru conformitate cu originalul
prin menţiunea "conform cu originalul", înscrierea numelui şi prenumelui şi semnare de către
6
persoana care primeşte actele în cadrul respectivului centru de pregătire şi perfecţionare
profesională a personalului din domeniul transporturilor rutiere, după confruntarea acestora cu
originalul.
ART. 9 (1) Pregătirea şi perfecţionarea profesională necesare pentru obţinerea/ reînnoirea
atestatului de instructor auto sau de profesor de legislaţie rutieră se face în cadrul unor centre de
pregătire de pregătire şi perfecţionare autorizate în condiţiile legii.
(2) Programele de pregătire şi perfecţionare profesională aferente cursurilor prevăzute la art. 2,
sunt elaborate de centrele de pregătire şi perfecţionare profesională şi vor fi avizate de către
Ministerul Transporturilor prin Direcţia Generală Transport Terestru.
ART. 10 (1) Cursul de pregătire profesională în vederea obţinerii atestatului de instructor
auto cuprinde pregătirea teoretică şi practică, având o durată de 120 de ore.
(2) Durata pregătirii teoretice va fi de 90 de ore, iar durata pregătirii practice va fi de 30 de ore.
(3) Durata zilnică a pregătirii teoretice şi/sau practice nu trebuie să depăşească 6 ore.
ART. 11 Cursul de pregătire profesională în vederea obţinerii unei categorii suplimentare
aferente atestatului de instructor auto va avea o durata de 30 de ore, din care durata pregătirii
teoretice va fi de 20 de ore, iar durata pregătirii practice va fi de 10 ore.
ART. 12 (1) Cursul de pregătire profesională în vederea obţinerii atestatului de profesor de
legislaţie rutieră va avea o durată de 90 de ore de pregătire teoretică.
(2) Durata zilnică a pregătirii profesionale nu trebuie să depăşească 6 ore.
ART. 13 (1) Reînnoirea atestatului de instructor auto sau profesor de legislaţie rutieră se
face numai în condiţiile absolvirii cursului de perfecţionare profesională.
(2) Cursul de perfecţionare profesională în vederea reînnoirii atestatului de instructor auto va
avea o durată de 30 de ore.
(3) Cursul de perfecţionare profesională în vederea reînnoirii atestatului de profesor de
legislaţie rutieră va avea o durată de 30 de ore.
(4) Pentru urmarea cursurilor de perfecţionare profesională în vederea reînnoirii atestatului,
titularul trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 5 sau, după caz art. 7, cu excepţia
condiţiei de studii. Condiţia de studii menţionată trebuie să fie îndeplinită la data obţinerii primului
atestat de către titularii acestora.
(5) Pentru urmarea cursurilor de perfecţionare profesională în vederea reînnoirii atestatului,
titularul trebuie să depună actele prevăzute la art. 8, la care se adaugă atestatul de instructor auto
şi/sau de profesor de legislaţie rutieră deţinut anterior, în copie certificată pentru conformitate cu
originalul.
(6) Actele necesare pentru înscrierea la cursuri în vederea reînnoirii atestatului de profesor de
legislaţie rutieră şi/sau de instructor auto sunt cele prevăzute la art. 8 alin. (1), cu excepţia lit. d).
ART. 14 (1) Pot participa la examenele în vederea obţinerii/reînnoirii atestatului de instructor
auto şi profesor de legislaţie rutieră numai persoanele care au urmat integral şi continuu orele
aferente fiecărui tip de atestat menţionat, prezenţa la cursuri făcându-se pe cataloage.
(2) Numărul de cursanţi care pot efectua pregătirea/perfecţionarea în vederea obţinerii/reînnoirii
atestatului de instructor auto şi/sau profesor de legislaţie rutieră în cadrul centrelor de pregătire şi
perfecţionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere autorizate de către Ministerul
Transporturilor, intr-o serie, nu poate fi mai mare de 20.

CAP. IV
Examinarea în vederea obţinerii/reînnoirii atestatului de instructor auto
şi/sau a atestatului de profesor de legislaţie rutieră
ART. 15 (1) Examenul în vederea atestării profesionale a instructorilor auto şi/sau a profesorilor
de legislaţie rutieră poate fi susţinut numai de către persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute
la capitolul II.

7
(2) Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. va stabili data si locul susţinerii examenelor de atestare
profesională.
ART. 16 (1) Comisia de examinare va fi compusa, la proba scrisă, din 3 membri, dintre care
2 reprezentanţi ai Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. şi un reprezentant al Direcţia Generală
Transport Terestru - Direcţia Rutieră în calitate de reprezentant al autorităţii de stat în domeniu iar
examinarea la proba practică se va face de către un reprezentant al Autorităţii Rutiere Române -
A.R.R.
(2) Opţional, cu rol de observator, la examinarea teoretică în vederea obţinerii atestatului de
instructor auto, poate participa şi un reprezentant al centrului de pregătire şi perfecţionare a
personalului din domeniul transporturilor rutiere.
ART. 17
La examenul în vederea obţinerii atestatului de instructor auto sau profesor de legislaţie rutieră
candidatul se va prezenta cu actul de identitate, permisul de conducere şi cazierul auto sau
documentul echivalent acestuia, toate în original.
ART. 18 (1) Examenul pentru obţinerea atestatului de instructor auto constă în următoarele
probe:
a) probă scrisă, eliminatorie, care are drept scop verificarea cunoaşterii regulilor de circulaţie
pe drumurile publice şi cunoaşterea autovehiculului, constând într-un test tip grilă cu 60 de
întrebări, a cărei durată este de 60 minute; această probă fiind susţinută în sistem informatic;
b) proba practică în trafic, având o durată de 30 minute, destinată evaluării cunoştinţelor,
competenţelor şi capacităţilor pedagogice necesare desfăşurării procesului de pregătire practică;
modalitatea de evaluare a probei practice, precum şi obiectivele care stau la baza evaluării acestei
probe pentru fiecare categorie solicitată se stabilesc de Autoritatea Rutieră Română - A.R.R.
(2) Examenul pentru obţinerea atestatului de profesor de legislaţie rutieră constă în
următoarele probe:
a) probă scrisă, eliminatorie, care are drept scop verificarea cunoaşterii regulilor de circulaţie
pe drumurile publice şi cunoaşterea autovehiculului, constând într-un test tip grilă cu 60 de
întrebări, a cărei durată este de 60 minute; această probă fiind susţinută în sistem informatic;
b) probă orală pentru evaluarea capacităţilor psihopedagogice, care constă în prezentarea
unei teme din domeniul legislaţiei rutiere şi conducerii preventive, a cărei durata este de minim 15
minute.
(3) Procedura de examinare, modalitatea de evaluare a probelor teoretice, practice şi orale,
precum şi obiectivele care stau la baza acestor evaluării pentru fiecare categorie, solicitată, se
stabilesc de Autoritatea Rutieră Română - A.R.R.
ART. 19 (1) Pentru promovarea examenului prevăzut la art. 18 alin. (1), candidatul trebuie să
răspundă corect la cel puţin 48 de întrebări din testul tip grilă, iar la proba practică să obţină
calificativul admis.
(2) Pentru promovarea examenului prevăzut la art. 18 alin. (2), candidatul trebuie să răspundă
corect la cel puţin 54 de întrebări din testul tip grilă, iar la proba orală să obţină calificativul admis.
(3) Întrebările care alcătuiesc testul tip grilă prevăzut la art. 18 alin. (1) si (2), vor avea fiecare 4
variante posibile de răspuns.
ART. 20 (1) Examenul în vederea reînnoirii atestatului de instructor auto sau profesor legislaţie
rutieră se poate susţine numai de către persoanele care au absolvit în prealabil cursul de
perfecţionare profesională şi constă în susţinerea probelor prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a) sau,
după caz, art. 18 alin. (2) lit. a).
(2) Condiţiile pentru promovarea examenului de reînnoire a atestatului sunt cele prevăzute la art.
19 alin. (1) în cazul instructorilor auto, respectiv art. 19 alin. (2) în cazul profesorilor de legislaţie
rutieră.
(3) Examenul prevăzut la alin. (1) se susţine în faţa comisiei prevăzute la art. 16, la data stabilită
de aceasta.

8
ART. 21 La încheierea examenului prevăzut la art. 18 sau art. 20, se va printa din sistemul
informatic de examinare situaţia rezultatelor obţinute de către participanţii la examen, aceasta fiind
semnată de către toţi membrii comisiei de examinare.

CAP. V
Eliberarea atestatului
ART. 22 Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. va elibera atestatul de instructor auto sau profesor
de legislaţie rutieră, după caz, la cerere, după achitarea tarifului aferent prevăzut în anexa nr. 1 la
prezentele norme, persoanelor care au promovat examenul prevăzut la art. 18 sau art. 20, în termen
de maxim 15 zile de la data înregistrării cererii la Autoritatea Rutieră Română - A.R.R.
ART. 23 (1) Persoanele declarate respinse la examenul în vederea obţinerii atestatului de
instructor auto sau profesor de legislaţie rutieră, au dreptul la două reexaminări în termen de un an
de la data susţinerii examenului iniţial.
(2) Persoanele declarate respinse la cele două reexaminări prevăzute la alin. (1), pot susţine
un nou examen, numai după absolvirea unui nou curs de pregătire profesională.
ART. 24 (1) Persoanele declarate respinse la examenul în vederea reînnoirii atestatului de
profesor de legislaţie rutieră sau instructor auto, au dreptul la două reexaminări în termen de un an
de la data susţinerii examenului iniţial.
(2) Persoanele declarate respinse la cele două reexaminări prevăzute la alin. (1), pot susţine
un nou examen pentru reînnoirea atestatului numai după absolvirea unui nou curs de perfecţionare
profesională.
(3) Persoanele neprezentate la proba practică, dar care au promovat proba teoretică pot fi
reprogramate la această proba de maxim două ori în decurs de 6 luni de la data promovării probei
teoretice.
(4) În situaţia în care cursantul nu se prezintă la proba practică în perioada de 6 luni
prevăzută la alin. (3) este considerat respins.
ART. 25 (1) Perioada de valabilitate a atestatului de instructor auto este de 5 ani de la data
susţinerii şi promovării probei practice iar perioada de valabilitate a atestatului de profesor de
legislaţie rutieră este de 5 ani de la data susţinerii şi promovării examenului teoretic.
(2) În cazul reînnoirii atestatului de instructor auto/profesor de legislaţie rutieră, Autoritatea
Rutieră Română - A.R.R. eliberează un nou atestat, cu valabilitate de 5 ani de la data expirării
atestatului deţinut anterior.
(3) În cazul în care un instructor auto solicită adăugarea unei noi categorii de pregătire, i se va
elibera un nou atestat de instructor auto inclusiv cu noua categorie de pregătire solicitată, perioada
de valabilitate a acestui atestat fiind de la data promovării probei practice corespunzătoare noii
categorii pâna la expirarea atestatului deţinut anterior.
(4) Matca fiecărui atestat se păstrează la agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere Române - A.R.R.
care a eliberat atestatul pentru o perioadă de 5 ani, iar situaţia conţinând rezultatele obţinute de către
participanţi la examen, printate din sistemul informatic, se păstrează la Autoritatea Rutieră Română
- A.R.R. pentru o perioadă de 5 ani.
(5) Pentru susţinerea examenului prevăzut la art. 18, art. 20 respectiv art. 23, candidatul va
achita, în contul Autorităţii Rutiere Române - A.R.R., contravaloarea tarifului de examinare/
reînnoire/ reexaminare prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme.
ART. 26 (1) Atestatele de instructor auto sau de profesor de legislaţie rutieră sunt documente
prevăzute cu serie şi număr.
(2) Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. va ţine evidenţa atestatele de instructor auto şi a
atestatelor de profesor de legislaţie rutieră eliberate.
(3) Autorităţile cu atribuţii legale în circulaţia pe drumurile publice, pot solicita Autorităţii
Rutiere Române - A.R.R. informaţii privind atestatele de instructor auto sau de profesor de
legislaţie rutieră eliberate.

9
ART. 27 Modelul atestatului de profesor de legislaţie rutieră este prezentat în anexa nr. 2 la
prezentele norme iar modelul atestatului de instructor auto este prezentat în anexa nr. 3 la prezentele
norme.

CAP. VI
Dispoziţii finale

ART. 30 (1) Instructorii auto atestaţi pentru categoria A, pot efectua pregătirea practică în
vederea obţinrii permisului de conducere şi pentru categoriile AM, A1 sau A2.
(2) Instructorii auto atestaţi pentru categoriile B, BE, C, CE, D respectiv DE pot efectua
pregătirea practică în vederea obţinerii permisului de conducere şi pentru categoriile B1, B1E, C1,
C1E, D1 respectiv D1E, după caz.
(3) Instructorii auto atestaţi pentru categoria CE, pot efectua pregătirea practică în vederea
obţinerii permisului de conducere şi pentru categoria Tr.
ART. 31 Atestatele de instructor auto şi atestatele de profesor de legislaţie rutieră valabile la data
intrării în vigoare a prezentelor norme, îşi menţin valabilitatea până la expirare, reînnoirea acestora
făcându-se în condiţiile prezentelor norme.
ART. 32 (1) În vederea reînnoirii atestatului de instructor auto şi/sau profesor de legislaţie
rutieră, titularul acestuia trebuie să urmeze cursul de perfecţionare profesională şi să promoveze
examenul aferent în ultimul an de valabilitate al respectivului atestat.
(2) În cazul în care un instructor auto şi/sau profesor de legislaţie rutieră nu îndeplineşte
condiţia prevăzută la alin. (1), pentru a putea desfăşura activitatea de pregătire a cursanţilor în
vederea obţinerii permisului de conducere, trebuie să urmeze un nou curs de pregătire profesională,
în condiţiile prevăzute la art. 10 respectiv art. 11 şi să promoveze examenul prevăzut la art. 18.
(3) În cazul în care un instructor auto nu îndeplineşte condiţia prevăzută la alin. (1) şi a
deţinut atestat de instructor auto pentru una sau mai multe din categoriile C, CE, D, DE, Tr, Tv sau
Tb, pentru a putea desfăşura activitate de pregătire a cursanţilor în vederea obţinerii permisului de
conducere pentru cel puţin una din aceste categorii trebuie să urmeze un nou curs de pregătire
profesională, în condiţiile prevăzute la art. 10 şi să promoveze examenul prevăzut la art. 18 fără a
mai îndeplini prevederile art. 3 alin. (1).
(4) În vederea obţinerii atestatului de instructor auto în condiţiile prevăzute la alin. (3),
solicitantul trebuie să facă dovada faptului că a deţinut atestat de instructor auto de la expirarea
căruia nu a trecut o perioadă mai mare de 5 ani până la data înscrierii la cursul de pregătire
profesională.
ART. 33 Actele aferente persoanelor înscrise la cursurile pentru obţinerea sau reînnoirea
atestatului de instructor auto şi/sau de profesor de legislaţie rutieră, se păstrează la sediul centrului
de pregătire şi perfecţionare profesională a personalului din domeniul transporturilor rutiere care a
organizat cursurile respective, pentru o perioadă de 5 ani.
ART. 34 (1) Instructorii auto şi profesorii de legislaţie rutieră atestaţi în alte state membre ale
Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană care se
stabilesc în România, pot solicita Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. recunoaşterea atestării, în
scopul exercitării profesiei în România.
(2) Instructorii auto şi profesorii de legislaţie rutieră menţionaţi la alin. (1) vor face dovada
îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 5 şi art. 7 după caz, cu documentele eliberate de autorităţile
competente din statul de origine sau de provenienţă, recunoscute sau echivalate, potrivit legii.
(3) Prevederile alin. (2) se aplică şi cetăţenilor români care au obţinut calificarea într-un stat
membru al Uniunii Europene sau într-un alt stat care face parte din Spaţiul Economic European şi în
Confederaţia Elveţiană.
(4) Instructorii auto şi profesorii de legislaţie rutieră menţionaţi la alin. (1) vor face dovada
pregătirii continue prin reînnoirea atestatului deţinut, la o perioadă de maxim 5 ani de la data
recunoaşterii atestării de către Autoritatea Rutieră Române - A.R.R.

10
ART. 35(1) Instructorii auto şi profesorii de legislaţie rutieră atestaţi în alte state membre ale
Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană pot solicita
Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. recunoaşterea atestării, în scopul exercitării profesiei în regim
transfrontalier.
ART. 36 Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme.
faţă ANEXA 1 la Normele privind atestarea
┌──────────────────────────────────────────────────┐
│ ROMÂNIA │
profesorilor de legislaţie rutieră şi a
│ │ instructorilor de conducere auto.
│ MINISTERUL TRANSPORTURILOR │
│ - Autoritatea Rutieră Română - │ Tarif pentru susţinerea examenului de
│ │ atestare/reînnoire în vederea obţinerii
│ ATESTAT │
│ DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ A │ atestatului de pregătire profesională a
│ PROFESORILOR DE LEGISLAŢIE RUTIERĂ │ instructorilor auto şi a profesorilor de
│ │
│ │ legislaţie rutieră.
│ Numele ............................. │ Instructor auto - autorizare (lei/
│ Prenumele .......................... │
│ Foto CNP ................................ │ categorie solicitată) ................................ 48
│ Permis de conducere seria .......... │ Instructor auto - reînnoire (lei) ……... 36
│ nr.................................. │
│ │ Profesor de legislaţie rutieră
│ Semnătura titularului │ autorizare/reînnoire (lei) ..................... 36
│ │
│ Seria APL Nr. │ ANEXA 2 la Normele privind atestarea
│ │
└──────────────────────────────────────────────────┘
profesorilor de legislaţie rutieră şi a
instructorilor de conducere auto
verso
┌──────────────────────────────────────────────────┐
│ ( RO ) │
│ │
│ Valabil numai însoţit de permisul de conducere │
│ │
│ Eliberat de Ministerul Transporturilor │
│ prin │
│ Autoritatea Rutieră Română - ARR │
│ │
│ Data eliberării .............................. │
│ Valabil până la .............................. │
│ Atestat din anul ............................. │
│ │
│ AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ - A.R.R. │
│ DIRECTOR GENERAL │
│ │
│ "Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. prelucrează │
│ date cu caracter personal în scopul îndeplinirii │
│ obligaţiilor sale legale; conform L. 677/2001 │
│ beneficiaţi de drept de acces, de intervenţie │
│ asupra datelor şi de opoziţie, iar o dată pe an, │
│ la cerere şi în mod gratuit, vă puteţi adresa │
│ Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. printr-o │
│ cerere scrisă, semnată şi datată, pentru confir- │
│ marea faptului că datele care vă privesc sunt │
│ sau nu prelucrate. Datele d-voastră nu vor fi │
│ transferate în străinătate." │
│ │
│ │
│ Seria APL Nr. │
└──────────────────────────────────────────────────┘

11
ANEXA 3 la Normele privind atestarea profesorilor de legislaţie rutieră şi a instructorilor de
conducere auto.
faţă
┌──────────────────────────────────────────────────┐
│ ( RO ) │
│ │
│ MINISTERUL TRANSPORTURILOR │
│ - Autoritatea Rutieră Română - │
│ ATESTAT │
│ DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ A │
│ INSTRUCTORILOR AUTO │
│ │
│ Numele .............................. │
│ Prenumele ........................... │
│ Foto CNP ................................. │
│ Permis de conducere seria ........... │
│ nr................................... │
│ Atestat valabil pentru categoriile .. │
│ ..................................... │
│ Semnătura titularului │
│ Seria AIC Nr. │
└──────────────────────────────────────────────────┘
verso
┌──────────────────────────────────────────────────┐
│ ( RO ) │
│ Valabil numai însoţit de permisul de conducere │
│ Eliberat de Ministerul Transporturilor │
│ prin │
│ Autoritatea Rutieră Română - ARR │
│ │
│ Data eliberării .............................. │
│ Valabil până la .............................. │
│ Atestat din anul ............................. │
│ │
│ AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ - A.R.R. │
│ DIRECTOR GENERAL │
│ "Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. prelucrează │
│ date cu caracter personal în scopul îndeplinirii │
│ obligaţiilor sale legale; conform L. 677/2001 │
│ beneficiaţi de drept de acces, de intervenţie │
│ asupra datelor şi de opoziţie, iar o dată pe an, │
│ la cerere şi în mod gratuit, vă puteţi adresa │
│ Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. printr-o │
│ cerere scrisă, semnată şi datată, pentru confir- │
│ marea faptului că datele care vă privesc sunt │
│ sau nu prelucrate. Datele d-voastră nu vor fi │
│ transferate în străinătate." │
│ Seria AIC Nr. │
└──────────────────────────────────────────────────┘

12
TEMA Nr. 1
Subiectul
SEMNALIZAREA RUTIERĂ ACTUALIZATĂ
CLASIFICAREA TRANSPOTRURILOR RUTIERE ȘI A DRUMURILOR
CATEGORII DE AUTOVEHICULE; MASE ȘI DIMENSIUNI

Pentru ca circulaţia rutieră ( acel sistem bazat pe cei 3 piloni: om,drum, vehicul), să se desfăşoare în
condiţii care, respectate fiind, să nu conducă la producerea unor evenimente negative de trafic s-a instituit
regulamentul de circulaţie( primul în România în 1904) în care, printre capitolele principale, îl găsim şi pe cel
privind semnalizarea rutieră, de care ne vom ocupa în continuare.
Într-o definiţie nepretenţioasă prin semnalizare rutieră putem înţelege un cod de semne şi
semnale prin intermediul cărora se transmit mesaje, informaţii de avertizare, de interzicere, de obligare etc
privind desfăşurarea circulaţiei pe drumurile publice.
Semnalizarea rutieră, atât cea verticală cât şi cea orizontală, delimitează partea carosabilă, benzile
de circulaţie, zonele de separare pe autostrăzi, pistele destinate circulaţiei pietonilor, bicicliştilor, etc., informând
asupra drepturilor, obligaţiilor, restricţiilor şi interdicţiilor pe care le are fiecare categorie de utilizatori ai
drumurilor publice.
În conformitate cu legislaţia în vigoare participanţii la trafic trebuie să respecte semnificaţia
diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutieră, în următoarea ordine de prioritate :
a) semnalele poliţistului rutier ;
b) semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore, ale autovehiculelor cu regim de circulaţie
prioritară ;
c) semnalizarea temporară care modifică regimul normal de desfăşurare a circulaţiei ;
d) semnalele luminoase sau sonore(lămpi, semafoare,claxoane, sirene etc) ;
e) indicatoarele ;
f) marcajele ;
g) regulile de circulaţie.
În materialul ce urmează vom trata, selectiv, mijloacele de semnalizare de la a), b), c), d), e) şi f),
aşa cum au fost ele recodificate şi reactualizate, până la începutul anului 2011, de către Asociaţia de
Standardizare din România, ale cărei explicitări le vom reda rezumativ.
Înainte de a proceda la explicitarea primului tip de semnalizare rutieră se impun, cu
necesitate, câteva precizări asupra reţelei rutiere pe care se desfăşoară circulaţia publică.

Criteriile de clasificare a drumurilor

drumuri publice
1) După destinaţie
drumuri de utilitate privată

- Drumul public este orice cale de comunicaţie terestră, destinată traficului rutier, dacă este deschisă
circulaţiei publice. Trafic rutier = totalitatea transporturilor de persoane şi/sau de mărfuri efectuate pe drum, cu
vehicule, într-un interval de timp stabilit şi în condiţii precizate.
- Drumul de utilitate privată este tot o cale de comunicaţie terestră dar care serveşte numai activităţilor
economice, forestiere, petroliere,miniere,agricole,de acces în incinte etc. administrate de persoane fizice sau
juridice care le au în proprietate sau numai în administrare.
drumuri deschise circulaţiei publice
2) Din punctul de vedere al circulaţiei
drumuri închise circulaţiei publice

- Drumuri deschise circulaţiei publice înseamnă toate drumurile publice precum şi acele drumuri de
utilitate privată care servesc obiectivele turistice şi alte obiective la care publicul are acces (un muzeu privat,o
cabană privată etc.).
- Drumuri închise circulaţiei publice înseamnă numai acele drumuri de utilitate privată care servesc
obiectivele la care publicul nu are acces,la capetele cărora trebuie instalate obligatoriu panouri cu inscripţia
“Drum interzis circulaţiei publice”.
3) Din punct de vedere funcţional drumuri de interes naţional
şi administrativ-teritorial: drumuri de interes judeţean
drumuri de interes comunal
13
Notă
În conformitate cu art. 2, alin (3) din O.G. nr. 43/1997 fac parte integrantă din drum:
podurile, viaductele ,pasajele denivelate, tunelurile, construcţiile de apărare şi consolidare, trotuarele,
pistele pentru ciclişti, locurile de parcare, oprire şi staţionare , indicatoarele de semnalizare rutieră şi alte dotări
pentru siguranţa circulaţiei, terenurile şi plantaţiile care fac parte din zona drumului, mai puţin zonele de
protecţie.
Am ţinut să facem această precizare pentru ca, oricare dintre participanţii la trafic, să înţeleagă că
şi în aceste locuri trebuie să respecte aceleaşi norme rutiere obligatorii atunci când se deplasează pe
carosibilul drumului public.
Potrivit art.11 din aceeaşi normă legală drumurile naţionale, judeţene şi comunale, îşi păstrează
categoria funcţională din care fac parte, fiind considerate continue în traversarea localităţiilor, servind totodată şi
ca străzi.
Aşadar, în circulaţia pe autostrăzi, pe drumurile expres şi pe cele naţionale europene (E) conducătorii de
autovehicule sunt obligaţi să folosească şi în timpul zilei luminile de întâlnire, chiar şi în traversarea localităţilor.
În circulaţia pe reţeaua de drumuri naţionale, conducătorii de autovehicule trebuie sa aibă achitat tariful
de utilizare categorisit astfel: A (autoturisme); B (marfă 0-3,5 tone); C (marfă 3,5-7,5 tone şi persoane cu
peste 9 locuri pe scaune); D (marfă 7,5-12 tone şi persoane cu peste 23 de locuri pe scaune); E (marfă peste 12
tone cu maximum 3 axe); F (marfă peste 12 tone cu maximum 4 axe).
Tariful de utilizare nu se aplică pe sectoarele de drumuri naţionale aflate în interiorul reşedinţelor de
judeţe şi al municipiilor, între indicatoarele rutiere de intrare/ieşire în/din acestea.
Drumurile de interes naţional aparţin proprietăţii publice a statului şi cuprind drumurile naţionale care
asigură legătura între capitala ţării şi oraşele reşedinţe ale judeţelor, legăturile dintre acestea precum şi legăturile
cu ţările vecine şi pot fi:
- autostrăzi, identificate cu ajutorul indicatoarelor din figurile de mai jos;

A2
Tunel

- drumuri naţionale deschise traficului internaţional semnalizate cu primele 3 figuri;

E20 E20 TEM 65


N.a. România este racordată la principalele căi rutiere europene prin:
a) Coridorul european nr. IV: Berlin, Nurnberg, Praga, Budapesta, Arad, Timişoara, Deva, Sibiu,
Braşov, Bucureşti, Constanţa, Istambul.
Prin Nurnberg se face legătura cu reţeaua existentă de autostrăzi şi coridoare de transport cu ţările situate
în vestul Europei: Portugalia, Spania, Franţa, Belgia, Olanda, Danemarca, Norvegia şi prin Berlin cu ţările
situate în bazinul Mării Baltice: Suedia, Finlanda, iar prin Constanţa cu ţări asiatice şi foste republici sovietice pe
aşa numitul „drum al mătăsii” cu potenţial foarte mare de transport.
b) Coridorul European numărul IX: Helsinki, Sankt Petersburg, Kiev, Moscova, Odessa, Chişinău,
Iaşi, Bucureşti, Stara Zagora, Alexandropoulos este un coridor extrem de util pentru schimburile comerciale care
traversează ţara noastră spre sud.
- drumuri naţionale principale şi secundare recunoscute după cea de-a 4 a figura de mai sus.
Cel puţin drumurile din aceste categorii trebuie să aibă semnalizate limitele laterale ale platformei prin
stâlpi de delimitare sau prin parapete dotate cu dispozitive reflectorizante de culoare roşie şi albă ori galbenă.
Dispozitivele roşii trebuie să fie vizibile numai pe partea dreaptă a drumului în direcţia de mers. Atât
dispozitivele roşii, cât şi cele albe ori galbene, se pot monta şi pe pereţii tunelurilor, pe zidurile de sprijin sau pe
alte amenajări ori instalaţii laterale drumului.

14
- drumuri de interes judeţean care fac parte din proprietatea publică a judeţului şi se identifică cu figura F 40
din standardizarea actuală.
- drumuri de interes comunal care aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative pe teritoriul
căreia se află şi sunt recunoscute după figura F 41 din aceeaşi normă.
Străzile sunt drumuri publice din interiorul localităţilor, indiferent că sunt denumite străzi, bulevarde,
căi, cheiuri, splaiuri, şosele, uliţe, alei etc.
Străzile se categorisesc astfel: I magistrale; II de legătură; III colectoare; IV de folosinţă locală.
Drumurile naţionale, judeţene şi comunale îşi păstrează categoria funcţională din care fac parte fiind
considerate fără întrerupere în traversarea localităţilor, servind şi ca străzi.
Toate aceste drumuri la un loc formează reţeaua rutieră a ţării, unicul suport material pe care se
desfăşoară circulaţia vehiculară şi pietonală.Această infrastructură este mai eficientă atunci când, prin
elementele sale constructive,oferă posibilitatea autovehiculelor să ruleze cu viteza maximă legal admisă pe o cât
mai întinsă porţiune din lungimea ei, fără a obliga la încetiniri, gâtuiri sau chiar ambuteiaje de trafic.

Cateva definitii ale importantelor parti din structura drumului public


Ampriza drumului este suprafaţa ocupată de partea carosabilă, trotuare, acostamente, piste pentru
ciclişti, şanţuri, etc., în continuare urmând să ne ocupăm de primele trei.
Acostamentul este suprafaţa laterală exterioară a drumului,cuprinsă între limita părţii carosabile şi
marginea platformei drumului.
Trotuar este suprafaţa longitudinală situată în partea laterală exterioară a drumului, separată prin
diferenţa de nivel sau prin alt mod vizibil, destinată, de regulă, circulaţiei pietonilor (dacă este foarte lat, pe o
parte a acestuia se poate amenaja şi o pistă pentru biciclişti).
Partea carosabilă este acea suprafaţă a drumului folosită în mod normal pentru circulaţia
[Link] drum poate avea mai multe părţi carosabile (vezi autostrada) dacă acestea sunt despărţite, în mod
evident, una de alta printr-un spaţiu nedestinat circulaţiei.
Bandă este numită oricare dintre subdiviziunile longitudinale ale părţii carosabile, materializată prin
marcaje, dacă are o lăţime suficientă pentru circulaţia unui şir de autovehicule, altele decât cele cu două roţi.

Benzi de circulaţie obligatorii


în construcţia de autostrăzi:
1. pentru flux curent
2. pentru depăşire
3. de urgenţă 2 1
4. de decelerare 100
m

5. de accelerare
200
m

300
m

N.a. Lăţimea unei benzi, conf. STAS 2900-89, trebuie să fie pe autostrăzi de 3,75 m, pe drumuri
deschise traficului european (E)cu o bandă pe sens de 3,50 m, pe drumuri naţionale şi judeţene de 3,00 m şi
pe drumuri comunale de 2,75 m. Pe străzi, banda de lângă bordura denivelată a trotuarului, trebuie să
aibă lăţimea de minimum 3,50m.
Autovehiculul - cel de-al treilea factor al sistemului este vehiculul care se deplasează prin propulsie
proprie, cu excepţiea celor care se deplasează pe şine.
Definiţiile, categoriile şi tipurile autovehiculelor se găsesc în OGR nr. 81/2000 şi OMT nr.
2132/2005.

15
Benzi de circulaţie aflate în structura drumurilor publice, altele decât autostrăzile:

• Benzi cu circulaţie reversibilă (latinescul


re-verto-revertere = a întoarce, a reveni)
Asupra segmentului de drum public, cu cel
puţin 3 benzi pe sens materializate prin marcaje
longitudinale, se montează un portal pe care sunt
instalate semafoare orizontale care emit semnale
luminoase roşii, albe şi verzi, pentru dirijarea
curenţilor de trafic pe benzile cu circulaţie reversibilă
marcate nu cu o linie discontinuă ci cu două şi cu
săgeţi direcţionale având două capete.
Semnalul roşu, având forma a două bare
înclinate şi încrucişate, interzice accesul vehiculelor
pe banda deasupra căreia se găseşte iar semnalul
verde, de forma unei săgeţi cu vârful în jos, permite
intrarea vehiculelor şi circulaţia în intersecţii.
Semnalul luminos intermediar care
anunţă schimbarea semnalului verde în formă de
săgeată galbenă sau albă cu vârful în diagonală către
jos, înspre stânga şi/sau dreapta, anunţă conducătorii
auto că banda pe care rulează este pe punctul de a se închide circulaţiei, aceştia urmând să ocupe banda (benzile)
spre care sunt dirijaţi.
Printr-o asemenea semnalizare, circulaţia se desfăşoară folosind două, trei sau patru dintre benzile pe
care iniţial se circula din direcţie opusă, axa drumului devenind flotantă în funcţie de numărul benzilor create pe
fiecare sens de deplasare.

• Prin bandă de stocare se înţelege o subdiviziune


de mijloc pe care o ocupă conducătorii autovehiculelor care
aşteaptă să execute virajul la stânga, după ce s-au asigurat şi
au acordat prioritate celor care circulă din sens opus şi fără
să-i incomodeze pe cei care le vin din urmă.
În intersecţiile semaforizate, din localităţi,
conducătorii aflaţi pe această bandă se vor repune în
mişcare, pentru a schimba direcţia de mers, numai după
apariţia semnalului roşu, în formă de cruce, pentru curentul
de trafic ce vine din sens opus (vezi a 6-a imagine din pagina
cu numărul 18 ).

• Pe o bandă astfel semnalizată se conduc


autovehiculele destinate transportului public de
persoane precum şi cele cu regim de circulaţie
prioritară, atunci când acestea se deplasează în BUS

acţiuni de intervenţii sau în misiuni care au caracter BUS


de urgenţă.

16
• Aşa trebuie semnalizată zona de preselecţie pe un drum public
cu mai multe benzi de circulaţie în acelaşi sens, înaintea
intersecţiilor.
Săgeţile vor indica selectarea fluxurilor de vehicule în funcţie
de direcţiile admise a fi urmate în respectiva încrucişare de drumuri.

• Astfel se prezintă un sector de drum pe care a fost


construită o bandă specială rezervată autovehiculelor lente,
şi/sau obligate să respecte o limită inferioară de viteză (cele care
transportă mărfuri periculoase, cu gabarite depăşite, cele conduse
de începători etc.).
Respectivul segment este semnalizat cu indicatorul din
imagine care poate fi precedat de unul similar sub care va fi instalat
panoul adiţional cu distanţa rămasă până la începutul benzii de
circulaţie în discuţie.

Semnificaţia diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutieră


I. Semnalele poliţistului rutier

Semnalele politistului care dirijează circulaţia, au în principal, trei semnificaţii:


a) « Oprire » pentru bratul ridicat vertical, prin bratul sau bratele întinse orizontal şi prin balansarea, pe
timp de noapte, în plan vertical a unui dispozitiv cu lumină roşie ori a bastonului fluorescent-reflectorizant
b) « Mărirea vitezei vehiculelor sau grăbirea traversării drumului de către pietoni », prin rotirea vioaie a
bratului
c) « reducerea vitezei » prin balansarea, pe verticală, a braţului, având palma orientată către sol.
Poliţistul rutier poate efectua semnal cu braţul ca vehiculul să avanseze, să depăşească, să treacă,
prin faţă ori prin spatele său, să îl ocolească prin partea sa stângă sau dreaptă, iar pietonii să traverseze
drumul ori să se oprească.
Conform regulamentului circulaţiei oprirea participanţilor la trafic este obligatorie şi la
semnalele date de :
a) politiştii de frontieră ;b) îndrumătorii de circulaţie ai Ministerului Apărării ;c) agenţii de cale ferată,
la trecerile la nivel ;d) personalul autorizat din zona lucrărilor pe drumurile publice ;e) membrii
patrulelor şcolare de circulaţie la trecerile pentru pietoni, în apropierea unităţilor de învăţământ ;f)
nevăzătorii, prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceştia traversează strada.
Păstrând ordinea de prioritate, enunţată în pagina introductivă, începem cu prezentarea
semnalelor, indicaţiilor şi dispoziţiilor poliţistului rutier care trebuie să fie respectate de către toţi
participanţii la trafic, în scopul întronării mult râvnitului climat de respect, corectitudine şi siguranţă, în
circulaţia pe drumurile publice.

17
SEMNALELE POLIŢISTULUI
ŞI ALE AGENTULUI DE CALE FERATĂ
A) SEMNALELE POLIŢISTULUI PEDESTRU

Braţul şi/sau braţele întinse orizontal înseamnă “Oprire” pentru toate persoanele care, indiferent de Semnal de oprire făcut cu bastonul
direcţia lor de mers, circulă din sensul sau sensurile intersectate de braţele întinse; după ce a făcut reflectorizant pentru vehiculele care circulă
acest semnal, poliţistul poate coborî braţul sau braţele. din faţa politistului.

Rotirea vioaie a braţului semnifică “Oprire” pentru persoanele care se “Atentie oprire” pentru toate Reducerea vitezei
mărirea vitezei vehiculelor şi grăbirea găsesc în faţa sau în spatele persoanele care se apropie autovehiculului.
traversării drumului de către pietoni. poliţistului.

B) SEMNALELE POLIŢISTULUI- MOTOCICLIST

“Oprire”

“Oprire” “Reducerea
“Reducerea vitezei”vitezei”
pentru “Oprire”
vehiculele care vinvehiculele
pentru din faţă.
care vin din față

C) SEMNALELE POLIŢISTULUI DIN ECHIPAJUL DE CIRCULAŢIE


ATENTIE STOP

“Oprire” “Atenţie” “Oprire”

18
II. Semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore, ale
autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară

OUG NR. 195/2002, completată, modificată și actualizată.


Art. 37
(1) Conducatorii de vehicule sunt obligati sa opreasca imediat, pe acostament sau, in
lipsa acestuia, cat mai aproape de marginea drumului sau bordura trotuarului, in sensul de deplasare,
la apropierea si la trecerea autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara care au in functiune
mijloacele speciale de avertizare luminoasa de culoare rosie si sonore.
(2) Conducatorii de vehicule sunt obligati sa reduca viteza, sa circule cat mai aproape de
marginea drumului in sensul de deplasare si sa acorde prioritate la trecerea autovehiculelor cu regim
de circulatie prioritara care au in functiune mijloacele speciale de avertizare luminoasa de culoare
albastra si sonore.
(3) In situatiile prevazute la alin.(1) si (2), pietonilor le sunt interzise traversarea si
circulatia pe carosabil pana la trecerea vehiculelor respective (prezentate în paginile următoare)
Mijloacele speciale de avertizare, luminoase sau sonore, se certifică sau se omologhează de
către autoritatea competentă.

Autovehiculele poliţiei, autorizate sa utilizeze semnale speciale de avertizare cu lumină roşie şi


albastră, trebuie să fie echipate şi cu mijloace speciale de avertizare sonoră.
Pe aceste autovehicule pot fi instalate şi dispozitive luminoase cu mesaje variabile destinate
participanţilor la trafic.

19
Autospecialele pompierilor, autorizate să utilizeze dispozitive speciale de avertizare cu lumină
roşie, trebuie să fie dotate şi cu dispozitive speciale de avertizare sonoră.

Autovehiculele ambulanţei, autorizate să utilizeze semnale speciale de avertizare cu lumină


albastră, trebuie sa fie echipate şi cu mijloace speciale de avertizare sonoră.

20
III) Mijloace de semnalizare rutieră temporară

Semnalizarea temporară, care modifică regimul normal de desfăşurare a circulaţiei rutiere, se


realizează prin:
- indicatoare care sunt identice, ca imagine, cu cele ce au caracter permanent cu diferenţa că fondul
acestora este de culoare galbenă iar denumirile unora dintre ele, diferite;
- panouri de deviere, denivelare, îngustare, abatere, ocolire, aplicare de marcaje, lucrări în carosabil şi
tratamente ale suprafeţei carosabile;
- balize uni şi bidirecţionale şi cu lămpi în cascadă ;
- bariere direcţionale
– semafoare mobile
– parapete din plastic
– cărucioare de semnalizare etc

ATENȚIE! Unele dintre indicatoarele folosite temporar sunt identice ca imagine cu cele
permanente, doar că fundalul este galben iar unele denumiri diferă.

Indicatoare rutiere temporare şi mijloace de semnalizare a lucrarilor


în zona drumurilor publice

Drum îngustat din Drum îngustat din Drum îngustat din Acostament periculos
ambele părţi partea dreaptă partea stângă

Transfãgãrãºan

Drum cu denivelări Drum alunecos Împroşcare cu pietriş Lucrări

21
Circulaţie în ambele Alte pericole Prioritate pentru circulaţia
Semafoare din sens invers
sensuri

Depăşirea autovehiculelor,
Prioritate faţă de circulaţia
cu exceptia motocicletelor Limitare de viteză
Acces interzis fără ataş, interzisă
din sens invers

Sfârşitul tuturor Sfârşitul interzicerii de a


Staţionarea interzisă Oprirea interzisă
restricţiilor depăşii

Ocolire prin partea Ocolire prin ambele Drum obligatoriu pentru Deviere temporară
dreaptă (stângă) părţi categoria de vehicule generală

22
Deviere pentru categoria Deviere temporară Deviere temporară Denivelare faţă de
de vehicule (N.a. În repetare) banda alăturată

Îngustare temporară din Îngustare temporară din Abatere temporară pentru


partea stânga Abatere temporară categoria de vehicule
partea dreaptă

23

Terminarea abaterii Îngustare temporară din Îngustare temporară din


Abatere temporară
temporare partea stângă partea dreaptă

Ocolire

Presemnalizarea rutei Marcaje rutiere


Presemnalizarea rutei Presemnalizarea rutei
ocolitoare pentru categoria
ocolitoare ocolitoare
de vehicule

23
Presemnalizarea unui Presemnalizarea unui
Succesiune de puncte de sector de drum cu sector de drum cu Lucrări de tratamente ale
lucru circulaţie alternantă circulaţie alternantă suprafeţei părţii carosabile

Palete de semnalizare
pentru dirijarea traficului
Presemnalizarea lucrărilor Cărucior port semnalizare Cărucior port semnalizare de către piloţii de
pe străzi cu ocolire prin stânga cu ocolire prin dreapta circulaţie

Presemnalizarea Ghirlandă polietilenă


Limitator de viteză Limitator de viteză
traseului ocolitor sau lanţ

Baliză direcţională care Baliză direcţională care


Semafor mobil indică ocolirea indică ocolirea Balize tip jalon
obstacolului prin stânga obstacolului prin dreapta

24
Balize cuplate cu lămpi
Baliză bidirecţională Con de dirijare cu lumină galbenă Lampă cu lumină galbenă
intermitentă intermitentă

Parapet din material


Barieră normală Barieră bidirecţională Fanion de semnalizare plastic

IV) Instalaţii de semnalizare rutieră luminoasă şi sonoră

Semnalele luminoase sau sonore ( altele decât cele montate pe autovehiculele cu


regim de circulaţie prioritară) care pot fi emise prin :
- semafoarele pentru dirijarea circulaţiei autovehiculelor (la intersecţii, la sectoarele de drum
îngustat sau la cele pe care se execută lucrări) precum şi a bicicliştilor şi a pietonilor ;
- mijloacele de semnalizare luminoasă şi sonoră la trecerile la nivel cu calea ferată curentă ;
- semnalizările agentului de cale ferată ;
- dispozitivele luminoase pentru dirijarea circulaţiei pe benzi reversibile ;
- dispozitive luminoase cu mesaje variabile (drum aglomerat, sectoare de drum cu diferite
restricţii etc)

25
1) Semafoare pentru dirijarea circulaţiei

Semafor Semafoare cu indicarea Semafor de


simplu direcţiei de deplasare avertizare

Semafor cu cruce roşie


Semafor adiţional pentru pentru asigurarea virajului la
viraj la dreapta pe stânga şi “Stop”pentru Semafor Semafor simplu
culoarea roşie a vehiculele care vin din sens pentru pentru pietoni
semaforului principal opus biciclete

2) Semnale luminoase la trecerile la nivel


cu calea ferată

Trecere la nivel cu o cale ferată Trecere la nivel cu o cale ferată


simplă, fără bariere, prevăzută dublă, fără bariere, prevăzută cu
cu semnale luminoase de semnale cu lumină albă intermitentă
avertizare a apropierii trenului cu cadenţă lentă care permite trecerea

26
3) Semnalele agentului de cale ferată

1 2

1) Oprire la trecerea la nivel 2) Oprire la trecerea la nivel cu o cale ferată curentă


cu o cale ferată industrială. prevăzută cu semnalizare luminoasă.

Indiferent de poziţia în care ele acţionează (unele pe verticală altele pe orizontală), mijloacele de semnalizare
rutieră trebuie să formeze laolaltă un sistem închegat, fiecare şi toate împreună să fie astfel realizate şi instalate, încât să fie
recunoscute şi înţelese, fără efort, de către cei cărora li se adresează, să-şi coreleze semnificaţiile care, la rându-le, să se
subordoneze normelor prevăzute în legile specifice.

Portaluri

Transfãgãrãºan

a). cu dispozitive luminoase pentru “dusul” pe 4 benzi (2 permanente şi 2 reversibile) şi


“întorsul” pe 2 benzi permanente

27
b). cu dispozitive luminoase pentru “dusul” pe 2 benzi permanente şi
“întorsul” pe 4 benzi (2 permanente şi 2 reversibile)

c). cu dispozitive luminoase conţinând mesaje variabile

28
V) Indicatoarele rutiere

Se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers, putându-se instala ori repeta pe partea stângă, în zona mediană a
drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, deasupra părţii carosabile sau de cealaltă parte a intersecţiei şi se
clasifică astfel :

a) de avertizare; la intersecţii;
1. de prioritate
la sectoare de drum îngustat.
b) de reglementare, care pot fi: 2. de interzicere sau restricţie;
3. de obligare;

1. de orientare;

2. de informare;

c) de orientare şi informare, care pot fi: 3. de informare turistică;

4. panouri adiţionale;

5. indicatoare kilometrice şi hectometrice;

1. indicatoare rutiere temporare;


d) mijloace de semnalizare
a lucrărilor, care cuprind:
2. mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor din carosabil.

A) Indicatoare de avertizare
A1) Indicatoare de avertizare cu excepţia celor care sunt amplasate la intersecţii şi la trecerile la nivel cu calea ferată (de la fig. A1 la fig. A33)

Fig. A1 Fig. A2 Fig. A3 Fig. A4

Curbă la stânga Curbă la dreapta


Curbă dublă sau o succesiune de mai mult de două curbe,
prima la stânga şi respectiv prima la dreapta.
Înainte de începutul curbelor amenajate, având razele de până la 600 m, precum
si de cel al curbelor cu vizibilitate mai mică de 150 m. Fig. A3 bis Fig. A4 bis

Fig. A5 Fig. A5

Curbă deosebit
de periculoasă

Două curbe se consideră că sunt succesive dacă distanţa


dintre sfârşitul primei curbe şi începutul celei de a doua este
Într-o curbă ce ne impune o rază de viraj de până la 200 m. Spre deosebire de mai mică de 250 m. Când sectorul periculos se extinde pe o
fig.A1, A2, A3 si A4 acestea se instalează chiar în curbă, perpendicular pe lungime de peste 2 km , sub fiecare indicator se poate instala
panoul adiţional, cu menţionarea precisă a distanţei in km ca
prelungirea imaginară a axei benzii pe care se circulă sau, mai pe înteles, pe raza în figurile A3 bis sau A4 bis.
vizuală a celui de la volan.

29
Fig. A6 Fig. A6 Fig. A7 Fig. A8

Urcare cu
Coborâre periculoasă
Panouri succesive pentru curbe înclinare mare
deosebit de periculoase
Fig. A7 ne informează, că vom coborî o pantă cu o
înclinare de cel puţin 7%.
Se instalează, în număr de 3 panouri, pe exteriorul unei curbe Fig. A8 semnifică începutul urcarii unei rampe cu o
(A1-A2), vârful săgeţilor indicând sensul virajului. înclinare mai mare de 7%.

Fig. A9 Fig. A10 Fig. A11 Cele trei indicatoare ne avertizează că drumul pe care
circulăm urmează ca, după 90-200m, să-şi micşoreze secţiunea, astfel
că el nu mai poate asigura o lăţime de cel puţin 2,75m pentru fiecare
sens de circulaţie, îngustarea fiind de minimum 0,50 m.
Simbolurile ne fac precizarea că în cazul primului
indicator îngustarea se produce din ambele părţi, în al celui de-al
doilea din partea dreaptă, iar la ultimul, banda care suferă mutilarea
este cea din stânga.
Drum îngustat Drum îngustat Drum îngustat
pe ambele părţi pe partea dreaptă pe partea stângă

Fig. A10 bis Fig. A11 bis Fig. A9 bis Fig. A9 bis

Toate cele trei figuri anterioare vor preceda indicatoarele destinate să reglementeze întâietatea de trecere astfel:
-indicatorul A10 va fi instalat înaintea celui de “Prioritate pentru circulaţia din sens invers”, rezultând fig. A10 bis;
-indicatorul A11 va fi întâlnit in faţa celui de “Prioritate faţă de circulaţia din sens invers”, rezultând fig. A11 bis;
-indicatorul A9 va preceda unul dintre cele două fig. (B6 sau B5), în funcţie de geometria zonei prin care trece drumul, ţinându-se cont ca prioritatea să
fie acordată autovehiculelor care urcă, indiferent de mărimea înclinaţiei acestuia,aşa ca în figurile A9 bis.

Fig. A12 Fig. A13 Fig. A14 Fig. A14 bis

Acostament periculos Tunel


Drum aglomerat Fig. P26
Înaintea unui sector de drum al
cărui acostament este denivelat cu Pericol de apariţie a ambuteiajelor. Fig A14 se instalează la o distanţă de 50-200 m faţă de
Poate fi însoţită de panoul P6. intrarea în tunel. Poate apărea şi aşa ca în fig. A14 bis.
minimum 4 cm sau este nestabilizat.

30
Fig. A15 Fig. A16 Fig. A17 Fig. A18

Pod mobil Ieşire spre chei, Drum cu denivelări Denivelare pentru


mal abrupt sau bac limitarea vitezei
Distanţele minime de instalare a acestor indicatoare au crescut
de la 50 m Ia 90 m pentru a se crea condiţii de oprire in siguranţă atunci Dacă lungimea sectorului cu denivelări depăşeşte 0,5 km, indicatorul
când podul este ridicat ori bacul nu se află la debarcader. va fi completat cu panoul adiţional, fig.P8, cu specificarea distanţei pe
care acestea se întind.

Fig. A19 Fig. A19 bis Fig. A20 Fig. A20 bis

Drum alunecos

Împroşcare cu pietriş Ceaţă


Se instalează pe o perioadă nelimitată
acolo unde pe timp umed există pericol de Înainte de începutul porţiunilor pe care se execută, ori recent au fost
derapare si cu caracter temporar iarna, efectuate, tratamente superficiaIe şi criblura nu este bine fixată.
indicatorul putând fi completat cu panourile La întâlnirea indicatorului nr. A20 bis trebuie ţinut cont că
adiţionale P8, P 27 sau P29 arătând ca în vizibilitatea se diminuează considerabil, iar distanţele se apreciază mai
fig.A19 bis. greu.

Fig. A21 Fig. A21 bis Fig. A22 Fig. A23

Căderi de pietre Presemnalizarea Copii


trecerii pentru pietoni La porţiuni de drum frecventate
La apropierea de un pasaj pietonal, îndeosebi de copii ce se intreaptă spre,
Sub indicator se poate instala tăbliţa adiţională (fig. P8), care la nivel, semnalizat cu indicatorul ori ies de la, şcoli, ateliere sau locuri de
să precizeze distanţa pe care se întinde pericolul astfel simbolizat, “Trecere pentru pietoni ”(fig G1). joacă amenajate special pentru ei.
asa ca în fig. A21 bis.

Fig. A24 Fig. A24 bis Fig. A25 Fig. A26

Animale Animale
Biciclişti
La apropierea de un sector de drum pe care este permisă
La apropierea de intersectarea cu o pistă pentru biciclişti, de locul în traversarea sau circulaţia supravegheată a animalelor (Fig. A25).
care au acces frecvent bicicletele sau de începutul unui sector de drum pe La apropierea de sectorul de drum pe care traversează animalele
care circulaţia bicicletelor este mai intensă. sălbatice (Fig. A26). Dacă pericolul subzistă peste 3000
În acest ultim caz, putem să suplimentăm indicatorul cu fig. P8 aşa ca m,indicatorul se va însoţi cu Fig. P8.
în fig. A24 bis.

31
Fig. A27 Fig. A28 Fig. A29 Fig. A30

Lucrări Semafoare Culoar aerian de zbor Vânt lateral


Indicatorul are, de regulă, în Ne avertizează că putem fi
Ne face atenţi că la 90-200 m funcţiune, o lampă cu lumină surprinsi de vânturi laterale care,
carosabilul nu mai oferă condiţii galbenă intermitentă şi se În această zonă sunt posibile
prin rafalele lor puternice, ne-ar
normale de circulaţie. instalează înainte cu 90-200 m de zboruri de avioane la mică
crea dificultăţi în menţinerea
o intersecţie semaforizată. altitudine.
controlului asupra vehiculului.

Fig. A31 Fig. A32 Fig. A32 bis Fig. A33


Fig. A32 bis ne avertizează
că ne apropiem de o trecere
la nivel cu o cale ferată
industrială fără bariere

Circulaţie în ambele sensuri Alte pericole


Accident
Se întâlneşte atunci când părăsim un sector (un pericol pentru care nu există
de drum pe care circulaţia s-a desfăşurat într-un un simbol specific de avertizare)
singur sens.
Semnificaţia simbolului începe din dreptul Fig. A33 se instalează, de către poliţiştii rutieri, la apropierea de un loc în care s-a produs
indicatorului. un eveniment rutier care impune restricţionarea temporară a circulaţiei.

Fig. A34 Figurile A35-A39 intersecţie cu un drum fără prioritate

Intersecţie de Intersecţie cu un drum fără prioritate


drumuri din ambele parti din stânga din dreapta
În localităţi nu operează.
Se instalează numai în intersecţiile drumurilor publice Îl întâlnim tot în afara localităţilor Ia o distanţă de 90-200 m faţă de locul în care
de aceeaşi categorie cu trafic redus (drum judeţean cu drum drumul, pe care rulăm, se intretaie cu un altul semnalizat obligatoriu cu”Cedează
judeţean, drum comunal cu drum comunal) şi numai acolo
unde nu este reglementată prioritatea prin indicatoare, la trecerea” (fig. B1) sau cu “Oprire Ia intersecţie” (fig. B2) din standardizarea actuală.
întâlnirea lui aplicându-se prioritatea de dreapta.

Fig. A40 Fig. A41 Fig. A42 Fig. A43

Presemnalizarea unei intersecţii Trecere la nivel Trecere la nivel Trecere la nivel


cu sens giratoriu obligatoriu cu bariere fără bariere cu linii de tramvai

Acestă figură nu ne obligă,dar ne previne din timp Fig. A41 si A42se instaleaza, dupa caz, deasupra panoului
că ne apropiem de o zonă cu o geometrie specială. suplimentar Fig. A44.

32
Fig. A44 Respectivul grup de Fig. 300 200 100 Fig. Fig.
Acest grup de m m m
trei panouri se panouri se instalează A45 A46 A47
instalează pe inainte de începutul
d r u m u r i l e benzilor de decelerare
modernizate de ale unui nod rutier,
toate categoriile unei parcări şi/sau
precum şi pe unor spaţii de servicii
d r u m u r i l e pe autostrăzi.
n a ţ i o n a l e Balize direcţionale de
nemodernizate. Panouri suplimentare Panouri suplimentare ocolire a obstcolelor
la nodurile rutiere (stânga, dreapta)
pentru trecerile la de pe autostrăzi
nivel cu calea ferată

Fig. A49 Fig. A50 Fig. A51 Fig. A52

Fig.
A48

Trecerea la nivel cu o cale Trecere la nivel cu o cale Trecere la nivel cu o cale ferată Trecere la nivel cu o cale ferată
ferată simplă fără bariere ferată dublă, fără bariere simplă, fără bariere, prevăzută dublă, fără bariere, prevăzută
cu instalaţie de semnalizare cu instalaţie de semnalizare
luminoasă automată luminoasă automată
Se instalează la încrucişarea dintre un drum, o pistă pentru ciclişti sau pietoni cu o cale ferată sau cu o linie de tramvai pe platformă
Baliză proprie in afara oraşelor.
bidirecţională Vor apărea pe partea dreaptă a drumului, pistei pentru ciclişti sau pistei pentru pietoni, de regulă, la 6-10 m faţă de cea mai
apropiată şină de cale ferată sau de tramvai, respectiv la distanţa de 4 m faţă de porţile de gabarit la liniile ferate cu tracţiune electrică.

Fig. A53 Fig. A54 Fig. FN1 Fig. FN2

Drum închis
circulaţiei publice

Presemnalizarea unei Semnifică un drum în


Maşini şi amenajări rutiere care parcurgerea căruia
utilaje agricole oferă posibilitatea Bandă de accelerare se instituie reguli de
întoarcerii vehiculelor circulaţie specifice.

Fig. FN3 Fig. FN4 Fig. FN5 Fig. FN6

FRANCE
5 to

1 km
Presemnalizează distanţa
până la graniţa statului
Direcţie obligatorie Direcţii obligatorii Direcţii obligatorii
comunitar

33
B. Indicatoare de reglementare
B1) Indicatoare pentru reglementarea prioritătii la intersecţii (de la Fig. B1 la Fig. B4 bis)
N.a. Dacă indicatoarele din grupa A avertizează asupra unor realităţi din traseul ce urmează să fie parcurs, prin
intremediul celor din grupa B se stabilesc reguli precise în ceea ce priveşte prioritatea, cedarea trecerii, interzicerea accesului, restricţia pe
anumite sectoare de drum public, înscrierea obligatorie pe anumite direcţii ori pe piste special amenajate etc.
Fig. B1 Fig. B1 bis1 Fig. B1 bis2
Pe drumurile laterale cu circulaţie, totuşi, intensă
indicatorul din fig.B1 poate fi precedat de un indicator la fel cu cel
din fig. B1 bis1.
Acest indicator se foloseşte în intersecţiile cu
vizibilitate bună în ambele părţi.
În situaţia în care traseul cu prioritate îsi schimbă
direcţia în intersecţie, sub acest indicator se montează panoul fig.
P20, aşa ca în fig. B1 bis2.

Cedează trecerea Cedează trecerea Cedează trecerea

Fig. B2 Fig. B2 bis1 Fig. B2 bis2 Fig. B2 se instalează cât mai apropape de intersecţiile în
care vizibilitatea nu este asigurată şi ne obligă să oprim chiar dacă pe
drumul cu prioritate nu circulă vehicule, fară a depăşi colţul
trotuarelor.
Se recomandă presemnalizarea cu ajutorul indicatorului
din fig. B1, completat cu panoul adiţional fig. P4, pe care scrie
“STOP” si distanţa în metri până la indicatorul din fig. B2, arătând
ca în fig. B2 bis1.
Dacă traseul cu prioritate îşi schimbă direcţia, panoul
Stop 300 m (fig. P20) îşi va lua locul sub indicator, aşa cum este prezentat în fig.
Oprire Oprire Oprire
B2 bis2.

Fig. B3 Fig. B3 Fig. B3 bis


Indicatorul cu fig. B3 va fi întâlnit pe traseele ce au
prioritate faţă de drumurile şi străzile intersectate.
În oraşe se foloseşte înaintea încrucişărilor
importatnte, pe trasee cu prioritate faţă de toate drumurile
întretăiate.
În afara oraşelor se instalează la începutul
sectoarelor cu prioritate şi se repetă după fiecare intersecţie
majoră de drumuri.
În cazul în care traseul cu prioritate îşi schimbă
direcţia, înainte de intersecţie, sub indicator se aşază panoul cu

E70
fig. P21 şi-l vom întâlni semnalizat ca în fig. B3 bis.
65
Drum cu prioriate Drum cu prioriate Drum cu prioriate

Fig. B4 Fig. B4 bis


Fig. B4 se instalează la 50-250 m de locul în
care încetează prioritatea.
Poate fi precedat de unul similar având
ataşat panoul cu fig. P4, aşa ca în fig. B4 bis.
Are şi rol de presemnalizare pentru
Sfârşitul drumului „Cedează trecerea“ şi „Oprire“ instalate în următoarea
cu prioritate intersecţie.

34
B2. Indicatoare pentru reglementarea prioritătii la sectoarele de drum îngustat (Fig. B5, B5 bis şi B6)

Fig. B5 Fig. B5 bis Fig. B6


Fig. B5 apare la capătul sectorului cu
partea carosabilă sub 5,5 m lăţime şi îi obligă la
cedarea trecerii pe conducătorii tuturor
tipurilor de vehicule.
Indicatorul va fi precedat de Fig. A10
În situaţia în care sub el se aşază
panoul fig. P14, vor pierde prioritatea numai
autovehiculele din simbol, gruparea de semne
arătând ca în fig. B5 bis.
La celălalt capăt al sectorului va
apărea obligatoriu indicatorul fig. B6 care, ca şi
indicatorul fig. B5, poate fi precedat de
indicatorul “Drum îngustat”.
Indicatorul din fig. B6 se instalează
la capătul sectorului cu partea carosabilă sub
5,5 m instituind dreptul de întâietate faţă de
circulaţia din sens opus. Prioritate pentru
Înainte de a ajunge la acest indicator circulaţia din Acordă prioritate
numai conducătorii Prioritate faţă de
conducătorii vor întâlni fig. A9 sau fig. A11. sens invers
celor două categorii circulaţia
Acordă prioritate
de autovehicule din sens invers
conducătorii tuturor
categoriilor de vehicule

B3) Indicatoare de interzicere şi de restricţie (de la Fig. C1 la Fig. C48)


N.a. Indicatoarele de interzicere sunt acelea care ‘’îi opresc” pe participanţii la trafic să pătrundă pe anumite sectoare de drum
public, pe când cele de restricţie le permit accesul dar le limitează libertatea de efectuare a unor anumite manevre.

Fig. C1 Fig. C1 bis Fig. C2 Fig. C1 se instalează la începutul


străzii sau al unui alt sector de drum pe care nu
are voie să circule nici un fel de vehicul (nici
bicicletă, nici căruţă, nici maşină si nici vehicule
trase ori împinse cu braţele).
La capătul celălalt al străzii sau
sectorului de drum se va găsi, neapărat, fig. G4 -
“Drum cu sens unic”.
Fig. C2, ca efecte posibile este
similar cu indicatorul precedent; în plus, acesta
impune interdicţii de acces şi pentru capătul
Accesul interzis CU EXCEPŢIA Circulaţia interzisă advers al locului în care este instalat.
tuturor vehiculelor RIVERANILOR în ambele sensuri Pe partea carosabilă a străzilor
semnalizate cu fig. C2 se permite circulaţia
pietonilor.
Fig. C2 a Fig. C2 b Fig. C2 c Prin excepţie se poate aproba intrarea
unor autovehicule, la anumite ore, gruparea cu
tăbliţe explicative prezentându-se ca în imaginile
C2a, C2b, C2c.

CU EXCEPŢIA
00 00 CU EXCEPŢIA
7 -10 h
VEHICULELOR
TRAMVAIELOR A U T O R I Z AT E

35
Fig. C3 Fig. C4 Fig. C5 Fig. C6

Accesul interzis
tuturor vehiculelor Accesul interzis Accesul interzis Accesul interzis
cu motor cu excepţia motocicletelor bicicletelor mopedelor
motocicletelor cu
două roţi fără ataş

Fig. C7 Fig. C8 Fig. C9 Fig. C10

Accesul interzis
Accesul interzis autovehiculelor cu
autovehiculelor Accesul interzis Accesul interzis
remorcă cu excepţia autobuzelor pietonilor
destinate celor cu semiremorcă
transporturilor sau cu o remorcă
de mărfuri cu o axă

Fig. C11 Fig. C12 Fig. C13 Fig. C14

Accesul interzis Accesul interzis Accesul interzis


tractoarelor şi Accesul interzis
vehiculelor cu vehiculelor tuturor vehiculelor
tracţiune animală împinse sau maşinilor
autopropulsate cu motor
trase cu mâna
pentru lucări

Fig. C15 Fig. C16 Fig. C17 Fig. C18

2
Accesul interzis
Accesul interzis Accesul interzis Accesul interzis vehiculelor
vehiculelor cu motor vehiculelor vehiculelor cu masa
şi vehiculelor având o lăţime având o înălţime mai mare de ....t
cu tracţiune animală mai mare de ....m mai mare de ....m

36
Fig. C19 Fig. C20 Fig. C21 Fig. C22

22,0 t

Accesul interzis
Accesul interzis Accesul interzis Accesul interzis vehiculelor
vehiculelor vehiculelor vehiculelor sau ansamblurilor
cu masa cu masa cu masa de vehicule
mai mare de …t pe axa dublă pe axa triplă având o lungime
pe axă simplă mai mare de …t mai mare de …t mai mare de ...m

Fig. C23 Fig. C24 Fig. C25 Fig. C26 Fig. C26 bis

Interzis Întoarcerea interzisă min. 8m


autovehiculelor Interzis Interzis
de a circula fără a a vira la stânga a vira la dreapta Fig. C26 interzice întoarcerea tuturor
menţine între ele vehiculelor, indiferent de categorie, mărime greutate
un interval etc., pe când fig. C26 bis, numai a celor ce depăşesc
lungimea afişată.
de cel puţin ...m

Fig. C27 Fig. C28 Fig. C29 Fig. C30

4
50
30

Depăşirea Depăşirea interzisă Limitare de viteză


autovehiculelor, autovehiculelor Limitare de viteză diferenţiată
cu excepţia destinate pe categorii
motocicletelor cu 2 roţi transporturilor de autovehicule
fără ataş, interzisă de mărfuri

Fig. C31 Fig. C32 Fig. C33 Fig. C34

VAMA TAXA
DOUANE PEAGE

Claxonarea interzisă Control POLIŢIE


Vamă Taxă de trecere
(până la Fig. C35 sau, (N.a. se reduce viteza
în lipsa acesteia, până pentru a putea opri la
la prima intersecţie) semnalul poliţistului)

37
Fig. C35 Fig. C36 Fig. C37 Fig. C38

4
Sfârşitul Sfârşitul Sfârşitul interzicerii Staţionarea
tuturor restricţiilor limitării de viteză de a depăşi interzisă

Fig. C39 Fig. C40 Fig. C41 Fig. C42

Oprirea Staţionare Staţionare


interzisă alternantă alternantă Zonă de staţionare
(N.a - în zile impare) (N.a. - în zile pare) cu durată limitată

Fig.C43 Fig. C44 Fig. C45

30 30
ZONA ZONA
Sfârşitul zonei Sfârşitul zonei cu
Zonă cu viteza
de staţionare viteza limitată
limitată la 30 km/h
cu durată limitată la 30 km/h

Fig. C46 Fig. C47 Fig. C48

Accesul interzis Accesul interzis Accesul interzis


vehiculelor vehiculelor vehiculelor
care transportă care transportă care transportă
substanţe explozive mărfuri periculoase substanţe de natură
sau uşor inflamabile să polueze apele

38
B4) Indicatoare de sens obligatoriu şi alte obligaţii (de la Fig. D1la Fig. D17
şi de la Fig. F25 la Fig F28)
N.a. Prin prima sintagmă a subtitlului (”sens obligatoriu”) trebuie să înţelegem canalizarea impusă a curentului de trafic
în care ne aflăm în direcţia (direcţiile) arătată de săgeţile indicatoarelor, iar prin cea de a doua (”şi alte obligaţii”) dezvoltarea, în condiţii
normale de trafic, a unei limite de viteză, echiparea obligatorie a autovehiculului cu anumite accesorii necesare în condiţii speciale de
circulaţie etc.

Fig. D1 Fig. D2 Fig. D3 Fig. D4

Înainte La dreapta La dreapta Înainte şi la dreapta

Fig. D5 Fig. D6 Fig. D7 Fig. D8

Intersecţie
Ocolire cu sens giratoriu Pistă pentru
Ocolire biciclete şi mopede
obligatoriu

Fig. D9 Fig. D10 Fig. D11 Fig. D12

Delimitarea pistelor Pistă comună


Drum obligatoriu Drum obligatoriu pentru pietoni de cele pentru
pentru categoria pentru pietoni destinate bicicletelor pietoni şi biciclişti
de vehicule şi mopedelor

Fig. D13 Fig. D14 Fig. D15 Fig. D16

4 4
Viteză Sfârşitul vitezei Lanţuri Direcţia obligatorie
minimă obligatorie minime obligatorii pentru zăpadă pentru vehiculele care
transportă mărfuri
periculoase

39
C. Indicatoare de orientare şi informare
C1) Indicatoare de orientare (de la Fig. F1 la Fig. F52 bis şi de la Fig. G1 la Fig. G67)

Fig. F1 Fig. F2 Fig. F3 Fig. F4

E 70 Bucureºti E 60
Slatina Constanþa

Caracal Slobozia

Presemnalizarea
direcţiilor la o Presemnalizarea Presemnalizarea Presemnalizarea
intersecţie de direcţiilor la o direcţiilor indicate traseului
drumuri din intersecţie de evitare
afara localităţilor denivelată de drumuri a localităţii

Fig. F5 Fig. F6 Fig. F7 Fig. F8


Transfãgãrãºan
E 81 A1 Bucureºti

Presemnalizarea Presemnalizarea 500 m


direcţiilor Drum închis traseului de urmat
într-o intersecţie în cazul unei restricţii Presemnalizare, pe
sau deschis autostradă, pentru parcare
cu sens giratoriu de circulaţie

Fig. F9 Fig. F10 Fig. F12


Fig. F11
TEM A2 Constanþa
Cernavodã

P WC

250 m
Confirmarea direcţiei Presemnalizarea
Confirmarea direcţei de mers pe autostradă unui loc periculos,
Presemnalizare, pe de mers spre o spre localităţi mai o interzicere
autostradă, pentru localitate şi distanţa importante şi distanţele sau o restricţie
spaţiu de servicii până la aceasta până la acestea pe un drum lateral

Fig. F13 Fig. F14 Fig. F14 bis Fig. F15

REZERVAT
BUS

BUS

Presemnalizarea Bandă rezervată Bandă rezervată


traseului de urmat circulaţiei mijloacelor pentru staţionarea
în vederea efectuării de transport Drum fără ieşire
de urgenţă
virajului la stânga public de persoane

40
Fig. F16 Fig. F17 Fig. F19 Fig. F21

Presemnalizarea Trecerea Selectarea circulaţiei


Traseu de urmat traseului de urmat de la una pe direcţii de mers
pentru anumite pentru anumite la două benzi în apropierea
categorii de vehicule categorii de vehicule de circulaţie intersecţiei

Fig. F22 Fig. F23 Fig. F24 Fig. F25

30
5

Bandă destinată Terminarea benzii din dreapta Viteza minimă


circulaţiei (stânga) părţii carosabile obligatorie pentru
vehiculelor lente o bandă de circulaţie

Fig. F26 Fig. F27 Fig. F28 Fig. F29

73 Brasov 34
8 5
100 8 5
Pitesti 52

Bandă de circulaţie Direcţiile spre


Viteza minimă obligatorie rezervată autovehiculelor localităţile indicate
Limite de viteză pentru de transport public
pentru diferite benzi
diferite benzi de circulaţie de persoane
de circulaţie

Fig. F31 Fig. F32 Fig. F33 Fig. F34

Galati 10 Suceava
Brãila 69
Direcţia de urmat
Direcţia spre pentru autovehiculele Direcţia spre obiectivul
localitatea indicată destinate turistic
Direcţia spre
localităţile indicate transportului
N.a. Cu nr. drumului naţi- de mărfuri
onal şi distanţa de parcurs.

41
Fig. F37 Fig. F39
Fig. F35 Fig. F36

Centru Tulcea
Oradea
65
Direcţia Direcţia Direcţia de urmat
spre obiective locale spre aeroport în cazul devierii
temporare a Drum naţional
circulaţiei

Fig. F40 Fig. F41 Fig. F42 Fig. F43

100A 169 E70 E671


Drum deschis Direcţia drumului
Drum judeţean Drum comunal traficului deschis traficului
internaţional internaţional
(N.a. sub F29 - F32)

Fig. F45 Fig. F48 Fig. F50 Fig. F51

A1 Valea
Albă

Ieşire din localitate Limită de judeţ Curs de apă,


Simbolul şi numărul
tunel sau viaduct
autostrăzii

Fig. F52 Fig. F52 bis Fig. F53 Fig. F54

SOS
Confirmarea
direcţiei de mers
Confirmarea spre localităţi
mai importante Organizarea Telefon de urgenţă
direcţiei de mers (Poliţie, Ambulanţă,
şi distanţele traficului pe
spre o localitate Pompieri, Depanare)
pană la acestea benzi de circulaţie

42
G) Indicatoare de informare

Fig. G1 Fig. G2 Fig. G3 Fig. G4

RO

ROMÂNIA
50

100

130

Trecere Trecere Sens unic


pentru pietoni pentru pietoni Limite generale
(N.a. la începutul
(contur retroreflectorizant) de viteză
sectorului de drum)

Fig. G5 Fig. G6 Fig. G7 Fig. G8


A2 TEM

130
Tunel

Limite maxime de
Sens unic Autostradă Sfârşit autostradă viteză pe autostradă în
(N.a. în intersecţie pe (N.a. ... şi pe bretele de (N.a. ... şi pe bretele de funcţie de condiţiile
partea opusă) acces) ieşire) meteorologice

Fig. G9 Fig. G10 Fig. G11 Fig. G11

POLIŢIA

100 m

Presemnalizarea Direcţia si distanţa


Spital Post de prim ajutor
sediului Poliţiei până la sediul poliţiei

Fig. G12 Fig. G14 Fig. G15 Fig. G16

TAXI
Pasarelă
pentru pietoni Staţie de autobuz Staţie de tramvai Staţie de taxiuri
(N.a. pasaj suprateran)

43
Fig. G17 Fig. G18 Fig. G19 Fig. G20

Drum
pentru autovehicule Sfârşitul drumului Vulcanizare Telefon
(N.a. drum expres) pentru autovehicule

Fig. G22 Fig. G23 Fig. G24 Fig. G25

+GPL
Staţie de alimentare Staţie de alimentare cu
carburanţi şi gaze Hotel sau motel Restaurant
cu carburanţi
petroliere lichefiate

Fig. G26 Fig. G27 Fig. G28 Fig. G29

Teren camping Teren pentru caravane Teren pentru


Bufet sau cofetărie (tabără turistică) (tabără turistică) camping şi caravane

Fig. G30 Fig. G31 Fig. G32 Fig. G33

WC

Loc pentru popas Cabană pentru Toaletă publică Service auto


turişti

44
Fig. G34 Fig. G35 Fig. G36 Fig. G37

Parcare Parcare Parcare subterană Complex de servicii


sau în clădire

Fig. G38 Fig. G39 Fig. G40 Fig. G41

max 20km/h max 20km/h


30 30
ZONA ZONA ZONA ZONA

Sfârşit de Zonă cu viteză Sfârşitul zonei cu


Zonă rezidenţială viteză recomandată 30km/h
zona rezidenţială recomandată 30km/h

Fig. G42 Fig. G43 Fig. G44 Fig. G45

Îmbarcare pe vagoane Îmbarcare pe


Tunel Sfarsit de tunel
platformă de cale ferată. ferry-boat

Fig. G46 Fig. G47 Fig. G48 Fig. G49

Port Gara Autogara Inchirieri auto

45
Fig. G50 Fig. G51 Fig. G52 Fig. G53

Plaja Zona de vanatoare Zona de pescuit Centru viticol

Fig. G54 Fig. G55 Fig. G56 Fig. G57

Loc de joaca
Zona industriala Posta Apa potabila pentru copii

Fig. G58 Fig. G59 Fig. G60 Fig. G61

Stadion Supermarket Acces internet Teatru

Fig. G62 Fig. G63 Fig. G65 Fig. G66

INFO TRAFIC

100,1 Mhz
909 Khz

Radio Vacanţa
Radio Constanţa
60
Cântar
Muzeu pentru autovehicule Informaţii turistice Viteză recomandată

46
Fig. G67 Fig. G71 Fig. G72 Fig. G73

Monitorizare
trafic
Punct de Monitorizare
informare turistică Zona pietonala Sfarsitul zonei pietonale
trafic

Fig. G74 Fig. G75 Fig. G76 Fig. G77

Distanţa de siguranţă Distanţa de siguranţă


între vehicule pentru între vehicule pentru
Refugiu rezervat Presemnalizarea sediului viteze de cel mult viteze mai mari de
depanării politiei autostrazii 60 km/h 60 km/h

D) Panouri adiţionale la indicatoarele rutiere de la Fig. P1 la Fig. P32

P1 P2 P3 P4

1,5km

Distanţa până la
locul la care se Distanţa
referă indicatorul Direcţia şi distanţa Intervalul de timp in între indicator
de presemnalizare până la locul la care care actioneaza şi începutul
sau informare se referă indicatorul indicatorul locului periculos

P5 P6 P7 P8

700-1000h

Categoria de Trecere la nivelul cu


autovehicule la Intervalul de timp calea ferată industrială, Lungimea sectorului
care se referă în care acţionează completând semnificaţia periculos la care
indicatorul (G34-G36) indicatorul “Alte pericole” se referă indicatorul

47
P9 P 10 P 11 P 12

30 m

Începutul şi lungimea Începutul zonei Confirmarea Sfârşitul


zonei de actiune de acţiune zonei de acţiune zonei de acţiune
a indicatorului a indicatorului a indicatorului a indicatorului

P 13 P 14 P 15 P 16

9h - 12h
1h : 5000 Lei

Categoriile de
autovehicule care
Persoane trebuie să respecte Parcare cu plata Parcare cu plata
cu semnificaţia (orele și
handicap indicatorului prețul/h)

P 17 P 18 P 19 P 20

STOP CU EXCEPŢIA APROVIZIONAREA


PERMISÃ

50 m TRAMVAIELOR 8.00 - 14.00


21.00 - 6.30

Exceptarea unor Timpul în care este


Distanţa până la categorii de vehicule permisă staţionarea Direcţia drumului
indicatorul de la semnificaţia vehiculelor care cu prioritate
„Oprire”(B2). indicatorului efectuează aprovizionarea (sub fig. B1 și B2)

P 21 P 22 P 23 P 24

Trecere la nivel cu
Sensurile de circulaţie calea ferată prevăzută
Viteza recomandată pentru care este cu instalaţie de
Direcţia drumului pentru un sector de valabilă semnificaţia semnalizare
cu prioritate drum cu semafoare semnalelor luminoase luminoasă automată
(sub fig. B3) sincronizate ale semaforului (sub fig.A41 și A42)

48
P24 bis P26 P27 P28

Folosirea luminilor Polei, gheaţă,


Drum aglomerat de întâlnire zăpadă Duş
(N.a. și sub fig. A14) (N.a. sub fig. A19)

P29 P30 P31 P32

Vehicule care
transportă Vehicule care Vehicule care transportă
Ploaie, ceaţă, viscol substanţe explozive transportă mărfuri substanţe de natură
(N.a. sub fig. A19) sau uşor inflamabile periculoase să polueze apele

D) Indicatoare kilometrice şi hectometrice


K1 K2 K3 K4

Indicator kilometric Indicator kilometric Indicator kilometric Indicator kilometric


pentru autostrazi pentru drumurile nationale pentru drumurile judetene pentru drumurile comunale

K5 K6 K7 K8

Indicatoare hectometrice Indicatoare hectometrice


Indicator kilometric Indicator kilometric pentru pentru autostrazi pentru celalte drumuri
pentru drumurile vicinale drumuri de exploatare

49
F) Indicatoare de informare turistică
Fig. T1 Fig. T2 Fig. T4 Fig. T3

Castel, cetate Vestigii istorice Monument Biserica

Fig. T5 Fig. T6 Fig. T7 Fig. T8

Mănăstire Rezervaţie Cascadă Pestera

Fig. T10
Fig. T9

Pârtie schi Teleschi

Fig. T12
Fig. T11

Telecabină Pensiune
agroturistică

50
MARCAJELE RUTIERE

Definţie (DEX) = Mijloacele de semnalizare folosite pe drumurile publice modernizate, constând din
aplicarea unor semne convenţionale cum sunt liniile continue sau întrerupte, săgeţile, formele geometrice sau
înscripţiile.
Marcajele servesc la organizarea circulaţiei, avertizarea sau îndrumarea participanţilor la trafic. Acestea pot
fi folosite singure sau împreună cu alte mijloace de semnalizare rutieră pe care le completează sau cărora le
precizează semnificaţia.
Marcajele se aplică pe suprafaţa părţii carosabile a drumurilor modernizate, pe borduri, pe lucrări de artă, pe
accesorii ale drumurilor, precum şi pe alte elemente şi construcţii din zona drumurilor.
Marcajele aplicate pe drumurile publice trebuie să fie reflectorizante sau însoţite de dispozitive
reflectorizante care trebuie să-şi păstreze proprietăţile de reflexie şi pe timp de ploaie sau ceaţă.
Marcajele nu trebuie să incomodeze în nici un fel desfăşurarea circulaţiei, iar suprafaţa acestora nu trebuie
să fie lunecoasă.
Marcajele pe partea carosabilă se execută cu microbile de sticlă şi pot fi însoţite de butoni cu elemente
retroreflectorizante.
Administratorul drumului public este obligat să aplice marcaje cu linii continue sau discontinue, după caz,
atât pentru separarea sensurilor şi benzilor de circulaţie, cât şi pentru delimitarea parţii carosabile.
Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt clasificate, îm legislaţia în vigoare, după cum urmează:

a) Longitudinale

30

1. de separare a sensurilor de circulaţie; 2. de separare a benzilor pe acelaşi sens;

b) De delimitare a părţii carosabile c) Transversale

marcajele continue marginale 1. de oprire

51
2. de cedare a trecerii 3. de traversare pentru pietoni

d) Diverse

4. de traversare pentru biciclişti


1. de ghidare

Trotuar

2. pentru spaţii interzise 3. pentru interzicerea staţioăriii


BU

BU

Trotuar

4. pentru insoţirea indicatorului “staţionare interzisă” 5. pentru staţii de autobuze, troleibuze şi taxi

52
6. Pentru locuri de parcare 7. Săgeţi de repliere

8. Săgeţi de
preselectare
la intersecţii

9. Săgeţi de ieşire din banda de accelerare

10. Săgeţi de intrare în banda de decelerare 11. Săgeţi de ieşire din banda de urgenţă

e) Laterale

1. La pasaje 2. La/pe borduri

53
MARCAJELE REZONATOARE

Marcajele cu benzi rezonatoare, transversale şi longitudinale, sunt dispozitive care, prin structura lor şi prin
modificarea suprafeţei carosabile, emit sunete şi vibraţii menite să avertizeze conducătorii de autovehicule că pătrund pe
segmente de drum cu risc sporit de accident.
Benzile transversale pot fi la nivelul suprafeţei carosabile, deasupra sau sub nivelul acesteia.
Materialele folosite sunt amestecuri de răşini cu pietrişuri, pene de fixare sau benzi de cauciuc şi materiale care conţin
asfalt.
Inălţimea maximă (sau adâncimea) benzilor nu trebuie sa depăşească 10mm, iar lăţimea lor 50 de cm.
Benzile transversale trebuie să acopere întreaga lăţime a părţii carosabile, fără să depăşească banda destinată
staţionării de urgenţă.
Locurile în care sunt amplasate benzile transversale :
- în apropierea intersecţiilor dificile, a curbelor periculoase şi a staţiilor de taxare
- la reducerea numărului benzilor de circulaţie şi la devierile temporare de trafic
- la începutul unor treceri importante de pietoni
- la mai puţin de 150m înaintea tuturor situaţiilor de pericol potenţial
Benzile rezonatoare longitudinale se realizează atât axial cât şi lateral atenţionând conducătorii auto,(la încălcarea lor
cu roata), că sunt pe punctul de a părăsi banda de circulaţie pe care rulează.

Marcajele rezonatoare longitudinale

1. De delimitare a părţii carosabile cu o bandă pe sens 2. De delimitare a benzii de circulaţie...

3. ...de lângă balustrada de separare... 4. ...a părţilor carosabile ale autostrăzii

54
6. De separare a
benzilor de accelerare
pe autostrăzi

7. De spaţiu interzis pe
un drum cu două benzi
pe sensul de mers

5. Pistă pentru biciclete şi mopede

Marcajele rezonatoare transversale

1. Cu linie axială discontinuă apropiată 2. Precedat de simbolul “depăşirea interzisă”

3. Precedat de simbolul “limitare de viteză” 4. Însoţit de indicatoare de restricţie şi obligare

55
DIFERITE IPOSTAZE IN CARE CONDUCATORII AUTO
PARTICIPA LA TRAFICUL RUTIER

Înainte de a pătrunde pe pod, conducătorul autoturismului nr.


3, a întâlnit indicatorul cu aceeaşi semnificaţie. Depăşind acest indicator, conducătorul auto va întâlni
“prioritate faţă de circulaţia din sens invers”.

Conducătorii auto care circulă din sens invers vor întâlni Indicatoarele din imagine impun aplicarea regulii
indicatorul “drum îngustat” din dreapta. priorităţii de dreapta.

Conducătorul microbuzului a întâlnit indicatorul Marcajul întrerupt (discontinuu), din intersecţia alăturată,
“oprire” la intersecţie sau “cedează trecerea”. se numeşte “de ghidare”.

1
Motociclistul, din
imagine, depăşeşte corect
autoturimul fiindcă nu a încălcat
2 marcajul continuu.

Indicatorul, pe care tocmai l-a depăşit autoturismul nr. 1


(albastru), a fost precedat de “drum îngustat” din stânga.

56
Manevra în care s- Manevra de
a angajat motociclistul nu devansare, în care s-a înscris
poate fi numită depăşire. motociclistul, este corect
executată.

Mopedul, din
imagine, este devansat cu
respectarea normelor legale.

Depăşirea în care s-a angajat conducătorul autocamionului


este efectuata neregulamentar

Indicatorul din imagine nu ii interzice conducatorului Manevra conducătorului autocamionului este corect
autobuzului sa depaseasca. executată.

Conducătorul autoturismului din stânga s-a înscris într-o Indicatorul din imaginea alăturată face parte di n categoria
manevră corect executată. „D” de sens obligatoriu.

57
2

Obligaţia de a circula cu viteza minimă de 30 km/h este


Indicatorul, din imagine, semnifică obligaţia instituită numai pentru conducătorul autoturismului cu nr. 1.
conducatorilor auto de a circula cu minimum 30 km/h.

Pe pista semnalizată, cu Indicatorul , din imagine,


indicatorul din imagine, pot semnalizează o pistă pentru
circula numai pietonii. mopede şi biciclete.

Conducătorul autoturismului, oprit în spatele


tramvaiului, îşi poate relua deplasarea numai după ce uşile Intr-o asemenea situaţie nu este permisă depăşirea
tramvaiului au fost închise și s-a asigurat ca nu pune in tramvaiului nici pe dreapta nici pe stânga.
pericol siguranta pietonilor angajati in traversarea drumului public.

Acest nod rutier suprateranat se află pe o autostradă. Manevra, în care s-a angajat conducătorul autoturismului notat cu 1,
întruneşte toate elementele definitorii ale depăşirii.

58
3 2 3 2
Conducătorul
autoturismului a semnalizat 1 Indicatorul alăturat 1
corespunzător intrarea pe semnifică obligativitatea ca
banda nr. 1, dar incalca atat transportul public de persoane
semnificatia indicatorului cat si să se desfăşoare numai pe
a marcajelor. banda special destinată.

La semnalul verde al
Banda de circulaţie semaforului electric, din dreapta,
ocupată de autoturismul notat deplasarea pe direcţia înainte
cu 2 este denumită bandă de este permisă numai pentru
selectare. autoturismul notat cu nr. 1.
1 1
2 2

La reapariţia
3 semnalului verde al
La semnalul de culoare semaforului electric din
galbenă, al semaforului din stânga, îşi poate continua
stânga, trebuie să drumul pe direcţiile înainte şi
oprească numai l a s t â n g a n u m a i
autoturismul nr. 2. autovehiculul de pe banda a
1 doua de circulaţie.
2

2
Manevra de depăşire, în care s-a înscris autoturismul Corect, în manevra de depăşire, s-a anagajat numai
roşu (notat cu 2), este regulamentar executată. primul autoturism.

59
E70

2
E70

Pe un segment de drum, cu o asemenea configuraţie,


Într-o intersecţie, astfel semnalizată, neregulamentară depăşirea în care s-a înscris autoturismul roşu este periculoasă.
este numai manevra ultimului autoturism.

2 1

În raport cu această trecere, la nivel, depăşirea îi S t a ţ i o n a r e a a u t o t u r i s m u l u i n r. 1 e s t e


este interzisă numai ultimului autoturism. neregulamentară.

2 1
Autovehiculele din imagine vor traversa
intersecţia în ordinea numerotării 1,3,4,2. Săgeţile albe, din imagine, se numesc de repliere.

1
2
3

Marcarea, pe benzi de selectare a traficului, la Ocuparea regulamentară a benzii de selectare a


intrarea într-o intersecţie dirijată prin semafoare, se face de la traficului a fost efectuată corect, numai de către conducătorii
distanţa de cel putin 50 de m. autoturismelor notate cu 1şi 3.

60
2

Faptul că autovehiculul de pe banda nr. 2 circulă Circulaţia autovehiculelor destinate transportului public de
mai repede decât autovehiculul de pe banda nr. 1 nu se mărfuri se desfăşoară, de regulă, numai pe banda marginală
consideră depăşire. din dreapta autostrăzii.

2
3

IAŞI

Administratorul drumului public poate stabili şi limite


La intrarea pe benzile 2 şi 3, respectivele autoturisme, au
superioare de viteză, pentru autoturisme şi motociclete numai în
întâlnit indicatorul “sens unic” (fig. G4).
interiorul localităţilor.

Conducătorul autoturismului galben s-a încadrat incorect Manevra de întoarcere a autoturismului roşu este
pe linia de tramvai. neregulamentară.

2 1

1
Dispozitive luminoase, cu mesaje variabile destinate
În imaginea alăturată autoturismul roşu (nr. 2) trebuia să participanţilor la trafic, pot fi montate numai pe
aştepte trecerea celui albastru (nr. 1) autovehiculele cu numerele 1 şi 2.

61
1

Prin intersecţia alăturată vor trece cu prioritate ambulanţa şi Prin intersecţia alăturată, poliţia şi pompierii vor trece simultan,
poliţia. apoi tramvaiul.

65

169

2
1

În misiune de urgenţă, cu semnalele speciale de avertizare în Depăşirea, în care s-a înscris autoturismul notat cu nr. 1, este
funcţiune, prioritate are autospeciala pompierilor, fiindcă circulă din sancţionabilă contravenţional.
dreapta (conform art. 62 alin. (2) din OUG nr. 195/ 2002 republicată).

62
TRANSPORTURILE RUTIERE EUROPENE
SECTOARE DE ACTIVITATE

Tipuri de transport
Transporturile rutiere de mărfuri şi persoane se realizează pe scurte sau lungi distanţe.

Un transportator fie naţională


rutier realizează în interiorul U.E.
o operaţiune fie internaţională
în exteriorul U.E.

Transporturile rutiere de către transportatori naţionali


interioare sunt realizate de către transportatori străini prin cabotaj
(Ex. un transportator maghiar efectuează operaţiuni de
transport de la Cluj la Brasov )

Transporturile rutiere comunitare


internaţionale de mărfuri
expediate în ţări extracomunitare ( care necesită anumite formalităţi vamale)

pot fi supuse unor reglementări specifice ( particulare)


Transporturile specializate
pot necesita folosirea unor vehicule speciale sau specializate

În funcţie de natura mărfurilor sau folosirea vehiculelor specifice “ contractele – tip interior“
de transport determină drepturi şi obligaţii părţilor.

mărfurile şi deşeurile periculoase


Transporturile supuse articolele de consum perisabile ( alimente)
unor reglementări speciale transporturile sub temperaturi dirijate (frigorifice) etc
animale vii
transporturi agabaritice

pulverulente (pulberi) în cisterne


vrac în bene
Alte transporturi transportoare de autovehicule
specializate geamuri pachetizate
efecte de strămutare
containere
mesagerie

recondiţionarea şi/ sau ambalarea mărfii


Activităţi auxiliare stocarea (depozitarea) mărfii
de transport întocmirea formalităţilor în vamă
organizarea operaţiunilor de transport şi de tranzit.
63
în cazul în care un transportator subcontractează o operaţiune (nişte
Activitatea operaţiuni) el acţionează în calitate de (el devine) comisionar de transport
comisionarului
(mandatat) formalităţile în vamă pot fi efectuate de către un comisionar agreat,
d de exportator sau de importator.

Contractul de transport este un act comercial definit printr-o convenţie încheiată între un
expeditor şi un transportator care se angajează să-i transporte mărfurile contra plată (cost).
Contractul de transport este încheiat între expeditorul mărfii , comisionarul de
transport, transportatorul şi destinatarul care sunt obligaţi să respecte clauzele asumate.
Plata prestaţiei poate să cadă în sarcina expeditorului sau a destinatarului.
Contractul este materializat printr-un document scris, având caracter fiscal, social şi
comercial.
Scrisoarea de trăsură naţională este documentul stabilit pentru toate coletele expediate în
transporturile interioare. Ea se întocmeşte sub supravegherea conducătorului auto care o semnează
şi îşi asumă responsabilitatea.
Scrisoarea de trăsură europeană , Document Unic de Transport (DUT), este din ce în ce
mai mult întrebuinţată.Ea înlocuieşte scrisoarea de trăsură naţională, utilizată până la epuizarea
stocurilor de carnete.
Scrisoarea de trăsură pentru strămutare este utilizată pentru toate coletele egale sau mai
voluminoase de 5 m3 .
Documentele anexe cerute în afara contractului de transport:
Certificate de agrementare a vehiculelor
- certificate de agrementare pentru vehicule TIR
- certificat de agrementare tehnică şi sanitară pentru vehicule de transport sub temperatură dirijată
- certificat de agrementare şi de calibrare pentru vehiculele de transport mărfuri periculoase.

Titluri de mişcare ( a mărfii)


Pentru anumite mărfuri cum sunt cerealele, zahărul, alcoolul, carnea sau produsele din
carne, cochiliile de moluşte, există nişte documente specifice care le însoţesc transportul,( paşaport
de prioritate, certificat de salubritate, etichete de salubritate, ştampile sanitare etc.)

Documente ce trebuie prezentate la control:

permis de conducere valabil


a) pentru conducătorul certificatul de competenţă profesională( iniţială şi continuă)
auto contractul de muncă
diagrama tahograf pentru ziua în curs şi pentru precedentele 28.

cartea gri
poliţa de asigurare
b) pentru vehicul rovinieta
copia conformă a licenţei comunitare
certificate de agrementare (TIR, frigo,salubritate etc)

c) pentru marfă = scrisoarea de trăsură europeană (DUT).

64
Transporturile internaţionale
În interiorul Spaţiului Economic European
Câmpul de aplicare a regulamentului Comunităţii Economice Europene(C.E.E.)
Regulamentul comunitar permite fiecărui transportator al unui stat membru al Spaţiului
Economic European(EEE) să efectueze transporturi pe drumurile din interiorul tuturor statelor
membre sub acoperirea licenţei comunitare.

Eurovinieta
Şase ţări ale U.E.( Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania, Danemarca şi Suedia), permit
utilizarea infrastructurilor rutiere, de către autovehiculele de peste 12 tone, numai contra unei taxe
de poluare atmosferică i sonoră (pe lângă taxa de utilizare a autostrazilor), în euro pe o zi, pe o
săptămână, pe o lună sau pe un an.

TREI ORGANIZAŢII EUROPENE:


Uniunea Europeană, Asociaţia Europeană a Liberului
Schimb, Spaţiul Economic European

Între organizaţiile formate pe teritoriul Europei sunt:


- Uniunea Europeană, care are în momentul de faţă 27 de state membre: Austria, Belgia,
Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia,
Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă,
România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria.
- Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS), ale cărei state membre sunt în prezent:
Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia.
- Spaţiul Economic European (SEE), care include cele 27 de state membre ale Uniunii
Europene şi trei state AELS: Islanda, Liechtenstein şi Norvegia. Cetăţenii Elveţiei au refuzat, prin
referendumul organizat în 1992, participarea Elveţiei la SEE.

SPA IUL SCHENGEN


La baza spaţiului Schengen şi a cooperării stă Acordul Schengen din 1985. Spaţiul Schengen
reprezintă un teritoriu în care este garantată libera circulaţie a persoanelor. Statele semnatare ale
acordului au desfiinţat toate frontierele interne, în locul acestora existând o singură frontieră
externă. Aici se aplică reguli şi proceduri comune cu privire la vizele pentru şederi scurte, cererile
de azil şi controalele de frontieră. Simultan, pentru a garanta securitatea în spaţiul Schengen, s-au
intensificat cooperarea şi coordonarea dintre serviciile poliţieneşti şi autorităţile judiciare.

TRANZITUL INTERNAŢIONAL RUTIER ( TIR)

Regimul TIR necesită (impune) folosirea unui vehicul la care accesul în interiorul caroseriei
să fie imposibil după aplicarea sigiliilor.
Conformitatea vehiculului este constatată (adeverită) printr-un certificat de agreare ( emis de
vamă) valabil 2 ani după care se reînnoieş[Link] trebuie să poarte 2 fotografii ştampilate şi să se afle
la bordul vehiculului.
Documentul în baza căruia se materializează tranzitul este carnetul TIR compus din
voleţi detaşabili şi cotoarele corespunzătoare.

65
După verificări, sigilări şi luarea în evidenţă a carnetului TIR, de către biroul de plecare,
fiecare birou vamal de frontieră poate să fixeze un itinerar şi un termen până la următorul birou.
În caz de accident sau incident, autorităţile competente trebuie să completeze procesul-
verbal de constatare inserat în carnetul TIR.

TRANSPORTURILE RUTIERE ROMÂNE


Transporturile rutiere de mărfuri şi de persoane pe teritoriul României se efectuează
numai în condiţiile respectării prevederilor OG nr. 27/2011, ale Regulamentelor (CE) nr.
1071/2009, 1072/2009, 1073/2009 precum şi ale Regulamentului (CE), nr. 561/2006.
Transport rutier – deplasarea persoanelor sau a marfurilor cu un autovehicul ori cu un
ansamblu de vehicule rutiere, pe un drum deschis circulatiei publice, chiar daca vehiculele
respective sunt, pe o anumita portiune a parcursului, transportate la randul lor pe sau de alte
vehicule ori daca autovehiculele se deplaseaza fara incarcatura. Operatiunile de
incarcare/descarcare si de intocmire/distribuire a documentelor insotitoare ale transportului,
realizate sau supravegheate de catre conducatorul autovehiculului ori al ansamblului de vehicule
rutiere, sunt parte integranta din transportul rutier.

Transporturile rutiere se clasifică pe categorii şi tipuri după cum urmează:

1. în trafic naţional
a) d.p.v. al ariei de desfăşurare
2. în trafic internaţional
(A) categorii de transport rutier:
b) d.p.v. al caracterului 1. transport rutier public
comercial al activităţii 2. trans. rutier în cont propriu
1. mărfuri generale
2. mărfuri perisabile
3. mărfuri şi deşeuri peric.
a) transport rutier de mărfuri
4. de deşeuri
5. de animale vii
(B) tipuri de transport rutier: 6. agabritic

1. prin servicii regulate


b) transport rutier de persoane 2. servicii regulate speciale
3. prin servicii ocazionale
Să le explicăm succint:
Transport rutier national - transportul rutier care se efectueaza intre doua localitati situate
pe teritoriul Romaniei, fara a depasi teritoriul (granitele) statului;
Transport rutier international - conform definitiei din Regulamentul (CE) nr. 1.072/2009
sau definitiei din Regulamentul (CE) nr. 1.073/2009, dupa caz;
„transport rutier internaţional”semnifică:
(a) o deplasare cu încărcătură efectuată de un vehicul al cărei punct de plecare si punct de
destinaţie se află în două state membre diferite, cu sau fără tranzitarea unuia sau mai multor state
membre sau ţări terţe;
(b) o deplasare cu încărcătură efectuată de un vehicul dintr-un stat membru către o ţară terţă
sau invers, cu sau fără tranzitarea unuia sau mai multor state membre sau ţări terţe;
(c) o deplasare cu încărcătură efectuată de un vehicul între ţări terţe, cu tranzitarea
teritoriului unuia sau mai multor state membre; (conform Regulamentului CE Nr. 1072/2009)
(d) o deplasare fără încărcătură în legătură cu transporturile menţionate la literele(a),(b)si(c)

66
„transport rutier internaţional” semnifică:
(a) o deplasare efectuată de un vehicul al cărui punct de plecare si punct de destinaţie se
află în două state membre diferite, cu sau fără tranzitarea unuia sau mai multor state membre sau
ţări terţe;
(b) o deplasare efectuată de un vehicul al cărui punct de plecare si punct de destinaţie se
află în acelasi stat membru, în timp ce îmbarcarea sau debarcarea persoanelor are loc în alt stat
membru sau într-o ţară terţă;
(c) o deplasare efectuată de un vehicul dintr-un stat membru către o ţară terţă sau viceversa,
cu sau fără tranzitarea unuia sau mai multor state membre sau ţări terţe;
(d) o deplasare efectuată de un vehicul între ţări terţe, cu tranzitarea teritoriului unuia sau
mai multor state membre; (conform Regulamentului CE 1073/2009, art2, pct 1 )
Transport rutier contra cost - transport rutier de marfuri si/sau persoane efectuat contra
plata, prin incasarea unui tarif sau a echivalentului in natura ori in servicii;
Transport rutier in cont propriu de marfuri - transportul rutier de marfuri efectuat cu
respectarea conditiilor prevazute la art. 1 alin. (5) lit. d) din Regulamentul (CE) nr. 1.072/2009, si
anume transporturi de mărfuri cu autovehicule, în cazul în care se îndeplinesc următoarele
condiţii:
(i) mărfurile transportate aparţin întreprinderii sau au fost vândute, cumpărate, date spre
închiriere sau închiriate, produse, extrase, transformate sau reparate de întreprinderea respectivă;
(ii) deplasarea are drept scop transportarea mărfurilor din sau către întreprindere ori mutarea
acestora, fie în cadrul întreprinderii, fie în afara acesteia, în scopuri proprii;
(iii) autovehiculele utilizate pentru astfel de transporturi sunt conduse de personal angajat de
către întreprindere sau pus la dispoziţia acesteia în temeiul unei obligaţii contractuale;
(iv) vehiculele care transportă mărfurile sunt în proprietatea întreprinderii sau au fost
cumpărate în rate sau închiriate de aceasta, cu condiţia ca, în ultimul caz, să îndeplinească condiţiile
prevăzute de Directiva 2006/1/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 18 ianuarie 2006
privind utilizarea vehiculelor închiriate fără conducători auto pentru transportul rutier de mărfuri si
anume: "vehicul închiriat" înseamnă orice vehicul care, în schimbul unei remuneraţii şi pentru o
perioadă determinată, este pus la dispoziţia unei întreprindere care se angajează în transportul rutier
de mărfuri pentru închiriere sau remuneraţii sau pe cont propriu, pe baza unui contractul cu
întreprinderea care face vehiculele disponibile.
(v) transportul nu constituie decât o activitate auxiliară ansamblului de activităţi desfăsurate
de întreprindere;
Transportul rutier de mărfuri – Transportul contra cost de mărfuri este efectuat de către
operatorii de transport numai cu vehicule rutiere la bordul cărora există, pe toată durata
transportului, o copie conformă a licenţei de transport, documentul de transport precum şi celelalte
documente specifice tipului de transport efectuat, stabilite prin reglementările în vigoare.
Transportul rutier de persoane – Transportul contra cost de persoane se efectuează de
către operatorii de transport rutier numai cu autobuze la bordul cărora se află, pe toată durata
transportului, o copie conformă a licenţei de transport, precum şi licenţa de traseu ori autorizaţia de
transport internaţional sau documentul de transport corespunzător serviciilor ocazionale, după caz.
Serviciu regulat - conform definitiei din Regulamentul nr. 1.073/2009 (Art 2. alin (2),
aplicabila si transportului rutier national;
Serviciu regulat special de transport de persoane – serviciu de transport public de
persoane efectuat la solicitarea unui beneficiar, prin care se asigură doar transportul anumitor
categorii determinate de persoane.
Serviciu regulat special - conform definitiei din Regulamentul (CE) nr. 1.073/2009 (Art 2
alin. (3);
„servicii regulate speciale” - serviciile regulate, indiferent de cine sunt organizate, care
asigură transportul unor categorii precizate de persoane cu excluderea altor persoane;
Serviciu ocazional - potrivit definitiei din Regulamentul (CE) nr. 1.073/2009 (Art 2. alin (4);

67
„servicii ocazionale” - serviciile care nu corespund definiţiei de servicii regulate, inclusiv
serviciile regulate speciale, si a căror caracteristică principală este faptul că transportă grupuri de
persoane constituite la iniţiativa clienţilor sau chiar a operatorului de transport;

ORDONAN A Nr. 43/1997 – Legea drumurilor - actualizată


PRIVIND MASELE ŞI DIMENSIUNILE AUTOVEHICULELOR ŞI ALE
ANSAMBLURILOR DE VEHICULE ADMISE PE
DRUMURILE DESCHISE TRAFICULUI EUROPEAN (E)
Nr. crt. DIMENSIUNI MAXIME ADMISE (în metri)
1. Lungime
Autovehicul, altul decât autobuz. 12.00 m
Remorca. 12.00 m
Vehicul articulat. 16.50 m
Tren rutier (autovehicul cu remorcă). 18.75 m
Autobuz cu două axe. 13.50 m
Autobuz cu mai mult de două axe. 15.00 m
Autobuz cu remorcă. 18.75 m
Autobuz articulat. 18.75 m
1.2. Lăţime
Orice vehicul, cu excepţia celor frigorifice având caroseria izotermă. 2.55 m
Vehicul frigorific având caroseria izotermă. 2.60 m
1.3. Înălţime (orice vehicul) 4.00 m
1.4. Suprastructuri demontabile şi unităţi de transport standardizate cum ar fi
containerele vor respecta dimensiunile precizate la 1.1., 1.2., 1.3., 1.6., 1.7., 1.8. si
4.4.
1.4. a Dacă în spatele autobuzului sunt montate dispozitive detaşabile exterioare, cum ar
fi cutiile pentru schiuri, lungimea autovehiculului, inclusiv aceste dispozitive, nu
trebuie să depăşească lungimea maximă prevăzută la pct. 1.1.
1.5. Toate autovehiculele sau ansamblurile de vehicule trebuie să aibă posibilitatea de a
întoarce într-o coroană circulară cu o rază exterioară de 12,5 m şi o rază interioară
de 5,3 m.
1.5. a. Cerinţe suplimentare pentru autobuze. Cu vehiculul în staţionare, prin trasarea unei
linii pe sol, se fixează un plan vertical tangent la latura vehiculului plasată spre cercul
exterior. În cazul unui vehicul articulat, cele două părţi rigide ale acestuia trebuie să fie
pe acelaşi aliniament cu planul. Atunci când vehiculul intră, după o traiectorie liniară,
pe suprafaţa circulară descrisă la pct. 1.5., nici o parte a vehiculului nu trebuie să
depăşească acest plan vertical cu mai mult de 0,6 m.
1.6. Distanţa maximă între axa pivotului de cuplare al semiremorcii şi partea din spate a 12.00 m
semiremorcii.
1.7. Distanţa maximă măsurată paralel cu axa longitudinală a trenului rutier din punctul 15.65 m
extern aflat cel mai în faţă al zonei de încărcare din spatele cabinei, până la punctul
cel mai din spate al remorcii din ansamblu, minus distanţa dintre partea din spate a
autovehiculului şi partea din faţă a remorcii.
1.8 Distanţa maximă măsurată paralel cu axa longitudinală a trenului rutier din punctul 16.40 m
extern 16,40 m aflat cel mai în faţă al zonei de încărcare din spatele cabinei până la
punctul cel mai din spate al remorcii din ansamblu
2. MASA TOTALĂ MAXIMĂ ADMISĂ A VEHICULULUI (în tone)
2.1 Vehicule care fac parte dintr-un ansamblu de vehicule
2.1.1. Remorca cu două axe 17 t
2.1.2. Remorca cu trei axe 22 t
2.2. Ansamblu de vehicule
2.2.1. Tren rutier cu cinci sau şase axe
68
(a) Autovehicul cu două axe cu remorcă cu trei axe 40 t
(b) Autovehicul cu trei axe cu remorcă cu două sau trei axe 40 t
2.2.2. Vehicul articulat cu cinci sau şase axe
(a) Autovehicul cu două axe cu semiremorcă cu trei axe 40 t
(b) Autovehicul cu trei axe cu semiremorcă cu două sau trei axe 40 t
(c) Autovehicul cu trei axe cu semiremorcă cu două sau trei axe care transportă un 42 t
container ISO de 40 de picioare într-o operaţiune de transport combinat
2.2.3 Tren rutier cu patru axe compus dintr-un autovehicul cu două axe şi o remorcă cu 36 t
două axe
2.2.4. Vehicul articulat cu patru axe compus dintr-un autovehicul cu două axe şi o
semiremorcă cu două axe, dacă distanţa (d) dintre axele semiremorcii este:
[Link]. mai mare sau egală cu 1,3 m dar mai mică sau egală cu 1,8 m 36 t
[Link]. mai mare de 1,8 m 36 t
2.3. Autovehicule
2.3.1. Autovehicul cu două axe 17 t
2.3.2. Autovehicul cu trei axe 22t
2.3.2. Autovehicul cu patru axe din care două axe de direcţie 30 t
2.4. Autobuz articulat cu trei axe 28 t
3. MASA MAXIMA ADMISĂ PE AXE (în tone)
3.1. Axa simplă
Axa simplă nemotoare 10 t
3.2. Axa dubla (tandem) a remorcilor şi semiremorcilor
Suma maselor pe axele componente, dacă distanţa (d) dintre ele este:
3.2.1. mai mică de 1,0 m (d < 1,0) 11 t
3.2.2. mai mare sau egală cu 1,0 m dar mai mică de 1,3 m (1,0 <= d < 1,3) 16 t
3.2.3. mai mare sau egală cu 1,3 m dar mai mică de 1,8 m (1,3 <= d < 1,8) 17 t
3.2.4. mai mare sau egală cu 1,8 m (1,8 <= d) 20 t
3.3. Axa tripla (trident) a remorcilor şi semiremorcilor
Suma maselor pe axele componente, dacă distanţa (d) dintre ele este:
3.3.1. mai mică sau egală cu 1,3 m (d <= 1,3) 21 t
3.3.2. mai mare de 1,3 m dar mai mică sau egală cu 1,4 m (1,3 < d <= 1,4) 22 t
3.4. Axa simplă motoare
3.4.1. Axa motoare a vehiculelor la care se face referire la punctele 2.2.1. şi 2.2.2. 10 t
3.4.2. Axa motoare a vehiculelor la care se face referire la punctele 2.2.3., 2.2.4., 2.3. şi 10 t
2.4.
3.5. Axa dubla (tandem) a autovehiculelor
Suma maselor pe axele componente, daca distanta (d) dintre ele este:
3.5.1. mai mică de 1,0 m (d < 1,0) 10 t
3.5.2. mai mare sau egală cu 1,0 m dar mai mică de 1,3 m (1,0 <= d < 1,3) 15 t
3.5.3. mai mare sau egală cu 1,3 m dar mai mică de 1,8 m (1,3 <= d < 1,8) 18 t/19 t
4. ALTE CONDIŢII CONSTRUCTIVE IMPUSE VEHICULELOR
4.1. Pentru toate vehiculele. Masa suportată de axa motoare sau axele motoare ale unui
vehicul sau ansamblu de vehicule va fi de cel puţin 25% din masa totală cu
încărcătură a vehiculului sau ansamblului de vehicule, atunci când acestea sunt
utilizate în trafic internaţional.
4.2. Trenuri rutiere. Distanţa dintre axa din spate a unui autovehicul şi axa din faţă a
remorcii va fi de cel puţin 3,0 m.
4.3. Masa maximă admisă în funcţie de ampatament. Masa maximă admisă, exprimată
în tone, a unui autovehicul cu patru axe nu poate depăşi de cinci ori distanţa,
exprimată în metri, dintre axele axelor extreme ale autovehiculului.
4.4. Semiremorci. Distanţa măsurată în plan orizontal între axa pivotului de cuplare şi
orice punct din partea frontală a semiremorcii nu trebuie să depăşească 2,04 m.

69
DEFINIREA
categoriilor şi tipurilor de vehicule

L 1e= mopede cu 2 roţi( sub 50 cm3 şi sub 45 km/h )


L 2e = mopede cu 3 roţi( sub 50 cm3 şi sub 45 km/h)
1) AUTOVEHICULE L 3e = motociclete cu 2 roţi fără ataş (peste 50 cm3 şi peste 45 km/h)
cu 2 sau 3 roţi L 4e = motociclete cu 2 roţi, cu ataş( peste 50 cm3 şi peste 45 km/h )
L 5e = mototricicluri cu 3 roţi simetrice( peste 50 cm3 şi peste 45 km/h)
L 6e = cvadricicluri uşoare( 4 roţi, sub 50 cm3 sub 45 km/h , sub 350 kg)
L 7e = cvadricicluri ( 400 – 550 kg, 15 kw )

2) AUTOVEHICULE M1 = cu cel mult 8 + 1 locuri pe scaune


cu 4 roţi destinate
transportului de M2 = cu mai mult de 8 + 1 locuri pe scaune şi o masă maximă tehnic
persoane( M) admisibilă ce nu depăşeşte 5 tone

M3 = cu mai mult de 8 + 1 locuri pe scaune şi o masă maximă tehnic


admisibilă ce depăşeşte 5 tone
I.) cu suprafeţe pentru persoane în picioare

2.1.) CLASE PENTRU M2 şi M3


cu o capacitate de transport de II.) destinate transportului persoanelor aşezate dar şi cu
peste 22 + 1 persoane o suprafaţă pentru persoane în picioare nu mai mare
decât 2 scaune duble

III.) destinate transportului persoanelor aşezate.

N1= masă maximă tehnic admisibilă ce nu depăşeşte 3,5 tone


3) AUTOVEHICULE
cu 4 roţi pentru N 2= masă maximă tehnic admisibilă între 3,5 tone şi 12 tone
transport marfă ( N)
N 3 = masă maximă tehnic admisibilă ce depăşeşte 12 tone.

O1= cu masa maximă tehnic admisibilă ce nu depăşeşte 0,75 tone.

4.) REMORCI O 2= cu masa maximă tehnic admisibilă între 0,75 tone şi 3,5 tone
(SEMIREMORCI)
O 3 = cu masa maximă tehnic admisibilă între 3,5 tone şi 10 tone

O 4 = cu masa maximă tehnic admisibilă care depăşeşte 10 tone.

DEFINIŢII

1.1. autoturism – autovehicul din categoria M1 cu cel puţin 4 roţi şi o viteză maximă
constructivă mai mare de 25 km/h, conceput şi construit pentru transportul de pasageri şi care are, în
afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune ;
1.2. autobuz – autovehicul din categoria M2 sau M3, cu cel puţin 4 roţi şi o viteză maximă
constructivă mai mare de 25 km/h, conceput şi construit pentru transportul de pasageri pe scaune
sau în picioare şi care are, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune.

70
Autobuzul interurban este autobuzul din categoria M2 sau M3 destinat şi echipat pentru
transportul de pasageri între localităţi, fără spaţii speciale pentru pasagerii în picioare, dar care
permite, pe distanţe scurte, transportul unor pasageri în picioare pe culoar.
Autocarul este autobuzul din categoria M2 sau M3 destinat şi echipat pentru transportul de
pasageri pe distanţe mari, amenajat pentru a asigura condiţii deosebite de confort pentru pasagerii
aşezaţi pe scaune şi care nu este prevăzut pentru transportul de pasageri în picioare pe culoar :
1.2.1. autobuz cu etaj – autobuz ale cărui compartimente destinate pasagerilor sunt dispuse,
cel puţin parţial, pe două niveluri suprapuse şi al cărui etaj superior nu este conceput pentru
transportul de pasageri în picioare ;
1.2.2. autobuz cu podea coborâtă – autobuz din clasa I, II sau A, în care cel puţin 35% din
suprafaţa disponibilă pentru pasagerii în picioare (în secţiunea faţă în cazul unui autovehicul
articulat sau primul nivel în cazul unui autovehicul cu etaj ) formează un spaţiu fără nici o treaptă şi
care permite accesul la cel puţin uşa de serviciu ;
1.2.3. autobuz articulat – autobuz constituit din cel puţin două secţiuni rigide, articulate
una în raport cu cealaltă şi la care compartimentele pentru pasageri ale fiecărei secţiuni comunică
între ele, astfel încât pasagerii să se deplaseze dintr-un compartiment în altul. Secţiunile rigide sunt
legate între ele în mod permanent, astfel încât să nu poată fi separate decât cu ajutorul unor
echipamente care, în mod normal, nu sunt disponibile decât într-un atelier ;
1.2.4. autobuz articulat cu etaj - autobuz constituit din două sau mai multe secţiuni rigide,
articulate una în raport cu celaltă şi la care compartimentele pentru pasageri ale fiecărei secţiuni
comunică între ele, cel puţin la un etaj, astfel încât pasagerii pot să se deplaseze dintr-un
compartiment în altul.
Secţiunile rigide sunt legate între ele în mod permanent, astfel încât să nu poată fi separate decât cu
ajutorul unor echipamente care, în mod normal, nu sunt disponibile decât într-un atelier ;
1.3. microbuz – autobuz din categoria M2 sau M3, care are o capacitate de transport de cel
mult 22 de pasageri pe scaune sau în picioare, în afara locului conducătorului ;
1.4. autoutilitara ( autovehicul de transport marfă ) – autovehicul din categoria N1,N2 sau
N3, cu cel puţin 4 roţi şi o viteză maximă constructivă mai mare de 25 km/h, conceput şi construit
pentru transportul de mărfuri care poate tracta o remorcă.
Autovehiculul tractor este autovehiculul din categoria N1, N2, sau N3, care prin concepţie şi
construcţie este destinat exclusiv sau în principal tractării de (semi) remorci:
1.4.1. autoremorcher – autovehiculul tractor care, prin concepţie şi construcţie, este
destinat exclusiv sau în principal tractării de remorci, altele decât semiremorcile. El poate fi echipat
cu o platformă de lestare ;
1.4.2. autotractor – autovehicul tractor care, prin concepţie şi construcţie, este destinat
exclusiv sau în principal, tractării de semiremorci.
1.5. remorca ( vehiculul tractat) – vehicul fără motor din categoria O1, O2, O3 SAU O4,
conceput şi construit pentru a fi tractat de un autovehicul .
1.5.1. remorca cu proţap – remorca având cel puţin două axe, dintre care cel puţin una este
directoare şi care este echipată cu un dispozitiv de cuplare având mobilitate verticală (faţă de
remorcă) şi care nu transmite o încărcare semnificativă vehiculului tractor (mai puţin de 100 daN) .
O semiremorcă cuplată la o axa de tractare este considerată ca remorcă cu proţap;
1.5.2. remorca cu axa centrală – remorca cu proţap rigid, a cărei axă( axe) este (sunt)
situată (situate) în apropierea centrului de greutate (atunci când încărcătura este uniform
repartizată), astfel încât se transmite vehiculului tractor numai o mică sarcină verticală, care nu
depăşeşte 10% din masa maximă tehnic admisibilă a remorcii sau 1000 daN( se ia în considerare
cea mai mică valoare dintre cele două).
1.6. semiremorca – vehicul tractat din categoria O1,O2,O3 sau O4, conceput pentru a fi
cuplat la un autotractor sau la o axa de tractare, astfel încât asupra autovehiculului tractor sau axei
de tractare se exercită o forţă verticală semnificativă;
1.7. autovehicul special – autovehicul din categoriile M1,M2,M3,N1,N2 sau N3 destinat
transportului de pasageri sau de mărfuri şi care îndeplineşte o funcţie specifică ce necesită adaptări
71
ale caroseriei şi/ sau echipamente speciale. Include şi autovehiculele destinate efectuării de servicii
şi/ sau lucrări. Autovehiculele complete sau completate din categoria N, care nu sunt nici
autoutilitare şi nici autovehicule tractoare sunt considerate autovehicule speciale. Autovehiculele
din categoriile M2 şi M3, altele dacât autobuzele şi microbuzele, sunt considerate autovehicule
speciale ;
1.8. (semi)remorca specială – (semi) remorca din categoria O1,O2,O3 sau O4 destinată
transportului de pasageri sau de mărfuri şi care îndeplineşte o funcţie specifică ce necesită adaptări
ale caroseriei şi /sau echipamente speciale. Include şi (semi)remorcile destinate efectuării de servicii
şi/sau lucrări;
1.9. motociclu( autovehicul cu 2 sau 3 roţi) – autovehicul din categoria L1e,L2e,L3e,L4e
sau L5e, cu 2 sau cu 3 roţi şi o viteză maximă constructivă mai mare de 6 km/h, destinat circulaţiei
pe drumurile publice. Prevederile aplicabile autovehiculelor cu 2 sau 3 roţi se aplică de asemenea
autovehiculelor cu 4 roţi din categoria L6e şi L7e, denumite cvadricicluri :
1.9.1. moped( ciclomotor) – autovehicul cu 2 sau 3 roţi, din categoria L1e sau L2e (vezi
anexa nr.1, secţiunea A);
1.9.2. motocicleta – autovehicul cu 2 sau 3 roţi, din categoria L3e sau L4e (vezi anexa nr.1,
secţiunea A);
1.9.3. mototriciclu – autovehicul cu 3 roţi din categoria L5e (vezi anexa nr.1, secţiunea A);
1.9.4. cvadriciclu – autovehicul cu 4 roţi din categoria L6e sau L7e (vezi anexa nr.1,
secţiunea A).
1.10. tractor agricol sau forestier – autovehicul cu roţi sau şenile, având cel puţin două
axe, a cărei funcţie principală rezidă în puterea sa de tracţiune şi care este conceput în mod special
pentru a trage, impinge, purta sau acţiona anumite utilaje, maşini sau remorci destinate lucrărilor
agricole sau forestiere. El poate fi amenajat pentru transportul unei încărcături sau unor însoţitori;
1.11. maşina autopropulsată pentru lucrări – utilaj autopropulsat pe roţi destinat, prin
construcţie şi echipare, efectuării unor lucrări sau servicii, care păstrează caracteristicile de bază ale
unui tractor agricol sau forestier, având o viteză maximă constructivă egală sau mai mare de 6
km/h;
1.12. vehicul incomplet – vehicul care necesită completarea în cel puţin o etapă de
fabricaţie pentru a îndeplini toate prescripţiile relevante ale prezentelor reglementări ;
1.13. remorca lentă – remorca având o viteză maximă constructivă mai mică de 25 km/h.
Condiţiile privind circulaţia vehiculelor şi controlul acestora (O.U.G.R. Nr.195/2002)
Art.7- Orice vehicul care circulă pe drumurile publice trebuie să corespundă normelor
tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi utilizarea conform destinaţiei.
Art. 8. - Pentru a fi conduse pe drumurile publice, fiecare autovehicul şi tramvai trebuie să
fie dotat cu trusă medicală de prim ajutor, două triunghiuri reflectorizante şi un stingător de
incendiu, omologate.
Cls.a II-a,4-5.p.a [ art.100 alin.(1) pct.13]
Art.9- (1). Pentru a fi înmatriculate, înregistate sau admise în circulaţie, autovehiculele,
mopedele, remorcile şi tramvaiele trebuie să fie omologate în condiţiile legii.
(2). Categoriile de vehicule care pot fi admise în circulaţie fără a fi omologate se stabilesc
prin ordin al ministrului transporturilor,construcţiilor şi turismului, cu avizul Ministerului
Administraţiei şi Internelor- Inspectoratul General al Poliţiei, care se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea 1.
(3). Documentul care atestă omologarea este cartea de identitate a vehiculului,
eliberată în condiţiile legii.
(4). Pentru a fi menţinute în circulaţie, vehiculele înmatriculate se supun inspecţiei tehnice
periodice.
(5). Inspecţia tehnică periodică se efectuează în staţii autorizate, conform legislaţiei în
vigoare.

72
LEGISLAŢIE RUTIERĂ
(din baza de întrebări a ARR)

1 Care este semnificaţia indicatorului alăturat, având tăbliţa adiţională


montată sub el ?
a) semnalizarea este incorectă
b) succesiune de curbe pe o distanţă de 2,8 km, prima curbă fiind la dreapta
c) succesiune de curbe, în rampă, la o distanţă de 2,8 km de indicator, prima
curbă fiind la dreapta
d) avertizează că urmează o curbă periculoasă la dreapta aflată la 2,8 km de indicator

2 Care din indicatoarele din imagine interzic deplasarea pe direcţia înainte?


a) numai indicatorul 1
b) numai indicatorul 2
c) indicatoarele 1 şi 2
d) nici unul
1. 2. 3.
3 Ce obligaţii vă revin la întâlnirea agentului de circulaţie din imaginea alăturată ?
a) să ocoliţi prin partea dreaptă locul unde este postat poliţistul
b) să opriţi imediat autovehiculul, fără a depăşi nivelul
c) să reduceţi viteza de deplasare a autovehiculului
d) să măriţi viteza de deplasare a autovehiculului

4 Ce reprezintă indicatorul din imagine ?


a) sens giratoriu unde spaţiul din mijloc trebuie ocolit prin stânga
b) întoarcere obligatorie
c) nod rutier, unde se încrucişează trei drumuri
d) sens giratoriu unde spaţiul din mijloc trebuie ocolit prin dreapta

5 La care dintre indicatoare aveţi


întâietate, indiferent de direcţia pe care o urmaţi ?
a) la indicatorul 1
b) la indicatorul 2
c) la indicatorul 3
d) toate indicatoarele 1. 2.

6 Care, dintre indicatoarele alăturate semnalizează


existenţa unei staţii de tramvai?
a) indicatorul 2
b) indicatorul 1
c) ambele indicatoare
d) nici unul

7 Pe sectorul de drum unde este instalat indicatorul din imagine, se interzice:


a) oprirea
b) depăşirea
c) circulaţia autovehiculelor agabaritice
d) staţionarea

73
8 Este corectă depăşirea prezentată în imaginea alăturată ?
a) nu, întrucât indicatorul interzice depăşirea
b) da, deoarece tractorul nu este considerat autovehicul
c) da, deoarece interzicerea depăşirii se referă numai la
autovehicule destinate transportului de marfă
d) da, deoarece autovehiculul circulă cu viteza mai mare decât
tractorul

9 Ce semnificaţie are indicatorul şi panoul adiţional din imaginea


alăturată ?
a) trecere la nivel cu o cale ferată industrială sau cu linii de tramvai
b) presemnalizare staţie de tramvai
c) staţie de tramvai
d) urmează o staţie de tramvai prevăzută cu refugiu pentru pietoni

10 Ce reprezintă indicatorul din imagine ?


a) distanţa până la începutul drumului cu prioritate
b) indicatoarele de prioritate pe distanţa de 300 m îşi pierd valabilitatea
c) distanţa până la sfârşitul drumului cu prioritate
d) la o distanţă de 300 de metri se va întâlni indicatorul „drum cu prioritate”

11 La care dintre cele trei indicatoare este permisă


manevra de întoarcere?
a) la indicatorul 1
b) la indicatorul 2
c) la indicatorul 3
d) la nici unul dintre indicatoare

12 Care este semnificaţia indicatoarelor din imagine ?


a) panouri suplimentare la nodurile rutiere de pe autostrăzi
b) panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu calea ferată
c) indică distanţele până la cel mai apropiat loc de parcare
d) panouri suplimentare pentru spaţiile de servicii pe autostrăzi

13 Care din indicatoarele alăturate creează obligaţii pentru conducătorii de autovehicule?


a) indicatorul 1;
b) indicatorul 2;
c) indicatorul 3;
d) toate indicatoarele.

14 Care dintre indicatoarele alăturate vă avertizează că vă apropiaţi de o intersecţie cu


circula ia nedirijată?
a) ambele indicatoare;
b) indicatorul 1;
c) indicatorul 2;
d) nici unul.
1. 2.
15 Care este ordinea de trecere a celor trei autovehicule ajunse simultan în intersecţia din
imaginea alăturată ?
a) tramvaiul, motocicleta, autoturismul;
b) tramvaiul, autoturismul, motocicleta;
c) motocicleta, autoturismul, tramvaiul;
74
d) autoturismul, tramvaiul, motocicleta.

16 La care dintre indicatoarele alăturate puteţi circula cu o viteză mai


mare de 45 km/h?
a) numai la indicatorul 1;
b) numai la indicatorul 2;
c) la ambele indicatoare;
c) la nici unul.
1. 2.
17 Ce manevre sunt permise în zona de acţiune a indicatorului alăturat?
a) oprirea;
b) staţionarea;
c) depăşirea;
d) întoarcerea.

18 Ce obligaţii vă revin când sunteţi depăşit de poliţistul din imagine?


a) să viraţi în mod obligatoriu spre dreapta pe primul drum;
b) să circulaţi cu viteză redusă în urma poliţistului;
c) să opriţi imediat în afara părţii carosabile sau cât mai aproape de marginea din
dreapta;
d) să reduceţi viteza, deoarece poliţistul semnalizează efectuarea virajului la dreapta.

19 Care din cele două marcaje din imaginea alăturată


interzice oprirea?
a) numai marcajul 2;
b) numai marcajul 1;
c) ambele marcaje.
d) niciunul. 1. 2.

20 La care din cele două indicatoare îi este interzis conducătorului unui autovehicul destinat
transportului de marfă, să depăşească un autoturism ?
a) numai la indicatorul 1
b) numai la indicatorul 2
c) la ambele indicatoare
d) la niciunul.
1. 2.
21 Conducând un autoturism, la întâlnirea indicatorului însoţit de panoul adiţional, aveţi
următoarele obligaţii ?
a) să acordaţi prioritate numai autocamioanelor şi autobuzelor;
b) nu aveţi nici un fel de obligaţii deoarece indicatorul vă acordă prioritate faţă
de circulaţia din sens invers;
c) să acordaţi prioritate vehiculelor care circulă din sens invers;
d) nu aveţi nici un fel de obligaţii, datorită panoului adiţional.

22 Este permisă întoarcerea autoturismului când circulaţi în zona de acţiune a unuia dintre
indicatoarele alăturate?
a) da, în zona ambelor indicatoare
b) numai în zona de acţiune a indicatorului 2
c) numai în zona de acţiune a indicatorului 1
d) nu, în zona ambelor indicatoare

75
23 Care sunt mijloacele de semnalizare care transformă o intersecţie nedirijată într-o
intersecţie dirijată ?
a) semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei şi indicatoare de obligare
conform figurii alăturate
b) semnalele poliţistului rutier şi indicatoarele de reglementare a priorităţii
c) semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei şi indicatoarele de
reglementare a priorităţii
d) indicatoare de reglementare a priorităţii şi indicatoare de obligare conform figurii alăturate

24 Întâlnirea căruia din indicatoarele alăturate vă obligă la reducerea vitezei ?


a) toate trei;
b) numai indicatorul 3;
c) numai indicatorul 2;
d) numai indicatorul 1.
1. 2. 3.
25 Ce bandă puteţi alege la întâlnirea indicatorului din imagine, dacă doriţi să vă continuaţi
deplasarea cu viteza aproximativă de 70 km/h ?
a) banda 1
b) banda 2
c) banda 3
d) benzile 1 sau 2

26 Cum procedaţi, dacă în timp ce vă aflaţi la conducerea unui tractor


rutier, întâlniţi indicatorul din imagine?
a) alegeţi un drum ocolitor deoarece nu puteţi circula pe sectorul de drum,
care urmează
b) circulaţi cu viteză mai mare de 50 km/h
c) circulaţi cu viteză mai mică de 50 km/h
d) nu aveţi nicio obligaţie deoarece indicatorul de adresează autovehiculelor

27 Ce manevre sunt interzise în intersecţia dirijată înaintea căreia este


instalat indicatorul din imaginea alăturată?
a) virajul la stânga
b) întoarcerea
c) depăşirea
d) oprirea voluntară

28 Semnalul poliţistului care dirijează circulaţia semnifică:


a) “atenţie, oprire” pentru toţi participanţii la trafic, indiferent de sensul lor de mers
b) reducerea vitezei
c) “atenţie, oprire pentru participanţii la trafic care se apropie şi sunt angajaţi în
traversarea intersecţiei
d) “atenţie, oprire” pentru toţi participanţii la trafic care se apropie

29 Care dintre indicatoarele alăturate le puteţi întâlni la intrarea într-o intersecţie?


a) indicatorul 1
b) indicatorul 2
c) indicatorul 3
d) indicatoarele 1 şi 3

76
30 Care este ordinea de trecere a vehiculelor prin intersecţia
din imagine ?
a) tramvaiul, autobuzul, autoturismul;
b) tramvaiul, autoturismul, autobuzul ;
c) autobuzul, autoturismul, tramvaiul;
d) autobuzul, tramvaiul, autoturismul.

31 Care este semnificaţia indicatorului din figura alăturată?


a) circulaţie în ambele sensuri
b) circulaţie în sens unic
c) circulaţie cu mai multe benzi pe sens
d) intersecţie de drumuri

32 Conducând un autoturism, în zona de acţiune a cărui indicator din cele alăturate


este interzisă depăşirea unui autocamion ?
a) numai la indicatorul 1
b) numai la indicatorul 2
c) numai la indicatorul 3
d) la indicatoarele 1 şi 3
1. 2. 3.
33 Ce reprezintă indicatorul din imagine ?
a) distanţa până la începutul drumului cu prioritate
b) indicatoarele de prioritate pe distanţa de 300 m îşi pierd valabilitatea
c) distanţa până la sfârşitul drumului cu prioritate
d) distanţa până la locul de unde începe drumul cu prioritate

34 Care dintre cele două indicatoare poate fi întâlnit în


localităţi ?
a) indicatorul 1
b) indicatorul 2
c) ambele indicatoare
d) niciunul
1. 2.
35 Care dintre cele doua indicatoare vă obligă sa reduceţi viteza
a) numai indicatorul 1
b)numai indicatorul 2
c) ambele indicatoare
d) niciunul

36 Precizaţi ordinea de trecere prin intersecţie a


vehiculelor din figura alăturată:
a) autobuzul, motocicleta, autoturismul
b) autobuzul, autoturismul, motocicleta
c) autoturismul, autobuzul, motocicleta
d) motocicleta, autobuzul, autoturismul

37 Care este ordinea de trecere prin intersecţie a celor


trei autovehicule din imaginea alăturată ?
a) motocicleta, autocamionul, autoturismul
b) autocamionul, autoturismul, motocicleta
c) motocicleta, autoturismul, autocamionul
d) autocamionul, motocicleta, autoturismul
77
38 Care dintre vehiculele din imaginea alăturată au
prioritate de trecere ?
a) căruţa şi autoturismul
b) căruţa şi motocicleta
c) motocicleta şi autoturismul
d) motocicleta şi autobuzul

39 Cum trebuie să procedaţi dacă în situaţia


alăturată vă aflaţi la volanul autoturismului, şi
observaţi că autobuzul a început să semnalizeze ?
a) vă continuaţi deplasarea, autobuzul, care porneşte
de pe loc având obligaţia de a acorda prioritate
b) reduceţi viteza şi păstraţi o distanţă laterală
corespunzătoare
c) reduceţi viteza sau chiar opriţi la nevoie pentru a
facilita pornirea autobuzului din staţie
d) nu aveţi nicio obligaţie, dar se recomandă să
conduceţi preventiv prin dreptul staţiilor miloacelor
de transport în comun.

40 Cui veţi acorda prioritate în situaţia din imaginea


alăturată?
a) motocicletei
b) autobuzului
c) motocicletei şi autobuzului
d) niciunuia, având prioritate de trecere.

41 În ce ordine vor trece prin intersecţie


autovehiculele din imagine?
a) 1, 2, 3, 4;
b) 3, 4, 2, 1;
c) 3, 4, 1, 2.
d) 4, 3, 1, 2.

42 la care dintre indicatoarele alăturate este interzisă întoarcerea?


a) la indicatorul 1
b) la indicatorul 2
c) la indicatorul3
d) la indicatoarele 1 şi 2
1. 2. 3.
43 Cum trebuie să procedeze conducătorul unui autoturism la
întâlnirea indicatorului însoţit de panoul adiţional din imagine ?
a) poate să-şi continue deplasarea, neavând nici o obligaţie deosebită
b) să acorde prioritate numai dacă din sens opus circulă vehiculele
simbolizate prin panoul adiţional
c) să oprească cât mai aproape de margine, deoarece trecerea
autocamioanelor şi autobuzelor este dificilă
d) să acorde prioritate tuturor vehiculelor cae circulă din sens invers

78
44 Care dintre următoarele indicatoare, ne indică faptul că intersecţia este dirijată ?
a) indicatoarele 1 şi 2
b) indicatoarele 1 şi 3
c) indicatoarele 2 şi 3
d) indicatoarele 1, 2, şi 3
1. 2. 3.
45 Care dintre cele două indicatoare interzice
depăşirea?
a) indicatorul 1
b) indicatorul 2
c) nici unul
d) ambele indicatoare

46 După care dintre indicatoarele alăturate aveţi obligaţia


să viraţi pe prima stradă la dreapta ?
a) după indicatorul 1
b) după indicatorul 2
c) după ambele indicatoare
d) după niciunul

47 Care este ordinea de trecere a celor trei


autovehicule ajunse simultan în intersecţia alăturată ?
a) salvarea, pompierii, autoturismul
b) pompierii, salvarea, autoturismul
c) pompierii, autoturismul, salvarea
d) trec în acelaşi timp pompierii şi
autoturismul, iar apoi salvarea

48 Care este ordinea de trecere a celor trei autovehicule


ajunse simultan la intersecţia din imagine?
a) autocamionul, autoturismul şi autofurgoneta
b) autocamionul, autofurgoneta şi autoturismul
c) autofurgoneta, autocamionul şi autoturismul
d) autofurgoneta, autoturismul, autocamionul,
conform regulii priorităţii de dreapta

49 Cum procedaţi întro situaţie ca cea redată în


imaginea alăturată?
a) reduceţi viteza, vă asiguraţi şi vă continuaţi deplasarea,
dacă nu se apropie trenul
b) reduceţi viteza, circulaţi cu atenţie şi opriţi numai dacă
nu aveţi vizibilitate
c) opriţi în locul unde aveţi vizibilitate maximă, fără a
depăşi indicatorul ”Trecere la nivel cu o cale ferată simplă,
fără bariere” şi apoi vă continuaţi drumul
d) opriţi în locul unde aveţi vizibilitate maximă, fără a
depăşi indicatorul ”Trecere la nivel cu o cale ferată simplă,
fără bariere” şi vă continuaţi drumul după ce va-ţi asigurat că nu vine nici un tren ori alt vehicul
feroviar

79
50 Care este ordinea de trecere a vehiculelor din
imaginea alăturată ?
a) autovehiculul 1, autovehiculul 2 şi autovehiculul 3
b) autovehiculul 3, autovehiculul 2 şi autovehiculul 1
c) autovehiculul 2, autovehiculul 21 şi autovehiculul 3
d) autovehiculul 2, autovehiculul 3 şi autovehiculul 1

51 Care este ordinea de trecere a celor trei vehicule


ajunse simultan la colţul
intersecţiei din imagine?
a) ambulanţa, autovehiculul 2, autovehiculul 1
b) ambulanţa, autovehiculul 1 şi autovehiculul 2
b) autovehiculul 2, ambulanţa, autovehiculul 1
d) autovehiculul 1, autovehiculul 2, ambulanţa.

52 Având în vedere indicatorul


“Depăşirea interzisă autovehiculelor
destinate transportului de mărfuri” şi
indicatorul kilometric “Drum naţional”
din imaginea alăturată, întoarcerea este
interzisă :
a) autocamionului
b) autoturismului
c) ambelor autovehicule
d) niciunuia dintre vehiculele din imagine

53 În ce ordine vor trece cele trei vehicule prin


intersecţia din imagine?
a) autoturismul de culoare albastră, bicicleta şi apoi
autoturismul de culoare roşie
b) autoturismul de culoare albastră, cel de culoare
roşie şi apoi bicicleta
c) autoturismul de culoare roşie, autoturismul de
culoare albastră şi ultima bicicleta deoarece nu este
autovehicul
d) bicicleta, autoturismul de culoare albastră şi
apoi cel de culoare roşie

54 Cele două autovehicule au ajuns în acelaşi


timp în poziţia din imaginea alăturată. Care
dintre cele două autovehicule va trece primul şi
de ce?
a) autocamionul, pentru că este mai aproape de pod
b) microbuzul, pentru că este destinat transportului
de persoane
c) autocamionul pentru că îi dă dreptul indicatorul
din imagine
d) ambele autovehicule pot trece simultan deoarece
lăţimea podului permite acest lucru
80
55 Care este ordinea de trecere a vehiculelor din
imaginea alăturată?
a) autoturismul 3, tramvaiul 2 şi autoturismul 1
b) tramvaiul 2, autoturismul 1 şi autoturismul 3
c) autoturismul 3, autoturismul 1 şi tramvaiul 2
d) tramvaiul 2, autoturismul 3 şi autoturismul 1

56 Care din cele trei vehicule ajunse simultan la colţul


intersecţiei din imagine pot să-şi continue deplasarea?
a) tramvaiul şi autocamionul
b) numai autoturismul
c) numai tramvaiul
d) niciunul deoarece autocamionul efectuează viraj la
stânga.

57 Cum proceda i în situaţia din imaginea alăturată ?


a) pot circula pe benzile 1 şi 2
b) îmi este interzis să circul pe benzile 1 şi 2
c) îmi este interzis să circul pe benzile 3 şi
d) pot circula numai pe banda 1

58 Care este semnificaţia indicatorului triunghiular


împreună cu panoul adiţional ?
a) vă avertizează că urmează o curbă deosebit de
periculoasă spre stânga în lungime de 1,5 km
b) vă avertizează asupra distanţei pe care o aveţi de parcurs
până când urmează să viraţi la stânga
c) vă avertizează că urmează o curbă dublă prima la stânga
şi următoarea la dreapta, cu o lungime totală de 1,5 km
d) vă avertizează că urmează o succesiune de curbe pe o
lungime de 1,5 km, prima curbă urmând să fie la dreapta

59 Care conducător auto va trebui să oprească la


semnalul de culoare roşie al semaforului ?
a) numai conducătorul autoturismului1
b) numai conducătorul autoturismului 2
c) numai conducătorul autoturismului 3
d) toţi cei trei conducători auto;

60 Care dintre vehiculele din imaginea alăturată pierd


prioritatea de trecere ?
a) vehiculul 1
b) vehiculul 2
c) vehiculele 3
d) vehiculul 4

81
61 Care este ordinea de trecere prin intersecţia din
imaginea alăturată?
a) 1, 3, 2
b) 3, 1, 2
c) 2, 3, 1
d) 3, 2, 1

62 Care din autovehiculele din imaginea


alăturată va trece primul şi de ce ?
a) autobuzul, ca mijloc de transport în comun
b) motociclistul, deoarece nu-şi schimbă direcţia de
mers
c) autoturismul, deoarece circulă pe un drum cu
prioritate
d) motociclistul, deoarece are prioritate de dreapta

63 Întâlniţi indicatoarele din imaginea alăturată.


Cărora dintre autoturismele ajunse simultan în
intersecţie le acordaţi prioritate dacă toate
circulă pe direcţia înainte ?
a) autoturismului galben
b) autoturismului roşu
c) autoturismului albastru
d) niciunuia, deoarece circulaţi pe un drum cu
prioritate conform primului indicator

64 Pietonii din imaginea alăturată care


traversează strada, procedează conform
obligaţiilor stabilite prin normele rutiere ?
a) da, deoarece s-au angajat în traversare pe la coltul
străzii şi din acest motiv conducătorul
autovehiculului este obligat să le acorde prioritate
b) nu, deoarece nu s-au asigurat dacă traversarea
străzii prin acel loc se poate face fără pericol pentru
ei şi pentru ceilalţi participanţi la trafic
c) da, deoarece circulă din partea dreaptă şi au
prioritate de trecere
d) da, deoarece traversează perpendicular pe axa
drumului şi au prioritate de trecere

65 Care este ordinea de trecere în intersecţia din


imaginea alăturată?
a) tramvaiul, motocicleta, autoturismul
b) motocicleta, tramvaiul, autoturismul
c) tramvaiul, autoturismul, motocicleta
d) motocicleta, autoturismul, tramvaiul

82
66 Va aflaţi la volanul autobuzului din imagine. Care
este ordinea de trecere prin intersecţie ?
a) motocicleta, autobuzul, autoturismul
b) motocicleta, autoturismul, autobuzul
c) autoturismul, motocicleta, autobuzul
d) autoturismul, autobuzul, motocicleta

67 Cum veţi proceda în situaţia din imagine?


a) reduc viteza, urmând să traversez intersecţia
cu atenţie sporită, acordând prioritate
autoturismului roşu;
b) reduc viteza şi traversez intersecţia circulând
cu atenţie sporită;
c) reduc viteza în vederea opririi, opresc fără a
depăşi colţul intersecţiei, şi aştept schimbarea
semnalului poliţistului
d) reduc viteza şi continui deplasarea pe direcţia indicată de poliţist.

68 Motociclistul din imaginea alăturată s-a


încadrat corect pentru a executa virajul
spre stânga?
a) da, întrucât s-a angajat în apropierea axului
drumului
b) da, deoarece nu este stânjenit de
autocamion
c) nu, fiind încadrat pe linia de tramvai
d) da, deoarece autocamionul circulă pe
direcţia înainte

69 Care dintre cei doi conducători


procedează neregulamentar; şoferul
autocamionului, care depăşeşte sau
tractoristul, care staţionează ?
a) numai şoferul autocamionului
b) ambii conducători auto procedează
regulamentar
c) numai tractoristul
d) ambii conducători procedează
neregulamentar

70 Cum trebuie să procedeze conducătorul


autoturismului din imagine?
a) să grăbească trecerea, deoarece are prioritate de
trecere
b) să oprească şi să acorde prioritate autocamionului
conform semnificaţiei indicatorului
c) să continue deplasarea cu viteză redusă
d) să acorde prioritate autocamionului deoarece este
angajat în traversarea podului

83
71 Cum consideraţi manevra executată de conducătorul
autovehiculului 3, care intenţionează să se angajeze în
depăşire?
a) greşită, deoarece pentru depăşire trebuie să încalce axa
imaginară a drumului
b) greşită, deoarece, ar periclita siguranţa vehiculului 1
c) corectă, vehiculul 1 având obligaţia să acorde prioritate
tuturor vehiculelor care circulă pe drumul cu prioritate
d) greşită, deoarece depăşirea este interzisă în intersecţii

72 Cum veţi proceda în situaţia din imaginea


alăturată ?
a) trec ultimul
b) trec al doilea, după motocicletă, deoarece urmează să
intru pe drumul cu prioritate
c) trec al doilea, după autoturism, deoarece urmează să
intru pe drumul cu prioritate
d) trec primul
.

73 Care este semnificaţia indicatorului însoţit de panoul adiţional?


a) coborâre periculoasă, care începe la o distanţă de 320 m de locul unde este
instalat acest indicator
b) coborâre periculoasă pe o lungime de 320 m
c) urcare cu înclinare mare, pe o lungime de 320 m
d) urcare cu înclinare mare, care începe la o distanţă de 320 m de locul unde
este instalat acest indicator

74 Care este semnificaţia indicatorului din imagine ?


a) întoarcere obligatorie–
b) intersecţie cu circulaţie nedirijată cu sens giratoriu
c) nod rutier, unde se încrucişează trei drumuri
d) ocolire

75 Care este semnificaţia indicatorului din imagine?


a) direcţie obligatorie pentru vehiculele care transportă mărfuri
b) direcţie obligatorie pentru vehiculele care transportă mărfuri periculoase
c) direcţie obligatorie pentru vehiculele care transportă containere
d) accesul interzis vehiculelor, care transportă substanţe de natură să polueze
apele.

76 La care din următoarele indicatoare trebuie să


acordaţi prioritate, tuturor vehiculelor ?
a) numai la indicatorul 1
b) numai la indicatorul 2
c) la ambele indicatoare
d) la niciunul dintre indicatoare
1. 2.

84
77 Care dintre cele două indicatoare confirmă
terminarea zonei în care a fost interzisă numai
oprirea autovehiculelor?
a) numai indicatorul 2
b) numai indicatorul 1
c) ambele indicatoare
d) niciunul

78 La întâlnirea indicatorului din imagine, conducătorul auto este


obligat:
a) să ocolească prin dreapta locul unde este instalat indicatorul
b) să vireze la dreapta după indicator
c) să vireze la dreapta pana la indicator
d) să vireze la dreapta deoarece drumul este cu sens unic

79 Ce vehicule au voie să intre în intersecţie ?


a) autoturismul albastru
b) autoturismul grena
b) motocicleta
c) tramvaiul

80 Denumirea corectă a indicatorului din figură este:


a) "depăşirea interzisă autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fără ataş";
b) "depăşirea autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fără ataş si a
mopedelor, interzisă";
c)"depăşirea interzisă pentru autovehiculele destinate transportului de
mărfuri".
d) “depăşirea interzisă”

81 Cine are drept de parcare în spaţiul semnalizat prin indicatorul din


imagine ?
a) vehiculele destinate transportului de mărfuri
b) vehiculele care transportă copii şi bătrâni
c) vehiculele, care transportă persoane cu handicap locomotor
d) cărucioarele pentru persoane cu handicap

82 Care din indicatoarele următoare semnalizează locuri în care trebuie să reduceţi viteza ?
a) indicatorul 1
b) indicatorul 2
c) indicatorul 3
d) nicinul

1. 2. 3.
83 Cui trebuie să acordaţi prioritate când întâlniţi indicatorul “Cedează
trecerea” sub care se află instalat panoul adiţional alăturat şi urmează să
efectuaţi viraj la stânga ?
a) vehiculelor care circulă din partea dreaptă
b) vehiculelor care circulă din sens invers
c) vehiulelor care circulă din partea stângă
c) numai vehiculelor care circulă pe drumul cu prioritate indicat de panoul
adiţional

85
84 În zona de acţiune a cărui indicator, dintre cele prezentate alăturat, este interzisă oprirea
voluntară şi staţionarea?
a) la indicatorul 1
b) la indicatorul 2
c) la indicatorul 3
d) la toate indicatoarele

85 Precizaţi dacă autoturismul din imagine a fost oprit


regulamentar:
a) da, pentru că tăbliţa adiţională indică sfârşitul zonei până
unde a fost interzisă oprirea
b) nu, deoarece se împiedică circulaţia a două vehicule
veninid din densuri opuse
b) nu, întrucât indicatorul interzice oprirea la o distanţă mai
mică de 50 m, înainte şi după locul unde este instalat;
c) nu, deoarece tăbliţa adiţională indică începutul zonei de
interzicere.

86 Priviţi imaginea alăturată. Care din cele două


indicatoare obligă conducătorul autoturismului albastru să
acorde prioritate vehiculelor din intersecţie?
a) indicatorul 1;
b) indicatorul 2;
c) nici unul din cele două indicatoare.

87 Cui veţi acorda prioritate în situaţia din imaginea


alăturată?
a) numai autoturismului
b) atât tramvaiului cât şi autoturismului
c) niciunui vehicul
d) numai tramvaiului

88 Cum veţi proceda în situaţia din imaginea


alăturată având în vedere că este o intersecţie cu
sens giratoriu ?
a) trec înaintea autoturismului galben deoarece
autovehiculele care efectuează virajul la stânga într o
intersecţie pierd prioritatea de trecere
b) trec înaintea autoturismului deoarece circul din
partea dreaptă şi intersecţia cu sens giratoriu este
considerată o intersecţie nedirijată
c) las autoturismul galben să treacă deoarece circulă
în interiorul intersecţiei cu sens giratoriu
d) este o situaţie de nedeterminare de prioritate şi prin urmare se aplică regula priorităţii de dreapta

86
89 Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?
a) intersecţia în care urmează să intru este cu circulaţie
dirijată
b) este situaţie de nedeterminare de prioritate
c) autoturismul alb va trece primul prin intersecţie
d) veţi trece al doilea prin intersecţie

90 Precizaţi care dintre vehiculele prezentate în


imaginea alăturată au prioritate şi în ce ordine vor trece
acestea prin intersecţie?
a) motocicleta şi autocamionul
b) motocicleta şi tramvaiul
c) autocamionul şi motocicleta
d) autocamionul şi tramvaiul

91 În ce ordine vor trece prin intersecţie autovehiculele din


imaginea alăturată?
a) autobuzul, autocamionul, autoturismul
b) autoturismul, autobuzul, autocamionul
c) autocamionul, autobuzul, autoturismul
d) autobuzul, autoturismul, autocamionul

92 Care dintre autovehiculele din imagine are voie să îşi


continue deplasarea pe direcţia de mers dorită, indicată prin
săgeţile de culoare neagră ?
a) autocamionul şi autoturismul
b) nici unul
c) autobuzul şi motocicleta
d) autocamionul

93 Care este ordinea de trecere a celor trei vehicule


ajunse simultan la colţul intersecţiei din imagine?
a) 1, 2, 3
b) 3, 2, 1
c) 1, 3, 2
d) 3, 1, 2

94 Ce obligaţii aveti în situaţia din imaginea


alaturată?
a) nu am nicio obligaţie
b) să acord prioritate ambelor tramvaie;
c) să acord prioritate tramvaiului roşu
d) să acord prioritate tramvaiului roşu şi
autoturismului alb

87
95 Este permisă circulaţia cu un autovehicul avariat în urma unei coliziuni uşoare?
a) nu
b) da, până când posesorul are posibilitatea să-l repare
c) da, dar nu mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei
d) da, dar nu mai mult de 60 de zile de la data producerii avariei

96 Ce obligaţii vă revin în situaţia în care sunteţi implicat într-un accident de circulaţie de pe


urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei
persoane
a) să vă deplasaţi la cel mai apropiat post de poliţie pentru a anunţa accidentul
b) să nu părăsiţi locul accidentului, decât în cazul în care, în lipsa altor vehicule, veţi transporta
persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară
c) să anunţaţi în cel mai scurt timp atât cea mai apropiată unitate medicală, cât şi poliţia
d) să vă supuneţi recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei

97 Este permisă schimbarea poziţiei autovehiculului în urma unui accident de circulaţie ?


a) da, dacă accidentul nu a avut ca urmare victime omeneşti ci doar avarii ale vehiculelor
b) nu, în urma unui accident se aşteaptă întotdeauna sosirea poliţiei
c) da, după anunţarea accidentului la numărul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112
d) nu, dacă în accident a rezultat vătămarea sănătăţii unei persoane

98 Ce obligaţii vă revin în situaţia în care sunteţi implicat într-un accident de circulaţie de pe urma
căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane?
a) să vă deplasaţi la cel mai apropiat post de poliţie pentru a anunţa accidentul
b) să nu părăsiţi locul accidentului
c) să anunţaţi de îndată poliţia şi să apelaţi la numărul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112
d) să nu modificaţi sau să ştergeţi urmele accidentului

99 Ce obligaţii vă revin în situaţia în care sunteţi implicat într-un accident de circulaţie de pe


urma căruia au rezultat numai pagube materiale?
a) să vă prezentaţi la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs accidentul, în
maximum 24 de ore de la producerea accidentului
b) să vă prezentaţi la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs accidentul, în
maximum 48 de ore de la producerea accidentului
c) să vă prezentaţi la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs accidentul, în
maximum 72 de ore de la producerea accidentului
d) să vă supuneţi testării aerului expirat în vederea stabilirii alcoolemiei

100 Ce semnificaţie au luminile de culoare roşie care sunt în funcţiune pe un autovehicul al


Poliţiei ?
a) obligă participanţii la trafic să acorde prioritate de trecere
b) obligă participanţii la trafic să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului, iar la
nevoie să oprească pentru a facilita trecerea
c) obligă participanţii la trafic să oprească în direcţia de mers cât mai aproape de marginea drumului
d) obligă participanţii la trafic să reducă viteza

101 Care dintre următoarele autovehicule sunt autorizate să utilizeze semnale speciale de
avertizare luminoase de culoare roşie?
a) autovehiculele aparţinând Ministerului Apărării care însoţesc coloane oficiale
b) autovehiculele aparţinând poliţiei
c) autovehiculele aparţinând pompierilor
d) autovehiculele aparţinând serviciului de ambulanţă
88
102 Care dintre următoarele autovehicule sunt autorizate să utilizeze semnale speciale de
avertizare luminoase de culoare albastră?
a) autovehiculele aparţinând Ministerului Apărării care însoţesc coloane oficiale
b) autovehiculele aparţinând poliţiei
c) autovehiculele având mase şi/sau dimensiuni de gabarit
d) autovehiculele aparţinând serviciului de ambulanţă

103 Braţul drept al poliţistului, întins orizontal, are semnificaţia "oprire" pentru:
a) participanţii la trafic care vin din faţă
b) participanţii la trafic care vin din spate
c) vehiculele şi pietonii care vin din faţă şi din spate
d) participanţii la trafic care circulă din direcţii paralele cu braţul poliţistului

104 Braţul stâng al poliţistului, întins orizontal, are semnificaţia , “oprire”, pentru:
a) participanţii la trafic care vin din faţă
b) participanţii la trafic care vin din spate
c) vehiculele şi pietonii care vin din faţă şi din spate
d) participanţii la trafic care circulă din direcţii paralele cu braţul poliţistului

105Cum veţi proceda dacă întâlniţi poliţistul în mijlocul intersecţiei cu braţul ridicat vertical?
a) să opriţi înainte de colţul intersecţiei şi să vă continuaţi deplasarea numai la indicaţia acestuia
b) puteţi continua deplasarea numai spre partea dreaptă
c) opriţi în mijlocul intersecţiei fără a depăşi poliţistului
d) nu aveţi nicio obligaţie, semnalul nefiind adresat dumneavoastră

106Cum veţi proceda dacă întâlniţi poliţistul în mijlocul intersecţiei cu braţul ridicat vertical?
a) dacă primiţi semnalul când vă aflaţi deja în intersecţie, vă puteţi continuaţi deplasarea
b) opriţi în mijlocul intersecţiei în dreptul poliţistului
c) reduceţi viteza şi continuaţi deplasarea cu atenţie sporită
d) să opriţi înainte de colţul intersecţiei

107 Ce semnificaţie are semnalul dat de poliţistul rutier prin rotirea vioaie a braţului ?
a) grăbirea traversării drumului de către pietoni
b) reducerea vitezei
c) mărirea vitezei
d) „oprire” pentru participanţii la trafic cărora le este adresat semnalul

108 Cum procedaţi, dacă observaţi că într-o intersecţie, având semafoare în funcţiune pe
culoarea roşie, poliţistul vă face semn prin rotirea vioaie a braţului ?
a) avertizaţi poliţistul că semnalul său nu este în concordanţă cu semnalul semaforului
b) respectaţi semnalul poliţistului, neluând în considerare semnalul semaforului
c) reduceţi viteza şi circulaţi prin intersecţie, chiar dacă semaforul este în funcţiune pe culoarea
roşie
d) măriţi viteza

109 Ce obligaţii revin conducătorilor auto la apropierea unui autovehicul care are în
funcţiune semnalele speciale de avertizare luminoase de culoare albastră, concomitent cu cele
sonore ?
a) să acorde acestuia prioritate de trecere
b) să reducă viteza
c) să circule cât mai aproape de marginea drumului în sensul de deplasare
d) să oprească în direcţia de mers cât mai aproape de marginea drumului
89
110 Ce obligaţii revin conducătorului auto la reintrarea pe banda iniţială după efectuarea
unei manevre de depăşire ?
a) să semnalizeze intenţia de revenire pe banda iniţială
b) să se asigure că poate efectua manevra de reintrare în condiţii de siguranţă pentru vehiculul
depăşit
c) să se asigure că poate efectua manevra de reintrare în condiţii de siguranţă pentru ceilalţi
participanţi la trafic
d) să se asigure că nu stânjeneşte circulaţia din sens opus

111 Cum veţi proceda, dacă doriţi să viraţi spre stânga şi întâlniţi poliţistul cu ambele braţe
întinse paralel cu direcţia dvs. de intrare în intersecţie?
a) opriţi înainte de colţul intersecţiei şi aşteptaţi schimbarea semnalului poliţistului
b) acordaţi prioritate care vin din sens invers, după care efectuaţi virajul
c) acordaţi prioritate tuturor vehiculelor care circulă în intersecţie
d) circulaţi pe direcţia înainte, conform semnificaţiei semnalului poliţistului

112 Cum veţi proceda, dacă doriţi să viraţi spre stânga şi întâlniţi poliţistul cu ambele braţe
întinse paralel cu direcţia dvs. de intrare în intersecţie?
a) vă continuaţi deplasarea numai pe direcţia înainte, conform semnalului poliţistului
b) reduceţi viteza şi opriţi fără a bloca intersecţia
c) acordaţi prioritate tuturor vehiculelor, care circulă în intersecţie
d) reduceţi viteza şi efectuaţi virajul stânga ocolind poliţistul

113 Dacă în intersecţie conducătorul de vehicul întâlneşte semnalul de culoare verde al


semaforului, precum şi indicatorul "Cedează trecerea", el este obligat:
a) să respecte semnificaţia semnalului de culoare verde al semaforului şi să circule doar pe direcţia
înainte
b) să respecte semnificaţia indicatorului
c) să respecte semnificaţia semnalului de culoare verde, acordând prioritate de trecere vehiculelor
care circulă pe drumul prioritar
d) să continue deplasarea

114 Care este deosebirea dintre oprire voluntară şi staţionare voluntară?


a) nu există deosebiri
b) deosebirea constă numai în modul de aşezare şi asigurare vehiculului
c) deosebirea constă în durata de imobilizare a vehiculului pe partea carosabilă
d) oprirea voluntară presupune o durată mai mare de imobilizare a vehiculului decât staţionarea
voluntară

115 Conducătorul de vehicul care circulă pe banda doi, când se apropie de o staţie a
mijloacelor de transport public de persoane prevăzută cu alveole, are următoarele obligaţii:
a) să reducă viteza şi, la nevoie, să oprească pentru a-i permite reintrarea în trafic autobuzului care a
semnalizat această intenţie
b) să oprească pentru a-i permite autobuzului reintrarea în trafic
c) nu are nici o obligaţie în raport cu autobuzul aflat în staţie
d) să reducă viteza şi să permită intrarea pe banda sa a autovehiculelor de pe banda 1.

116 Radierea din evidenţă a vehiculului se face:


a) in cazul pierderii certificatului de înmatriculare
b) la schimbarea deţinătorului
c) când deţinătorului i s-a anulat permisul de conducere
d) în cazul furtului vehiculului
90
117 Conducătorul auto, posesor al permisului de conducere categoria BE are dreptul de a
conduce şi vehicule din următoarele categorii:
a) autovehicule destinate transportului de persoane având mai mult de 8 locuri pe scaune, în afara
locului conducătorului, a căror masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg.
b) autovehicule mixte cu cel mult 16 locuri şi o masă totală maxima autorizată mai mică de 7.500
kg
c) vehicule din categori Tr
d) ansamblul format dintr-un autovehicul tragator din categoria B si o remorca a carei masa totala
maxima autorizata depaseste 750 kg, iar masa totala maxima autorizata a intregului ansamblu
depaseste 3.500 kg

118 Care din următoarele vehicule pot circula pe drumurile publice fără a fi înmatriculate
sau înregistrate ?
a) remorcile
b) vehiculele trase sau împinse cu mâna
c) automobilele şi tractoarele
d) mopedele

119 Titularul permisului de conducere valabil pentru categoriile “B, C şi DE” are dreptul să
conducă:
a) ansambluri de vehicule din categoria BE
b) vehicule din categoria Tr
c) vehicule din categoria Tb
d) vehicule din categoria CE

120 Care dintre următoarele indicatoare reglementează prioritatea de trecere la intersecţie ?


a) "Prioritate pentru circulaţia din sens invers";
b) "Prioritate fată de circulaţia din sens invers";
c) "Cedează trecerea"
d) „Oprire”

121 Pe un drum public cu o a treia bandă pe care este amplasată linia tramvaiului lângă axa
drumului, conducătorii de vehicule:
a) nu au dreptul să folosească această bandă
b) pot folosi această bandă, cu obligaţia să lase liberă calea tramvaiului, la apropierea acestuia
c) pot folosi această bandă fără a avea o obligaţie expresă
d) pot folosi această bandă pentru efectuarea virajului la dreapta

122 Care este viteza maximă legală admisă cu care poate circula un autovehicul din categoria
B pe un drum naţional european (E) în afara localităţilor?
a) 80 km/h
b) 90 km/h
c) 100 km/h
d) 110 km/h

123 Care este viteza maximă legală admisă cu care poate circula un autovehicul din categoria
B pe un drum expres în afara localităţilor?
a) 80 km/h
b) 90 km/h
c) 100 km/h
d) 110 km/h

91
124 Care este viteza maximă legală admisă cu care poate circula un autovehicul din categoria
B pe un drum naţional în afara localităţilor?
a) 80 km/h
b) 90 km/h
c) 100 km/h
d) 110 km/h

125 Care din următoarele viteze sunt maxime admise, în afara localităţilor, pentru
autovehicule din categoria B ?
a) 130 km/h pe autostrăzi
b) 110 km/h pe drumurile expres
c) 100 km/h pe drumurile naţionale europene (E)
d) 90 km/h pe drumurile naţionale

126Care este viteza maximă admisă pe autostrăzi pentru un autovehicul din categoria B1?
a) 90 km/h
b) 100 km/h
c) 110 km/h
d) 130 km/h

127 Care este viteza maximă admisă în afara localităţilor, pe drumurile expres, pentru
autovehicule din categoria A ?
a) 80 km/h
b) 90 km/h
c) 100 km/h
d) 110 km/h

128 O autoutilitară având masa totală maximă de 2.500 kg, poate circula pe o autostradă cu
viteza maximă legală de:
a) 90 km/h
b) 100 km/h
c) 110 km/h
d) 130 km/h

129 Tractarea unei remorci neînmatriculate constituie:


a) contravenţie la regimul circulaţiei
b) infracţiune la regimul circulaţiei
c) nu este prevăzut, în cazul remorcilor
d)este permisă tractarea remorcilor neînmatriculate

130 Ce poziţie trebuie să ocupe conducătorii de vehicule care doresc să meargă înainte, la
intersecţiile fără marcaje de delimitare a benzilor ?
a) rândul de lângă bordură sau acostament cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie
b) rândul de lângă bordură sau acostament cu cel puţin 25 m înainte de intersecţie
c) rândul de lângă axa drumului cu cel puţin 25 m de înainte intersecţie
d) rândul de lângă axa drumului, cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie

131 În care din următoarele locuri este interzisă manevra de întoarcere cu un autoturism ?
a) în zona de acţiune a indicatorului “Depăşirea interzisă autovehiculelor destinate transportului de
marfă”
b) pe drumurile publice cu denivelări pronunţate, semnalizate ca atare
c) pe drumurile naţionale
92
d) în locul în care se împiedică vizibilitatea asupra unui indicator sau semnal luminos

132 Cum se semnalizează, noaptea, intenţia de a depăşi alt vehicul, într-o localitate, pe un
drum neluminat?
a) cu faza de drum a luminii farurilor
b) prin punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie
c) prin utilizarea combinată a fazei scurte şi a semnalului sonor
d) prin folosirea alternantă a luminilor de întâlnire cu cele de drum

133 Oprirea participanţilor la trafic este obligatorie şi la semnalele date de:


a) poliţiştii de frontieră;
b) îndrumătorii de circulaţie ai Ministerului Apărării
c) membrii patrulelor şcolare de circulaţie, la trecerile pentru pietoni din apropierea unităţilor de
învăţământ
d) nevăzători, prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceştia traversează strada

134 La o intersecţie cu circulaţie în sens giratoriu au prioritate:


a) vehiculele care urmează să pătrundă în intersecţie
b) vehiculele care circulă din partea dreaptă
c) vehiculele care circulă în interiorul acesteia faţă de cele care urmează să pătrundă în intersecţie
d) autovehiculele cu regim de circulaţie prioritară, indiferent dacă au sau nu au în funcţiune
mijloacele speciale de avertizare luminoasă de culoare albastră si sonore

135 Procedează regulamentar pietonii care traversează strada pe la colţul intersecţiei, prin loc
nemarcat, datorită lipsei locurilor special amenajate şi semnalizate corespunzător pentru
traversarea drumului ?
a) nu, neavând prioritate de trecere
b) da, având prioritate de trecere
c) da, (numai in localitati) dar nu au prioritate de trecere
d) da, dacă se asigură că traversarea se poate face fără pericol pentru ei şi pentru ceilalţi participanţi
la trafic

136 Întoarcerea autovehiculului este interzisă ?


a) în zona de acţiune a indicatorului “Oprirea interzisă”
b) la o distanţă mai mică de 50 m înainte de trecerile la nivel cu calea ferată curentă
c) în zona de acţiune a indicatorului “Staţionarea interzisă”
d la o distanţă mai mică de 50 m după trecerile la nivel cu calea ferată curentă

137 Părăsirea locului accidentului fără încuviinţare de către oricare dintre conducătorii
implicaţi întrun accident soldat cu victime constituie:
a) contravenţie
b) infracţiune
c) contravenţie dacă accidentul nu s-a produs din culpa celui care părăseşte locul accidentului
d) infracţiune dacă accidentul s-a produs din culpa celui care părăseşte locul accidentului

138 În care din următoarele cazuri, se procedează la radierea din evidenţă a vehiculului ?
a) la schimbarea domiciliului în raza de competenţă a aceleiaşi unităţi administrative teritoriale
unde autovehiculul este înmatriculat
b) când autovehiculul urmează să fie reparat capital
c) la scoaterea definitivă din România a autovehiculului
d) dacă deţinătorul vehiculului nu face dovada asigurării acestuia în termen de 30 de zile de la data
reţinerii certificatului de înmatriculare pentru vehiculul neasigurat, aflat în tarfic
93
139 Ce se înţelege prin distanţa de cel puţin 100 m de la care conducătorul de autovehicul este
obligat să semnalizeze intenţia de a depăşi în afara localităţii ?
a) distanţa dintre autovehiculul care depăşeşte şi cel care este depăşit
b) distanţa dintre locul de unde s-a semnalizat intenţia de a depăşi şi locul unde se începe efectuarea
manevrei de depăşire
c) distanţa dintre locul semnalizării intenţiei de a depăşi şi locul unde se finalizează manevra
d) distanţa parcursă de la începerea efectuării manevrei până la finalizarea acesteia

140 În care dintre situaţiile următoare este interzisă oprirea ?


a) în staţiile mijloacelor de transport public de persoane, precum şi la mai puţin de 25 m înainte de
acestea
b) la mai puţin de 25 m după staţiile mijloacelor de transport public de persoane
c) la o distanţă mai mică de 25 m de colţul intersecţiei, dacă nu sunt aplicate marcaje continue
pentru zona de preselecţie
d) la o distanţă de 50 m de colţul intersecţiei

141 Conducerea pe drumul public a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie
alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu:
a) amendă contravenţională şi reţinerea permisului de conducere
b) amendă penală şi anularea permisului de conducere
c) închisoare şi anularea permisului de conducere
d) amendă contravenţională şi anularea permisului de conducere

142 Se poate efectua din punct de vedere legal depăşirea unui vehicul într-o intersecţie?
a) niciodată
b) da, numai dacă se execută depăşirea motocicletelor fără ataş
c) da, în intersecţiile dirijate
d) nu, dacă în intersecţie nu sunt aplicate marcaje de ghidare pentru efectuarea manevrei

143 În care din următoarele cazuri se reţin şi plăcuţele cu numărul de înmatriculare ?


a) când plăcuţele cu numerele de înmatriculare nu sunt conforme cu standardul
b) când datele din certificatul de înmatriculare nu concordă cu caracteristicile tehnice ale
vehiculului
c) vehiculul nu are efectuată inspecţia tehnică periodică
d) vehiculul aflat în trafic, nu este asigurat de răspundere civila

144 Care este marcajul care interzice staţionarea vehiculelor ?


a) marcajul format dintr-o linie în zig-zag la marginea părţii carosabile
b) marcajul format dintr-o linie continuă aplicată pe bordura trotuarului sau la marginea părţii
carosabile
c) nu există un astfel de marcaj
d) marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinuă simplă

145 Pe un drum public cu patru benzi pe sens, doi conducători circulă în paralel, unul pe
banda patru iar celălalt pe banda doi. Conducătorii trecând în acelaşi timp pe banda trei, au
intrat în coliziune. Care este vinovat de producerea accidentului ?
a) conducătorul care a trecut de pe banda patru pe banda trei
b) conducătorul de pe banda doi care a trecut pe banda trei
c) ambii conducători
d) niciunul dintre cei doi conducători auto

94
146 În care din situaţiile enumerate mai jos este interzisă depăşirea ?
a) când pentru depăşire ar fi necesară trecerea efectivă peste marcajul continuu, care separă
sensurile de circulaţie
b) când circulaţia se desfăşoară pe un drum cu sens unic
c) când marcajul discontinuu aflat lângă sensul nostru de mers este dublat de un marcaj continuu
d) pe sectorul de drum unde s-a format o coloană de autovehicule în aşteptare, dacă prin aceasta se
intră pe sensul opus de circulaţie

147 Radierea din evidenta a autovehiculului se face la cererea proprietarului, în următoarele


cazuri:
a) când autovehiculul nu mai corespunde din punct de vedere estetic
b) când deţinătorului i s-a anulat permisul de conducere
c) când vehiculul a fost dezmembrat într-o unitate specializată
d) în cazul furtului vehiculului

148 Un ansamblu a cărui masă totală maximă autorizată depăşeşte 3500 kg, format dintr-un
autovehicul categoria B şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată depăşeşte 750 kg,
poate fi condus cu:
a) permis categoria B
b) permis categoria BE
c) permis categoria CE, dacă titularul posedă şi permis pentru categoria B
d) permis categoria DE, dacă titularul posedă şi permis pentru categoria B

149 Se interzice circulaţia pe drumurile publice a autovehiculului dacă:


a) nu corespunde din punct de vedere tehnic
b) nu este înmatriculat
c) autovehiculul nu este asigurat pentru răspundere civilă
d) nu are montate plăcuţele cu numărul de înmatriculare

150 Contravenţiile se sancţionează cu:


a) amendă
b) avertisment
c) amenda şi, după caz, sancţiunea contravenţională complementară a suspendării dreptului de
conducere, pe timp limitat
d) amenda penală

151 La apropierea autovehiculelor pompierilor, aflate în misiune cu mijloacele speciale de


avertizare luminoase şi sonore în funcţiune, conducătorii celorlalte vehicule au obligaţia să:
a) reducă viteza de deplasare
b) reducă viteza de deplasare şi să circule cât mai aproape de limita părţii carosabile
c) să oprească în direcţia de mers cât mai aproape de marginea drumului
d) să circule pe banda 1 sau în afara părţii carosabile

152 În care dintre următoarele situaţii este interzisă depăşirea?


a) pe drumul cu o singură bandă de circulaţie pe sens
b) pe sectorul de drum unde s-a format o coloană de vehicule în aşteptare, dacă prin aceasta se intră
pe sensul opus de circulaţie
c) pe drumurile unde sensurile de circulaţie sunt despărţite prin marcaj longitudinal discontinuu, iar
pentru realizarea depăşirii ar fi necesară încălcarea marcajului
d) în curbe şi în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m

95
153 În care dintre următoarele situaţii este interzisă depăşirea autovehiculelor?
a) în intersecţii cu ciculaţie nedirijată
b) în apropierea vârfurilor de rampă, când vizibilitatea este redusă sub 100 m
c) pe poduri
d) pe trecerile de pietoni semnalizate prin marcaje şi indicatoare şi la mai puţin de 50 m de acestea

154 Sancţiunile contravenţionale complementare sunt următoarele:


a) aplicarea punctelor de penalizare
b) imobilizarea vehiculului
c) avertismentul verbal sau scris;
d) radierea din oficiu a înmatriculării vehiculului declarat, potrivit legii, prin dispoziţie a autorităţii
admnistraţiei publice locale, fără stăpân sau abandonat

155 Sancţiunile contravenţionale principale sunt următoarele:


a) avertismentul
b) amenda
b) aplicarea punctelor de penalizare şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp
limitat
c) imobilizarea vehiculului

156 Folosirea incorectă pe timp de noapte a luminilor de drum la apropierea altui vehicul
care circulă din sens opus, se sancţionează cu:
a) amendă şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat
b) amendă contravenţională şi aplicarea punctelor de penalizare
c) amendă şi reţinerea permisului de conducere
d) amendă şi imobilizarea autovehiculului

157 Ce rând trebuie puteţi să ocupaţi în mers şi de la ce distanţă atunci când intenţionaţi să
circulaţi cu autoturismul pe direcţia înainte într-o intersecţie fără marcaje de delimitare a
benzilor?
a) rândul din dreapta, cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie
b) rândul din dreapta, cu cel puţin 100 m înainte de intersecţie
b) rândul de lângă axa drumului, cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie
d) rândul de lângă axa drumului, cu cel puţin 100 m înainte de intersecţie

158 În care dintre următoarele situaţii nu este permisă mărirea vitezei de deplasare a
autovehiculului?
a) când un alt autovehiculul s-a angajat în depăşirea autovehiculului dumneavoastră
b) la semnalul poliţistului dat prin rotirea vioaie a braţului
c) când circulă pe prima bandă, iar pe cea de lângă axul drumului se deplasează alte autovehicule cu
viteze superioare.
d) la semnalul poliţistului dat prin balansarea pe verticală a braţului, având palma orientată către sol

159 La traversarea unei treceri la nivel cu calea ferată curentă fără bariere, conducătorii de
vehicule sunt obligaţi:
a) să reducă viteza şi să se asigure, după care să traverseze cu atenţie
b) să oprească, fără a depăşi indicatorul de avertizare „Trecere la nivel cu o cale ferată fără bariere”
c) să oprească la întâlnirea indicatorului „Trecere la nivel cu o cale ferată simplă, fără bariere”
d) să oprească la întâlnirea indicatorului „Oprire”

96
160 Radierea din evidenta a autovehiculului se face la cererea proprietarului, în următoarele
cazuri:
a) la schimbarea deţinătorului
b) in cazul pierderii certificatului de înmatriculare
c) la scoaterea definitivă din România a vehiculului respectiv
d) la retragerea definitivă din circulaţie

161 Schimbarea direcţiei de mers a autovehiculului prin viraj implică următoarele obligaţii
pentru conducătorul auto:
a) să circule cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h în localităţi
b să circule cu o viteză care să nu depăşească 60 km/h în localităţi
c) să se încadreze regulamentar pentru efectuarea virajului
d) să semnalizeze intenţia

162 Este permis mersul înapoi al unui autoturism pe o stradă pe care circulaţia se desfăşoară
în sens unic ?
a) nu
b) da, dar numai pe o distanţă de cel mult 25 m
c) da, dar numai pe o distanţă care să nu depăşească 50 m
d) da, dar numai pe o distanţă care să nu depăşească 100 m

163 În care din următoarele cazuri trebuie să acordaţi prioritate autobuzelor care efectuează
servicii regulate de transport public local de călători ?
a) la plecarea acestora din staţia cu sau fără alveolă
b) când autobuzul execută manevra de întoarcere
c) când efectuaţi virajul la dreapta, iar autobuzul circulă din direcţie opusă
d) când autobuzul efectuează virajul la stânga

164 Sustragerea de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei,


constituie:
a) infracţiune, şi atrage anularea permisului de conducere
b) contravenţie, şi se pedepseşte cu închisoare
c) contravenţie, şi atrage suspendarea permisului de conducere
d) contravenţie, şi atrage anularea permisului de conducere

165 Depăşirea este interzisă:


a) pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare şi marcaje
b) în dreptul staţiilor de tramvai şi la mai puţin de 25 m de acestea
c) când din sens opus se apropie un alt vehicul
d) în tuneluri, cu excepţiile prevăzute de regulament

166 Când se folosesc, pe timp de zi, luminile de întâlnire ale autovehiculelor?


a) în condiţii de ceaţă densă
b) când plouă torenţial
b) în situaţia când parbrizul este îngheţat
c) când ninge abundent
167 Conducătorul auto, posesor al permisului de conducere categoria BE şi CE are dreptul de
a conduce :
a) tractoare rutiere
b) autovehicule având cel mult 16 locuri sau o greutate maximă autorizată ce depăşeşte 7500 kg
c) motociclete a căror capacitate depăşeşte 125 cmc şi au o putere mai mare de 11 kW
d) autovehicule din categoriile B şi C
97
168 Care din următoarele vehicule pot circula pe drumurile publice fără a fi înmatriculate
sau înregistrate ?
a) bicicletele
b) tramvaiele şi troleibuzele
c) remorcile
d) vehiculele trase sau împinse cu mâna

169 Mersul înapoi este interzis:


a) în locurile în care este interzisă oprirea voluntară
b) pe drumurile cu sens unic
c) în locurile unde soliditatea drumului nu permite întoarcerea vehiculului
d) în locurile în care este instalat indicatorul „întoarcerea interzisă”

170 La traversarea unei intersecţii au prioritate:


a) vehiculele care întâlnesc indicatorul “Oprire“, faţă de vehiculele care circulă din partea dreaptă
b) autovehiculele din serviciile de transport public local de persoane care se află în mers
c) autovehiculele aparţinând serviciului de ambulanţă care se deplasează la intervenţii
d) vehiculele care efectuează virajul la dreapta şi se intersectează cu un biciclist care circulă pe o
pistă pentru biciclete, semnalizată ca atare

171 În care dintre următoarele situaţii este interzisă depăşirea ?


a) în intersecţii
b) pe drumurile unde sensurile de circulaţie sunt despărţite prin marcaj dublu continuu
c) pe drumurile unde sensurile de circulaţie sunt despărţite prin marcaj longitudinal discontinuu, iar
pentru realizarea depăşirii ar fi necesară încălcarea marcajului
d) în curbe şi în orice alte locuri în care vizibilitatea este redusă sub 100m

172 Aplicarea sancţiunii contravenţionale şi reţinerea certificatului de înmatriculare a unui


autovehicul se dispun atunci când:
a) ştergătoarele de parbriz sunt deteriorate
b) vehiculul circulă cu defecţiuni majore la sistemele de iluminare-semnalizare
c) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în cartea de identitate a
vehiculului
d) zgomotul în mers sau staţionare depăşeşte limita legal admisă pentru tipul respectiv de
autovehicul

173 Întoarcerea este interzisă în următoarele situaţii:


a) în intersecţii şi la mai puţin de 50 m de acestea
b) pe trecerile la nivel cu calea ferată curentă şi la o distanţă mai mică de 100 m înainte şi după
acestea
c) în staţiile mijloacelor de transport public de persoane, precum şi la mai puţin de 50 m înainte şi
după acestea
d) pe partea carosabilă a drumurilor expres şi a celor naţionale europene (E)

174 Depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise, constatată cu mijloace
tehnice certificate, se sancţionează prin:
a) amendă contravenţională
b) suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 de zile
c) puncte de penalizare
d) amenda penala

98
175 Depăşirea cu 31-40 km/h a vitezei maxime admise, constatată cu mijloace tehnice
certificate, se
sancţionează prin:
a) amendă contravenţională
b) suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 60 de zile
c) puncte de penalizare
d) amenda penala

176 În care dintre situaţiile următoare, conducătorul auto este obligat să circule cu o viteză
care să nu depăşească 50 Km în afara localităţilor ?
a) la trecerea pe lângă animale care sunt conduse pe partea carosabilă sau pe acostament
b) când partea carosabilă este acoperită cu polei, mâzgă sau piatră cubică umedă
c) la trecerea prin intersecţia dirijată de poliţist.
d) în zona de acţiune a indicatorului „Accident”

177 Se interzice conducătorului auto să circule cu vehiculul, care are montate:


a) lumini de altă culoare sau intensitate decât cele omologate
b) alte dispozitive ori accesoriii de avertizare decât cele omologate
c) sisteme sonore antifurt care nu se declanşează la trecerea, în imediata apropiere, a altui vehicul
d) lumini pentru mersul înapoi

178 Se interzice conducătorului auto:


a) să folosească în mod abuziv mijloacele de avertizare sonoră
b) să oprească motorul în timpul mersului
c) să aplice reclame pe părţile laterale ale autovehiculului
d) să arunce, pe drumurile publice, din autovehicul obiecte, materiale sau substanţe

179 Ce obligaţii vă revin când întâlniţi indicatorul de avertizare “Copii” ?


a) să nu depăşească viteza de 40 km/h în localităţi în intervalul orar 07,00-22,00
b) să nu depăşească viteza de 60 km/h în afara localităţilor în intervalul orar 07,00-22,00
c) să nu depăşească viteza de 30 km/h în localităţi în intervalul orar 07,00-22,00
d) să nu depăşească viteza de 50 km/h în afara localităţilor în intervalul orar 07,00-22,00

180 Este interzisă întoarcerea vehiculului în intersecţii ?


a) da, în toate intersecţiile
b) da, în intersecţiile în care este interzis virajul la stânga
c) da, în intersecţiile în care este necesară manevrarea înainte şi înapoi a vehiculului pentru
efectuarea virajului
d) da, în intersecţiile în care este interzis virajul la dreapta

181 Care din obligaţiile enumerate mai jos vă revin în calitate de conducător al unui
autovehicul ?
a) să folosiţi şi în timpul zilei luminile de întâlnire în afara localităţilor
b) să păstraţi o distanţă suficientă faţă de autovehiculul care va preceda, pentru evitarea coliziunii
c) în intersecţiile nedirijate, să acordaţi prioritate de trecere vehiculelor care circulă pe şine şi atunci
când efectuează viraj la dreapta
d) să vă conformaţi semnificaţiei semnalelor agentului de cale ferată la trecerea la nivel cu o cale
ferată industrială

182 Oprirea participanţilor la trafic este obligatorie la semnalele date de:


a) poliţiştii de frontieră
b) agenţii de cale ferată la trecerile la nivel
99
c) îndrumătorii de circulaţie ai Ministerului Apărării
d) personalul autorizat din zona lucrărilor pe drumurile publice

183 Pentru care din următoarele fapte, săvârşite pe drumurile publice, se dispune
suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule ?
a) nerespectarea regulilor privind depăşirea
b) conducătorului auto care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge
c) neacordarea priorităţii de trecere vehiculelor care au acest drept
d) depăşirea colanelor de vehicule oprite la trecerile la nivel cu calea ferată

184 Pentru care din următoarele fapte, săvârşite pe drumurile publice, se dispune
suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule ?
a) nerespectarea semnificaţiei indicatoarelor şi marcajelor de obligare
b) conducerea unui autovehicul care, în mers sau în staţionare, poluează fonic sau emana noxe peste
limita legal admisa
c) conducerea unui autovehicul care are montate anvelope de alte dimensiuni decât cele prevăzute
în certificatul de înmatriculare
d) nerespectarea regulilor privind circulaţia pe benzi

185 Pentru care din următoarele fapte, săvârşite pe drumurile publice, se dispune
suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule ?
a) nepăstrarea distanţei laterale suficiente faţă de vehiculul care circulă din sens opus
b) nerespectarea regulilor privind depăşirea
c) conducerea autovehiculului cu defecţiuni grave la mecanismul de direcţie
d) conducerea unui autovehicul la care a expirat termenul de valabilitate al inspecţiei tehnice
periodice

186 În care din următoarele locuri este interzisă depăşirea ?


a) la mai puţin de 25 m de trecerile pentru pietoni
b) în intersecţii
c) pe pasaje denivelate, cu excepţiile prevăzute de regulament
d) pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare şi marcaje

187 Semnalizarea de interzicere a circulaţiei rutiere la trecerea la nivel cu calea ferată, se


consideră realizată în următoarele situaţii:
a) prin aprinderea dispozitivelor intermitent-alternative roşii
b) prin aprinderea unei singure lămpi luminoase a dispozitivului cu lumină intermitent-alternativă
roşie
c) prin funcţionarea sistemului sonor
d) prin poziţia orizontală a unei singure semibariere

188 Care din obligaţiile de mai jos vă revin atunci când vă angajaţi în depăşirea unui
autovehicul aflat în mers ?
a) să vă asiguraţi că depăşirea se poate face fără a pune în pericol sau fără a stânjeni circulaţia din
sens opus
b) să vă asiguraţi că acela care vă urmează sau vă precede nu a semnalizat intenţia începerii unei
manevre similare
b) să semnalizaţi sonor şi luminos vehiculul din faţă, după care vă angajaţi în depăşirea acestuia
c) să grăbiţi executarea depăşirii, dacă vehiculul din spate a semnalizat intenţia de a vă depăşi

189 În ce condiţii puteţi transporta copii cu vârsta de 10 ani în autoturismul dvs.?


a) pe bancheta din spate, dacă sunt ţinuţi în braţe
100
b) pe scaunul din faţă sau pe unul din locurile din spate dacă sunt transportaţi într-un dispozitiv de
reţinere omologat
c) pe bancheta din spate, dacă poartă centură de siguranţă adaptată greutăţii şi dimensiunilor lor
d) numai pe bancheta din spate, portul centurii de siguranţă fiind opţional

190 În ce condiţii puteţi transporta copii cu vârsta sub 3 ani în autoturismul dvs.?
a) pe scaunul din faşă sau pe bancheta din spate, dacă sunt ţinuţi în braţe
b) pe scaunul din faţă sau pe unul din locurile din spate dacă este aşezat într-un dispozitiv de
reţinere omologat
c) pe bancheta din spate, dacă poartă centură de siguranţă adaptată greutăţii şi dimensiunilor lor
d) pe bancheta din spate, dacă sunt transportaţi într-un dispozitiv de reţinere omologat

191 Oprirea voluntară este interzisă:


a) în locul unde se împiedică vizibilitatea asupra unui indicator sau semnal luminos
b) pe sectoarele de drum unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Prioritate pentru circulaţia
din sens invers”
c) în zona de acţiune a indicatoarelor cu semnificaţiile „Oprirea interzisă” sau „Staţionarea
interzisă”
d) pe pistele obligatorii pentru pietoni şi/sau biciclişti

192 Este permisă staţionarea voluntară în zona de acţiune a indicatorului “Depăşirea


interzisă autovehiculelor destinate transportului de mărfuri” ?
a) nu, cu excepţia motocicletelor fără ataş
b) nu, cu excepţia autoturismelor
c) nu, cu excepţia vehiculelor cu tracţiune animală
d) da

193 Pe drumurile cu mai multe benzi, acestea se folosesc astfel:


a) banda situată lângă axa drumului şi succesiv de la stânga spre dreapta, dacă aceasta este ocupată
b) conform principiului încărcării benzilor de circulaţie de la dreapta la stânga
c) în funcţie de viteza de deplasare, indiferent de intensitatea traficului
d) în funcţie de viteza de deplasare şi intensitatea traficului, cu obligaţia revenirii pe prima bandă
ori de câte ori acest lucru este posibil

194 Obligaţia de a reduce viteza se impune când :


a) întâlniţi poliţistul, care execută semnal prin rotirea vioaie a braţului
b) întâlniţi panoul cu inscripţia “Control radar“;
c) conducătorul autovehiculului circulă pe banda de lângă bordură şi se apropie de o staţie pentru
mijloace de transport public de persoane prevăzută cu alveolă, din care conducătorul unui astfel de
vehicul semnalizează intenţia de a ieşi
d) mersul înainte este obturat de un obstacol sau de prezenţa altor participanţi la trafic, care impune
trecerea pe sensul opus

195 Pe timpul nopţii, când conducătorul de autovehicul se apropie de un autovehicul care


circulă în faţa sa, acesta este obligat să folosească luminile de întâlnire de la o distanţă de:
a) cel puţin 50 m
b) cel puţin 100 m
c) cel puţin 150 m
d) cel puţin 200 m

101
196 Puteţi depăşi vehiculul al cărui conducător a semnalizat intenţia şi s-a încadrat
corespunzător părăsirii sensului de mers spre stânga?
a) da, dar numai pe partea dreaptă
b) da, pe ambele părţi
c) nu, deoarece în intersecţii depăşirea este interzisă
d) nu, deoarece vehiculele se depăşesc numai pe partea stîngă, cu excepţia tramvaielor

197 Este permisă depăşirea tramvaiului aflat în mers pe partea stângă?


a) nu, deoarece tramvaiul aflat în mişcare se depăşeşte numai pe dreapta
b) da, când drumul este cu sens unic
c) nu deoarece pe partea stângă aveţi voie să depăşiţi numai tramvaiul oprit în staţia fără loc de
refugiu pentru pietoni
d) da, când între şina din dreapta şi marginea trotuarului nu este spaţiu suficient

198 Este permisă depăşirea tramvaiului aflat în mers pe partea stângă?


a) nu, deoarece pe partea stângă aveţi voie să depăşiţi numai tramvaiul oprit în staţia fără loc de
refugiu pentru pietoni
b) da, dacă nu încălcaţi liniile de tramvai de pe sensul opus
c) da, dacă spaţiul din dreapta tramvaiului nu este suficient pentru depăşire
d) nu, tramvaiele se depăşesc numai pe partea dreaptă

199 Purtarea centurii de siguranţă este obligatorie atât în localităţi cât şi în afara acestora.
Când sunteţi exceptaţi de la această regulă ?
a) dacă ocupaţi un loc de pe bancheta din spate a autovehiculului
b) dacă efectuaţi manevra de întoarcere cu un autoturism
c) dacă sunteţi instructor, pe timpul pregătirii practice a elevilor
d) dacă executaţi manevra de mers înapoi cu un autoturism

200 Se exceptează de la obligaţia de a purta centură de siguranţă:


a) conducătorii de autoturisme care execută servicii de transport public de persoane, în regim de
taxi, când transportă pasageri
b) persoanele care au certificat medical în care este menţionată afecţiunea care contraindică purtarea
centurii de siguranţă
c) conducătorii de autoturisme pe timpul executării manevrei de întoarcere
d) copiii cu vârsta de 12 ani sau cu înălţimea sub 150 cm, care sunt ţinuţi în braţe

201 Se exceptează de la obligaţia de a purta centură de siguranţă:


a) conducătorii de autovehicule destinate transportului public de persoane
b) persoanele care ocupă scaunul din faţă şi ţin în braţe animale
c) persoanele care conduc un vehicul destinat pregătirii practice în vederea obţinerii permisului de
conducere
d) toţi conducătorii sunt obligaţi să poarte centura de siguranţă

202 Conducătorul auto este obligat:


a) se verifice sistemul de lumini şi semnalizare
b) să verifice instalaţia de climatizare
c) să menţină permanent curate parbrizul, luneta şi geamurile laterale geamurile
d) să menţină permanent curate plăcuţele cu numărul de înmatriculare

203 În care dintre următoarele locuri este permisă oprirea voluntară ?


a) în dreptul căilor de acces care deservesc proprietăţile alăturate drumurilor publice
b) pe partea carosabilă a drumurilor naţionale europene (E)
102
c) pe poduri cu lăţimea de cel puţin 7 m, dacă lungimea segmentului de vizibilitate este mai mare de
20 m
d) pe drumurile publice cu o lăţime mai mică de 6 m

204 Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulaţiei în intersecţii se
instalează obligatoriu înainte de intersecţie, astfel încât să fie vizibile de la o distanţă de:
a) 25 m
b) cel puţin 50 m
c) cel puţin 100 m
d) cel puţin 150 m

205 Puteţi încălca marcajul longitudinal care separă sensurile de circulaţie format dintr-o
linie continuă şi una discontinuă alăturate ?
a) da, dacă linia continuă este mai apropiată în sensul de mers şi dacă această manevră nu
stânjeneşte circulaţia din sens opus
b) nu, deoarece încălcarea marcajului format dintr-o linie dublă este interzisă
c) da, dacă linia discontinuă este cea mai apropiată în sensul de mers
d) nu, deoarece încălcarea liniei continue este interzisă

206 În care din următoarele situaţii se impune reducerea vitezei ?


a) la semnalul dat de membrii patrulelor şcolare de circulaţie, dat prin balansarea braţului în plan
vertical, cu palma mâinii orientată către sol sau cu un mijloc de semnalizare
b) la coborârea pantelor
c) la trecerile la nivel cu calea ferată, la semnalul agenţilor de cale ferată dat prin balansarea braţului
în plan vertical, cu palma mâinii orientată către sol sau cu un mijloc de semnalizare
d) când circulaţi din direcţie opusă troleibuzului oprit în staţie

207 În care dintre situaţiile enumerate mai jos este interzisă oprirea voluntară ?
a) în intersecţiile cu circulaţie în sens giratoriu
b) la mai puţin de 25 m de colţul intersecţiei, atunci când nu sunt aplicate marcaje continue pentru
zona de preselecţie
c) în locurile unde este interzisă depăşirea
d) în zona de preselecţie a intersecţiilor unde sunt aplicate marcaje continue

208 În care din următoarele situaţii este interzisă depăşirea ?


a) sub poduri
b) în intersecţiile cu circulaţie în sens giratoriu
c) pe drumurile îngustate
d) pe trecerile la nivel cu calea ferată şi la mai puţin de 100 m înainte de acestea

209 Conducătorul unui autovehicul din categoria B este obligat să aibă asupra sa:
a) actul de identitate
b) permisul de conducere
c) certificatul de înmatriculare
d) atestatul profesional, dacă masa totală maximă autorizată a autovehiculului categoria B este mai
mare de 3.500 kg

210 Care din obligaţiile de mai jos revin conducătorului auto care efectuează depăşirea ?
a) să semnalizeze vehiculul care se apropie din sens opus cu luminile de drum pentru ai facilita
reintrarea pe sensul normal de mers
b) să păstreze în timpul depăşirii o distanţă laterală suficientă faţă de vehiculul depăşit

103
c) să grăbească efectuarea depăşirii, dacă cel care il preceda a semnalizat începerea unei manevre
similare
d) să se asigure că acela care îl urmează nu a semnalizat intenţia începerii unei asemenea manevre.

211 Oprirea, la o trecere la nivel cu calea ferată, este obligatorie dacă:


a) întâlniţi indicatorul „Alte Pericole” însoţit de panoul adiţional care reprezintă o locomotivă
b) semnalul cu lumină albă intermitentă cu cadenţă lentă este în funcţiune
c) întâlniţi indicatorul „Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere”
d) întâlniţi indicatorul „Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere”

212 Autovehiculul dvs. s-a defectat în afara localităţii şi nu a putut fi scos de pe partea
carosabilă . Ce mijloace de semnalizare veţi folosi?
a) luminile de avarie
b) 2 triunghiuri reflectorizante montate pe autovehicul sau în imediata apropiere a acestuia
c) 2 triunghiuri reflectorizante instalate în faţa şi spatele autovehiculului, pe aceeaşi bandă de
circulaţie, la o distanţă de cel puţin 20 m de acesta
d) 2 triunghiuri reflectorizante instalate în faţa şi spatele autovehiculului, pe aceeaşi bandă de
circulaţie, la o distanţă de cel puţin 30 m de acesta

213 În care din următoarele situaţii este interzisă remorcarea unui autovehicul ?
a) când dimensiunile ansamblului de vehicule depăşesc limitele prevăzute de lege
b) pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă
c) când nu funcţionează luminile de avarie ale vehiculului tractat
d) pe drumuri neiluminate

214 Ce culoare pot avea marcajele rutiere aplicate pe elementele laterale drumului ?
a) albă
b) roşie
c) neagră
d) galbenă şi neagră

215 În care din următoarele cazuri se dispune, de către poliţie, retragerea permisului de
conducere ?
a) nerespectarea semnificaţiei culorii roşii a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident
cu pagube materiale
b) la schimbarea numelui titularului
c) când titularul permisului a fost declarat inapt pentru a conduce vehicule pe drumurile publice de
către o unitate de asistenţă medicală autorizată
d) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, dacă prin aceasta s-a produs un accident de
circulaţie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale

216 Se interzice mersul înapoi cu vehiculul :


a) în locurile unde soliditatea drumului nu permite
b) pe drumurile naţionale
c) în pante şi rampe
d) la ieşirea de pe proprietăţi alăturate drumurilor publice

217 Cum procedaţi pe un drum cu trei benzi pe sens, dacă în intenţia de a pătrunde de pe
banda 1 pe banda 2, observaţi că un alt vehicul de pe banda 3 doreşte să revină pe banda din
mijloc ?
a) aveţi prioritate deoarece circulaţi din partea dreaptă a celuilalt vehicul
b) semnalizaţi sonor şi luminos şi stabiliţi de comun acord care va fi ordinea de trecere
104
c) permiteţi celuilalt vehicul să treacă pe banda 2
d) este o situaţie de nedeterminare de prioritate

218 În care dintre cazurile enumerate, conducătorul de vehicul este obligat să nu depăşească
30km/h în localităţi sau 50km/h în afara localităţilor
a) în zona de acţiune a indicatorului de avertizare "Copii" în intervalul orar 7,00-22,00
b) pe drumuri cu denivelări, semnalizate ca atare
c) în vârfurile de rampă cu vizibilitatea redusă sub 100m
d) când vizibilitatea este sub 100 m în condiţii de ceaţă, ploi torenţiale, ninsori abundente

219 Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate, în cazul în care tramvaiul este oprit
într-o staţie fără refugiu pentru pietoni ?
a) vehiculele trebuie să oprească în ordinea sosirii
b) conducătorii vehiculelor trebuie să circule cu viteză redusă şi atenţie sporită, deoarece pietonii
pot traversa în orice moment, având prioritate de trecere
c) dacă circulaţi pe un drum cu sens unic îl veţi depăşi pe partea stângă
d) vehiculele îşi pot relua deplasarea numai după ce uşile tramvaiului au fost închise şi s-au asigurat
că nu pun în pericol siguranţa pietonilor angajaţi în traversarea drumului public

220 În care din următoarele situaţii este interzisă depăşirea, deşi oprirea este permisă?
a) în locurile unde observarea unui indicator sau semnal luminos ar fi împiedicată
b) în dreptul staţiei pentru tramvai, atunci când acesta este oprit, iar staţia nu este prevăzută cu
refugiu pentru pietoni
c) pe drumurile îngustate
d) în apropierea vârfurilor de rampă, când vizibilitatea este redusă sub 100 m

221 Banda de urgenţă a autostrăzii este destinată:


a) staţionarii autovehiculelor în cazuri justificate
b) circulaţiei autovehiculelor cu regim prioritar care se deplasează la intervenţii sau în misiuni cu
caracter de urgenţă
c) vehiculelor grele, sau celor care se deplasează cu viteză redusă
d) vehiculelor care urmează să execute virajul la dreapta

222 Intenţia conducătorilor auto de a vira spre dreapta ori spre stânga se semnalizează prin:
a) punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu cel puţin 25 m în localităţi, înainte de
începerea efectuării manevrelor
b) punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu cel puţin 50 m în localităţi, înainte de
începerea efectuării manevrelor
c) punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu 50 m în afara localităţilor, înainte de
începerea efectuării manevrelor
d) punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu 100 m în afara localităţilor, înainte de
începerea efectuării manevrelor

223 Intenţia conducătorilor auto care urmează să efectueze o întoarcere se semnalizează prin:
a) punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu cel puţin 25 m în localităţi, înainte de
începerea efectuării manevrelor
b) punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu cel puţin 50 m în localităţi, înainte de
începerea efectuării manevrelor
c) punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu 50 m în afara localităţilor, înainte de
începerea efectuării manevrelor
d) punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu 100 m în afara localităţilor, înainte de
începerea efectuării manevrelor
105
224 Schimbarea direcţiei de mers spre stânga, în cazul vehiculelor care intră într-o intersecţie
circulând pe acelaşi drum în aliniament, dar din sensuri opuse, se efectuează astfel:
a) prin stânga centrului intersecţiei, fără intersectarea traiectoriei
b) prin dreapta centrului intersecţiei, fără intersectarea traiectoriei
c) prin stânga centrului intersecţiei, cu intersectarea traiectoriei
d) cu respectarea marcajului de ghidare, în cazul în care acesta există

225 Se interzice staţionarea voluntară a vehiculelor:


a) în toate cazurile în care este interzisă oprirea voluntară
b) în zona de acţiune a indicatorului cu semnificaţia "Staţionarea interzisă" şi a marcajului cu
semnificaţia de interzicere a staţionării
c) pe drumurile publice cu o lăţime mai mică de 6 m
d) în dreptul căilor de acces care deservesc proprietăţile alăturate drumurilor publice

226 Se interzice conducătorului de autovehicul:


a) să transporte persoane în stare de ebrietate pe motocicletă sau în cabina ori în caroseria
autovehiculului destinat transportului de mărfuri
b) să transporte în autovehicul mai multe persoane decât numărul de locuri stabilite în certificatul de
înmatriculare
c) să transporte în şi pe autoturism obiecte a căror lungime sau lăţime depăşeşte, împreună cu
încărcătura, dimensiunile acestuia
d) să folosească în mod abuziv mijloacele de avertizare sonoră

227 Se interzice conducătorului de autovehicul


a) să lase liber în timpul mersului volanul sau să oprească motorul în timpul mersului
b) să săvârşească acte sau gesturi obscene, să profereze injurii, să adreseze expresii jignitoare ori
vulgare celorlalţi participanţi la trafic
c) să aibă aplicate pe parbriz, lunetă sau pe geamurile laterale afişe sau reclame publicitare care
restrâng sau estompează vizibilitatea conducătorului ori a pasagerilor, atât din interior, cât şi din
exterior
d) să folosească în timpul mersului instalaţii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta
deplasarea în siguranţă a lui şi a celorlalţi participanţi la trafic

228 Pe timpul nopţii, conducătorii de autovehicule sunt obligaţi să folosească luminile de


întâlnire:
a) la apropierea a două vehicule care circulă din sensuri opuse, de la o distanţă de cel puţin 200 m
b) la apropierea a două vehicule care circulă din sensuri opuse, de la o distanţă de cel puţin 100 m
c) când conducătorul de autovehicul se apropie de un autovehicul care circulă în faţa sa, de la o
distanţă de cel puţin 100 m
d) când conducătorul de autovehicul se apropie de un autovehicul care circulă în faţa sa, de la o
distanţă de cel puţin 50 m

229 În care din situaţiile enumerate mai jos este interzisă depăşirea ?
a) dacă pentru depăşire am fi nevoiţi să încălcăm axa imaginară a drumului
b) când conducătorul vehiculului, care circulă din sens opus este obligat să efectueze manevre de
evitare a unei coliziuni
c) când marcajul discontinuu aflat lângă sensul nostru de mers este dublat de un marcaj continuu
d) în curbe şi în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 100

230 Conducătorul de vehicul care efectuează depăşirea este obligat:


a) să se asigure că acela care îl urmează sau îl precedă nu a semnalizat intenţia începerii unei
manevre similare şi că poate depăşi fără a pune în pericol sau fără a stânjeni circulaţia din sens opus
106
b) să semnalizeze intenţia de efectuare a depăşirii
c) să păstreze în timpul depăşirii o distanţă laterală suficientă faţă de vehiculul depăşit
d) să reintre pe banda sau în şirul de circulaţie iniţial după ce a semnalizat şi s-a asigurat că poate
efectua această manevră în condiţii de siguranţă pentru vehiculul depăşit şi pentru ceilalţi
participanţi la trafic

231 Pentru a circula pe drumurile publice, fiecare autovehicul si tramvai trebuie sa fie dotat
cu:
a) trusa medicală de prim ajutor, omologată
b) un triunghi reflectorizant, omologat
c) 2 triunghiuri reflectorizante, omologate
d) un stingător de incendiu omologat

232 Care dintre faptele enumerate mai jos se consideră infracţiune ?


a) refuzul instructorului auto, aflat în procesul de instruire de a se supune recoltării probelor
biologice sau testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei
b) nerespectarea interdicţiei temporare de circulaţie instituite pe un anumit segment de drum public
c) părăsirea locului accidentului de către instructorul auto, aflat in procesul de instruire, implicat
într-un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii
uneia sau mai multor persoane, fără încuviinţarea poliţiei care efectuează cercetarea locului faptei
d) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depăşirea sau trecerea la culoarea roşie a
semaforului, daca prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat avarierea
unui vehicul sau alte pagube materiale

233 Care dintre faptele enumerate mai jos se consideră infracţiune ?


a) conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat
b) conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoana care
nu poseda permis de conducere
c) conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană al cărei
permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul
respectiv
d) încredinţarea cu ştiinţă a unui autovehicul, pentru conducerea pe drumurile publice, unei
persoane care suferă de o boala psihica ori se află sub influenţa alcoolului sau a unor produse ori
substanţe stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora

234 Luminile de avarie se folosesc în următoarele situaţii:


a) când vehiculul este imobilizat involuntar pe partea carosabilă
b) când vehiculul se deplasează foarte lent şi/sau constituie el însuşi un pericol pentru ceilalţi
participanţi la trafic
c) când autovehiculul sau tramvaiul este remorcat
d) când vehiculul este manevrat către înapoi

107
LEGISLATIE RUTIERA
(Răspunsuri corecte)
Nr. Rasp. Nr. Rasp. Nr. Rasp. Nr. Rasp. Nr. Rasp.
intr. corect intr. corect intr. corect intr. corect intr. corect
1 A 51 A 101 BC 151 C 201 -
2 D 52 B 102 ABD 152 BD 202 ABCD
3 C 53 - 103 B 153 AC 203 AD
4 D 54 - 104 A 154 ABD 204 B
5 B 55 A 105 A 155 AB 205 C
6 B 56 - 106 AD 156 B 206 C
7 AD 57 CD 107 AC 157 AC 207 ABCD
8 C 58 - 108 BD 158 AD 208 A
9 - 59 - 109 ABC 159 CD 209 ABC
10 C 60 ACD 110 ABC 160 CD 210 BD
11 C 61 - 111 B 161 ACD 211 CD
12 A 62 D 112 D 162 C 212 AD
13 - 63 AC 113 D 163 - 213 A
14 C 64 B 114 C 164 A 214 ACD
15 - 65 D 115 C 165 AD 215 C
16 C 66 B 116 D 166 ABD 216 AD
17 ABCD 67 C 117 CD 167 AD 217 C
18 C 68 C 118 B 168 AD 218 ABD
19 B 69 C 119 ABC 169 ACD 219 AD
20 C 70 - 120 CD 170 C 220 -
21 D 71 C 121 B 171 - 221 AB
22 C 72 A 122 C 172 BCD 222 BD
23 BC 73 A 123 C 173 D 223 BD
24 - 74 - 124 B 174 AB 224 AD
25 BC 75 B 125 ACD 175 AC 225 ABCD
26 A 76 C 126 A 176 ABD 226 ABCD
27 ABD 77 A 127 C 177 AB 227 ABCD
28 D 78 C 128 D 178 ABD 228 AC
29 AB 79 ABC 129 B 179 CD 229 B
30 C 80 B 130 AD 180 BC 230 ABCD
31 A 81 C 131 AD 181 BCD 231 ACD
32 C 82 ABC 132 B 182 ABCD 232 AC
33 C 83 ABC 133 ABCD 183 ACD 233 ABCD
34 A 84 C 134 C 184 - 234 ABC
35 C 85 A 135 CD 185 BC
36 - 86 B 136 ABD 186 CD
37 B 87 B 137 B 187 ABCD
38 B 88 C 138 CD 188 AB
39 C 89 C 139 B 189 C
40 A 90 A 140 ABC 190 D
41 C 91 C 141 C 191 ABD
42 A 92 B 142 C 192 -
43 A 93 C 143 ABD 193 D
44 - 94 A 144 AB 194 CD
45 C 95 C 145 B 195 B
46 B 96 BD 146 AD 196 A
47 A 97 AD 147 CD 197 BD
48 B 98 BCD 148 BCD 198 C
49 D 99 AD 149 ABCD 199 CD
50 D 100 C 150 ABC 200 AB

108
TEMA nr.2
Subiectul :

CONDUITA PREVENTIVA ÎN TRAFICUL RUTIER


CONDUCEREA ECOLOGICĂ
PRIMUL AJUTOR

I. Caracteristici definitorii ale comportamentului conducătorului auto în trafic


Definiţie: suma unor reguli, uneori diferite de cele ale legislaţiei rutiere (fără a fi în contradicţie cu
acestea), completată cu un set de recomandari, procedee şi comportamente pe care legislaţia rutieră
nu le poate cuprinde.
Prin conduită preventivă trebuie să înţelegem:
- comportamentul corect al conducătorului auto, care în interacţiune cu mediul ambiant(traficul
rutier), urmăreşte evitarea angajării într-un accident de circulaţie;
- comportamentul (tot) corect al celorlalţi participanţi la trafic.

a) anticiparea situaţiilor generatoare de accidente


Rolul conduitei preventive b) evitarea celor pe cale de a se produce
c) ieşirea, cu minimum de consecinţe, dintr-un accident
care nu a putut fi evitat
MINIMA DE MALIS (cel mai mic dintre rele)

1) cunoştinţe teoretice şi practice


2) vigilenţa
Elementele componenete ale 3) prevederea
conducerii preventive 4) judecata
5) îndemânarea

Ce înseamnă fiecare dintre cele 5 elemente?

a) norme de legislaţie rutieră


I. Cunoştinţe teoretice b) norme de conduită preventivă
şi practice c) cunoştinţele practice de conducere auto în siguranţă

II. Vigilenţa

Reprezintă capacitatea conducătorului auto de a fi atent în permanenţă la ceea ce se


petrece în jurul său în timpul conducerii şi de a fi pregătit să acţioneze prompt pentru evitarea
oricărui eveniment negativ de trafic.
Starea de vigilenţă presupune explorarea generală a mediului, aşteptare şi căutare a ceva încă
nedefinit. Ea nu se opreşte asupra a ceva, explorează orice(totul).
Vigilenţa solicită toate simţurile unui conducător auto, astfel:
Simţul oftalmic – (văzul) - prin care conducătorul auto urmăreşte drumul, semnalizarea
rutieră, comportamentul celorlalţi participanţi la trafic;
Simţul auditiv- (auzul) - pe calea căruia recepţionează informaţii despre apariţia unei
defecţiuni sau funcţionarea necorespunzătoare a unor mecanisme sau angrenaje ale autovehiculului
(bătăi, ciocănituri, detonaţii etc);

109
Simţul olfactiv-( mirosul) – cu ajutorul căruia recepţionează nereguli privind
funcţionarea necorespunzătoare a diferitelor sisteme sau mecanisme (frecarea frânei, scurtcircuit
etc);
Simţul tactil – care ajută la acţionarea dozată a pedalelor, înregistrarea vibraţiilor,
recepţionarea comportamentului dinamic al autovehiculului.
Toate aceste informaţii vor fi prelucrate de sistemul nervos şi transformate într-un
comportament armonios ce are drept scop conducerea corectă şi evitarea accidentelor de circulaţie.
Diminuarea vigilenţei este determinată de:
- vorbitul la telefonul mobil;- consumul de alimente în timpul condusului;- mânuirea
CDplayer-ului sau a radioului;- aprinderea ţigării;- întoarcerea capului către pasagerii din
autovehicul;- balansarea diferitelor obiecte plasate în câmpul vizual – păpuşi, brelocuri, perdeluţe
etc.- discuţii, gesturi ale pasagerilor din autovehicul.
Atenţia se defineşte ca funcţie sau mecanism de orientare, focalizare şi fixare a conştiinţei
asupra unui obiect, sarcini, probleme, etc.
filtrare – selectare(orientare)

Atenţia are 2 roluri activare focalizată(concentrare)

Dacă inteligenţa este considerată o funcţie psihică complexă, care asigură într-o formă
superioară adaptarea între organism şi mediu, atenţia este un factor activ al investigării mediului
înconjurător, cu efecte favorabile asupra activităţii de cunoaştere.

CARACTERISTICILE SAU CALITATILE ATENTIEI

1). Stabilitatea atenţiei


Înseamna mentinerea un timp mai lung a orientarii si concentrarii psihonervoase asupra
aceluiasi fapt sau aceleiasi activitati. E influentata de proprietatile stimulului, de complexitatea si
natura activitatii si nu în ultimul rând de motivatia subiectului. Un obiect cu structura simpla si
nemiscat ne retine atentia foarte putin timp.

2). Concentrarea(intensitatea) atentiei


Înseamna mobilizarea intereselor si eforturilor îmntr-o anumita directie în functie de
semnificatiile stimulilor, paralel cu inhibarea actiunii unor factori perturbatori.
Gradul de concentrare e dependent de multi factori dintre care amintim: interesul subiectului
pentru acea activitate si rezistenta lui la factorii perturbatori. Se poate masura prin rezistenta la
factori perturbatori, în special la zgomot.

3). Volumul atenţiei


Adica cantitatea de date ce pot fi cuprinse simultan în planul reflectarii constiente . Volumul
mediu este de 5-7 elemente.

4). Flexibilitatea sau mobilitatea atenţiei


Înseamna capaciatea subiectului de a deplasa atentia de la un obiect la altul în intervale cât
mai scurte de timp. Pragul minim de deplasare potrivit cercetarilor este de o sesime de secunda.

5). Distributivitatea atenţiei


Este proprietatea care vizeaza amplitudinea unghiului de cuprindere simultana în planul
constiintei clare a unei diversitati de fapte , procese, manifestari. Adica capacitatea de a sesiza
simultan întelesul mai multor surse de informatii. Ex: conducatorul auto este atent la cel care il
precede, la biciclisti, pietoni, etc timp in care urmareste si aparatura de bord.
Atentia involuntara este declansata de stimuli interni si externi si consta în orientarea,
concentrarea neintentionata, declansata spontan si fara efort voluntar. Atentia involuntara poate fi

110
atrasa de mediul exterior, ca urmare a organizarii particulare a câmpului perceptiv în care apare un
obiect detasat din ansamblu. Este în general de scurta durata mentinându-se atâta vreme cât dureaza
actiunea stimulilor care o provoaca.
Atentia voluntara se caracterizeaza prin prezenta intentiei de a fi atent si a efortului voluntar
de a o mentine. Deci aceasta forma de atentie depinde în mare masura de individ si de motivatiile
sale. Fiind autoreglata în mod constient, atentia voluntara este superioara atât prin mecanismele
verbale de producere, cât si prin implicatiile ei pentru activitatea omului.

III. Prevederea este capacitatea unui conducător auto de a intui, de a anticipa


evenimentele care s-ar putea produce în timpul conducerii, inclusiv greşelile celorlalti participanţi
la trafic.

frânarea uşoară pe lângă animale, biciclişti


imediată claxonarea
lumini de întâlnire
Prevederea
faruri de ceaţă
îndepărtată tetiere
dezaburitor la lunetă
faruri reglabile
IV. Judecata
Este capacitatea conducătorului auto de a fi capabil să aleagă varianta optimă de ieşire
dintr-o situaţie periculoasă apărută pe neaşteptate în trafic; acest proces se petrece într-un timp
foarte scurt – conducătorul auto trebuind să judece prompt, rapid, selectiv şi corect situaţia apărută
şi să acţioneze în consecinţă.
Importante în această privinţă sunt: experienţa în conducere, capacitatea de analiză rapidă şi
discernământ, puterea de intuiţie, luciditate, capacitatea de a-şi stăpâni reacţiile impulsive etc.

V. Îndemânarea

Reprezintă capacitatea conducătorului auto de a efectua corect toate manevrele impuse de


traficul rutier: depăşiri, viraje, opriri, parcări etc. Aceste deprinderi se vor forma după multe
exerciţii dar, o dată formate, ca acte reflexe, ele vor putea constitui premise pentru o conducere în
siguranţă.

II. Elemente de referinţă în adaptarea la condiţiile de circulaţie

Viteza ( D.E.X.) este raportul dintre spaţiul parcurs de un mobil şi timpul folosit pentru
parcurgerea acestui spaţiu.

1) minimă obligatorie ( Fig. D3)


Viteza de deplasare a unui
autovehicul pe drumurile publice 2) maximă admisă (Fig. C29)

3) recomandată ( Fig. G41 a şi G66)

În funcţie de viteza de deplasare, un autovehicul parcurge, în aproximativ o secundă,


următoarele distanţe: - la 30 km/h – 9 m;
- la 60 km/h -18 m;
- la 90 km/h – 27 m;
- la 100 km/h – 30 m;

111
a) aderenţa
Factorii care influenţează b) vizibilitatea
viteza de deplasare c) traficul
d) caracteristicile drumului

Denumirea fiecărui factor enunţat :


a) Aderenţa este forţa care ţine în contact roţile motrice ale unui autovehicul cu calea de rulare.

natura şi proprietăţile materialelor aflate în contact


Aderenţa depinde de
conformaţia şi starea suprafeţelor aflate în fricţiune

direct proporţională cu rugozitatea


Aderenţa este
invers proporţională cu alunecarea (acvaplanarea, deraparea etc.)

Cu cât coeficientul de aderenţă scade, cu atât distanţa de oprire creşte.

b) Vizibilitatea este distanţa maximă până la care un obiect, luat ca reper, rămâne vizibil în
condiţii atmosferice date.
Factorii care o diminuează = ploaie, ninsoare abundentă, ceaţă densă, întuneric, etc.

c) Traficul rutier = ( DEX) Este totalitatea transporturilor de mărfuri şi persoane care se fac
pe o anumită cale de comunicaţie (drum), cu anumite mijloace de transport, într-un anumit interval
de timp şi în condiţii precizate.
El poate influenţa viteza prin aglomeraţie, eterogenitate etc.

d) Caracteristicile drumului = curbe, rampe, pante, suprafaţa de rulare deteriorată etc

III. Timpul de reacţie


Este intervalul, măsurat în secunde, din momentul apariţiei unui semnal sau a unui
eveniment, până la acţionarea uneia sau a mai multor comenzi ale autovehiculului. Acest timp este
de 0,5 – 1,5 sec., luându-se, de regulă, valoarea de 1 secundă.

distanţa parcursă în timpul de reacţie


Distanţa de oprire este formată din
distanţa de frânare

distanţa parcursă în timpul mort


Distanţa de frânare depinde de
distanţa reală de frânare

viteza de deplasare
Distanţa de frânare este influenţată de masa autovehiculului
eficienţa frânelor

Distanţa de frânare este direct proporţională cu viteza de deplasare şi cu masa autovehiculului i


invers propor ională cu aderen a.

Acvaplanarea este fenomenul datorită căruia se produce ruperea aderenţei şi plutirea aparentă a
pneurilor pe o peliculă de apă existentă pe suprafaţa carosabilă.

112
viteza de deplasare
apa (într-un strat mai gros decât adâncimea striului)
Factorii favorizatori ai fenomenului desenul profilului
de acvaplanare lăţimea pneului
sarcina pe roţi

Relaţia dintre viteză şi câmpul de percepţie vizuală

Câmp de vedere = valoarea vederii periferice fără a întoarce capul.


Câmpul de vedere este invers proporţional cu viteza.
Cu cât viteza creşte , cu atât câmpul de vedere se îngustează.

Exemplu : a) la 30 km/h câmpul de vedere = 100 de grade


b) la 60 km/h câmpul de vedere = 70 de grade
c) la 100 km/h câmpul de vedere = 40 de grade

Tehnici de bază ale conducerii preventive

Aceste tehnici se bazează pe:


1) - vederea, observarea şi concentrarea asupra pericolelor actuale sau potenţiale;
2) - pregătirea mentală pentru efectuarea unei curse, conditia fizică şi psihică a conducătorului auto;
3) - stăpânirea tehnicilor de conducere necesare pentru a evita o situaţie periculoasă sau de a limita
consecinţele unei astfel de situaţii pe cale să se producă

1. Vederea

Prin intermediul văzului şoferul recepţionează aproximativ 90% din informaţiile privind traficul
rutier.
O vedere bună permite:
- distingerea formelor şi detaliilor;- percepţia globală;- evaluarea distanţelor şi vitezelor;- evaluarea
culorilor.

Reguli ale vigilenţei vizuale :

a) – regula celor 15 secunde: priveşte departe înaintea vehiculului pe care îl conduci astfel încât
să ştii ce se petrece între vehiculul tau şi un reper fix, la care nu trebuie să ajungi în mai puţin de 15
secunde. Astfel poţi dispune de timp pentru a reacţiona la situaţiile apărute în trafic.
Practic alegi un reper fix înaintea vehiculului (indicator, bornă kilometrică, copac etc) dupa care
începi să numeri: o mie unu, o mie doi etc; dacă ajungi cu vehiculul la reperul ales în mai puţin de
15 secunde atunci privirea ta este îndreptată prea aproape în faţa vehiculului. Este posibil ca o
situaţie neaşteptată din trafic să te surprindă datorită întârzierii cu care o percepi!
b) – păstrează o imagine globală a situaţiei: întotdeauna trebuie să ştii ce se petrece în faţa şi în
spatele tale, dar şi în părţile laterale ale vehiculului condus.
În localitate poţi păstra un interval de 4 - 6 secunde faţă de vehiculul ce te precedă; acest interval
permite păstrarea imaginii globale, dar şi supravegherea vehiculului care rulează în faţa ta. Atenţie
la unghiurile moarte!
c) – menţine ochii în mişcare: Privirea fixă elimină posibilitatea de a vedea zonele exterioare,
limitrofe ale vehiculului. Ochii trebuie să se mişte la fiecare 2 secunde. În oglinzile retrovizoare
trebuie privit o dată la 4,5 secunde.

113
d) – păstrează o soluţie de rezervă luând măsuri de precauţie! Ai la îndemână două soluţii:
modificarea direcţiei sau modificarea vitezei: în oricare dintre acestea trebuie avută în vedere ieşirea
cu minimum de consecinţe dintr-o situaţie periculoasă.
e) – fii vizibil; pentru ca ceilalţi să te vadă trebuie să [Link]şte claxonul, luminile
indicatoare de direcţie, flash-urile, schimbă uşor poziţia vehiculului. Asigură-te că mesajul pe care
vrei să-l transmiţi este unul univoc şi a fost receptat de cel căruia i-l transmiţi!

2. Pregătirea mentală şi fizică

Conducătorul auto trebuie să posede, pe lângă cunoştinţele teoretice şi practice, o anumită conduită
în conducerea vehiculelor pe drumul public; i se cere să posede a anumită condiţie fizică şi psihică
necesare pentru a nu săvârşi un eveniment rutier sau pentru a ieşi cu minimum de consecinţe dintr-o
situaţie periculoasă.
Oboseala constituie unul dintre factorii care generează accidente rutiere; ea este deseori ignorată,
mulţi şoferi considerând că o cafea, un energizant, spălatul pe faţă, pot înlocui odihna. Şoferii
trebuie să cunoască semnele oboselii şi riscurile scăderii vigilenţei.
Alcoolul afectează percepţia, gândirea şi reflexele conducătorului auto. Cercetările arată că de la 0,3
‰ debutează riscul producerii unui accident (aprox. o bere sau un pahar cu vin); la 0,7 ‰ riscul este
multiplicat de 4 ori, la 1,2 ‰ riscul producerii unui accident se multiplică de 9-12 de ori, la 1,4 ‰
riscul producerii unui accident se multiplică de 13-20 de ori, iar la peste 1,4 ‰ de 36 de ori.

Principalele efecte ale alcoolului sunt:


- scade nivelul concentrării;- reduce câmpul vizual;- măreşte timpul de reacţie;- diminuează precizia
gesturilor, reflexele scad;- euforie, agresivitate sau emotivitate, inhibiţia creşte.

Medicamentele din grupa celor psihotrope influenţează negativ capacitatea de a conduce. Există
aproximativ 1000 de medicamente cu asemenea influenţă ( sedative, tranchilizante, antiseptice,
microrelaxante, analgezice etc). Acestea pot genera somnolenţă, astenie, scad capacitatea de
concentrare, diminuează performanţele, induc tulburări în comportament şi coordonarea mişcărilor,
reduc precizia şi atenţia.

Bioritmurile circadiene
Câteva chestiuni privind bioritmurile

O importantă atenţie trebuie acordată bioritmurilor(bios-viaţă şi ritmos-cadenţă) în funcţie de care


se poate realiza (sau nu) conduita preventivă.
Bioritmurile sunt cicluri naturale ale mintii şi corpului uman. Pe langă bioritmurile cunoscute:
zi/noapte, odihnă/oboseală, somn/veghe, ciclul menstrual al femeii, există şi alte bioritmuri care ne
influenţează viaţa.
Toţi oamenii au 3 feluri de a trăi, 3 energii interne care interacţionează permanent.
Bioritmul fizic durează 23 de zile şi se referă la energia corpului fizic. Perioada de maxim este
atunci când ne simţim în stare să depunem eforturi care cer putere şi rezistenţă fizică mari. Perioada
de minim este cea de-a doua jumătate a ciclului, când avem mai putină energie şi vitalitate.
Bioritmul emoţional are 28 de zile, fiind denumit şi ritmul sensibilităţii. El influenţează stările
emoţionale, stimulează dragostea sau ura, optimismul sau pesimismul, pasiunea sau indiferenţa.
Bioritmul intelectual evoluează după un ciclu de 33 de zile şi este în strânsă legătură cu
inteligenţa, memoria, abilitatea de a învăţa, reacţiile mentale, logica, luarea deciziilor.
Toate aceste bioritmuri ne reglează capacităţile fizice şi mentale, precum şi sănătatea întregului
organism.

114
3. Tehnici de conducere defensivă

Studiile au arătat că mai mult de o treime din accidente ar fi putut fi evitate dacă manevrele de
prevenire ar fi fost efectuate! Modul corect de acţionare în situaţiile delicate apărute în trafic ţine de
experienţa conducătorului auto şi de modul în care îşi poate menţine stăpânirea de sine pentru a
gândi manevrele ce trebuie executate.

Derapajul se naşte prin alunecarea roţilor şi devierea laterală a maşinii.

El poate fi de trei feluri:


- cu deraparea tuturor roţilor, produsă la reducerea vitezei prin frânare – care aduce deplasarea
laterală a maşinii. Aderenţa pneurilor la derapare este mai mică decât aderenţa la frânarea prin
rostogolire, deci va creşte distanţa de frânare.
- deraparea „spatelui”, este cea mai periculoasă, fiind întâlnită cel mai des la maşinile cu motorul
sau tracţiunea pe spate. Maşina „ fuge” de spate, ajungând uneori să se întoarcă la un unghi de 90
grade faţă de direcţia iniţială, moment în care mulţi conducători auto neexperimentaţi se pierd şi
acţionează…...frâna! De fapt, trebuie să se procedeze exact invers, eliberându-se frâna,
manevrându-se lin volanul către partea în care se „răsuceşte” maşina şi accelerând apoi uşor.
- „ plecarea” într-o parte a punţii din faţă, acţiune ce poate fi contracarată prin manevrarea
volanului, în sens opus, în acelaşi timp cu eliberarea pedalei de acceleraţie.

Frânare de urgenţă

Dacă este imposibil de executat o manevră de ocolire atunci frânarea de urgenţă rămâne singura
soluţie. O stăpânire a tehnicii de frânare permite imobilizarea vehiculului pe distanţa cea mai scurtă
dar şi păstrarea controlului asupra vehiculului.
Frânarea modulată: apăsaţi frânele la maxim şi slăbiţi efortul de apăsare când roţile se blochează.
Când roţile reîncep să se învârtă, repetaţi manevra.

Frânarea controlată: apăsaţi pedala de frână până când roţile au tendinţa de a se bloca; menţineţi
efortul de apăsare pe pedala de frână.

Situaţii cu risc potenţial în circulaţie

[Link] de pietoni
Obligaţia clara a conducatorului în preajma trecerilor pentru pietoni este reducerea vitezei, şi
observarea fluxului de pietoni ce se deplasează pe trotuar, anticipând intenţia lor de a traversa.
[Link]ţia pe timp de noapte
Se constituie într-un factor de risc datorat utilizării greşite a luminii de drum şi a celei de intâlnire
de către unii conducători, sau proastelor reglaje la nivelul farurilor, ajungîndu-se la "orbire".
Asigură-te că farurile sunt reglate şi folosite corespunzător fazele, schimbând din timp la
intersectarea cu alt autovehicul, concomitent cu reducerea vitezei.
[Link]ţia în condiţii meteo nefavorabile (ploaie, polei, gheaţă, zăpadă, etc). Dacă ai fost
surprins de ploaie în timpul deplasării, reduce viteza, pune în funcţiune ştergătoarele de parbriz.
Toamna, pot apărea diferenţe importante de temperatură de la o zonă la alta ce pot surprinde prin
apariţia poleiului pe sectoare scurte - în special pe poduri sau în zonele înalte, a ceţii în zonele joase,
sau a noroiului pe sectoare de drum din preajma câmpurilor fermelor agricole etc.
Primavara, ne aşteptăm la multe gropi formate în iarnă, precum şi la prezenţa nisipului şi a altor
materiale antiderapante ce au fost utilizate la deszăpezire şi care acum pot determina derapaje.

115
Dispozitive care sporesc siguranţa rutieră

ACC: Adaptive Cruise Control - sistem automat adaptiv de control al vitezei de deplasare a
automobilului.
ABS / ASR: Cu sistemul ABS, franarea cadentata este folosita in cazul franarilor bruste,
pentru a preveni blocarea rotilor. Ca rezultat, se poate ocoli un obstacol chiar si in cazul celor mai
dure franari. La acceleratii puternice cu ajutorul sistemului ASR, este evitata situatia in care rotile
se invart in gol, sau situatia cand spatele masinii derapeaza dintr-o parte in alta. Daca o roata incepe
sa se invarta, este imediat franata si puterea motorului, redusa. ABS si ASR sunt standarde la CLK.
ASR garanteaza pastrarea directiei semiremorcii pe sosele alunecoase si reduce pericolul
rasturnarii vehiculului atunci cand, pe drumuri cu polei, soferul ia curbele cu viteza sau se
angajeaza in manevre de schimbare a benzii, situatii in care sansele soferului de a redresa masina
prin simpla franare sunt foarte mici.
ESP este un sistem eficient mai ales in segmentul vehiculelor de peste 3,5 tone, ajutand
soferul sa mentina controlul asupra masinii si sa evite accidentele in situatii critice, in limitele fizice
si legale normale. In prezent, cei mai multi constructori au introdus ASR, optional, pe camioanele
lor.
Dispozitivul angreneaza un senzor pentru unghiul de viteza, unghiul volanului, acceleratia
transversala, viteza rotilor si presiunea la franare. Sistemul ESP functioneaza prin reglarea cuplului
motor si prin franarea individuala automata a capului tractor si a semiremorcii.
ASR actioneaza astfel: senzorii de acceleratie transversala montati in EBS masoara distributia
puterii in semiremorca si verifica stabilitatea la drum. In plus, sistemul inregistreaza parametrii
miscarii doriti de conducatorul auto si parametrii miscarii reale a vehiculului, le compara, si daca
acestea nu sunt in concordanta, ESP percepe diferenta si transmite rotilor impulsuri de franare.
Cand ASR detecteaza faptul ca soferul a rotit prea putin de volan, de exemplu atunci cand axa
din fata este impinsa in afara curbei, el actioneaza corespunzator pentru remedierea situatiei – in
acest caz prin franarea rotii spate din interior se genereaza o forta opusa, care readuce masina pe
linia dorita. Rotile nu se blocheaza in orice situatie, deoarece ABS preia informatia de la
coeficientul de frictiune al suprafetei de drum si calculeaza forta de franare necesara in conditiile
respective de drum. Un avantaj si mai mare oferit de ASR este acela ca poate scurta distantele de
franare in curbe sau pe drumurile cu suprafete alunecoase.
Una dintre cele mai importante caracteristici ale ASR este viteza de reactie. Sistemul
inregistreaza situatiile cand soferul roteste prea mult sau prea putin de volan si transmite automat
impulsurile de franare in cateva fractiuni de secunda. De exemplu, daca axa-spate a vehiculului este
impinsa prea brutal spre extremitatea curbei in timpul mersului cu viteza, franele actioneaza asupra
rotilor din fata, din exterior, suficient de mult cat sa reduca deraparea. Forta de franare
contracareaza intoarcerea, stabilizand vehiculul. Daca impulsul de franare nu este suficient, sistemul
mareste forta pe axa motoare, ajustand cuplul motor conform situatiei.
ESP combina intr-un singur ansamblu sistemul de franare anti-blocare ABS cu ASR
(controlul acceleratiei la derapare). De 25 de ori pe secunda, ESP monitorizeaza si compara
miscarea reala a vehiculului cu manevrele soferului si la primele semne de instabilitate, atunci cand
soferul roteste prea mult sau prea putin de volan, senzorii ESP detecteaza aceasta miscare intr-o
fractiune de secunda si ajuta la restabilirea pozitiei vehiculului prin aplicarea selectiva a presiunii de
franare asupra uneia sau a mai multor roti si prin interventia asupra sistemului motorului..

Cuplul ideal: RSP-ESP


RSP este un sistem din dotarea semiremorcilor, care previne rasturnarea ansamblului tractor-
remorca in situatii critice, chiar atunci cand camionul nu este echipat cu ESP. Necesitatea lui s-a
facut simtita deoarece statisticile arata ca pana si soferii foarte experimentati, care cunosc drumurile
si circula regulamentar, pot face accidente, mai ales cand centrul de greutate al vehiculului este
situat la inaltime si favorizeaza cresterea vitezei. In acest caz, de cele mai multe ori, soferul observa

116
riscurile prea tarziu, dar RSP detecteaza la timp situatiile periculoase si le depaseste intervenind
asupra franelor.
RSP este integrat in EBS - ul modulului de frana al tractorului pe semiremorca. El masoara
acceleratia laterala cu ajutorul senzorilor de acceleratie integrati si utilizeaza diferiti parametri
pentru a defini limita la care semiremorca e in pericol sa se rastoarne. Cand aceasta este atinsa, RSP
initiaza franarea obligatorie a semiremorcii si reduce viteza ansamblului pana la un nivel aflat sub
valoarea critica. Aceasta procedura de control incepe chiar inainte ca soferul sa-si dea macar seama
de pericol.
Pentru a se adapta la diferite incarcaturi si centre de greutate, RSP recalculeaza limita critica
de fiecare data cand se incarca semiremorca. El se ajusteaza, de asemenea, daca alimentarea cu
tensiune este intrerupta sau vehiculul e tras pe dreapta pentru o perioada mai mare de timp. In
primul rand, este definita o valoare de baza folosind greutatea pe axa. Daca acceleratia laterala se
apropie de aceasta valoare, presiunea de franare predefinita se aplica rotilor de pe partea interioara a
axei, care este mai putin incarcata. Aceasta presiune de testare este echivalenta cu presiunea aplicata
franei, si de aceea soferul nici nu o observa.
Daca roata incepe sa se blocheze la aceasta presiune, este indicata o reducere semnificativa a
incarcaturii, deoarece se semnaleaza faptul ca vehiculul este pe punctul de a se rasturna. Sistemul
initiaza franarea capului tractor si astfel se rezolva problema. Daca viteza rotii nu se modifica,
situatia este definita ca lipsita de riscuri si sistemul mareste limita critica pentru a repeta procedura
cu o valoare mai ridicata a acceleratiei laterale, la urmatoarea curba.
RSP functioneaza independent de camion, dar ofera o mai mare siguranta atunci cand acesta
este echipat cu ESP, ABS, ASR, care se poate suprapune peste RSP, deoarece intervine si in
sistemul de franare al remorcii. Pentru a preveni erorile, sistemul realizeaza o analiza a valorii
limita si aplica presiunea maxima de franare detectata de ambele sisteme asupra cilindrilor de
franare a rotilor. Deoarece presiunea de franare aplicata de ESP este mai mica decat cea aplicata de
RSP, RSP utilizeaza mai bine deceleratia posibila a remorcii, marind siguranta.
De exemplu ,motoarele de la Mercedes combinate cu o cutie de transmisie automata (cu cinci
trepte) sau mecanica (cu sase trepte) debiteaza puteri cuprinse intre 150 (E220 CDI) si 300 CP
(E500). Pentru a putea tine in frau atatia cai, pursange - zicem noi, Mercedes E-Klasse este echipat
cu performantul sistem de franare electrohidraulic SBC (Sensotronic Brake Control). Acesta are in
componenta sa o unitate centrala electronica – in care sunt inglobate si functiile ABS, ASR, ESP -
care este in permanenta legatura cu senzori pentru masurarea vitezei rotilor, acceleratiei
transversale, unghiului de virare.
Sistemul ASR : Antrieb – Scglup – Regelung opune patinarea rotii pe gheata sau pe sol
umed, prin franarea rotii care patineaza sau prin reducerea momentului motor.
ABS, ASR si ESR toate trei sisteme de siguranta sunt sisteme de baza a masinilor noi.
Sistemele care actioneaza asupra sistemul de franare a automobilului cum ar fi ABS,ASR si
ESP maresc stabilitatea automobilului si asigura o siguranta mai mare in conditii critice de
circulatie.
Prin introducerea generatiei - 8 Bosch – ul a inceput fabricarea a unui nou sistem, care prin
constructia sa modulara asigura atat sistemul ABS,ASR cat si ESP.
Modelul nou sta la baza sistemului modular de franare cu cele mai mici dimensiuni din lume.
Sistemul prin propria greutate de 1,6 Kg este cu mult mai usor fata de primul sistem de ABS lansat
in anul 1978, care avea 6,9 Kg. Fata de variantele utilizate acum inginerile au reusit sa mai reduca
din greutate cu 900 de grame si 40% din volum.
Sistemul asigura toate functiile asigurate pana acum de exemplu: distribuirea electronica a
momentului de franare, care fata de oricare sistem mecanic asigura mult mai bine reducerea blocari
a rotii si vibrarea pedalei in timpul franari este mai putin sesizabila.
Din 1978 de cand a fost introdus sistemul ABS firma Bosch asigura in continuare dezvoltarea
tehnica a sistemelor de franare. Nu numai ca sistemul din ce in ce este mai performant dar datorita
constructiei si tehnologiei de constructie a devenit din ce in ce mai usor.
ABS si sistemul ABS/ASR

117
Asigura o franare fara blocarea rotii si pornirea de pe loc fara patinare a autovehiculelor grele.
Caracteristici: - Franarea fara blocarea rotii;
- Pornirea si demararea fara patinarea rotii.
Constructie asemanatoare 4s/2M de la ABS pana la ABS/ASR 6s/6M.
Toate sisteme de pe autocamion se poate acoperii cu o folie elctronica. Sisteme de legare
asemanatoare se fac prin cabluri si ruptori [Link] redus si anticorosiv.
Franare fara blocare: ABS – ul ajuta pe conducatorul auto in momente critice de franare. Prin
interzicerea blocari rotii astfel autovehicolul ramane stabil.
Pornirea si demararea fara patinarea rotii : ASR – ul prin intermediul elementelor componente
din sistemul ABS asigura ca rotile in timpul porniri sau demarari sa nu patineze.
Indiferent de ce sistem de comanda utilizam, ABS sau ABS/ASR se poate utiliza sisteme de
cabluri si de legaturi asemanatoare. Aceastea asigura o usurare a productivitatii,o montare foarte
corecta, iar acestea duc la o economisire la depozitare.
Teoria construiri sistemului de comanda: Indiferent ca este vorba de sistemul ABS sau
ABS/ASR sistemul de comanda are aceleasi carecteristici.
-Sistem de prize asemanatoare modulare.
- Toate mecanismele de conducere au acelasi sistem de prindere.
Avantaje: - PLC (Powerline carrier);
- Sistem de 12 sau 24 V;

Airbagul

Airbagul este o parte a conceptului de siguranţa pasivă care oferă o protecţie suplimentară pentru
zona capului şi a pieptului şoferului şi [Link] de gestionare a airbagurilor activează,
în cazul unui accident grav, atât airbagurile cât şi aparatele de pretensionare cat şi diferite măsuri de
siguranta ca: inchiderea centralizată este dezactivată pentru a uşura salvarea; iluminarea interioară
se activeaza; pompa de combustibil şi motorul sunt oprite (la motorizarile Diesel doar motorul) si
semnalizarea de avarie este activată.

PSS

Bosch a pus la punct sistemul de securitate PSS (Predictive Safety Systems) care anticipează
pericolul şi reacţionează imediat, protejând pasagerii şi celelalte vehicule de pe şosea.

SBC

Numit sensotronic (SBC), sistemul nu se mai bazează pe şofer pentru a obţine presiunea hidraulica.
Pedala de frâna este conectata la unitatea centrala a maşinii (ECU) printr-un cablu. Senzorii vor
informa ECU asupra modului în care este apăsata pedala (viteza, adâncime). Computerul va disipa
apoi forţa necesară pentru fiecare roată cu ajutorul unor modulatoare.

SIPS

Prescurtarea vine de la Side Impact Protection System, un termen ce denumeşte prima utilizare a
airbagurilor laterale, precum si a unui schelet foarte stabil al ramelor podelei. Acest sistem dublu a
fost o inovaţie care asigura şi astăzi, o buna protecţie a călătorilor împotriva efectelor unei eventuale
ciocniri laterale.

118
CONDUCEREA ECOLOGICĂ

Conducerea ecologică este ansamblul măsurilor comportamentale de control sau


verificare ale autovehiculului, prin care se realizează optimizarea combustibilului şi protejarea
mediului înconjurător.
ECOLOGIE < gr. “oicos “ casă, gospodărie + “logos “studiu >
Ştiinţa care se ocupă cu studiul interacţiunii dintre organisme şi mediul lor de viaţă,
(biotic=de viaţă [Link] biotic; mediu biotic şi abiotic = fără viaţă [Link], umiditatea etc).
Factorul biotic îl constituie însuşi conducătorul auto şi se referă la starea generală de sănătate
vizând, în primul rând, bioritmul său de zi cu zi ( < [Link]=viaţă+ ritmos=cadenţă>).
Mediul biotic este compus din totalitatea celor cu care el intră în relaţii de viaţă, de serviciu şi
de trafic rutier.
Factorii de mediu abiotic sunt reprezntaţi de fenomenele meteorologice, (ploaie, ninsoare,
caniculă şi ceaţă) de starea suprafeţelor de rulare şi performanţele tehnice ale autovehiculelor.
În constituţia conducerii ecologice se regăsesc nuclee importante ale conduitei preventive
care conduită presupune suma unor reguli diferite, uneori, de cele ale legislaţiei rutiere( dar nu în
contradicţie cu acestea) completată cu un set de recomandări, procedee şi comportamente pe care
legislaţia rutieră nu le poate cuprinde şi ale conducerii raţionale fundamentate pe randament,
optimizare şi siguranţă în trafic.
Randamentul este capacitatea de producţie a unei maşini măsurată într-o unitate de timp
dată (şi în raport cu consumul).El se regăseşte în eficienţă, în beneficiu şi, în final, în profit.
A optimiza înseamnă a face ca randamentul unei maşini să fie optim, adică foarte bun, să
corespundă unor exigenţe sporite.
Cunoaşterea celor definite mai sus trebuie pusă în slujba reducerii poluării mediului
înconjurător, poluare care constă în acele acţiuni ce pot produce modificări ale echilibrului
ecologic sau să dăuneze sănătăţii, liniştii şi stării de confort ale oamenilor, ori să provoace
pagube economiei naţionale, prin modificarea calităţii factorilor naturali sau creaţi prin
activităţi umane.
Transporturile auto reprezintă unul dintre factorii de poluare a mediului înconjurător.
Conducătorul auto poate să-şi aducă o importantă contribuţie la reducerea poluării
mediului prin abordarea unei conduceri logice privind siguranţa rutieră, comportamentul
faţă de ceilalţi participanţi la trafic şi grija faţă de mediul natural ce-l înconjură.
Siguranţa activă are rolul de a preveni producerea accidentelor de circulaţie, pe când cea
pasivă diminuează (pe cât posibil) gravitatea consecinţelor rezultate din săvârşirea acestora.

A conduce ecologic privind siguranţa rutieră presupune:


- bagajele(încărcătura) să nu stânjenească vizibilitatea conducătorului ori să pericliteze
stabilitatea vehiculului;
- să nu mascheze dispozitivele de semnalizare, catadioptrii sau plăcuţele cu numerele de
înmatriculare;
- să nu aibă aplicate pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale, afişe, reclame sau
accesorii care restrâng vizibilitatea conducătorului ori a pasagerilor;
- să nu lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comandă, să nu
oprească motorul sau să decupleze transmisia în timpul mersului;
- să nu conducă în timp ce se află sub influenţa alcoolului sau a substanţelor halucinogene;
- să nu conducă un autovehicul care nu corespunde din punct de vedere tehnic;
- să poarte, în timpul deplasării pe drumurile publice, casca de protecţie, centura sau
dispozitivele de siguranţă omologate.
A conduce ecologic în raport cu ceilalţi participanţi la traficul rutier impune :
- să nu folosească în mod abuziv mijloacele de avertizare sonoră;

119
- să nu săvârşească gesturi obscene şi să nu profereze injurii la adresa altor participanţi la trafic;
- să nu monteze pe autovehicul sisteme antifurt cu intensitatea semnalului ce depăşeşte pragul
fonic prevăzut de lege ori a căror durată a semnalului depăşeşte un minut consecutiv;
- să conducă, pe timp nefavorabil, de o asemenea manieră, încât să nu stropească partenerii de
trafic cu apă, noroi sau zăpadă topită.
A conduce ecologic în raport cu mediul natural (înconjurător) înseamnă:
- să nu folosească un autovehicul care emană noxe peste limita legal admisă;
- zgomotul, produs în mers sau în staţionare, să nu depăşească pragul fonic prevăzut de lege;
- să nu folosească dispozitive neomologate pe sistemul de evacuare a gazelor;
- să nu arunce din autovehicul, pe drumurile publice, obiecte, materiale sau substanţe ;
- încărcătura vehiculului să nu pună în pericol persoane şi să nu cauzeze prejudicii proprietăţii
publice ori private;
- să nu ţină motorul pornit atunci când aşteaptă ridicarea barierelor la trecerile la nivel peste
calea ferată ori în alte situaţii care impun o staţionare îndelungată;
- să oprească motorul atunci când o situaţie de urgenţă îi impune imobilizarea prelungită a
autovehiculului într-un tunel;
- să nu forţeze trecerea pe sub porţile de gabarit instalate înaintea căilor ferate electrificate,
dacă înălţimea sau încărăctura vehiculului atinge ori depăşeşte partea superioară a porţii;
- să verifice dacă mărfurile ori substanţele periculoase, ce urmează a fi transportate, sunt
autorizate conform ADR;
- să se asigure că vehiculele şi încărcăturile nu prezintă defecte vizibile, scurgeri, sau fisuri,
lipsă de dispozitive şi de echipamente;
- să verifice dacă autovehiculele nu sunt supraîncărcate;
- să ştie să folosească extinctoarele atunci când situaţia impune;
- în cazul pierderii de substanţă să împiedice deversarea produsului în cursuri de ape, în
canalele de scurgere şi să limiteze extinderea suprafeţei contaminate, utilizând materialele
absorbante din dotare;
- bagajele să fie bine fixate, încât ele să nu cadă pe drum şi să nu fie târâte ;
- să nu producă praf sau mirosuri pestilenţiale ;
- să nu folosească pneuri cu ştifturi (cuie) care pot deteriora suprafaţa drumului;
- să nu intre pe drumurile publice modernizate cu autovehicule care au pe roţi sau pe caroserie
noroi sau din care se scurg produse, substanţe ori materiale.
Constructorii de autovehicule şi operatorii de transport rutier cooperează strâns pentru a
îmbunătăţi performanţele de mediu în ceea ce priveşte poluarea chimică. Astăzi, mai mult de
jumătate din parcul de autovehicule din Europa occidentală, corespund standardelor stricte de
mediu stabilite de U.E., ajungându-se până la EURO 5, tehnici care au condus la reducerea
substanţială a emisiilor de monoxid de carbon, de hidrocarburi şi de oxid de azot cu 50% faţă de
1999, iar a pulberilor fine în suspensie cu peste 80% raportat la acelaşi an.
Valorile emisiilor poluante-limită admise la omologarea autovehiculelor, conform
directivelor Uniunii Europene sunt:

EURO 2
- pentru autoturisme M.A.S. (cu benzină) = monoxid de carbon 2,2 g/km şi hidrocarburi + noxe =
0,5 g/km;
- pentru autoturisme M.A.C. (diesel) = monoxid de carbon 1,0 g/km, hidrocarburi + noxe = 0,15
g/km şi particule fine în suspensie 0,08 g/km.
EURO 3
- pentru autoturisme M.A.S. = monoxid de carbon 2,3 g/km, hidrocarburi 0,20 g/km şi noxe 0,15
g/km;
- pentru autoturisme M.A.C. = monoxid de carbon 0,64 g/km, hidrocarburi + noxe = 0,56 g/km şi
particule = 0,05 g/km.\

120
EURO 4
- pentru autoturisme M.A.S. = monoxid de carbon 1,0 g/km, hidrocarburi = 0,10 g/km şi noxe =
0,08 g/km;
- pentru autoturisme M.A.C. = monoxid de carbon 0,64 g/km, noxe = 0,08 g/km, hidrocarburi +
noxe = 0,30 g/km şi particule = 0,025 g/km.
În condiţiile creşterii numărului de autovehicule în circulaţie se prevede ca, până în anul 2010,
emisiile totale în Europa occidentală să înregistreze o scădere de aproximativ 40% faţă de anul
2007.
Raportat la motorizarea autovehiculelor, existentă la nivelul anului 2008, specialiştii sunt
unanimi în sensul că motorul cu aprindere prin comprimare (diesel) posedă cel mai mare potenţial
de reducere a nivelului poluării în condiţiile creşterii randamentului său în exploatare.
Şi în privinţa poluării fonice s-au făcut progrese notabile materializate în tehnici speciale de
izolare cu care s-a realizat reducerea zgomotului maxim cu peste 50% faţă de ultimele 3 decenii.
Pentru a înregistra progrese şi mai mari se impune, cu necesitate, reducerea zgomotului produs de
anvelopele vehiculelor şi de suprafeţele carosabile care, astăzi, reprezintă sursa predominată a
poluării fonice.
Orice folosire a unui sistem auxiliar acţionat de motor (aer condiţionat, dispozitive servo,
generatorul de curent) va avea drept efect creşterea consumului de carburant.
Autovehiculele sunt construite din multe materiale care, odată ajunse în stadiul de deşeu, pot polua
grav mediul, fie prin toxicitatea lor (lichid de frână, antigel), fie prin perioada lungă de
descompunere (anvelope, mase plastice).
Prelungirea duratei lor de serviciu este componentă a conducerii ecologice ( de ex. permutarea
anvelopelor la 10.000 de km ).
Sistemul GNC( gaze naturale comprimate) folosit de unele motoare cu ardere internă nu contribuie
la încălzirea globală provocată de gazele de seră pentru că sursele gazului metan(materiile organice
intrate în putrefacţie) consumă dioxidul de carbon din atmosferă şi reduce cu 25% noxele emanate
de motoarele în discuţie în comparaţie cu cele pe benzină.
Convertorul catalitic poziţionat chiar langă motor, pentru a oferi mai rapid o eficienţă maximă,
elimină aproximativ 95% din emisiile particulelor nocive.
Mediul ecologic în interiorul autovehiculului este îmbunătăţit prin:
- tapiţeriile şi materialele textile testate în vederea detectării substanţelor periculoase sau alergice;
- sistemul avansat de menţinere a calitaţii aerului reduce nivelul anumitor gaze şi particule
periculoase
- piesele de metal din interiorul autovehiculului sunt testate în vederea reducerii posibilităţii de
alergizare a echipajelor de la bord
- producerea unor anvelope silenţioase şi usor reciclabile.
La îmbunătăţirea condiţiilor de conducere ecologică a autovehiculelor vin să-şi alăture
contribuţia:
- motorul hibrid( cu propulsie diesel+electrică). Prototipul V70 hibrid parcurge distanţa de 1199
km cu emisii de numai 50g CO2/km şi un consum de combustibil de 1,6l/100km întrecut fiind de
VW I care consumă doar 1,30l la viteza de 160km/h.
- greutatea redusă a caroseriei prin folosirea magneziului
- sunetul în cabină care nu trebuie să fie deranjant ci purtător de informaţii asupra deplasării pe drum
- cabina GLOBETROTTER cu o înăltime interioară de 193 cm, cu noi scaune şi un nou panou de
instrumente, un nou sistem audio-video, un pat pliabil cu multe posibilităţi de reglaj şi un scaun de
pasager ce se poate roti
- combustibilul Bio- D.M.E.( dimetileter) produs din biomasă are atât eficienţă energetică mare cât
şi emisii reduse de gaze cu efect de seră.Materia primă folosită este leşia neagră, un produs
secundar bogat energetic şi foarte vâscos din industria celulozei. Combustibilul Bio- D.M.E. reduce,
cu 95% emisiile de dioxid de carbon.
Motorul diesel alimentat cu Bio- D.M.E. furnizează un randament egal cu cel înregistrat de
motorul diesel alimentat cu motorină, producând un nivel mai scăzut de zgomot. Emană mai putini

121
oxizi de azot ceea ce presupune folosirea unui sistem mai simplu pentru tratarea gazelor de
eşapament.
În aceeaşi notă se înscrie şi folosirea tehnologiei de reducere catalitică selectivă cu AdBlue
care este un aditiv format din apă deionizată şi uree în concentraţie de 32,5%.
Se prezintă sub forma unui lichid stabil, incolor, inodor şi netoxic care reduce, pe lângă
emisia de noxe şi consumul de carburant.
Nu este un aditiv pentru combustibili sau lubrifianţi.
Pentru respectarea exigentelor cerinţe ale Euro 4 si Euro 5 se aplică tehnologia SCR cu
AdBlue, generalizată în toată Europa, care prezintă o largă paletă de avantaje, printe care:
- Este funcţională şi in cazul motorinelor de o mai scazută calitate
- Necesită o întreţinere minimă si este conceput pentru întreaga viaţă a autovehiculului
- Şi-a dovedit eficienţa în materie de economisire a combustibilului
- Protejează mediul înconjurător

Prin tehnologia SCR (Reducerea Catalitica Selectiva ) aditivul AdBlue se injectează in gazele
de evacuare, înainte ca acestea să treacă printr-un catalizator SCR în care, o dată intrate, oxizii de
azot pe care îi conţin sunt transformaţi în vapori de apă inofensivi şi azot (N) care se găseşte în mod
natural în atmosferă, în volum de 78,2%, şi în greutate de 76%.
Catalizatorul este complet integrat în toba de eşapament.
Substanţa activă a aditivului AdBlue – ureea – (produsă din gaz natural) este stabilă si netoxică, fără
reacţie la înmagazinare sau transport.
Cantitatea de AdBlue necesară pentru standardul Euro 4 este de 3-4%, iar pentru Euro 5 de 5-7%.
Sistemul SCR este alcătuit, în principiu, dintr-un rezervor pentru aditivul AdBlue confecţionat, din
aluminiu sau plastic, cu capacitatea de 30-120 litri poziţionat lângă rezervorul standard de
motorină,dotat cu pompă AdBlue, injector şi catalizator SCR.
Motorul nu este implicat, de fapt, în derularea procesului decât cu furnizarea unei arderi optime a
amestecului carburant.
Punctul de îngheţ al aditivului este de - C; el îngheaţă, dar se dezgheaţă imediat după pornirea
motorului, care nu este afectată în nici un fel.
Gazele de evacuare nu sunt filtrate în întregime decât atunci cînd motorul şi sistemul de eşapare
ating temperatura normală de funcţionare.
Tehnologia SCR se recomandă a fi folosită la motoarele cu cilindree mare, la cele de capacitate
medie promovându-se sistemul EGR( Recircularea Gazelor de evacuare) funcţional prin
reintroducerea, în cilindri, a unei părţi din gazele de evacuare.
Stilul ecologic de conducere este o modalitate simplă de reducere a consumului de carburant şi a
gazelor de emisie cu efect de seră stimulate de dioxidul de carbon, în aplicarea căruia considerăm că
se impune a se ţine seama de următoarele recomandări:
- accelerează rapid şi comută într-o treaptă superioară de viteză înainte de a atinge 3000 de ture pe
minut la MAS şi 2000 la MAC
- decelerează gradual, prin eliberarea pedalei de acceleraţie
- condu cu viteză constantă, utilizând treapta cea mai înaltă de viteză. Accelerările inutile consumă
mult combustibil. Conducerea cu viteză mare consumă de asemenea multă energie.
Ex. La 120km/h consumul de combustibil se măreste, pentru fiecare kilometru parcurs, cu 30% în
comparaţie cu conducerea cu 80km/h.
- anticipând intensitatea traficului, privind în profunzime, eviţi frânările şi accelerările excessive
- utilizează frâna de motor în cât mai multe cazuri
- nu lăsa motorul să funcţioneze la ralanti
- eliberează pedala de acceleraţie la parcurgerea pantelor lungi
- nu apăsa ’’la blană’’ pedala de acceleraţie
- nu depăşi capacitatea de încărcare a autovehiculului pentru a nu provoca supraîncălzirea
anvelopelor şi dificultăţi în menţinerea direcţiei şi la frânare

122
PRIMUL AJUTOR ÎN ACCIDENTELE DE CIRCULAŢIE
EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL ASUPRA ORGANISMULUI
UMAN
În urma accidentelor rutiere apar numeroase urgenţe medicale, necesitând cunoştinţe minime
de acordare a unui prim ajutor. Acestea devin inutile în absenţa unei dotări strict necesare. În aceste
condiţii prezenţa trusei sanitare şi cunoaşterea unor noţiuni simple de prim ajutor sunt esenţiale şi
interdependente.
Numim urgenţă starea de alterare gravă a sănătăţii organismului apărută în urma
acţiunii unui factor brutal sau a oricărei afecţiuni care ameninţă viaţa persoanei respective.
Primul ajutor reprezintă un complex de măsuri de urgenţă, care se aplică în cazuri de
accidente înaintea intervenţiei cadrelor medicale.

Organizarea activităţii de acordare


a primului ajutor

În momentul în care se intervine pentru salvarea victimelor unui accident trebuie


respectate următoarele principii:
- victima nu se mobilizează de la locul accidentului decât în cazul în care situaţia din
teritoriul respectiv continuă să fie periculoasă pentru victimă sau/şi pentru cel care acordă primul
ajutor!
- primul ajutor se acordă la locul accidentului!
- în primul rând se evaluează gravitatea stării victimei şi după această evaluare se alertează
imediat ambulanţa!
Ţinând cont de aceste principii este bine ca acţiunea dumneavoastră să se desfăşoare în
următoarea succesiune:
1. Semnalizaţi accidentul (evitaţi creşterea numărului de victime)
2. Degajaţi accidentatul!
3. Acordaţi primul ajutor!
4. Apelaţi telefonic numărul naţional de urgenţă 112
5. Supravegheaţi victima şi continuaţi, dacă este nevoie, să-i acordaţi primul ajutor
până la sosirea ambulanţei!

1. Semnalizarea accidentului:
Prima preocupare pe care trebuie să o aveţi este să acţionaţi în aşa fel încât numărul victimelor să
nu crească.
În mod ideal această semnalizare se face prin amplasarea triunghiurilor reflectorizante în
ambele sensuri din preajma locului accidentului! Nu lăsaţi nesupravegheate aceste triunghiuri!
Dacă nu aveţi la dispoziţie triunghiuri reflectorizante folosiţi orice alte mijloace pentru
semnalizarea accidentului.
Simpla amplasare a câte unei persoane la minimum 50 m în spatele şi în faţa locului în
care s-a produs evenimentul rutier şi gesturile de avertizare ale acestora pot fi extrem de utile.

2. Degajarea accidentatului:
Se vor evita gesturile brutale şi mobilizarea lui excesivă. Scoaterea accidentatului din autovehiculul
avariat se va face cu cea mai mare blândeţe, procedându-se la degajare prin eliberarea metodică, la
nevoie cu sacrificarea materialelor ce îl acoperă.
Dacă trebuie să mobilizaţi o victimă a unui accident de trafic nu uitaţi că aceasta poate avea o
fractură de coloană vertebrală! Din acest motiv, mobilizarea victimei trebuie făcută în aşa fel încât
coloana vertebrala să fie menţinută dreaptă.

123
Manevrele se desfăşoară în următoarea succesiune:
- cu un braţ salvatorul sprijină ceafa accidentatului iar cu celălalt mandibula;
- se aşază braţul victimei dinspre lateral peste abdomen, după care salvatorul apuca victima
cu celălalt braţ al său, ca o chingă trecută pe sub spate şi axilă;
- salvatorul imobilizează mandibula accidentatului, iar cu obrazul fixează suplimentar capul
acestuia;
- printr-o mişcare de tracţiune-rotaţie accidentatul este scos de pe scaun.
Degajarea accidentatului se face cu următoarele precautii:
- se urmăreşte menţinerea permanentă a coloanei vertebrale în linie dreaptă (cap-gât-trunchi), pentru
a evita lezarea măduvei spinării în cazul unei fracturi de coloană;
- în cazul unei fracturi închise membrul fracturat se menţine în poziţia găsită, fără a încerca punerea
în poziţie normală;
După degajare victima va fi întinsă cu blândeţe pe o pătură sau pe nişte haine.
3. Acordarea primului ajutor:
După ce aţi degajat victima trebuie să aveţi imediat în vedere controlarea funcţiilor vitale ale
acesteia. Concret, trebuie să decideţi rapid dacă victima este conştientă, dacă respiră şi dacă
circulaţia sângelui este menţinută.

Pentru aceasta procedaţi în felul următor:


a) Verificaţi starea de conştienţă!
În acest scop încercaţi să vedeţi dacă victima poate răspunde la întrebările dumneavoastră
(ce s-a întâmplat? Cum vă simţiţi? Ce vă doare?) În timp ce îi adresaţi aceste întrebări puneţi
mâinile dumneavoastră pe umerii victimei şi mişcaţi-o uşor.
Dacă nu vă răspunde la întrebări atunci încercaţi să vedeţi dacă reacţionează la durere.
Dacă victima nu este conştientă trebuie să acţionaţi rapid în următoarea succesiune:
b) Solicitaţi ajutor!
- dacă veţi constata că victima nu este conştientă atunci solicitaţi imediat ajutorul altor
martori ai accidentului; nu uitaţi că este mai uşor ca primul ajutor să fie acordat de două sau
mai multe persoane decât de către una singură!
c) Eliberaţi căile respiratorii ale victimei!
În acest scop scoateţi toţi corpii străini aflaţi în gura accidentatului (resturi de îmbrăcăminte,
pământ, etc.) şi protezele dentare mobile.
d) Controlaţi existenţa respiraţiei victimei!
Ţinând capul victimei în extensie(ridicat „pe spate”), apropiaţi-vă cu urechea de gura acesteia în
timp ce privirea dumneavoastră este îndreptată spre pieptul accidentatului. În felul acesta aveţi
posibilitatea să îi auziţi respiraţia şi în acelaşi timp să vedeţi, eventual, mişcările respiratorii ale
pieptului accidentatului.
e) Controlaţi existenţa circulaţiei sângelui!
Această manevră se execută prin căutarea pulsului la artera carotidă. Artera carotidă se poate palpa
pe partea laterală a gâtului, la 2-3cm distanţă de cartilajul tiroid (mărul lui Adam).

Nu uitaţi! La o persoană în stare de inconştienţă, lăsată să zacă culcată pe spate, există riscul ca
baza limbii să “cadă” în faringe, fapt care va avea drept consecinţă asfixierea victimei!
După ce aţi asezat victima în poziţie de siguranţă, chemaţi ambulanţa!

Privind respiraţia, se pot întâlni două situaţii:


a) Victima nu respiră dar are puls (stop respirator).
Dacă accidentatul nu respiră (dar are puls) începeţi imediat ventilaţia artificială (respiraţie gură la
gură).
Faceţi 10 ventilaţii artificiale după care anunţaţi ambulanţa! Continuaţi ulterior ventilaţia artificială până la
sosirea ambulanţei!
b) Victima nu respiră şi nu are puls (stop cardiac şi respirator!).

124
Această situaţie este de o gravitate deosebită.
Trebuie să retineţi faptul că, în cazul apariţiei stopului cardiorespirator, şansa de a reanima victima
numai prin forţele dumneavoastră este foarte redusă.De aceea, primul lucru pe care trebuie să îl
faceţi când constataţi absenţa respiraţiei şi a pulsului este să solicitaţi imediat ajutor şi să chemaţi
ambulanţa.
Atenţie! Comprimarea toracelui victimei trebuie facută astfel încât sternul(osul pieptului) să se
înfunde cu 4-6 centrimetri.
Nu întrerupeţi măsurile de reanimare decât în momentul în care pacientul este preluat de
către personalul ambulanţei!
3. Cum anunţăm ambulanţa?
În momentul în care solicităm intervenţia ambulanţei, operatorului de la telefonul unic112,
trebuie să-i furnizăm următoarele informaţii absolut necesare:
a) unde s-a petrecut accidentul (adresa exactă şi puncte de reper);
b) ce s-a întâmplat;
c) câte victime au rezultat din accident;
d) de unde se dă alarma (numele persoanei care solicită intervenţia ambulanţei, adresa şi nr. de
telefon).
4. Oprirea hemoragiilor(hemoreelor)
Scurgerea abundentă de sânge în urma ruperii sau tăierii peretelui unui vas sanguin se
numeşte hemoragie. Putem deosebi mai multe feluri de hemoragii:
a) Hemoragii externe - în care sângele se scurge în afara organismului datorită secţionării unor
vase de sânge.
b) Hemoragii interne - în care sângele ce curge rămâne în interiorul organismului (ex.: în cavitatea
abdominală, etc.).
În funcţie de vasele care au fost secţionate, putem deosebi:
- hemoragii arteriale, în care sângele, de o culoare roşu-aprins, ţâşneşte într-un jet
sacadat, în acelaşi ritm cu pulsaţiile inimii;
- hemoragii venoase, în care sângele, având o culoare roşu-închis, curge lin, continuu;
- hemoragii capilare, în care curgerea sângelui se observă pe toată suprafaţa rănii, având o
intensitate redusă.
Hemoragiile externe şi cele exteriorizate sunt uşor de recunoscut.
Hemoragiile interne sunt însoţite de o serie de semne prin care se pot bănui şi diagnostica.
Aceste semne sunt: ameţeala, creşterea numărului de bătăi ale inimii pe minut, creşterea
numărului de respiraţii pe minut. Pulsul bolnavului este slab, iar tensiunea sa arterială scade
mult sub cifra normală. Bolnavul este neliniştit, palid, vorbeşte repede, are transpiraţii reci şi
prezintă o sete intensă.
Oprirea unei hemoragii se numeşte hemostaza.
Hemostaza se poate realiza în două feluri: natural sau artificial. Hemostaza naturală se datorează
capacităţii sângelui de a se coagula în momentul în care a venit în contact cu mediul exterior. Acest
fel de hemostază se produce în cazul unor hemoragii mici, capilare, în care intensitatea curgerii
sângelui este mică. În cazul unor hemoragii mai mari este nevoie de o intervenţie specială pentru
oprirea sângerării.
Oprirea rapidă şi competentă a unei hemoragii este una din acţiunile decisive care trebuie executată
de către cel care acordă primul ajutor.
Cel mai simplu mod de a face o hemostază provizorie este aplicarea unui pansament compresiv.
Câteva comprese aplicate pe plagă, o bucată de vată şi un bandaj ceva mai strâns sunt suficiente
pentru a opri o sângerare medie.
Dacă hemoragia nu se opreşte, vom face imediat comprimarea vasului prin care curge sângele.
În hemoragia arterială, comprimarea se face într-un punct situat cât mai aproape de rană, între
aceasta şi inimă, deoarece trebuie oprită ieşirea sângelui care vine de la inimă prin vasul deschis, iar
în hemoragia venoasă garoul se aplică sub plagă.

125
Comprimarea vaselor se face mai bine în locurile în care sunt mai aproape de un plan osos şi
se poate face direct, cu degetul sau cu toată palma, numai pentru o hemostaza de scurtă durată.
În cazul în care nu se poate menţine comprimat vasul un timp îndelungat, se recurge la
aplicarea garoului.
Garoul este un tub sau o bandă elastică.
Pentru a favoriza compresiunea pe pachetul vascular, se aplică sub garou o faşă de tifon, sau un
obiect dur, cu axul mare orientat paralel cu axul vascular al membrului. Menţinerea unui garou nu
poate depăşi o oră, timp în care accidentatul trebuie să ajungă la o unitate medicală. Ori de câte ori
se aplică un garou, trebuie să se noteze ora şi data la care a fost pus pentru evitarea unor accidente
grave din cauza lipsei de sânge din zona de sub garou.
Bolnavii care prezintă hemoragii exteriorizate, altele decât cele nazale, trebuie imediat culcaţi şi
lăsaţi liniştiţi. Se va chema de urgenţă medicul.
Bolnavii la care se bănuie o hemoragie internă trebuie bine înveliţi, încălziţi cu sticle cu apă caldă la
mâini şi la picioare şi li se vor da să bea ceaiuri dulci. Intervenţia medicului este necesară.

Pansarea ranilor.
De felul în care am facut primul pansament depinde modul de vindecare a rănii.

Oprirea hemoragiei.
Se face cu ajutorul mijloacelor cunoscute (garou, comprese sterile) în funcţie de intensitatea şi locul
hemoragiei.

Controlul rănii.
Rănitul va fi dezbrăcat sau se vor tăia hainele în zona rănii pentru a se putea aprecia locul unde se
află rana, întinderea şi aspectul ei.

Curăţarea rănii.
În rană pot rămâne deseori corpuri străine (pământ, nisip, bucăţele de stofă, cioburi) ce trebuie
înlăaturate.
Spalarea şi dezinfectarea rănii şi a zonei din jur.
Atenţie! Niciodată nu se dă cu tinctură de iod pe rană!

Executarea pansamentului

Imobilizarea fracturilor.
Fracturile pot fi de mai multe feluri. În funcţie de poziţia capetelor de fractură putem
distinge:
- fracturi fără deplasare, în care fragmentele osului rupt rămân pe loc;
- fracturi cu deplasare, când capetele de fractură se îndepărtează unul de celălalt.
În funcţie de comunicarea focarului de fractură cu exteriorul putem distinge:
- fracturi închise, în care pielea din regiunea fracturii rămâne intactă;
- fracturi deschise, la care ruptura osului este însoţită de o rană a pielii şi a muşchilor din regiunea
respectivă.
În funcţie de numărul de fragmente osoase rezultate din fractura se pot distinge:
- fracturi simple, care au numai două fragmente osoase;
- fracturi cominutive, în care osul este sfărâmat în mai multe fragmente.
O fractură cu aspect particular se poate întâlni mai des la copiii mici, la care oasele sunt mai
flexibile este vorba de asa numita fractura “în lemn verde”.
Primul ajutor în cazul accidentatilor cu fracturi se desfaşoară după următoarea schemă:
- degajarea din focarul de producere a fracturilor;
- aşezarea accidentatului în poziţie cât mai comoda şi interzicerea oricărui tip de mişcări;
- calmarea durerilor;

126
Calmarea durerilor se obţine prin administrarea de antalgice minore (algocalmin, antinevralgic).
Semnele după care putem recunoaşte o fractură se pot împărţi în două categorii: semne de
probabilitate şi semne de certitudine.
Semnele de probabilitate ale unei fracturi sunt:
- durerea locală care apare brusc;
- deformarea locală, care ţine de deplasarea fragmentelor din focarul de fractură;
- impotenţa funcţională (imposibilitatea folosirii membrului fracturat);
- echimoza (vânătaia) locală care apare ulterior;
Semnele de certitudine ale unei fracturi sunt:
- mobilitatea anormală la nivelul focarului de fractură, în funcţie de axele osului respectiv;
- frecarea oaselor (zgomot caracteristic, de pârâitură, care apare la mişcarea sau lovirea capetelor
fracturate);
- lipsa de transmitere a mişcării la distanţă (mişcarea imprimată la unul din capetele osului nu se
transmite la celalalt capat);
- întreruperea traiectului osos, care se poate pune în evidenţă doar la oasele care se găsesc imediat
sub piele.

ATENŢIE! Nu se insistă prea mult la cercetarea semnelor de siguranţă ale unei


fracturi deoarece mobilizarea capetelor osoase poate provoca rănirea unor artere sau a unor
nervi din vecinatate!
În fracturile deschise, în afara semnelor descrise mai sus, apare şi rana.

Imobilizarea unei fracturi se face de cele mai multe ori provizoriu, cu mijloacele pe care le
găsim la îndemână. Se pot folosi atele din orice material (lemn, metal, carton).
Pentru membrul superior şi pentru claviculă se utilizează doi colaci de pânză răsuciţi şi
legaţi la spate; pentru braţ se utilizează 1-2 atele aplicate pe acesta şi apoi antebraţul se imobilizează
prin utilizarea a 1-2 atele, după care acesta se suspendă cu ajutorul unui bandaj nedeformabil legat
de gât.
În cazul fracturii membrului inferior, imobilizarea cuprinde, de obicei, întreg membrul respectiv.
Ca regulă generală, orice atelă bine aşezată trebuie să depăşească şi deasupra şi
dedesupt ambele articulaţii ale osului fracturat, imobilizându-le.
Luxaţiile sunt poziţii vicioase ale oaselor care formează o articulaţie şi se produc de obicei
în acelaşi mod ca şi fracturile. De cele mai multe ori, luxaţia traumatică este însoţită de ruptura
capsulei şi a ligamentelor articulare.
Semnele caracteristice ale unei luxaţii sunt:
- durerea locală;
- deformarea regiunii respective comparativ cu regiunea simetrică;
- limitarea mişcărilor;
- poziţia anormală a membrului luxat;
- scurtarea sau lungirea membrului lezat.
Primul ajutor trebuie să se rezume doar la imobilizarea provizorie şi, dacă este cazul, la pansarea
eventualelor plăgi.
ATENŢIE! Nu vom încerca sub nici un motiv să „punem la loc” oasele luxate. Această
manevră tebuie făcută numai de un cadru medical de specialitate.

Entorsele
Sub denumirea de entorsă se înţelege ansamblul unor leziuni produse într-o articulaţie ca urmare a
unei mişcări forţate de torsiune. Uneori aceasta este însoţită şi de ruptura ligamentelor.
Cauzele acestor accidente sunt aceleaşi ca la fracturi sau luxaţii.
Cele mai frecvente sunt entorsele la nivelul extremităţilor (degete, încheietura mâinii, glezne).
Semnele unei entorse sunt:
- durerea intensă ce apare imediat după traumatism;

127
- umflarea regiunii respective;
- imposibilitatea folosirii membrului lezat.
Primul ajutor în cazul entorselor cuprinde doar imobilizarea provizorie şi transportul accidentatului
la unitatea medico-sanitară cea mai apropiată.
5. Asigurarea unui transport rapid şi netraumatizant.
În cazul în care este necesar să se acorde primul ajutor, unui număr mare de accidentaţi, trebuie
făcut un triaj al cazurilor în funcţie de gravitatea fiecăruia:
În funcţie de categoria de urgentţă, se acordă primul ajutor şi se asigură transportul accidentatilor.

Poziţia în care vom transporta victima, variază în funcţie de genul leziunii şi starea generală a
accidentatului:
- bolnavul politraumatizat, conştient, va fi lungit pe spate;
- bolnavul politraumatizat, în stare de inconştienţă, mai ales dacă are şi traumatism cranian, va fi
lungit pe orizontală, însă cu capul pe o parte;
- bolnavul care a pierdut mult sânge prin hemoragie va fi culcat pe spate cu corpul înclinat astfel
încât capul să se afle mai jos decât restul corpului;
- bolnavul cu răni ale abdomenului va fi culcat pe spate cu coapsele flectate;
- în fracturile coloanei vertebrale bolnavul se aşază pe spate pe un plan dur;
- în cazul fracturii coloanei cervicale (oasele gâtului) bolnavul se aşază pe spate;
- în traumatismele toracice cu fracturi ale coastelor, dacă bolnavul nu prezintă tulburări
respiratorii (sufocare, cianoză, agitaţie) va fi aşezat pe spate cu toracele ridicat cât mai sus (semişezând).
În cursul transportului accidentaţilor comatoşi se foloseşte pipa GUEDELL care este o piesă de material
plastic în forma de secera, prin a carei aplicare se previne obstrucţia căilor respiratorii superioare prin
căderea bazei limbii peste orificiul glotic. Introducerea pipei necesită punerea capului în extensie.
Varful pipei alunecă pe peretele superior al cavităţii bucale, concavitatea pipei fiind orientată în sus;
în momentul în care vârful pipei a ajuns la nivelul peretelui gâtului, pipa se roteşte cu concavitatea
în jos pe faţa superioară a limbii.

128
ASPECTE PRIVIND EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL ŞI INFLUENŢA SA
ASUPRA ORGANISMULUI CONDUCĂTORULUI AUTO

Din datele Institutului pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii, consumul de alcool continuă
să-şi extindă numărul de victime, ocupând împreună cu fumatul primul loc în topul viciilor.
Dependenţa de alcool impune o abordare pluridisciplinară a acestui fenomen.
Disponibil populaţiei sub diverse forme, alcoolul este un duşman de temut pentru omul modern
stresat de viaţa de zi cu zi şi care priveşte consumul de băuturi alcoolice ca pe o modalitate de a
scăpa de problemele cotidiene.
Cercetările şi studiile efectuate, au stabilit faptul că băuturile alcoolice consumate de
conducătorii auto măresc riscul producerii de accidente rutiere, faţă de cei care nu au
consumat alcool, astfel:
- 0,5%o - de 2 ori;
- 0,7%o - de 4 ori;
- 1 %o - de7 ori;
- 1,2 %o - de 9 – 12 ori;
- 1,4 %o - de 13 – 20 de ori;
- peste 1,4 %o - de 36 de ori;

Conform adresei nr. A 8/4165 din 16.04.2002, a Institutului de Medicină Legală „Mina Minovici”,
se consideră că până la 0,10 mg/l alcool în aerul expirat (rezultat obţinut cu ajutorul etilotestului),
nu apare nici un fel de alterare a vitezei de reacţie, a reflexelor sau celorlalte funcţii psihomotorii,
iar depăşirea acestui prag atrage după sine răspunderea contravenţională.
Atunci când valoarea indicată de aparatul electronic este cuprinsă între 0,11 – 0,40 mg/l (inclusiv) şi
subiectul testat recunoaşte abaterea comisă, acesta va fi sancţionat contravenţional conform
prevederilor art. 102 alin 3, lit. a, din OUG nr. 195/2002 republicată. În componenţa băuturilor
alcoolice se găseşte printre alte substanţe şi alcoolul etilic, denumit şi etanol, care se exprimă în
grade alcoolice. Intoxicaţia cu alcool etilic, în marea majoritate a cazurilor se realizează prin
ingerarea băuturilor alcoolice.
Întrucât etanolul este extrem de hidrosolubil, pătrunderea în organismul uman se face foarte
uşor, căile de pătrundere în organism fiind următoarele:
- calea respiratorie, care se întâlneşte foarte rar la conducătorii auto, alcoolul pătrunzând în
plămâni accidental sub formă de vapori în locurile de fabricaţie şi de îmbuteliere a băuturilor
alcoolice;
- calea digestivă, care începe cu mucoasa bucală, este cel mai des întâlnită la conducătorii auto, în
stomac absorbindu-se circa 90-95% din cantitatea de alcool consumată, restul absorbindu-se la
nivelul duodenului şi a intestinului subţire.
Absorbţia gastrică este direct proporţională cu cantitatea şi concentraţia de alcool a băuturii
ingerate.
Pătruns în organism cu ajutorul sângelui şi a lichidului limfatic, alcoolul este transportat în tot
organismul, direct proporţional cu conţinutul de apă al ţesuturilor şi invers proporţional cu
conţinutul lor în grăsimi. Ficatul este organul care catabolizează alcoolul ingerat, aceasta făcându-se
într-un ritm constant de 0,15 grame la %o pe oră, alcoolul rămas nedegradat, aproximativ 5,6 % din
cantitatea totală absorbită, se elimină prin urină, expiraţie, care se numesc şi halena alcoolică,
transpiraţie, salivă.
Ca orice substanţă euforizantă, la început alcoolul oferă o stare temporară de bine, de energie şi
vitalitate. Intoxicaţia acută cu alcool etilic se datorează inhibării sistemului nervos central şi
evoluează în trei etape:

Etapa I
Faza de intoxicare a funcţiilor intelectuale evoluează în raport cu toleranţa individului cu
valori individuale de 0,2 – 0,4 %o până la 1 – 1,25 %o. În cursul acestei etape sunt afectate

129
treptat sobrietatea, memoria, individul devenind logoreic şi impulsiv. Timpul de latenţă a
reflexelor este modificat încă de la alcoolemii mici, ceea ce explică contraindicarea
consumului de băuturi alcoolice la conducătorii auto.

Etapa II
Faza medico-legală sau infractogena se instalează de regulă la alcoolemii cuprinse între
0,80%o şi 2,5 %o. În această etapă apar diaziartriatoxia, tahipneea, transpiraţii, sughiţul,
voma. Denumirea infractogenă provine de la faptul că în această fază se comit fapte
antisociale (accidente de circulaţie, scandaluri, infracţiuni).O persoană aflată la volanul unui
autovehicul şi care se află într-o asemenea stare constituie un pericol real pentru siguranţa
traficului rutier, motiv pentru care legiuitorul a incriminat această fază a intoxicaţiei ca
infracţiune.

Etapa III
Faza comatoasă evoluează cu anestezie, narciză, hipotermie, facies hipertermic, colaps, convulsii
şi comă ce poate dura 10-12 ore şi care poate conduce la decesul persoanei. De regulă o persoană
aflată în această stare nu mai poate conduce un autovehicul. Alcoolemiile pot avea valori cuprinse
între 2 %0 şi 3,5 %o, dar practica a demonstrat că acestea, în unele situaţii pot fi şi mai mari.
Băutorii înveteraţi tolerează cantităţi mari de alcool, datorită adaptării sistemului nervos central la
consumul de alcool şi a unei toleranţe accentuate urmare a creşterii ratei de epurare a etalonului din
sânge.
Măsurarea cantităţii de alcool pe care a îngurgitat-o un individ se numeşte alcoolemie şi reprezintă
cantitatea de alcool din sânge, exprimată în grame de alcool etilic la litrul de sânge, nivelul său fiind
condiţionat de mai mulţi factori cum ar fi: cantitate şi concentraţia băuturii ingerate, durata
ingerării, plenitudinea stomacului, starea de somn, capacitatea ficatului de etiloxidare, etc.
Curba alcoolemiei prezintă trei segmente:
- segmentul ascendent, care corespunde etapei de difuziune, atingând un nivel maxim la alcoolemii
de aproximativ 1,5 grame la %o;
- segmentul orizontal, care corespunde ingestiei de alcool desfăşurată în paralel cu excreţia şi
catabolizarea alcoolului, în raport cu cantitatea şi viteza de ingerare;
- segmentul descendent, care corespunde încetării absorţiei de alcool şi dezintoxicării
organismului.
Pentru a exemplifica, facem precizarea că atingerea unei alcoolemii de aproximativ 0,5 grame la %o
de către o persoană de 70 de Kg, este dată de consumarea a 100 ml de băutură distilată, 350 ml de
vin sau 700 ml de bere.
Diversele studii de specialitate au demonstrat că o treime din bolnavii spitalelor de psihiatrie au pe
lângă diagnosticul clinic şi alcoolismul ca o complicaţie a stării lor.
Consumul de alcool devenit deja obicei poate avea o multitudine de repercusiuni pentru sănătatea
individului. Cel mai afectat organ este ficatul la nivelul căruia alcoolul este metabolizat.
Ciroza hepatică, este cea mai întâlnită afecţiune cauzată de consumul de alcool. S-a constatat că
ciroza hepatică survine de şapte ori mai frecvent la alcoolici decât la nealcoolici. Această boală se
instalează după o lungă perioadă de consum de alcool etilic şi constă în necroza celulelor hepatice
precum pierderea funcţiei hepatice parţială sau totală, se asociază cu icter permanent sau periodic,
tulburări renale şi tulburări hematologice.
Etilismul, rezultat al consumului de alcool o perioadă îndelungată, are drept consecinţă tulburarea
funcţiei hepatice, prin creşterea cantităţii de colesterol pe care acesta o metabolizează, fiind prima
etapă spre o boală mai complexă denumită generic ficat gras sau steatoza hepatică. Afecţiuni
posibile: infarct miocardic, accident vascular etc.
Pancreatita cronică, este de departe cea mai întâlnită afecţiune, având de cele mai multe ori ca
finalitate moartea. Datorită bogăţiei alcoolului în zaharuri, consumul de băuturi alcoolice epuizează
funcţia pancreatică.

130
Printre bolile determinate de consumul excesiv de alcool se mai numără: hepatita toxică,
diabetul zaharat, coma alcoolică, ulcer gastric, disfuncţii cerebrale şi distrugerea celulelor nervoase.
În ceea ce priveşte aspectul psihic al consumului îndelungat de alcool se poate afirma că acesta este
extrem de periculos deoarece subiectul nu îşi pune doar propria viaţă în pericol, ci şi vieţile altora,
ceea ce devine o problemă a întregii societăţi.
Tulburările psihice determinate de alcoolism pot produce subiectului modificări de personalitate
sau stări de nebunie temporară, în special în perioadele de sevraj. Dependenţa organismului de
alcool la aceste persoane, impune de multe ori internarea lor, din cauza pericolului pe care îl
reprezintă pentru sine şi pentru ceilalţi.
Consumul regulat a mai mult de 3 – 4 unităţi pe zi de către bărbaţi şi a mai mult de 2 – 3 unităţi pe
zi de către femei pune în pericol starea de sănătate a persoanei şi duce la instalarea toleranţei şi
posibil a dependenţei.
Astfel o unitate este similară cu:
- jumătate de pahar cu bere obişnuită sau vin;
- un sfert de pahar cu bere tare sau vin;
- un pahar mic cu vin, sherry sau vermut;
- o măsură de 25 ml. de coniac, wischy, lichior sau votcă.
Luând în considerare toate aceste aspecte, ne este foarte uşor să realizăm pericolul la care ne
expunem consumând alcool în exces.

131
CONDUCERE PREVENTIVĂ
(din baza de întrebări a ARR)

1. Urmează să traversaţi o localitate rurală. Care sunt factorii de risc caracteristici de care
trebuie să ţineţi seama la adaptarea modului de deplasare ?
a) pietonii care traversează pe trecerile pentru pietoni
b) căruţele care circulă regulamentar
c) carosabilul acoperit cu noroi, antrenat de tractoare şi căruţele care vin de pe drumuri
nemodernizate
d) lipsa trotuarelor

2. Pe întuneric şi pe ploaie din sens opus se apropie de dvs. pe şosea vehicule cu fază mică.
Ce trebuie să aveţi în vedere ?
a) aprinzând faza mică puteţi evita o eventuală orbire
b) puteţi fi orbit din cauza refracţiei luminii de pe carosabilul umed
c) utilizarea luminilor de avarie
d) ploaia reduce vizibilitatea

3. Cum trebuie să procedeze, într-o curbă lipsită de vizibilitate, conducătorul unui


autovehicul în faţa căruia se deplasează o căruţă ?
a) claxonează şi atenţionează căruţaşul să iasă în afara părţii carosabile
b) continuă deplasarea deoarece depăşirea căruţelor nu este interzisă în acest caz
c) reduce viteza şi se deplasează în spatele căruţei până când drumul oferă condiţii bune de
vizibilitate
d) opreşte în afara părţii carosabile

4. În vederea evitării orbirii pe timp de noapte, la întâlnirea altui vehicul care circulă din
sens opus cu luminile de drum, în condiţiile rulajului pe un carosabil umed, privirea
trebuie îndreptată mai întâi ?
a) indiferent unde, dar în nici un caz privirea nu trebuie îndreptată către farurile celui care circulă
din sens opus
b) către repere din partea dreaptă a drumului, iar în adâncime, la limita fascicolului luminos al
farurilor autovehiculului care circulă din sens opus
c) pot evita orbirea urmărind marcajul care separă sensurile de circulaţie în zona de difuzie a
fascicolului luminos al farurilor autovehiculului care circulă din sens opus
d) către înainte, concomitent cu utilizarea luminilor de drum pentru mărirea vizibilităţii

5. Care sunt factorii ce sporesc, gradul de risc în circulaţia urbană?


a) cunoaşterea traseului, intersecţiile dirijate
b) valorile ridicate de trafic auto şi pietonal, cu multiple intersectări ale fluxurilor acestora
c) existenţa transportului în comun şi a unor restricţii de circulaţie
d) vehicule staţionate pe trotuare care obligă pietonii să circule pe carosabil

6. Care este principala cauză generatoare de accidente ?


a) erorile umane
b) starea necorespunzătoare a părţii carosabile
c) defecţiunile tehnice ale autovehiculelor
d) condiţiile meteorologice nefavorabile

7. Cum trebuie să vă comportaţi în cazul în care coliziunea cu un câine este inevitabilă ?


a) se frânează, se ţine bine volanul şi se menţine direcţia de mers

132
b) se execută în orice caz o manevră de evitare
c) se accelerează pentru a trece înaintea animalului
d) frânare energică cu blocarea roţilor şi încercare de evitare

8. Ce conduită trebuie să adopte un conducător de autovehicul atunci când se apropie de o


intersecţie cu circulaţie nedirijată ?
a) să reducă viteza, dar numai dacă schimbă direcţia de deplasare la dreapta
b) să conducă cu viteză redusă pentru a avea posibilitatea să acorde prioritate de trecere celor
care au acest drept
c) să avertizeze pe ceilalţi participanţi la trafic, prin semnale sonore şi luminoase că s-a angajat în
traversarea intersecţiei şi să acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor
d) la intersecţie să se asigure mai întâi din partea stângă şi apoi din partea dreaptă

9. Care este pericolul la care te poţi aştepta primăvara sau toamna într-o curbă lipsită de
vizibilitate şi umbrită ?
a) nici un pericol
b) existenţa unei porţiuni cu gheaţă
c) cunoscând zona, nu există nici un pericol
d) posibilitatea de a trece de la un carosabil uscat la unul cu aderenţă mai scăzută

10. În condiţiile rulării pe un carosabil acoperit cu apă, acvaplanarea intervine :


a) datorită bruscării volanului
b) ca o consecinţă a supraincărcării autovehiculului
c) favorizată de uzura pronunţată a anvelopelor
d) urmare neadaptării vitezei de circulaţie

11. Care din următoarele manifestări ale conducătorului auto sunt de natură să vă
îngrijoreze, în ceea ce priveşte capacitatea de prevedere ?
a) întotdeauna, cu excepţia schimbării treptelor de viteză, ţine volanul cu ambele mâini
b) ori de câte ori sesizează pericole potenţiale în trafic eliberează pedala de acceleraţie, fiind
pregătit să frâneze
c) în permanenţă ţine mâna dreaptă pe maneta schimbătorului de viteze
d) îşi aprinde ţigara în timpul mersului

12. Pentru a controla un derapaj, va trebui să:


a) nu acceleraţi, nu frânaţi, contrabracaţi roţile
b) frânaţi progresiv autovehiculul
c) nu acceleraţi, frânaţi progresiv si contrabracaţi roţile
d) rotiţi volanul până când roţile directoare devin paralele cu axa longitudinală a autovehiculului

13. Ce înţelegeţi prin “vigilenţă” ca element al conduitei preventive?


a) capacitatea conducătorului auto de a fi în permanenţă atent şi pregătit pentru a interveni cu
promptitudine în cazul apariţiei unor obstacole sau altor situaţii periculoase
b) capacitatea conducătorului auto de a fi în permanenţă atent asupra aparaturii de bord şi a
funcţionării autovehiculului
c) capacitatea conducătorului auto de a-şi adapta stilul de conducere în funcţie de condiţiile
atmosferice
d) identificarea, avertizarea şi atenţionarea celorlalţi participanţi la trafic care comit greşeli în
conducere

14. Care este principala cauză generatoare de evenimente rutiere grave?


a) conducerea autovehiculelor cu viteză excesivă sau neadaptată

133
b) neacordarea priorităţii
c) defecţiunile tehnice ale autovehiculelor
d) oboseala

15. Unde trebuie să conduceţi cu atenţie la parcurgerea unui itinerar pe care îl


cunoaşteţi ?
a) numai pe porţiunea de drum care străbate zone de munte, cu serpentine şi viraje foarte strânse
b) pe întreg itinerarul
c) numai pe porţiunile de drum şi traseele devenite tradiţional periculoase prin configuraţia şi
valorile de trafic
d) numai în localităţile rurale

16. Fenomenul de acvaplanare generează următoarele pericole:


a) pierderea controlului asupra frânei
b) stropirea cu apă a parbrizului
c) pierderea controlului asupra direcţiei
d) creşterea aderenţei

17. De ce este necesar să se păstreze după o ploaie torenţială o distanţă mai mare faţă de
vehiculele care circulă în faţă ?
a) deoarece în caz contrar apa împroşcată îmbunătăţeşte vizibilitatea
b) deoarece distanţa de oprire este mult mai mare
c) deoarece în caz contrar se observă bălţile prea târziu
d) deoarece este posibil ca temporar, eficienţa sistemului de frânare să fie mult diminuată

18. Acvaplanarea - pierderea contactului dintre pneurile autovehiculului si suprafaţa


carosabilă a drumului în condiţiile unor ploi intense - intervine:
a) pe timpul deplasării cu viteze ridicate
b) pe timpul folosirii sistemului de frânare
c) pe timpul unor viraje
d) la schimbarea direcţiei de mers

19. Cum vă comportaţi în cazul în care un autobuz pentru şcolari opreşte şi are aprinse
semnalizatoarele de avarii ?
a) trec pe lângă autobuzul pentru şcolari şi mă bazez pe faptul că aceştia vor da atenţie circulaţiei
b) trec cu atenţie mărită
c) reduc viteza, şi dacă este necesar opresc pentru ai permite intrarea în trafic
d) păstrez o distanţă laterală suficineta de autobuz

20. Ce se înţelege prin exces de viteză ?


a) viteza de la care începe să scadă substanţial stabilitatea autovehiculului
b) viteza ce depăşeşte limita legală pentru zona sau tronsonul respectiv de drum
c) viteza ce depăşeşte ritmul normal de deplasare a traficului rutier
d) viteza ce depaseste valoriile restrictiilor temporare.

21. Ce măsuri trebuie să luaţi când circulaţi cu autovehiculul pe o stradă pavată cu piatră
cubică, umezită de ploaie ?
a) să folosiţi numai frâna de motor
b) să circulaţi cât mai aproape de axul drumului - străzii pentru ca, în eventualitatea unui derapaj,
să nu loviţi bordura
c) să circulaţi cu viteză redusă
d) să evitaţi bruscarea frânei sau direcţiei

134
22. Doriţi să vă angajaţi dintr-o coloană de vehicule parcate pe marginea părţii carosabile. În
spatele dvs. parchează un autocamion cu remorcă . Cum apreciaţi
situaţia ?
a) normală la actualele valori ale traficului, iar vehiculele care vin din spate trebuie să-mi acorde
prioritate
b) ieşirea pe carosabil nu este periculoasă, deoarece autocamionul cu remorcă din spate vă
protejează
c) din cauza lipsei de vizibilitate vehiculele care vin din spate pot fi observate târziu
d) prezenţa autocamionului face ca ceilalţi participanţi la trafic să mă observe târziu

23. Factorii care influenţează distanţa de frânare sunt:


a) viteza de deplasare
b) masa autovehiculului
c) aderenţa pneu-sol
d) uzura pneurilor

24. Un obstacol este previzibil atunci când apare:


a) după scurgerea timpului de reacţie
b) pe durata timpului de reacţie
c) dincolo de distanţa de oprire în siguranţă
d) în afara câmpului vizual

25. Cum influenţează viteza spaţiul de oprire ?


a) la dublarea vitezei spaţiul de oprire se măreşte de patru ori
b) la dublarea vitezei spaţiul de oprire se măreşte de două ori
c) la dublarea vitezei spaţiul de oprire nu îşi modifică valorile, fiind determinat exclusiv de
eficacitatea sistemului de frânare
d) la dublarea vitezei spaţiul de oprire se măreşte de trei ori

26. Ce aveţi în vedere la aplicarea în practică a obligaţiei prevăzute de lege de a vă


comporta în aşa fel încât să nu constituiţi un pericol sau o stânjenire pentru circulaţie?
a) să ocup întotdeauna acele poziţii care să fie cele mai puţin deranjante pentru ceilalţi
participanţi la trafic, şi prin semnalele oferite, să fiu în măsură a comunica celorlalţi intenţiile
proprii
b) să renunţ la deplasările cu autoturismul la orele de vârf
c) să dovedesc politeţe rutieră, renunţând la dreptul la întâietate în toate situaţiile de conflict de
prioritate
d) să conduc astfel încât să fiu în permanenţă văzut

27. Circulaţi primăvara într-o zonă de munte, pe un drum în pantă, urmând să traversaţi,
un sector de drum cu succesiuni de curbe. Care sunt factorii de risc reprezentativi pe care
trebuie să-i luaţi în calcul la adaptarea modului de deplasare ?
a) necunoaşterea traseului
b) carosabilul poate fi acoperit cu material antiderapant rămas de pe timpul iernii, care acum
determină dificultăţi, îndeosebi la abordarea virajelor
c) după curbele fără vizibilitate pot fi surprins de prezenţa unor vehicule lente sau care
staţionează pe partea carosabilă
d) vizibilitatea redusă

28. Evitarea unui accident de circulaţie trebuie încercată:


a) numai dacă nu se încalcă o regulă de circulaţie
b) numai de către conducătorul auto din vina căruia s-a ajuns la această situaţie

135
c) în toate situaţiile şi de către toţi participanţii la trafic
d) numai dacă situaţia periculoasă a fost cauzată de către noi

29. Ce pericole poate genera oprirea autovehiculului pe partea carosabilă, într-un loc unde
această manevră este permisă?
a) oprirea pe partea carosabilă, chiar în această situaţie, constituie o stânjenire a celorlalţi
participanţi la trafic. Iar recunoaşterea că sunt la rându-mi expus, mă determină de cele mai
multe ori să-mi reiau deplasarea cât mai operativ
b) oprirea, fiind o manevră reglementată de lege, în condiţiile date, nu poate reprezenta un
pericol pentru ceilalţi participanţi la trafic
c) oprirea poate reprezenta şi un procedeu caracteristic de adaptare a modului de deplasare în
raport cu situaţia caracteristică traficului rutier, deci prin natura acesteia nu prezintă nici un fel de
pericol
d) neasigurarea vehiculului cu frâna de serviciu poate genera pericole pentru ceilalţi participanţi
la trafic

30. A conduce preventiv, înseamnă:


a) să previi şi să atenţionezi pe ceilalţi participanţi la trafic atunci care nu respectă regulile de
circulaţie
b) să conduceţi foarte prudent şi cu viteze mult sub limita prevăzută de lege
c) să respectaţi normele rutiere şi să evitaţi producerea accidentelor, chiar şi în cazul când
ceilalţi participanţi la trafic încalcă normele rutiere
d) să-ţi adaptezi viteza de deplasare în funcţie de factorii de risc

31. Ce se înţelege prin „prevedere” ca element al conduitei preventive?


a) capacitatea conducătorului auto de a manevra autovehiculul astfel încât să reducă la minimum
consecinţele unui accident rutier în care este implicat
b) capacitatea conducătorului auto de a anticipa evenimentele care s-ar putea produce în timpul
conducerii autovehiculului
c) capacitatea conducătorului auto de a controla autovehiculul în condiţii meteo nefavorabile
d) capacitatea conducătorului auto de a-şi alege traseul de urmat

32. Însuşirea şi aplicarea corectă a normelor conduitei preventive depind de:


a) nivelul de pregătire teoretică şi practică, vechime în conducere
b) vârstă şi profesie
c) tipul autovehiculului condus
d) tipul de drum pe care se efectuează deplasarea

33. Care sunt factorii care diminuează capacitatea de conducere?


a) alcoolul
b) medicamentele cu efecte similare alcoolului
c) oboseala
d) substanţele stupefiante

34. Pe un carosabil umed distanţa parcursă de un autovehicul, în timpul de reacţie de 1s, la


viteza de 70 de km/h este de aproximativ:
a) 10 m
b) 20 m
c) 30 m
d) 40 m

136
35. Ce înţelegeţi prin anticiparea unor situaţii ce pot genera accidente de circulaţie ?
a) memorarea tuturor manevrelor periculoase şi renunţarea la efectuarea lor pe timpul conducerii
b) stabilirea, înainte de plecare, a tuturor locurilor periculoase de pe traseu şi parcurgerea lor cu
atenţie deosebită
c) analizarea tuturor situaţiilor şi manevrelor impuse de trafic, a consecinţelor ce pot decurge din
acestea şi a posibilităţilor de evitare a unor eventuale coliziuni
d) identificarea factorilor de risc şi aplicarea măsurilor de conducere preventivă

36. Care sunt consecinţele supraîncărcării autovehiculului asupra siguranţei circulaţiei ?


a) obturează vizibilitatea pentru ceilalţi participanţi la trafic
b) înrăutăţeşte confortul conducătorului şi a pasagerilor
c) se măreşte în mod considerabil distanţa de frânare
d) maniabilitatea autovehiculului este afectată

37. Care sunt consecinţele supraîncărcării autovehiculului asupra siguranţei circulaţiei ?


a) înrăutăţeşte stabilitatea autovehiculului în viraje
b) înrăutăţeşte confortul conducătorului şi a pasagerilor
c) datorită greutăţii suplimentare deteriorează suprafaţa părţii carosabile
d) se măresc caracteristicile de dinamicitate ale autovehiculului

38. Conducerea preventivă are printre altele, următoarele scopuri:


a) evitarea de pierderi de vieţi omeneşti, a rănirilor de persoane şi distrugerii bunurilor materiale
b) salvarea vieţii ocupanţilor locurilor din faţă a autovehiculului, care sunt cei mai expuşi în
cazul unor accidente
c) salvarea vieţii persoanelor din autovehicul în cazul unui accident de circulaţie
d) îmbunătăţirea siguranţei rutiere

39. Ce înţelegeţi prin adaptarea vitezei de deplasare la condiţiile de vizibilitate?


a) să circul cu o viteză care să-mi permită să opresc în condiţii de siguranţă în limita câmpului de
vizibilitate către înainte
b) realizând că diminuarea vizibilităţii este un factor de risc determinant, consider că se impune
să renunţ la deplasare, sau să-mi întrerup călătoria
c) să nu depăşesc viteza maximă admisă de lege
d) să circul cu o viteză care să-mi permită să opresc dincolo de limita câmpului de vizibilitate
către înainte

40. Ce se înţelege prin „judecată” ca element al conduitei preventive?


a) capacitatea conducătorului auto de a analiza alternativele posibile pentru situaţiile din trafic şi
de a găsi soluţiile cele mai bune la problemele care se ivesc
b) capacitatea conducătorului auto de a acţiona oricare din comenzile autovehiculului fără a-şi
concentra atenţia asupra acestora
c) capacitatea conducătorului auto de a lua decizii bazate pe curajul şi experienţa sa
d) capacitatea conducătorului auto de a fi în permanenţă atent şi pregătit pentru a interveni cu
promptitudine în cazul apariţiei unor obstacole sau altor situaţii periculoase

41. Eliminarea din sânge a unei concentraţii de alcool de 1‰ are loc într-o perioadă mai
mare de:
a) 3 ore
b) 5 ore
c) 6 ore
d) 10 ore

137
42. Ce se înţelege prin spaţiu de oprire?
a) spaţiul parcurs din momentul acţionării sistemului de frânare, până la imobilizarea completă a
autovehiculului
b) spaţiul parcurs din momentul sesizării obstacolului, până la oprirea totală a autovehiculului
c) spaţiul parcurs din momentul sesizării obstacolului, până în momentul acţionării sistemului de
frânare
d) spaţiul parcurs în timpul de reacţie la care se adaugă spaţiul de parcurs din momentul
acţionării sistemului de frânare, până la imobilizarea completă a autovehiculului

43. Abordând o curbă spre dreapta, forţa centrifugă tinde :


a) să deplaseze lateral autovehiculul, spre şanţul din dreapta părţii carosabile;
b) să deplaseze lateral autovehiculul către banda rezervată circulaţiei din sens invers
c) să deplaseze lateral autovehiculul, spre stânga sau dreapta, funcţie de starea suspensiilor şi
sistemului de frânare
d) să alinieze autovehiculul pe traiectorie circulară

44. Mărimea forţei centrifuge ce acţionează asupra autovehiculelor în curbe, depinde de :


a) starea tehnică a autovehiculului
b) înălţimea la care este centrul de greutate al autovehiculului faţă de sol
c) masa autovehiculului
d) aderenţa pneu-sol

45. Mărimea forţei centrifuge ce acţionează asupra autovehiculelor în curbe, depinde de :


a) starea părţii carosabile
b) dimensiunile anvelopelor
c) viteza de deplasare
d) raza curbei

46. Cum veţi proceda când observaţi prezenţa poleiului pe carosabil ?


a) echipaţi pneurile cu lanţuri antiderapante
b) opriţi şi scoateţi autovehiculul în afara părţii carosabile
c) reduceţi viteza
d) treceţi la anvelopele de iarnă

47. Dacă circulaţi în coloană cu viteza de 60 km/h, cât trebuie să fie distanţa faţă de
vehiculul care vă precedă (aplicaţi regula celor 2 secunde)?
a) 10 m
b) 25 m
c) 36 m
d) 60 m

48. Într-o curbă forţa centrifugă:


a) poate fi diminuată de conducătorul auto prin reducerea vitezei
b) este direct proporţională cu pătratul vitezei
c) este direct proporţională cu masa vehiculului
d) este invers proporţională cu raza curbei

49. Pe aleea pe care pătrundeţi spaţiul pentru circulaţie este micşorat la lăţimea unei benzi
de autovehiculele parcate pe ambele sensuri, unele fiind de dimensiuni mai mari. Anticipaţi
vreo situaţie periculoasă?
a) există pericolul ca unul dintre autovehicule să fie pus în mişcare fără asigurare şi/sau semnalizare
b) în orice moment de după autovehiculele parcate îşi poate face apariţia un copil

138
c) dacă cunosc bine configuraţia acestor străzi şi datorită îndemânări pot evita orice problemă
d) în orice moment se poate deschide uşa unui autovehicul de către unul din ocupanţii acestuia

50. Conduceţi autovehiculul cu viteză maximă admisă pe autostradă iar un pneu


explodează. Cum reacţionaţi ?
a) frânez energic, ţinând strâns volanul
b) virez rapid către un spaţiu de siguranţă
c) ridic piciorul de pe acceleraţie şi contracarez pe cât posibil prin mişcarea lină a volanului,
ieşirea în decor
d) acţionez frâna de ajutor

51. Conducând autovehiculul, pe timp de ploaie, conduita preventivă impune luarea unor
măsuri ca:
a) reducerea vitezei
b) folosirea dezaburizatorului de lunetă şi parbriz
c) folosirea luminii de întâlnire, ziua, dacă plouă torenţial
d) folosirea luminilor de drum şi a proiectoarelor pentru o mai bună vizibilitate

52. Printre elementele conduitei preventive se numără:


a) cunoştinţe teoretice şi practice
b) vigilenţa în timpul conducerii
c) prevederea
d) judecata şi îndemânarea

53. În spiritul conduitei preventive, conducătorii auto trebuie să adapteze viteza


autovehiculelor şi în funcţie de:
a) starea carosabilului
b) intensitatea circulaţiei
c) condiţiile atmosferice
d) încărcătura vehiculelor

54. Printre factorii care influenţează negativ stările fizică şi psihică ale conducătorului auto se
numără:
a) eforturile prelungite
b) consumul de alcool
c) o alimentaţie raţională
d) conducerea pe timp de noapte

55. Oboseala, ca factor de risc în conducerea autovehiculului, poate fi determinată de:


a) odihnă insuficientă înaintea plecării
b) eforturile fizice şi psihice din zilele anterioare plecării
c) conducerea autovehiculului timp îndelungat
d) o poziţie incorectă la volan

56. Printre măsuri de conduită preventivă în conducerea autovehiculelor pe timp de ceaţă


se numără:
a) reducerea vitezei
b) evitarea opririlor pe carosabil
c) evitarea depăşirilor
d) folosirea luminilor de ceaţă

139
57. Prin expresia “ obstacol previzibil „ se înţelege:
a) obstacolul (semnalul) observat la limita câmpului de vizibilitate al conducătorului auto
b) obstacolul (semnalul) care ar putea apărea dincolo de sfârşitul segmentului de vizibilitate, pe
care conducătorul auto îl intuieşte ( o groapă după o curbă, un vehicul care circulă pe contrasens
după un vârf de rampă etc.)
c) un obstacol apărut în timpul de reacţie
d) un obstacol apărut în timpul frânării efective

58. Printre elementele componente ale conduitei preventive se numără:


a) vigilenţa
b) prevederea
c) îndemânarea
d) viteza, starea maşinii, a drumului şi a vremii

59. Ca un element de prevedere, înainte de plecarea în cursă, conducătorul auto nu trebuie


să neglijeze verificările privind:
a) nivelul lichidelor
b) semnalizarea
c) luminile
d) roţile

60. Prevederea, ca element component al conducerii preventive, este:


a) imediată şi îndepărtată
b) stabilă şi mobilă
c) concentrată şi distributivă
d) atentă şi diminuată

61. Promtitudinea, rapiditatea, selectivitatea şi justeţea sunt atributele importante ale:


a) vigilenţei
b) îndemânării
c) judecăţii
d) îndemânării în conducere

62. Îndemânarea, în conducerea autovehiculelor pe drumurile publice, este un element


component al:
a) conduitei preventive
b) programei de învăţământ
c) cunoştinţelor teoretice şi practice
d) promptitudinii şi îndemânării

63. Vederea este simţul primar prin intermediul căruia conducătorul auto primeşte
informaţii din trafic în proporţie de:
a) 70 %
b) 80 %
c) 90 %
d) 60 %

64. Intervalul de timp dintre momentul observării unui obstacol şi cel al acţionării frânei,
numit timp de reacţie, este evaluat de regulă la:
a) 1 secundă
b) 3 secunde
c) 5 secunde

140
d) 2 secunde

65. Dacă acea formă de frecare între pneu şi suprafaţa carosabilă, numită aderenţă, este
scăzută, distanţa de oprire a vehiculului:
a) creşte
b) scade
c) nu se modifică
d) variază aleatoriu

66. Acvaplanarea, pierderea contactului dintre pneu şi suprafaţa carosabilă, se produce pe


o şosea:
a) cu un strat de apă sau zăpadă topită
b) cu denivelări pronunţate
c) cu o geometrie neregulată
d) cu înclinare pronunţată

67. Fenomenul de acvaplanarea poate fi contracarat prin:


a) folosirea judicioasă a echipamentului de frânare
b) reducerea treptată a vitezei, fără folosirea bruscă a frânei
c) reducerea presiunii din pneuri
d) folosirea concomitentă a frânelor de motor şi de serviciu

68. Fenomenul acvaplanării apare numai la niveluri de viteză foarte ridicate?


a) da
b) niciodată la viteze regulamentare
c) poate apărea şi la viteze moderate, dacă adâncimea striurilor (canalelor) benzii de rulare este
mai mică decât adâncimea apei sau zăpezii topite de pe carosabil
d) în exclusivitate

69. Există vreo relaţie între viteza de deplasare a autovehiculului şi percepţia vizuală a
conducătorului auto?
a) nu
b) da, creşterea vitezei reduce câmpul de percepţie vizuală
c) da, numai în condiţii de vizibilitate diminuată
d) da, atât viteza cât şi percepţia, cresc proporţional

70. Ce se înţelege prin câmp de vedere ( vizibilitate)?


a) vederea aţintită în faţă
b) vederea spaţiului din stânga sau din dreapta drumului prin întoarcerea corpului
c) vederea periferică fără ce şoferul să întoarcă capul
d) vederea centrală pe axul drumului

71. Conducerea cu o viteză prea redusă poate constitui un pericol pentru circulaţie?
a) nu
b) numai în pante cu declivitate mare
c) da, fiindcă îi obligă pe ceilalţi conducători auto să schimbe banda, sau să se înscrie în depăşiri
riscante
d) da, numai pe drumul cu o singură bandă pe sens

72. Nepăstrarea unei distanţe corespunzătoare în raport cu cel care rulează în faţa sa, pe
autostradă, conducătorul auto este considerat:
a) sigur pe volan

141
b) un pilot cu mare experienţă
c) imprudent prin reducerea posibilităţii de manevrare pentru evitarea accidentelor
d) că pilotează în stil sportiv

73. La câte secunde este evaluata distanţa ce trebuie menţinută între 2 autovehicule care
rulează cu până la 60 km/h pe aceeaşi bandă de circulaţie cu carosabil uscat?
a) 2 secunde
b) 3 secunde
c) 5 secunde
d) 4 secunde

74. Distanţa ce trebuie menţinută între 2 autovehicule, care rulează cu 60 km/h pe aceeaşi
bandă de circulaţie cu asfalt uscat, este evaluată la 2 secunde. Există situaţii în care această
valoare trebuie modificată?
a) nu
b) da, la o viteză de peste 60 km/h se mai adaugă o secundă, iar dacă vremea este nefavorabilă,
se mai adaugă încă una
c) cifra rămâne invariabilă
d) numai la o viteză de peste 100 km/h

75. A conduce la o distanţă prea mică faţă de vehiculul ce îl precedă, un conducător auto se
înscrie în rândurile celor care:
a) conduc preventiv
b) conduc detaşat şi odihnitor
c) îşi asumă riscuri şi ajung la destinaţie foarte obosiţi
d) se bazează pe o experienţă bogată în conducere

76. În timpul conducerii, pe un drum cu marcaje, autovehiculul, a cărui lăţime maximă nu


trebuie să depăşească, în general, 2,55 m, va fi poziţionat:
a) cât mai pe centrul benzii de circulaţie
b) cât mai pe dreapta benzii de circulaţie
c) cât mai pe stânga benzii de circulaţie
d) cât mai aproape de axul drumului

77. Reglarea corectă a scaunului şoferului, a oglinzilor retrovizoare şi a centurilor de


siguranţă sunt:
a) norme obligatorii, sancţionabile contravenţional
b) măsuri ce se iau în conformitate cu conduita preventivă
c) recomandări ce trebuie făcute la administratorul public
d) recomandări ale autorităţii rutiere

78. În cazul exploziei unui pneu din fata autovehiculului, conducătorul va:
a) frâna brusc
b) realiza o frână de motor, iar după încetinirea mersului va frâna uşor până la oprire
c) braca volanul în sensul invers al deplasării autovehiculului
d) lăsa liber volanul

79. Câte tipuri de derapare se cunosc?


a) la accelerare, în viraje şi la frânare
b) la urcarea în rampe cu înclinare mare
c) la coborârea pantelor abrupte
d) la schimbarea bruscă a rapoartelor de viteză

142
80. În timpul conducerii, poziţia corectă a mâinilor pe volan, în raport cu cadranul circular
al unui ceasornic, este:
a) mâna stângă la ora 12 şi cea dreaptă la ora 15
b) mâna stângă la ora 09 şi cea dreaptă la ora 15
c) mâna stângă la ora 10 şi cea dreaptă la ora 14
d) mâna stângă la ora 12 şi cea dreaptă la ora

81. Cele mai multe accidente de circulaţie au drept cauză:


a) defecţiunile tehnice
b) infrastructura
c) condiţiile meteorologice nefavorabile
d) erorile umane

82. Accidentele de circulaţie, în care un autovehicul intră în coliziune cu cel care circulă în
faţă au drept cauză principală:
a) neatenţia
b) pierderea aderenţei
c) distanţă de siguranţă insuficientă
d) neadaptarea vitezei

83. O poziţie corectă la volan presupune efectuarea succesivă şi în ordinea indicată a


următoarelor reglaje:
a) reglarea centurii de siguranţă, oglinzilor retrovizoare şi a scaunului
b) reglarea centurii de siguranţă, scaunului şi a oglinzilor retrovizoare
c) reglarea scaunului, spătarului, oglinzilor retrovizoare şi a centurii de siguranţă
d) reglarea scaunului, oglinzilor retrovizoare şi a centurii de siguranţă

84. O poziţie incorectă la volan poate conduce la:


a) necorelarea vitezei de deplasare cu vizibilitatea
b) scăderea rezistenţei la efort
c) folosirea incorectă a culoarului de deplasare
d) percepere eronată a distanţelor

85. O poziţie incorectă la volan poate conduce la:


a) scăderea concentrării la actul de conducere
b) scăderea timpului de reacţie
c) scăderea timpului de anticipare
d) scăderea timpului de observare a potenţialelor pericole

86. Aprinderea unei ţigări în timpul conducerii autovehiculului:


a) este o acţiune care ajută la creşterea concentrării
b) conduce la nereceptarea unor informaţii şi se poate produce un accident
c) conduce la înlăturarea senzaţiei de oboseală
d) toate variantele de mai sus

87. La deplasarea în curbă, deraparea spre altă bandă se produce atunci când:
a) forţa de tracţiune este superioară aderenţei
b) forţa centrifugă este superioară aderenţei
c) forţa de tracţiune este inferioară aderenţei
d) fo a centrifucă este inferioară aderenţei

143
CONDUCERE PREVENTIVĂ
(Răspunsuri corecte)

Nr. Rasp. Nr. Rasp. Nr. Rasp. Nr. Rasp. Nr. Rasp.
Intr. corect Intr. corect Intr. corect Intr. corect intr. corect
1 CD 21 CD 41 D 61 C 81 D
2 BD 22 CD 42 D 62 A 82 C
3 C 23 ABCD 43 B 63 C 83 C
4 B 24 C 44 C 64 A 84 B
5 BCD 25 A 45 CD 65 A 85 A
6 A 26 AD 46 C 66 A 86 B
7 A 27 BD 47 C 67 B 87 B
8 BD 28 C 48 ABC 68 C
9 BD 29 A 49 ABD 69 B
10 CD 30 CD 50 C 70 C
11 CD 31 B 51 ABC 71 C
12 A 32 A 52 ABCD 72 C
13 A 33 ABCD 53 ABCD 73 A
14 A 34 B 54 AB 74 B
15 B 35 CD 55 ABCD 75 C
16 AC 36 C 56 ABCD 76 A
17 BD 37 A 57 B 77 B
18 A 38 AD 58 ABC 78 B
19 BD 39 A 59 ABCD 79 A
20 C 40 A 60 A 80 B

144
TEST
pentru verificarea si consolidarea conostinţelor
la
CONDUCEREA ECOLOGICĂ

1. În ce fel vă sporiţi confortul termic în habitaclul autovehiculului , dacă conduceţi într-un


oraş cu un trafic intens, pentru a proteja mediul ?
a) pornesc aerul condiţionat;
b) deschid geamurile laterale;
c) pornesc aerul condiţionat şi las un geam întredeschis;
d) deschid toate geamurile .

2. În ce fel vă sporiţi confortul termic în habitaclul autovehiculului, dacă conduceţi pe


un drum public situat în afara localitaţilor, pentru a proteja mediul ?
a) pornesc aerul condiţionat;
b) activez şi setez tempomatul;
c) deschid două geamuri laterale, de pe aceeaşi parte a autovehiculului, pentru ca aerul să
circule;
d) deschid două geamuri laterale, de pe ambele părţi ale autovehiculului

3. Comportamentul ecologic în conducerea autovehiculului presupune:


a) planificarea traseului pentru a economisi timp şi carburant;
b) evitarea zonelor cu circulaţie densă, cu lucrări pe carosabil sau teren accidentat;
c) deplasarea cu viteză si accelerări bruşte, pentru a scurta timpul deplasării;
d) evitarea drumurilor cu lucrări extracarosabile.

4. Efectul folosirii instalaţiei de aer condiţionat este:


a) scăderea puternică a gradului de confort;
b) reducerea consumului de combustibil;
c) creşterea consumului de combustibil;
d) îmbolnăvirea ocupanţilor maşinii.

5. Utilizarea, pe autostradă, a limitatorului de viteză pentru autovehicule dotate cu acest


sistem are ca efect :
a) creşterea consumului de carburant;
b) reducerea consumului de carburant;
c) nu are nici un efect în ceea ce priveşte consumul de carburant;
d) protejarea motorului în suprasarcină.

6. Pentru a conduce ecologic este necesar :


a) să verifici o dată pe lună, la rece, presiunea în anvelope;
b) să înlocuieşti pneurile la fiecare 1000 km;
c) să schimbi pneurile, între ele, după parcurgerea a cca. 10.000 km;
d) să schimbi pneurile, între ele, după parcurgerea a cca. 3.000 km.

7. Ce se înţelege prin conducere ecologică ?


a) folosirea permanentă a combustibilului biodegradabil;
b) ansamblul măsurilor comportamentale, de control sau verificare a vehiculului , prin
care se realizează economie de energie şi protejarea mediului;
c) deplasări urbane cu bicicleta, role, pe jos sau alte mijloace care nu poluează atmosfera;
d) folosirea altor mijloace de locomoţie.

145
8. Cum trebuie să conduci, astfel încât să reduci poluarea ?
a) porneşti motorul fără a folosi acceleraţia şi demarezi imediat
b) porneşti motorul, apăsând acceleraţia la un sfert din cursă, apoi încălzeşti motorul pentru ca
în timpul deplasării consumul să fie redus;
c) porneşti motorul cu acceleraţia la podea, apoi porneşti de pe loc demarând agresiv,
d) în timpul deplasării folosind accelerări rapide, pentru ca motorul să se încălzească urgent.

9. În sensul conducerii ecologice a autovehiculului se recomandă:


a) să evitaţi transportul obiectelor inutile şi grele în portbagaj sau habitaclu;
b) să nu ai montat în permanenţă pe autovehicul, portbagajul suplimentar;
c) să utilizezi spoilere şi faruri suplimentare;
d) să utilizezi eleroane pe faţă şi spate.

10. Pentru a conduce ecologic se recomandă:


a) utilizarea climatizării numai în cazul traseelor scurte;
b) utilizarea climatizării numai când este absolut necesar
c) utilizarea climatizării numai pe timp de noapte;
d) utilizarea climatizării în permanenţă.

11. Consumul de carburant se măreşte dacă:


a) foloseşti orice aparat electric conectat la generatorul autovehiculului (alternator);
b) lichidul de răcire nu conţine antigel
c) autovehiculul nu este dotat cu servo-direcţie;
d) cobori rampe cu levierul de viteze scos în punctul mort.

12. În care situaţii creşte consumul de carburant ?


a) atunci când motorul nu atinge temperatura de funcţionare;
b) atunci când fumul de la eşapament este de culoare neagră;
c) atunci când motorul funcţionează cu întreruperi;
d) atunci când motorul funcţionează la ralanti.

13. Când se recomandă oprirea motorului pentru reducerea consumului de


combustibil ?
a) în cazul unei opriri lungi la trecerea la nivel cu calea ferată;
b) la culoarea roşie a unui semafor care de regulă durează foarte mult;
c) la semnalul de oprire al poliţistului rutier;
d) la semnalul de oprire al agentului.

14. Cum trebuie să procedezi pentru a conduce ecologic un autovehicul ?


a) să reduci viteza, folosind frâna de motor;
b) să scoţi levierul schimbătorului de viteză pe punctul mort, când frânezi
c) să acţionezi frâna de serviciu simultan cu cea de ajutor pentru a opri mai repede;
d) să acţionezi frâna de serviciu simultan cu cea de staţionare.

15. Pentru a conduce ecologic un autovehicul, se recomandă:


a) folosirea motorului la ralanti, în cazul staţionării voluntare.
b) oprirea motorului la coborârea unei pante, pentru a economisi carburant;
c) menţinerea unei viteze constante, de preferinţă medie;
d) adaos de aditiv AdBlue în carburant.

146
16. Conduita ecologică în conducerea unui autovehicul înseamnă :
a) să nu poluezi fonic mediul înconjurător, folosind instalaţia de sonorizare la maxim;
b) să anticipezi situaţiile din trafic, astfel încât să nu frânezi brusc şi să nu accelerezi
agresiv;
c) să întreţii permanent parbrizul curat;
d) sa nu depăşeşti viteza legală.

17. Cauzele care determină poluarea mediului sunt:


a) arderea incompletă şi defectuoasă a combustibilului;
b) rularea cu viteză redusă ;
c) îmbâcsirea filtrului de carburant;
d) folosirea tehnologiei RCS.

18. Cum este indicat să demarezi, astfel încât să reduci consumul de carburant?
a) să schimbi succesiv treptele de viteză, astfel încât să ajungi cât mai curând în treapta
de viteză optimă, pentru viteza de deplasare pe acel sector de drum;
b) foloseşti o treaptă de viteză superioară, la o turaţie medie sau medie-inferioară;
c) foloseşti trepte de viteză inferioare, la turaţii ale motorului medii-superioare sau superioare,
pentru a obţine putere maximă;
d) în trombă cu frânări ferme.

19. Transportul bagajelor pe portbagajul de pe pavilionul autovehicului are ca efect:


a) scăderea puternică a gradului de confort;
b) reducerea consumului de combustibil;
c) creşterea consumului de combustibil;
d) uzura prematură a motorului.

20. Sistemul GNC(gaze naturale comprimate) folosit la unele motoare cu ardere internă:
a) contribuie la încălzirea globală provocată de gazele de seră;
b) nu contribuie la încălzirea globală provocată de gazele de seră;
c) consumă dioxidul de carbon din atmosferă;
d) reduce cu 95% noxele emanate de respectivele motoare.

21. Este recomandat să se plece la drum(în trafic) imediat după pornirea motorului?
a) nu;
b) da;
c) numai după o încălzire a motorului de cel putin 5 minute;
d) nunai după o încălzire a lichidului antigel la 85 C

22. Este recomandat să se profite de coborâri prelungite pentru:


a) a scoate levierul de viteză în punctul mort;
b) a ridica piciorul de pe pedala de acceleraţie;
c) a folosi judicios dispozitivul pneumatic de încetinire.
d) a reduce forţa aerodinamică a motorului.

23. Aditivul Ad Blue se injectează în circuitul:


a) de alimentare cu combustibil;
b) de aprindere a amestecului carburant;
c) de evacuare a gazelor arse;
d) de ungere a pieselor în frecare.

147
24. Combustibilul Bio- DME( dimetileter), produs din biomasă:
a) are eficienţă energetică mare;
b) produce mari emisii de gaze cu efect de seră;
c) reduce, cu 95%, emisiile de dioxid de carbon;
d) furnizează un randament foarte scăzut în raport cu motorina.

25. Alimentarea motoarelor cu GNC(gaze naturale comprimate);


a) nu contribuie la încălzirea globală provocată de gazele de seră;
b) consumă dioxidul de carbon din atmosferă;
c) reduce, cu 25%, noxele emanate de motor;
d) măreşte, cu 25%, noxele emanate de motor.

26. O importantă contribuţie, la realizarea conducerii autovehiculelor în condiţii ecologice, o


aduc:
a) motoarele hibride cu propulsie diesel+ electrică care consumă 1,6 litri/100km;
b) motoarele cu motorină injectată de pompă;
c) motoarele cu benzină injectată de pompă;
d) numai motoarele cu propulsie electrică.

27. Conducerea unui autovehicul, cu pneurile umflate sub presiunea de regim, face ca:
a) rezistenţa la înaintare să crească cu 10%;
b) rezistenţa la înaintare să crească cu 25%;
c) motorul să consume combustibil crescut cu 2%;
d) motorul să consume combustibil crescut cu 10%.

28. Conducerea unui autovehicul cu 120 km/h faţă de conducerea cu 80 km/h determină:
a) creşterea consumului de combustibil cu 30% numai la demaraj;
b) creşterea consumului de combustibil cu 30% pentru fiecare kilometru parcurs;
c) reducerea consumului de combustibil cu 10%;
d) reducerea gazelor cu efect de seră, consumând dioxidul de carbon.

29. Depăşirea capacităţii de încărcare a autovehiculului conduce la:


a) supraîncălzirea pneurilor;
b) dificultăţi în stăpânirea direcţiei;
c) disconfortul altor participanţi la traficul rutier;
d) micşorarea forţelor de inerţie şi rulare.

30. Conducerea ecologică se realizează printr-un ansamblu de măsuri, printre care:


a) un stil de pilotare cu accelerări rapide şi turarea motorului la peste 3000 rotaţii/minut;
b) comportamentul preventiv şi reducerea consumului de combustibil;
c) protejarea mediului de poluările chimică şi fonică;
d) permutarea roţilor la fiecare 20.000 de kilometrii parcurşi.

Răspunsuri corecte

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
b a,b a,b c b a,c b a a,b b a a,b,c a,b a c
16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
a,b a,c a,b c b,c b b,c c a,c a,b,c a a,c b a,b b,c

148
TEST
pentru verificarea si consolidarea cunoştinţelor
la
PRIMUL AJUTOR ÎN ACCIDENTELE RUTIERE

1. Primul ajutor reprezinta un complex de masuri de urgenţă care se aplica în cazuri de


accidente:
a) inaintea interventiei cadrelor medicale;
b) in timpul interventiei cadrelor medicale ;
c) imediat dupa sosirea ambulantei ;
d) in timpul producerii accidentului.

2. Urgenţă se numeşte starea de alterare grava a sănătăţii, în urma unui accident, care
ameninţă viata :
a) numai a conducatorului auto ;
b) numai a pasagerilor din autovehicul ;
c) numai a lucratorilor mobili ;
d) oricaruia dintre participantii la trafic angajati in accident .

3. Primul ajutor se acordă:


a) numai la spital ;
b) la locul accidentului ;
c) numai in ambulanta;
d) la oricare policlinica autorizata.

4. În timpul acordării primului ajutor se poate muta victima din locul în care a fost găsită?
a) nu;
b) numai cu aprobarea anchetatorului;
c) da, in situatia in care locul respectiv prezinta pericol pentru victima si/ sau pentru cel care îi
acorda primul ajutor;
d) fapta constituie infractiune.

5. Când trebuie apelat, numărul unic pentru urgente 112?


a) dupa evaluarea starii sanatatii victimei ;
b) imediat dupa descarcerarea din autovehicul ;
c) chiar in momentul producerii accidentului;
d) la sosirea ambulantei.

6. Pentru a se evita o supraaccidentare, semnalizarea locului accidentului se face :


a) imediat dupa iesirea din autovehicul ;
b) dupa acordarea primului ajutor ;
c) dupa chemarea ambulantei ;
d) după sosirea organelor de cercetare.

7. Semnalizarea locului accidentului se va face obligatoriu :


a) numai cu luminile de avarii ;
b) numai cu indicatorul mobil ,,Accident’’ ;
c) prin triunghiurile de semnalizare ;
d) prin oricare mijloc capabil sa asigure securitatea la locul accidentului.

149
8. Răniţii trebuie scoşi din autovehiculul angajat în accident:
a) prin ridicare atentă şi fără mişcări bruşte de încovoiere frontală a corpului şi/sau de rotire a
capului, aşa ca în imaginea alăturată;
b) prin tragere rapidă pentru a li se acorda primul ajutor;
c) prin împingere spre uşile care nu s-au blocat în accident;
d) numai de personalul ambulantei.

9. Pentru a se evita înrăutăţirea unei eventuale traumatizări a coloanei vertebrale, rănitul


trebuie ridicat :
a) prin incovoierea toracelui ;
b) astfel incat coloana sa fie mentinuta dreapta ;
c) prin folosirea unui scaun cu spatarul drept ;
d) folosindu-se atelele speciale.

10. În cazul unei fracturi închise, membrul fracturat se va :


a) trage si se va pune in pozitia initiala (normala) ;
b) lega cu un garou deasupra fracturii ;
c) se va bandaja cu comprese sterile ;
d) mentine in pozitia gasita fara a incerca repunerea in pozitie normala.

11. După degajarea (scoaterea din autovehicul) victimei trebuie controlate funcţiile ei vitale si
anume:
a) daca respira ;
b) daca este constienta;
c) daca este constienta,daca respira si daca circulatia sangelui este mentinuta ;
d) dacă nu prezinta fracturi la membre.

12. Eliberarea căilor respiratorii presupune :


a) scoaterea cravatei care ii strange traheea ;
b) scoaterea corpurilor straine si a eventualelor proteze din gura accidentatului;
c) scoaterea hainelor stramte care il sufoca ;
d) indepartarea surselor de poluare.

13. Până la sosirea ambulanţei, poziţia de aşteptare a victimei va fi:


a) una cât mai confortabilă;
b) una care să-i permită o bună şi cât mai completa respiratie;
c) una din care să fie văzută de către cei care îi vin în ajutor ;
d) cea din care va fi reperata de ambulanta.

14. Există vreo deosebire între hemoragiile externe?


a) nu;
b) toate hemoragiile externe sunt arteriale;
c) culoarea sangelui este aceiasi;
d) da. Culoarea sangelui,de un rosu aprins dovedeste ca hemoragia este arteriala iar cea de un rosu
inchis(violaceu), atestă o hemoragie venoasa.

15. Cum recunoaşteţi dacă un accidentat, care nu mai mişcă, este viu?
a) numai prin testarea pulsului radial;
b) numai prin testarea pulsului carotidian;
c) folosind metodele de la a) si b) ;
d) numai prin testarea respiratiei.

150
16. În cazul unui accidentat a cărui inimă nu mai bate, se impune:
a) numai respiraţia artificială „gură la gură”;
b) numai masajul cardiac;
c) luarea uneia sau ambelor măsuri de la a) şi b) ;
d) numai folosirea aparaturii de resuscitare.

17. După evaluarea degradării stării de sănătate a victimei unui accident rutier, se va apela
telefonul unic pentru urgente cu numărul :
a) 954 ;
b) 962 ;
c) 112 ;
d) 955.

18. Ce se înţelege prin hemoragie ?


a) scurgerea sangelui in afara vaselor sanguine ;
b) scurgerea sangelui in interiorul vaselor sanguine ;
c) scurgerea sangelui in partea inferioara a corpului ;
d) scurgerea sângelui numai din artere.

19. Câte feluri de hemoragii se cunosc ?


a) numai interne ;
b) numai externe ;
c) externe si interne ;
d) venoase si carotidiene.

20. Ce se înţelege prin hemoragie externă ?


a) cea in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor nervi principali;
b) cea in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor vase de sange;
c) cea in care sangele se scurge sub portiunea de piele traumatizata ;
d) cea în care se pierde o mare cantitate de limfa.

21. În funcţie de vasele care au fost secţionate, hemoragiile pot fi :


a) arteriale ;
b) venoase ;
c) capilare, venoase si arteriale ;
d) superioare şi inferioare.

22. Hemoragiile interne sunt acelea în care sângele ce se scurge rămâne :


a) in interiorul organismului ;
b) in interiorul inimii ;
c) in interiorul plamanilor;
d) in interiorul abdomenului.

23. Accidentatul cu hemoragie interna este :


a) linistit , imbujorat la fata, calculat in vorbire ;
b) nelinistit, palid, vorbeste repede, are transpiratii reci si prezinta o sete intensa ;
c) greu de diagnosticat ;
d) netransportabil la spital.

24. Garoul este o banda elastica sau un tub elastic folosit la oprirea hemoragiei. Menţinerea
unui garou nu poate depăşi :
a) 3 ore ;
b) 2 ore ;
c) 1 ora.
151
d) 45 de minute.

25. În cazul hemoragiilor arteriale, garoul, pe care se notează data şi ora la care a fost pus, se
poziţionează :
a) deasupra rănii ;
b) sub rana ;
c) peste rană;
d) indiferent de locul pe care se aplica.

26. În cazul fracturii membrului inferior, imobilizarea cu atele cuprinde, de obicei :


a) numai portiunea fracturata ;
b) portiunea fracturata si articulatia inferioara ;
c) portiunea fracturata si partea de sus a fracturii;
d) portiunea fracturata si ambele articulatii.

27. Poziţia în care se va transporta un accidentat politraumatizat, conştient, va fi :


a) lungit pe spate ;
b) cu capul pe o parte ;
c) asezat pe un plan dur ;
d) cu un pansament presat pe abdomen.

28. Accidentatul care a pierdut mult sânge va fi transportat in poziţia:


a) pe spate cu coapsele flexate ;
b) pe spate, cu capul mai jos decat restul corpului ;
c) cu toracele comprimat din partea dreapta;
d) cu toracele comprimat din partea stângă.

29. În fracturile coloanei vertebrale, accidentatul se transporta:


a) asezat pe o parte ;
b) asezat pe spate pe un plan moale ;
c) asezat pe spate pe un plan dur ;
d) aşezat cu faţa în jos.

30. Spălarea si dezinfectarea unei răni si a zonei din jur se face:


a) cu apa oxigenata ;
b) cu tinctura de iod direct pe rana ;
c) cu apa distilata ;
d) cu apa tare.

Răspunsuri corecte

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
a d b c a a d a b d c b b d c
16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
c c a c b c a b c a d a b c a

152
Tahograful Digital
Prin introducerea tahografului digital, Uniunea Europeana a dorit sa supravegheze in mod
efectiv respectarea prescriptiilor in ceea ce priveste durata de conducere si timpul de repaus al
soferilor. Noul sistem a permis un control precis in ceea ce priveste respectarea prevederilor legale
si, totodata, responsabilizeaza intr-o mai mare masura atat operatorul de transport, cat si soferul.
Practic, normele privind timpii de conducere si odihna vor trebui respectate integral. Autovehiculele
noi care intra in Romania sunt echipate cu tahograf digital.
Aparatul de control digital faciliteaza insemnarea, inmagazinarea, afisarea, imprimarea si
distribuirea datelor soferului legate de activitate. Datele inregistrate de tahograful digital au patru
tipuri de utilizatori, in functie de activitatea acestora: productie, atelier, firma si control. Aparatul
electronic de inregistrare a calatoriei inmagazineaza, printre altele,datele producatorului in ceea ce
priveste aparatul de control, numarul de sasiu al vehiculului si numarul de inregistrare al acestuia,
precum si identitatea si activitatea soferilor. Mai mult decat atat, aparatul inmagazineaza in
memoria de masa informatii despre viteza, numarul de kilometri parcursi, verificarile atelierelor si
activitatile de control.
Acest sistem impreuna cu software-ul aferent faciliteaza administrarea timpilor de calatorie
si va ajuta in luarea deciziilor privitoare la pauze. Orice alegere ati face pauzele si timpii de odihna
reduc sansa producerii accidentelor si va imbunatatesc nivelul de concentrare.

Pentru utilizarea tahografului digital,exista patru carduri: cardul soferului, cardul firmei,
cardul atelierului si cardul autoritatii.
Cardurile au cip si sunt personalizate pentru a identifica utilizatorul. In functie de dreptul
de acces, ele ofera posibilitatea de afisare, tiparire si descarcare a datelor inmagazinate in aparatul
de control. Descarcarea datelor dureaza cel putin 30 de minute. Acest lucru inseamna ca, atunci
cand o persoana are o flota mai mare, trebuie sa aiba mai multe chei de download. Cand se
achizitioneaza un autovehicul nou, trebuie inregistrat tahograful digital impreuna cu cardul firmei,
la operatorul respectiv. Acelasi lucru se aplica si in cazul service-urilor. Pentru autovehiculele ce
sunt vandute sau inchiriate, trebuie sa se ia in considerare faptul ca noul proprietar trebuie sa se

167
inregistreze la aparat cu cardul sau de firma. Cu ajutorul tahografului digital, exista posibilitatea de
a tipari datele pe hartie termica. Dupa ce vor primi cardurile, soferii care conduc odata o
autoutilitara cu tahometru digital si alta data una cu tahometru analogic, trebuie sa prezinte
intotdeauna, la un eventual control, cardul de sofer. Aparatul are o memorie care inmagazineaza
toate cazurile din ultimii 2 ani -astfel, amenzile pot fi dispuse retroactiv pana la 2 ani.
Foarte important este faptul ca pauzele trebuie inregistrate manual in aparat. In cazul in
care, de exemplu, rotiti cheia de contact si timp de 45 de minute beti o cafea sau va jucati pe laptop ,
pauza nu se va inregistra daca nu este anterior marcata pe aparat. In cazul activitatii de distributie in
orase, apar adevaratele probleme. La parcarea in curte, aparatul trebuie fixat pe modul OUT OF
SCOPE. In caz contrar, acest timp se va inregistra in cazul soferului ca durata de conducere.
Cardul pentru intreprindere – Stocarea de date privind orele de conducere si de odihna
ale soferilor de autocamioane si de autobuze pe rutele europene se va face în viitor pe un card cu
cip.
Operatorul de transport are obligatia de a copia, periodic, datele stocate pe cardul pentru
sofer (cel mai tarziu la fiecare 28 de zile) si in memoria aparatului electronic de control (la fiecare
trei luni). Datele trebuie arhivate timp de doi ani si pastrate separat sub forma de copie de
siguranta.

Pentru a putea afisa, descarca sau tipari informatiile stocate in tahograful digital,cel care
opereaza flota are nevoie de asa numitul card pentru intreprindere. Acesta protejeaza datele
specifice firmei, impotriva folosirii neautorizate. Cardul este blocat pentru alte intreprinderi. Cardul
stocheaza date de identificare si date despre procese. Contine cel putin 230 de inregistrari ale
activitatilor pentru care a fost folosit.
Date de identificare sunt: numarul cardului, tara de eliberare, numele centrului de eliberare,
data eliberarii, perioada de valabilitate, numele si adresa intreprinderii. Date despre procese sunt:
data, ora si felul activitatilor efectuate (aparatul de control/descarcarea cardului), intervalul de timp
in care s-a facut descarcarea, inregistrarea autovehiculului si autoritatea care l-a inregistrat.
Cardul pentru soferi – Soferii vor primi un card personal pentru a putea profesa. Cardul
cu cip inregistreaza toate activitatile soferului cu referire la prevederile legate de perioadele de
condus si de odihna si trebuie cerut personal de la autoritatile competente. Cardul pentru soferi
este compatibil cu orice tahograf digital. Cardul pentru soferi stocheaza 28 de zile de activitati de
condus medii. Dupa aceasta perioada se va scrie intotdeauna peste datele cele mai vechi. Se
inregistreaza urmatoarele date: informatii despre statul care a eliberat cardul, durata valabilitatii si
data eliberarii, numele, data nasterii si numarul permisului de conducere al soferului, datele
soferului referitoare la folosirea autovehiculului/autovehiculelor, data, orele, numarul de
inmatriculare dat de autoritati, kilometraj, activitatile soferului, data, ora, distanta totala parcursa,
schimbarea activitatii ca si numarul de soferi, evenimente, greseli si controale,defect, furt sau
pierdere.
Deoarece cardul pentru soferi a fost eliberat personal conducatorului auto, acesta este
responsabil pentru utilizarea cardului potrivit regulamentului. Tahografele Digitale sunt
recomandate a se folosi pentru eficientizarea activitatii rutiere, pentru stabilirea timpilor de odihna
(fie ca este vorba de somn, timp liber sau orice activitate de relaxare) si de condus.

168
CITIREA INSCRIPŢIONĂRILOR DE PE ANVELOPELE AUTO

Organul care face ca autovehiculul să ruleze pe drum este roata, ale cărei funcţii
principale pot fi:
1. Element de sustinere si de tractiune(motrice pe spate)
2. Element de sustinere si de ghidare(roti directoare)
3. Element motrice si de ghidare( tractiune pe fata)
4. Element de amortizare a socurilor ( numai de sustinere)

Pe componenta elastică (anvelopa roţii) se pot citi următoarele marcaje şi coduri:

1. Producătorul anvelopei (în cazul prezentat,MARKE)


2. Denumirea profilului/ tipul anvelopei (aici,Typ)
3. Lăţimea secţiunii transversale (benzii de rulare) în cazul de faţă 195 mm
4. Raportul dintre înălţimea şi lăţimea anvelopei (65% din 195 = 126,75 mm)
5. Anvelopa radială

169
Anvelopa radială:
- o carcasă suplă dispusă în arcuri drepte (în mod radial)
- o centură metalică pentru a stabiliza banda de rulare
- banda de rulare este independentă de flancuri

Avantajele anvelopei radiale: stabilitate superioară şi


suprafata de contact nu se modifică.

6. Diametrul cercului interior al jantei in toli/inci (15 x 25,4mm = 381mm)


7. Indicele de greutate maximă la viteza maximă (91 = 615 Kg )
Li kg Li kg
65 290 94 670
66 300 95 690
67 307 96 710
68 315 97 730
69 325 98 750
70 335 99 775
71 345 100 800
72 355 101 825
73 365 102 850
74 375 103 875
75 387 104 900
76 400 105 925
77 412 106 950
78 425 107 975
79 237 108 1000
80 450 109 1030
81 462 110 1060
82 475 111 1090
83 487 112 1120
84 500 113 1150
85 515 114 1180
86 530 115 1215
87 545 116 1250
88 560 117 1285
89 580 118 1320
90 600 119 1360
91 615
92 630
93 650

170
8. Indice de viteza (H = 210 Km/h )
Simbol viteza Viteza maxima mph (mile/h)
în km/h
N 140 87
P 150 93
Q 160 99
R 170 106
S 180 112
T 190 118
H 210 130
V 240 149
W 270 168
Y 300 186
ZR 240 149

9. Anvelopa Tubeless
Anvelopa tubeless este cel mai frecvent tip de anvelopă de azi.
O anvelopă tubeless se traduce prin "anvelopa fără cameră de
aer ." Funcţia de camera de aer a unei anvelope tubeless este preluată de
o membrană realizată dintr-o peliculă fină de cauciuc care aderă la
interiorul jantei.

Bine de ştiut: camera de aer este un tub de cauciuc inclus în partea interioară a
anvelopei impreună cu care sporeşte amortizarea şocurilor. Camera de aer este utilizată,
astăzi, numai pe anumite tipuri de camioane, utilaje agricole şi biciclete.

Principiul anvelopelor tubeless:


O anvelopă tubeless are camera de aer integrată în membrana interioară care oferă spaţiu de
stocare a aerului şi etanşeitate.
Valva de umflare este fixata direct pe jantă şi nu este legată de anvelopă.

Avantajele anvelopei tubeless:


• Aceasta reduce riscul de explozie deoarece nu mai exista puncte de frecare între camera
de aer şi partea interioara a anvelopei.
• În cazul unei pene, pierderea de aer este lentă, pe când la anvelopele cu cameră de aer se
produce rapid şi poate pune in pericol siguranţa în trafic.
• Aceasta este asamblată mai uşor prin montaj direct pe jantă, fără a mai exista riscul
„ciupirii” camerei de aer la montare.
• Este mai uşoara decât un ansamblu cu cameră de aer.

10. Data fabricaţiei (XX = săptămâna, X= anul, <=decada a 9-a)

171
11. Indicatorul de uzură

1 - Anumite anvelope au un "fulg de zăpadă", pentru


a arăta localizarea indicatorilor de uzură
suplimentari. Aceştia au 4 mm înălţime. Pentru o
aderenţă optimă pe zăpadă, atât pentru frânare, cât şi
pentru tracţiune, înlocuiţi anvelopele odată ce
acestea sunt uzate până la nivelul de "zăpadă" al
1 indicatorilor de uzură (numerotat aici cu cifra 3).

3 2 - Figura “Omuleţului”, de pe umărul anvelopei


prezintă amplasarea indicatorilor de uzură situaţi în
fiecare dintre canelurile principale ale benzii de
2 rulare. Aceşti indicatori sunt mici zone ridicate la
partea de jos a modelului canelurilor benzii de
rulare.

3 - În cazul în care suprafaţa de cauciuc, a benzii de rulare, este la nivel cu aceste zone ridicate,
adâncimea benzii de rulare a anvelopei este la limita legală de 1,6 mm, situaţie în care se impune
schimbarea anvelopelor.

12. Marcare speciala pentru anvelope

Anvelope autoportante SSR (SelfSupportingRunflat)

Principiul SSR:

Spre deosebire de anvelopele obişnuite, tehnologia SSR


presupune existenţa unor pereţi laterali ranforsaţi (rigidizati cu
ranforturi) şi autoportanţi (capabili să preia sarcini
suplimentare, fără structuri complementare) ai anvelopei.
Aceasta previne ca anvelopa să fie strivită între carosabil şi
jantă şi să alunece afară din jantă în cazul pierderii presiunii de
aer. Pereţii laterali ranforsaţi ai anvelopelor SSR, permit
autovehiculului să continue rularea cu o viteză maximă de 80
km/h (50 mile/h) pe o distanţă de cel mult 80 km (50 mile) în
funcţie de starea carosabilului şi de greutatea vehiculului.

172
13. Marcajele anvelopelor de iarna

Inscriptia M+S
Simbolizeaza “Anvelopă de zăpadă” ale cărei profil
al căii de rulare, compoziţie sau structură sunt proiectate în
principal pentru a obţine, în condiţii de carosabil acoperit cu
zăpadă, performanţe superioare anvelopelor normale, in ceea
ce priveste abilitatea de a porni sau a menţine vehiculul în
mişcare.

Simbolul "Fulgului de nea"

Identifică anvelopele de iarnă în concordanţă cu


regulamentul UNECE (valabil in UE şi multe alte ţări) şi cu legile
referitoare la anvelope din SUA şi Canada.
Aceste anvelope asigură performanţe ridicate privind
siguranţa şi controlul autovehiculului pe zăpadă, gheaţă sau în
cazul temperaturilor scăzute

Presiunea corecta in pneuri


Fiecare model de autovehicul implică un anumit tip
de anvelopă, producătorii testând şi selectând pneurile
potrivite în raport cu performanţele de care acesta este
capabil. În funcţie de capacitatea de încărcare şi de viteza
maximă constructivă a autovehiculului, se determină şi
nivelul de presiune optim din anvelope.

Cum afli care este presiunea optimă pentru pneurile autovehiculului tău?

Producătorii de autovehicule pun autocolante, care au inscripţionată presiunea optimă


necesară în pneuri, pe partea interioara a uşii şoferului, pe clapeta de la rezervorul de carburant şi în
compartimentul motorului. De asemenea, valorile optime ale presiunii din pneuri se găsesc şi în
cartea tehnică a autovehiculului.

Verificarea presiunii în pneuri trebuie să se facă atunci când acestea sunt reci şi ajustate la
nevoie ori o dată pe lună, dar şi la trecerea de la anotimpul cald la cel rece şi invers.

173
Observaţii privitoare la cele trei imagini anterioare:

Nr. 1 – Toată calea de rulare este folosită cu eficienţă maximă.


Nr. 2 – Greutatea este repartizată numai pe flancurile anvelopei, zona centrală a căii de
rulare pierzând contactul cu partea carosabilă.
Nr. 3 – Greutatea este repartizată pe zona centrală a căii de rulare. Flancurile fiind
suspendate, nu participă la procesul de rulare.

Cum poate dăuna o presiune incorectă:

• o presiune mică duce la supraîncălzirea pneurilor şi la uzarea prematură a parţilor laterale


ale acestora, la creşterea consumului de carburant şi la un risc crescut de explozie.
• o presiune prea mare va uza banda de rulare într-un timp mai scurt şi o va face mai
vulnerabilă pe drumurile accidentate.

Standardul European nr. 1222/2009 introduce


inscripţionarea obligatorie a anvelopelor produse în UE, conform
imaginii alăturate, în care se evidentiează, pe o scară literală de la
A la G, consumul de combustibil şi aderenţa pe carosabil umed,
iar printr-un desen sugestiv, nivelul de zgomot exprimat in
decibeli.
Eticheta afiseaza, pentru prima imagine, 7 niveluri ale
consumului de carburant (de la A, cel mai mic, la G, cel mai
mare), pentru cea de-a doua tot 7 niveluri, A reprezentând
aderenţa cea mai bună, şi G - aderenţa cea mai slabă), iar pentru
cea de-a treia nivelul de zgomot acceptat în anul 2016 (în speţă
fiind vorba despre maximum 72 de decibeli).

174
MECANICĂ
(din baza de întrebari a ARR)

1. Autovehiculele şi remorcile pot fi certificate din punct de vedere al autenticităţii de către:


a) Autoritatea Rutieră Română
b) Direcţia Poliţiei Rutiere
c) Registrul Auto Român
d) Direcţia Regim Permise şi Înmatricularea vehiculelor

2. Documentul care se eliberează în urma omologării unui autovehicul este:


a) autorizaţia provizorie de circulaţie
b) certificatul de înmatriculare al vehiculului
c) cartea de identitate a vehiculului
d) certificatul de omologare şi autenticitate

3. Ciclul de funcţionare al motorului cu ardere internă, în patru timpi, se realizează în :


a) patru rotaţii complete ale arborelui cotit
b) patru rotaţii complete ale arborelui cu came
c) două rotaţii complete ale arborelui cotit
d) o rotaţie completă a arborelui cotit

4. Uzura anvelopei, pe mijlocul benzii de rulare, este o consecinţă a rulajului :


a) cu viteză ridicată
b) cu viteză redusă
c) cu presiune mai mare decât cea recomandată
d) cu presiune mai mică decât cea recomandată

5. La coborârea unei pante lungi se recomandă folosirea frânei de motor întrucât:


a) realizează o economie apreciabilă de combustibil
b) evită suprasolicitarea frânei de serviciu care în anumite condiţii devine ineficientă
c) micşorează uzura motorului
d) se evită supraîncălzirea componentelor de fricţiune ale frânei de serviciu

6. Care este rolul electromotorului ?


a) antrenează arborele cotit la pornirea motorului
b) antrenează transmisia la pornirea motorului
c) antrenează ventilatorul la pornirea motorului
d) cuplează motorul cu acumulatorul autovehiculului

7. Care, dintre următoarele defecţiuni, creează joc mare la volan ?


a) uzura pronunţată a pneurilor roţilor din faţă
b) uzura pronunţată a angrenajelor din caseta de direcţie
c) uzura pronunţată a suspensiei autovehiculului
d) uzura componentelor cuplajului axului volanului

8. Care este rolul termostatului ?


a) menţine temperatura lichidului de răcire în limitele optime
b) închide şi deschide circuitul lichidului către instalaţia de climatizare, la anumite temperaturi
c) realizează scăderea temperaturii lichidului de răcire pe timp de vară
d) realizează creşterea temperaturii lichidului de răcire pe timp de iarnă

175
9. Uzura pronunţată a marginilor benzii de rulare se datorează :
a) rulării cu presiune mai mică decât cea recomandată
b) rulării cu presiune mai mare decât cea recomandată
c) conducerii cu viteză mare
d) unghi de convergenţă dereglat

10. Care este rolul bateriei de acumulatori ?


a) transformă curentul de joasă tensiune în curent de înaltă tensiune
b) alimentează consumatorii de energie electrică în raport de necesităţi
c) produce curent electric necesar alimentării consumatorilor
d) transformă curentul alternativ furnizat de alternator în curent continuu

11. Care dintre unghiurile direcţiei face ca, după virare, roţile directoare să revină în poziţia
iniţială?
a) unghiul de convergenţă
b) unghiul de cădere
c) unghiul de fugă
d) unghiul de revenire

12. Care este rolul mecanismului de distribuţie ?


a) asigură pătrunderea amestecului carburant în cilindri şi evacuarea gazelor arse
b) asigură distribuirea curentului electric de înaltă tensiune la bujii
c) permite roţilor de la aceiaşi punte să se rotească cu viteze diferite pe drumurile cu denivelări sau
când acestea au raze de rulare diferite
d) asigură distribuţia optimă a fuxului de putere la axele autovehiculului, funcţie de aderenţă şi
încărcarea pe fiecare axă

13. Care, dintre următoarele cauze, determină descărcarea bateriei de acumulatori?


a) defectarea ruptor-distribuitorului
b) desfacerea legăturilor
c) folosirea excesivă a electromotorului
d) defectarea alternatorului

14. Care este rolul alternatorului?


a) asigură pornirea motorului
b) este sursa de energie pentru consumatori în timpul funcţionării motorului şi de încărcare a
bateriei de acumulatori
c) este sursă de energie pentru electromotor
d) asigură distribuţia alternativă a scânteilor la cilindrii motorului

15. Inspecţia tehnică periodică a autovehiculelor destinate instruirii practice se efectuează :


a) la cel mult 6 luni de la ultima inspecţie tehnică periodică
b) la cel mult un an de la ultima inspecţie tehnică periodică
c) la cel mult 18 luni de la ultima inspecţie tehnică periodică
d) la cel mult 2 ani de la ultima inspecţie tehnică periodică

16. Unghiul de cădere al roţilor:


a) împiedică tendinţa roţilor de a oscila
b) de a micşora tendinţa de deschidere a roţilor
c) de a menţine roţile directoare în poziţie stabilă de mers rectiliniu al automobilului
d) micşorează momentul necesar bracării roţilor, deci asigură o manevrare mai uşoară a
automobilului

176
17. Precizaţi care dintre cauzele următoare conduc la încălzirea anormală a pneurilor:
a) rularea cu viteze ridicate, mai mari decât cele prevăzute prin indicele de viteză al anvelopei
b) utilizarea excesivă a frânei de motor
c) rularea cu presiune mai mică în pneuri decât cea recomandată
d) supraîncărcarea anvelopei cu depăşirea indicelui de sarcină al anvelopei

18. Care poate fi indiciul exterior al uzurii pronunţate a setului motor?


a) fum de eşapament alb
b) fum de eşapament albastru
c) fum de eşapament negru
d) apariţia de rateuri în evacuare

19. Uzura neuniformă a benzii de rulare în plan transversal poate fi cauzată de:
a) bruscarea frecventă a direcţiei
b) reglarea necorespunzătoare a unghiurilor de fugă
c) reglarea necorespunzătoare a convergenţei roţilor
d) stilul de conducere agresiv al conducătorului auto

20. La deplasarea, în treptele inferioare ale cutiei de viteze, momentul transmis la roţile
motoare este:
a) mai mic decât momentul motor
b) mai mare decât momentul motor
c) egal cu momentul motor
d) în funcţie de poziţia clapetei de acceleraţie, poate fi mai mic sau mai mare decât momentul motor

21. Turaţia maximă de funcţionare a unui motor cu aprindere prin comprimare echipat cu
regulator-limitator de turaţie este:
a) egală cu turaţia corespunzătoare puterii maxime realizate de motor
b) egală cu turaţia corespunzătoare momentului maxim realizat de motor
c) mai mică decât turaţia corespunzătoare puterii maxime realizate de motor
d) mai mare decât turaţia corespunzătoare puterii maxime realizate de motor

22. Care este rolul regulator-limitatorului de turaţie la motoarele cu aprindere prin


comprimare ?
a) limitează solicitările mecanice şi termice ale motorului
b) permite creşterea momentului motor la urcarea rampelor
c) permite creşterea puterii motorului la demarare
d) micşorează consumul de combustibil prim limitarea vitezei maxime a autovehiculului

23. Schimbătorul de viteze permite:


a) modificarea forţei de tracţiune în funcţie de variaţia rezistenţelor la înaintare
b) cuplarea progresivă a motorului cu transmisia
c) mersul înapoi al autovehiculului inversând sensul de rotaţie al motorului
d) utilizarea motorului la o turaţia mai mică decât turaţia de mers în gol

24. Dacă în timpul conducerii aveţi nevoie de o rezervă de putere mare se recomandă:
a) să se utilizeze treapta cea mai rapidă a schimbătorului de viteze
b) să se ruleze în treapta de priză directă
c) să se acţioneze sistemul intarder
d) să se să se utilizeze treptele inferioare ale schimbătorului de viteze

177
25. Care, subansamble sunt elemente componente ale transmisiei autovehiculelor?
a) suspensia
b) cutia de viteze
c) mecanismul de direcţie
d) ambreiajul

26. Care, subansamble sunt elemente componente ale transmisiei autovehiculelor?


a) diferenţialul
b) suspensia
c) sistemul de frânare
d) mecanismul de direcţie

27. Care este rolul transmisiei?


a) transformă energia chimică a combustibililor în energie mecanică
b) dezvoltă puterea necesară propulsării autovehiculelor
c) asigură transmiterea fluxului de putere, de la motor la roţile motrice
d) amplifică/multiplică momentul motor transmis la roţile motrice

28. Care, dintre componentele transmisiei enumerate mai jos multiplică momentul motor
transmis la roţile motrice?
a) cutia de viteze
b) diferenţialul
c) arborii planetari
d) transmisia principală

29. Care, dintre componentele transmisiei, permit întreruperea fluxului de putere transmis de
la motor la roţile motrice?
a) transmisia cardanică
b) ambreiajul
c) transmisia principală
d) diferenţialul

30. Care, dintre componentele transmisiei, permit întreruperea fluxului de putere transmis de
la motor la roţile motrice?
a) transmisia principală
b) diferenţialul
c) cutia de viteze
d) arborii planetari

31. Care, dintre componentele transmisiei, protejează transmisia de şocuri şi la suprasarcini?


a) cutia de viteze
b) transmisia cardanică
c) ambreiajul
d) transmisia principală

32. Care, dintre componentele transmisiei, permit ca roţile aceleiaşi punţi motoare să ruleze la
turaţii diferite?
a) diferenţialul
b) ambreiajul
c) cutia de viteze
d) arborii planetari

178
33. Care este rolul ambreiajului?
a) amplifică momentul motor transmis la roţile motrice
b) distribuie momentul motor la roţile motrice
c) permite întreruperea temporară a transmiterii fluxului de putere
d) permite cuplarea progresivă a motorului cu transmisia

34. Care este rolul ambreiajului?


a) protejează transmisia de şocuri şi la suprasarcini
b) amplifică momentul motor transmis la roţile motrice
c) distribuie momentul motor la roţile motrice
d) permite ca roţile motrice să ruleze cu turaţii diferite

35. Care este rolul cutiei de viteze?


a) permite întreruperea transmiterii fluxului de putere de la motor la roţile motrice
a) distribuie momentul motor la roţile motrice
b) permite ca roţile motrice să ruleze cu turaţii diferite
d) permite mersul înapoi fără inversarea sensului de rotaţie a motorului

36. Care este rolul cutiei de viteze?


a) protejează transmisia de şocuri şi la suprasarcini
a) permite modificarea raportului de transmitere a momentului motor la roţile motrice
b) distribuie momentul motor la roţile motrice
c) permite ca roţile motrice să ruleze cu turaţii diferite

37. Care este rolul transmisiei cardanice?


a) amplifică momentul motor transmis la roţile motrice
b) permite compensarea variaţiilor de poziţie relativă a componentelor transmisiei
c) distribuie momentul motor la roţile motrice
d) permite ca roţile motrice să ruleze cu turaţii diferite

38. Care este rolul diferenţialului?


a) permite întreruperea transmiterii fluxului de putere
b) distribuie momentul motor la roţile motrice
c) protejează transmisia de şocuri şi la suprasarcini
d) permite ca roţile motrice să ruleze cu turaţii diferite

39. Prin îndeplinirea cărei proceduri se pot diminua şocurile provocate în transmisie la
schimbarea treptelor de viteză?
a) ambreierea progresivă, concomitent cu accelerarea până la turaţia economică
b) ambreiere bruscă, concomitent cu accelerarea progresivă
c) schimbarea cât mai rapidă a treptei de viteză
d) sincronizarea corespunzătoare a acţionării pedalei de ambreiaj cu cea de acceleraţie

40. Evitarea şocurilor la ambreiere depinde de modul în care se acţionează pedala de


ambreiaj:
a) între poziţiile ce corespund apăsării complete şi cea de realizare a prizei de ambreiere
b) după realizarea cuplării complete a ambreiajului şi eliberarea pedalei
c) pe tot parcursul cursei de eliberare a acesteia
d) în poziţiile de apăsare intermediare, care corespund patinării ambreiajului

179
41. Efectuarea cărei operaţiuni reclamă cel mai riguros control al acţionării pedalei de ambreiaj, în
scopul evitării şocurilor în transmisie?
a) schimbarea în treaptă superioară de viteză
b) accelerarea
c) nu există diferenţe semnificative între exigenţele de operare specifice diferitelor situaţii
d) pornirea de pe loc

42. Care sunt riscurile menţinerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj?


a) supraîncălzirea retarderului
b) uzura prematură a rulmentului de presiune al ambreiajului
c) pericolul de derapaj
d) nu există riscuri

43. Care sunt riscurile menţinerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj?


a) supraîncălzirea ambreiajului
b) supraîncălzirea retarderului
c) pericolul de derapaj
d) nu există riscuri

44. Ce trebuie să aveţi în vedere la optimizarea utilizării treptelor de viteză, pentru realizarea
unui consum efectiv redus de combustibil?
a) turaţia motorului să fie cât mai apropiată de cea de relanti
b) turaţia motorului să fie cât mai mare, fără să depăşească limita intervalului de turaţii
evidenţiat prin marcaj de culoare roşie
c) menţinerea unei rezerve de putere suficiente şi adecvate modului de deplasare
d) turaţia motorului să fie menţinută în intervalul de turaţii economice

45. Momentul motor transmis la roţile motrice:


a) este mai mic decât la arborele motorului, datorită pierderilor din transmisie
b) poate fi egal cu cel de la arborele motorului, depinzând de treapta de viteză selectată
c) este mai mare decât la arborele motorului, indiferent de treapta de viteză selectată
d) poate fi şi mai mic şi mai mare decât la arborele motorului, în funcţie de poziţia de
apăsare a pedalei de acceleraţie

46. În care, din treptele de viteză se înregistrează cea mai mare forţă de tracţiune la roţile
motrice, şi implicit cel mai mare consum efectiv de combustibil?
a) treapta II
b) treapta III
c) treapta IV
d) priză directă

47. În care, din treptele de viteză se pot produce şocurile mecanice cele mai mari în
transmisie, prin manevrarea necorespunzătoare a pedalei de acceleraţie?
a) ultima treaptă de viteză
b) treapta IV
c) treapta III
d) treapta II

48. Turometrul indică turaţia:


a) motorului
b) arborelui de ieşire din cutia de viteze
c) roţilor motrice
d) arborelui primar al cutiei de viteze

180
49. Cele mai mici consumuri specifice de combustibil se înregistrează la deplasarea
autovehiculului cu motorul funcţionând în intervalul de turaţii:
a) în care motorul dezvoltă puterea maximă
b) apropiate de cele ralanti
c) în care motorul dezvoltă momentul maxim
d) evidenţiat pe turometru cu marcaj de culoare portocalie

50. În condiţiile în care indicatorul de turaţie este în zona evidenţiată pe cadranul


turometrului cu marcaj de culoare roşie:
a) se înregistrează cele mai scăzute valori ale consumului specific de combustibil al motorului
b) uzura mecanică a motorului este cea mai mică
c) momentul motor dezvoltat este cel mai mare
d) scade semnificativ forţa de tracţiune

51. În condiţiile în care indicatorul de turaţie este în zona evidenţiată pe cadranul


turometrului cu marcaj de culoare roşie:
a) se înregistrează cele mai scăzute valori ale consumului specific de combustibil al motorului
b) creşte semnificativ consumul specific de combustibil al motorului
c) momentul motor dezvoltat este cel mai mare
d) solicitarea mecanică şi termică a motorului este maximă

52. Catalizatoarele, cu care sunt prevăzute motoarele de ultimă generaţie, au rolul:


a) de a filtra particulele rezultate în urma arderii incomplete a combustibilului
b) de a reduce consumul de combustibil
c) de a îmbunătăţi performanţele de tracţiune ale autovehiculului
d) de a reduce emisiile de noxe

53. La frânarea de urgenţă, blocarea roţilor conduce la:


a) reducerea spaţiului de frânare până la oprirea autovehiculului
b) reducerea spaţiului de frânare dacă se blochează roţile punţii faşă
c) mărirea spaţiului de frânare dacă se blochează roţile punţii spate
d) mărirea spaţiului de frânare, indiferent de roţile care se blochează

54. Blocarea roţilor punţii faţă conduce la:


a) pierderea stabilităţii autovehiculului
b) creşterea eficienţei sistemului de frânare
c) pierderea controlului direcţiei
d) micşorarea uzurii pneurilor

55. Blocarea roţilor punţii spate conduce la:


a) pierderea controlului direcţiei
b) pierderea stabilităţii autovehiculului
c) creşterea eficienţei sistemului de frânare
d) micşorarea uzurii pneurilor

56. Eficacitatea dispozitivelor contra blocării roţilor este mai mare:


a) pe drumuri cu aderenţă mare
b) pe drumuri cu îmbrăcăminte din beton
c) pe drumuri cu declivitate pronunţată
d) pe drumuri cu aderenţă scăzută

181
57. Sistemul ABS permite:
a) evitarea blocării roţilor şi creşterea eficienţei frânării
b) blocarea roţilor în cazul frânărilor de urgenţă
c) blocarea diferenţialului pentru evitarea patinării roţii cu aderenţă mai scăzută
d) creşterea aderenţei la frânare

58. Echipamentele de siguranţă cu care sunt dotate autovehiculele pot acţiona asupra:
a) mecanismului de direcţie
b) frânei de staţionare
c) sistemului de rulare
d) sistemului de frânare

59. Echipamentele de siguranţă cu care sunt dotate autovehiculele pot acţiona asupra:
a) mecanismului de direcţie
b) frânelor fiecărei roţi în parte
c) frânei de staţionare
d) sistemului de rulare

60. Sistemele de siguranţă antiblocare de tip ABS intervin asupra:


a) sistemelor de frânare de încetinire
b) sistemului de alimentare a motorului
c) frânei de staţionare
d) sistemului de frânare de serviciu

61. Dacă martorul ABS se aprinde în timpul deplasării la o frânare bruscă:


a) se va bloca doar roata la care s-a defectat senzorul
b) roţile vor aluneca
c) vehiculul va intra în derapaj
d) nu se va întâmpla nimic

62. Sistemul ASR este proiectat pentru:


a) împiedicarea ruperii aderenţei pneului cu solul la pornire de pe loc
b) frânarea roţilor motoare prin obturarea galeriei de evacuare
c) asigurarea frânării pe pante lungi
d) asigurarea stabilităţii remorcii/semiremorcii
63. Sistemul ESP (Electronic Stability Program) este proiectat pentru:
a) prevenirea blocării roţilor la frânare
b) poziţionarea globală a vehiculului
c) asigurarea stabilităţii vehiculului în cazul derapării
d) asigurarea frânării pe pante lungi

64. Având în vedere particularităţile funcţionale, este de preferat ca frâna de serviciu să se acţioneze:
a) brusc
b) treptat şi controlat
c) în mod continuu
d) până la blocarea roţilor

65. Care este consecinţa frânării violente cu blocarea roţilor din faţă?
a) pierderea stabilităţii autovehiculului
b) pierderea maniabilităţii autovehiculului
c) reducerea distanţei de oprire
d) micşorarea uzurii anvelopelor

182
66. Care este consecinţa frânării violente cu blocarea roţilor din faţă?
a) reducerea distanţei de oprire
b) creşterea distanţei de frânare necesare pentru oprirea vehiculului
c) micşorarea uzurii anvelopelor
d) derapajul

67. Care poate fi cauza demarajului slab al autovehiculului la pornirea de pe loc sau la
accelerare?
a) presiunile din pneuri nu corespund cu cele prescrise de fabricant
b) uşile autovehiculului nu sunt închise corespunzător
c) nivelul scăzut al combustibilului în rezervor
d) se accelerează cu frâna de încetinire activată

68. Pentru a obţine un consum de combustibil cât mai redus la o viteză şi un drum date se
recomandă:
a) să se utilizeze, atât cât permite motorul, treapta cea mai rapidă a schimbătorului de viteze
b) să se utilizeze treptele inferioare ale schimbătorului de viteze pentru a asigura o rezervă de putere
mare
c) să se asigure funcţionarea motorului la turaţia corespunzătoare puterii maxime
d) să se aleagă treapta de viteze care asigură funcţionarea motorului la turaţii mai mici decât turaţia
de mers în gol a acestuia

69. Pneurile, cu care este echipat autovehiculul, influenţează consumul de combustibil ?


a) da, deoarece acestea influenţează rezistenţa aerodinamică a autovehiculului
b) da, deoarece uzându-se în exploatare măresc consumul de combustibil;
c) da, deoarece acestea influenţează rezistenţa la înaintare a autovehiculului
d) nu

70. Cum influenţează frânările puternice şi accelerările rapide consumul de combustibil ?


a) numai frânările puternice cresc consumul de combustibil
b) numai accelerările rapide cresc consumul de combustibil
c) amândouă cresc consumul de combustibil
d) amândouă au un efect neglijabil asupra consumului de combustibil

71. Forţa de tracţiune, măsurată la roţile motrice, este cea mai mare:
a) în treapta I-a
b) în treapta a VI-a
c) în priză directă
d) în ultima treaptă de viteză

72. În cazul circulaţiei, la viteza de croazieră, rezerva de putere disponibilă:


a) permite abordarea rampelor, în mod dinamic
b) permite efectuarea de accelerări, în caz de necesitate
c) asigură învingerea rezistenţei aerului
d) asigură învingerea rezistenţelor interne ale transmisiei

73. În cazul circulaţiei, la viteza de croazieră, rezerva de putere disponibilă:


a) asigură învingerea rezistenţei la rulare a autovehiculului
b) scuteşte conducătorul auto de efectuarea asigurării în vederea efectuării manevrelor de depăşire
c) asigură învingerea rezistenţei aerului
d) asigură învingerea rezistenţelor interne ale transmisiei

183
74. Circulând la viteza de croazieră, existenţa sau lipsa rezervei de putere disponibile – pentru
o eventuală accelerare – se poate constata după:
a) indicatorul de turaţie a motorului
b) treapta de viteză cuplată
c) poziţia pedalei de acceleraţie
d) poziţia şi cursa liberă a pedalei de ambreiaj

75. Dacă în timpul conducerii aveţi nevoie de o rezervă de putere mare se recomandă:
a) să se acţioneze sistemul intarder
b) să se ruleze în treapta de priză directă
c) să se utilizeze treapta cea mai rapidă a schimbătorului de viteze
d) să se utilizeze o treaptă de viteză inferioară a cutiei de viteze

76. Punerea în funcţiune a instalaţiei de climatizare:


a) are drept consecinţă scăderea rezervei de putere disponibile
b) determină creşterea rezistenţelor la înaintare
c) are drept consecinţă scăderea consumului de combustibil
d) determină creşterea uzurii motorului

77. Puterea transmisă la roţile motrice:


a) este mai mică decât cea dezvoltată de motor
b) este mai mare decât cea dezvoltată de motor
c) este egală cu cea dezvoltată de motor
d) poate fi mai mică sau mai mare decât cea dezvoltată de motor, în funcţie de treapta de
viteză care se cuplează

78. Conformitatea presiunilor în pneuri are influenţă determinantă asupra:


a) distanţei de frânare
b) aderenţei dintre pneuri şi calea de rulare
c) forţei de tracţiune şi a puterii transmise la roţile motrice
d) consumului efectiv de combustibil

79. Conformitatea presiunilor în pneuri are influenţă determinantă asupra:


a) distanţei de frânare
b) uzurii anvelopelor
c) forţei de tracţiune şi a puterii transmise la roţile motrice
d) consumului efectiv de combustibil

80. Care, din datele tehnice se regăsesc înscrise inclusiv în certificatul de înmatriculare al
autovehiculului?
a) ampatamentul
b) sarcina utilă
c) consola faţă
d) masa proprie a autovehiculului

81. Care, din datele tehnice se regăsesc înscrise inclusiv în certificatul de înmatriculare al
autovehiculului?
a) masa remorcabilă
b) ampatamentul
c) sarcina utilă
d) raza de virare

184
82. Gradul de încărcare şi modul de distribuire a încărcăturii autovehiculului influenţează în
mod direct asupra:
a) forţei de tracţiune la roţile motrice
b) presiunilor în pneuri
c) condiţiilor de confort şi de siguranţă a deplasării
d) poziţiei centrului de greutate al autovehiculului

83. Gradul de încărcare şi modul de distribuire a încărcăturii autovehiculului influenţează în


mod direct asupra:
a) ţinutei de drum a autovehiculului
b) aderenţei dintre pneuri şi calea de rulare
c) presiunilor în pneuri
d) condiţiilor de confort şi de siguranţă a deplasării

84. Gradul de încărcare al autovehiculului influenţează în mod direct şi determinant:


a) confortul şi siguranţa deplasării
b) uşurinţa accesării comenzilor autovehiculului
c) maniabilitatea autovehiculului
d) distanţa de frânare necesară opririi autovehiculului în condiţii de siguranţă

85. Gradul de încărcare al autovehiculului influenţează în mod direct şi determinant:


a) confortul şi siguranţa deplasării
b) uşurinţa accesării comenzilor autovehiculului
c) consumul de combustibil
d) maniabilitatea autovehiculului

86. Gradul de încărcare al autovehiculului influenţează în mod direct şi determinant:


a) inerţia autovehiculului
b) confortul şi siguranţa deplasării
c) uşurinţa accesării comenzilor autovehiculului
d) maniabilitatea autovehiculului

87. În care situaţii este recomandat să se exploateze, în mod raţional, posibilitatea valorificării
inerţiei autovehiculului?
a) la pregătirea abordării unui sector de drum în rampă
b) la intrarea în autogări, curţi sau garaje
c) la traversarea trecerilor la nivel cu calea ferată
d) la abordarea sau traversarea sectoarelor de drum care prezintă potenţiale riscuri sau pericole.

88. În care situaţii este recomandat să se exploateze, în mod raţional, posibilitatea valorificării
inerţiei autovehiculului?
a) la efectuarea manevrelor de ieşire de pe partea carosabilă
b) la traversarea trecerilor la nivel cu calea ferată
c) la abordarea sau traversarea sectoarelor de drum care prezintă potenţiale riscuri sau pericole
d) la încetinire – în mod combinat cu utilizarea controlată a sistemului de frânare

89. Ce trebuie să aveţi în vedere pentru a preveni riscurile atunci când încărcaţi vehiculul
peste masa maximă admisă/numărul de locuri admis?
a) obturează vizibilitatea pentru ceilalţi participanţi la trafic
b) se modifica ţinuta de drum şi comportamentul autovehiculului în viraje
c) diminuează confortul conducătorului şi al pasagerilor
d) supraîncărcarea nu afectează siguranţa şi confortul deplasării

185
90. Ce trebuie să aveţi în vedere pentru a preveni riscurile atunci când încărcaţi vehiculul
peste masa maximă admisă/numărul de locuri admis?
a) obturează vizibilitatea pentru ceilalţi participanţi la trafic
b) diminuează confortul conducătorului şi al pasagerilor
c) supraîncărcarea nu afectează siguranţa şi confortul deplasării
d) creşte distanţa de frânare

Întrebări suplimentare

91. Diferenta dintre un tahograf digital si unul analog consta in :


a) modul lui de operare
b) modul lui de montare
c) locul de montare
d) numarul utilizatorilor

92. Câte tipuri de card tahografic digital se folosesc in trasporturile auto?


a) cardul de conducator auto
b) cardul de conducator auto şi cel de companie
c) cardul de conducator auto, de companie şi de service
d) cardul de conducator auto, de companie, de service şi de control

93. Cardul de conducator auto, avand un microcip integrat, este proprietatea:


a) operatorului de transport
b) managerului de transport
c) conducătorului auto
d) companiei de transport

94. Carduruile tahografice digitale stocheaza informaţii pentru:


a) 24 ore
b) 28 zile
c) 48 ore
d) saptamana în curs

95 În cazul pierderii cardului conducatorul auto este obligat sa depună o cerere, de înlocuire a
celui pierdut, în termen de:
a) 7 zile
b) 10 zile
c) 9 zile
d) 15 zile

96. Cardul de companie ii este emis:


a) conducătorului auto
b) operatorului de transport
c) persoanei desemnate
d) consilierului de siguranţă

97. Pentru descarcarea tahografului digital, cardul de companie este utilizat o data la
a) 28 zile
b) 30 zile
c) 45 zile
d) 3 luni

186
98. Crdul tahografic de companie permite descarcarea de informatii:
a) pentru oricare dintre companiiile de transport rutier
b)pentru societatiile comerciale pe actiuni
c) numai pentru compania careia i-a fost eliberat
d) numai pentru compania de transport in cont propriu

99. Cardul de service este emis pentru:


a) toti tehnicienii din service-uri auto
b) numai pentru tehnicienii-service care detin un certificat de specialitate in domeniu
c) toti inginerii din statiile de service auto
d) toti inginerii din uzinele constructoare de autovehicule

100. Cardul de control este eliberat pentru:


a) autoritati abilitate pentru control
b) autoritati si persoane abilitate pentru control
c) inspectorii ARR
d) numai pentru ISCTR

101. Balonul din material felxibil care, în cazul unei coliziuni se umfla instantaneu, se
numeşte:
a) alezaj
b) alternator
c) airbag
d) apupare

102. Instalaţia care menţine constanta viteza de deplasare a autovehiculului fara interventia
conducatorului auto asupra pedalei de acceleratie, se numeste:
a) tempomat
b) tahometru
c) limitator de viteza
d) tahograf digital

103. Airbagul este un dispozitiv de siguranţă:


a) activă
b) pasivă
c) comandat de şofer
d) activat de fiecare pasager

104. Cele mai cunoscute tipuri de airbag sunt:


a) frontale si posterioare
b) laterale si posterioare
c) frontale, tip cortina, si laterale
d) posterioare

105. De la producerea impactului airbagul este complet umflat de 5 ori mai repede decat
clipitul din ochi, adica in:
a) 1 secunda
b) 0.5 secunde
c) 0.04 secunde
d) 0.6 secunde

187
MECANICA
(răspunsuri corecte)

Nr. Rasp. Nr. Rasp. Nr. Rasp. Nr. Rasp. Nr. Rasp.
Intr. corect Intr. corect Intr. corect Intr. corect intr. corect
1 C 21 C 41 D 61 BC 81 A
2 C 22 A 42 B 62 A 82 D
3 C 23 A 43 A 63 C 83 A
4 C 24 D 44 D 64 B 84 D
5 BD 25 BD 45 C 65 B 85 C
6 A 26 A 46 A 66 BD 86 A
7 BD 27 CD 47 D 67 D 87 A
8 A 28 AD 48 AD 68 A 88 D
9 A 29 B 49 C 69 C 89 B
10 B 30 C 50 D 70 C 90 D
11 C 31 C 51 BD 71 A 91 A
12 A 32 A 52 D 72 AB 92 D
13 CD 33 CD 53 D 73 - 93 C
14 B 34 A 54 C 74 AC 94 B
15 A 35 AD 55 B 75 D 95 A
16 AD 36 B 56 D 76 A 96 B
17 ACD 37 B 57 A 77 A 97 D
18 B 38 BD 58 D 78 D 98 C
19 C 39 AD 59 B 79 BD 99 B
20 B 40 D 60 D 80 D 100 B
101 C 102 A 103 B 104 C 105 C

188
TEMA NR. 4

SUBIECTE
la proba practică a examenului susţinut pentru obţinerea atestatului de instructor
categoriile B, BE, C, CE, D, DE

Efectuaţi o şedinţă de pregătire practică a cursantului, , având ca obiectiv principal:

Subiectul nr. 1

CUNOAŞTEREA APARATURII DE BORD ŞI PREZENTAREA


ECHIPAMENTELOR, DOTĂRILOR ŞI COMENZILOR
AUTOVEHICULELOR

SIMBOLURI PE TABLOUL DE BORD

Planşa de bord informeaza, în mod obişnuit, conducătorii auto cu privire la acţiunile pe care
le întreprind şi de asemenea, problemele care pot apărea în funcţionarea autovehiculului. În ultimul
timp bordurile autovehiculelor au devenit atât de complexe încât mulţi conducători auto înţeleg mai
greu semnificaţia simbolurilor şi afişajelor mai ales atunci când aceştia conduc autovehicule de
tipuri diferite.
Un studiu recent a relevat faptul că nouă din zece conducători auto nu au reuşit să recunoască
întreaga gamă de indicatori şi lumini de avertizare de pe bordul autovehiculelor pe care le conduceau.
În sprijinul celor care conduc autovehicule moderne expunem următoarea planşă de bord:

Defect:
Lumina de
servodirecţie electromecanică, blocare
drum aprinsă
electronică a coloanei volanului

Defect: servodirecţie electromecanică,


Defect la
blocare electronică a coloanei volanului,
sistemul de evacuare al gazelor
nu continuaţi deplasarea !!

189
Sistemul de Defect la frâna de
preîncălzire pornit staţionare

Defect la comanda motorului


Defect la alternator
(m.a.s.)

Lămpile de ceaţă Defect la filtrul diesel


aprinse pentru particule

Lumini de semnalizare Presiunea din pneul unei roţi este


(stânga) aprinse necorespunzătoare

Temperatura lichidului de răcire


Garnituri de frână
- ridicată
uzate
Nivel lichid de răcire - scăzut

Nivelul lichidului pentru Rezerva de combustibil –


spălarea parbrizului - scăzut mică

Presiunea uleiului motor -


Uşă sau uşi deschise
scăzută

Nivelul uleiului motor –


Portbagaj deschis
scăzut

Acţionarea frânei de
Acţionarea frânei de serviciu
serviciu

Sistem de tensionare a
Sistem airbag defect
centurilor de siguranță defect

Puneţi centura de Defecţiune în sistemul de antiblocare a


siguranţă roților

190
Lipsă lichid de frână,
Programul electronic de
frână de parcare acţionată,
stabilitate (ESP) defect sau
defect la frâna de parcare,
deconectat
defect la frâna de staţionare

Sistemul de control automat al Capotă motor


vitezei de croazieră acţionat deschisă

Defect la lămpile electrice sau Lumini de semnalizare


defect în sistemul de iluminare (dreapta) aprinse

191
Subiectul nr. 2

PREGĂTIREA ÎN VEDEREA ANGAJĂRII ÎN TRAFICUL RUTIER


1. Operaţiuni pregătitoare

- Urcarea în automobil:
Atunci când automobilul se află parcat pe partea dreaptă a drumului accesul se face ocolind
prin partea din fata pentru a putea supraveghea vehiculele care circulă pe banda alăturată şi a evita
acroşarea de către acestea. Părăsirea automobilului se face ocolind prin spatele acestuia.
Înainte de a ocupa postul de conducere se v-a face un control sumar al autovehiculului,
verificând vizibilitatea parbrizului şi a geamurilor, presiunea în pneuri, vizibilitatea numărului de
înmatriculare, funcţionarea luminilor şi a semnalizatoarelor, a ştergătoarelor de parbriz, nivelul
uleiului din carterul motorului, lichidul de frână, nivelul combustibilului etc.
După urcarea în automobil se va regla poziţia fotoliului, a spătarului şi oglinzilor
retrovizoare şi se va cupla centura de siguranţă. Poziţia corectă a fotoliului trebuie să permită
acţionarea completă a pedalei de ambreaj fără a se întinde piciorul şi fără a-l mişca din şold, precum
şi acţionarea a celui mai îndepărtat buton din bord, fără îndepărtarea corpului de spătar.
- Reglarea fotoliului:
Se face prin deplasarea acestuia cu ajutorul manetei specifice. Asigură-te că ai recepţionat
clicul de blocare a fotoliului după ce l-ai poziţionat. Spătarul se poate înclina pe spate sau în faţă
prin acţionarea rozetei din partea stângă. Tetiera trebuie ajustată prin ridicare sau coborâre, în aşa
fel încât să sprijine capul, nu ceafa. În cazul unei coliziuni din spate, la o frânare bruscă, capul
trebuie să aibă susţinere verticală prin sprijinirea pe tetieră.
- Reglarea oglinzilor retrovizoare:
Oglinda interioară se reglează în înălţime (manual) şi trebuie să ne permită vederea clară a
traficului din spatele autovehiculului prin lunetă, iar cele laterale sunt comandate electric de la
postul de conducere. Niciodată nu regla oglinzile în timpul conducerii. Dacă pe traseu observi că
oglinzile retrovizoare nu sunt bine poziţionate, găseşte un loc potrivit pentru a opri şi reglează-le.
Totuşi nu uita să le reglezi înainte de a pleca la drum.
- Reglarea centurii de siguranţă:
Se face prin mărirea sau micşorarea buclei de întindere a acesteia, astfel ca distanţa faţă de
corp să permită introducerea a maximum două degete. Centurile cu pretensionare nu necesită
reglare. Este important să te asiguri că toţi ceilalţi pasageri şi-au cuplat centura de siguranţă.
- Pornirea funcţionării motorului:
De obicei automobilul este parcat cu maneta schimbătorului de viteză în treapta I şi frâna de
staţionare activată.
Pentru a porni funcţionarea motorului, se introduce cheia în contact, se apasă total pedala de
ambreaj, se duce maneta schimbătorului de viteze în poziţia liber, se acţionează puţin pedala de
acceleraţie, se roteşte cheia în contact până la acţionarea de scurtă durată a demarorului, apoi, când
motorul a pornit, se eliberează cheia. După pornirea motorului se eliberează pedala de ambreaj.
2. Obligaţiile conducătorului auto la pornirea de pe loc

- să se asigure de închiderea uşilor;


- să se asigure, că pe drumul pe care v-a intra nu circulă vehicule pe care le poate stânjeni;
192
- să semnalizeze intenţia de a se angaja în trafic;
- să dezactiveze frâna de ajutor, după care se execută:
• apăsarea totală a pedalei de ambreaj (debreiere);
• cuplarea în treapta I de viteză;
• aşezarea piciorului drept pe pedala de acceleraţie;
• asigurarea în oglinda retrovizoare laterală, stângă;
• apăsarea moderată a pedalei de acceleraţie (şi urmărirea turaţiei motorului);
• eliberarea progresivă a pedalei de ambreaj, până când turaţia motorului scade
semnificativ şi accelerarea simultană până când automobilul porneşte uşor de pe loc;
• se continuă slăbirea lentă, progresivă a pedalei de ambreaj, evitând apariţia şocurilor.
Volanul se acţionează cu mişcări de mică amplitudine până la înscrierea pe prima bandă de
circulaţie.
Toate manevrele se efectuează cu scrutarea câmpului de vizibilitate, fără a privi picioarele,
mâinile, maneta schimbătorului de viteze sau pedalele autovehiculului.
Oprirea autovehiculului se realizează printr-o frânare lină, progresivă fără a se produce
disconfort pasagerilor.

193
Subiectul nr. 3

ADAPTAREA MANIEREI DE CONDUCERE LA


CONDIŢIILE METEO DE DRUM ŞI TRAFIC

Conducerea autovehiculului în timpul iernii

Elemente care pot genera pericole:

• aderenţă redusă pe zăpadă, gheaţă, polei;


• vizibilitate diminuată;
• pietonii circulă pe carosabil pentru că trotuarele sunt înzăpezite sau acoperite de gheaţă;
• altenare între porţiuni de drum uscat şi altele cu aderenţă scăzută; `
• spaţiul de frânare crescut;
• partea carosabilă se îngustează datorită zăpezii de pe părţile laterale;
• creşte rezistenţa la înaintare a vehiculului;
• marcajele nu se observă sub mâzgă sau zăpadă.
Măsuri preventive:

• nu se bruschează frâna, acceleraţia, direcţia;


• folosirea judicioasă a frânei de motor;
• mărirea distanţei faţă de autovehiculul care în precedă;
• folosirea lanţurilor de zăpadă;
• viteză moderată;
• utilizarea luminilor de întâlnire în permanenţă şi a celor de ceaţă (dacă este cazul);
• degivrarea parbrizului, geamurilor laterale şi lunetei;
• sporirea atenţiei la pietoni şi avertizarea sonoră din timp a acestora.
Măsuri de ordin tehnic:

• verificarea instalaţiei de climatizare;


• folosirea anvelopelor de iarnă la temperaturi sub +70 C;
• verificarea densităţii lichidului antigel;
• folosirea uleiurilor de iarnă sau multigrade.

Conducerea autovehiculului primăvara


Elemente care pot genera pericole:

• carosabilul este degradat;


• marcajele sunt şterse;
• traficul este mai aglomerat decât iarna;
• apar în trafic cei care nu conduc iarna;
• reapar în trafic bicicliştii, mopediştii, motocicliştii;
• fenomenele meteorologice alternează neaşteptat.
Măsuri preventive:

• adaptarea vitezei la factori de aderenţă, vizibilitate, trafic;


• viteză redusă în locuri supuse curenţilor de aer în care se formează, de regulă polei sau
gheaţă (poduri, tunele, pasaje).
194
Conducerea autovehiculului vara
Elemente care pot genera pericole:

• motorul se supraîncălzeşte, în localităţile urbane, în care traficul se desfăşoară cu viteză


redusă;
• sistemele de rulare şi frânare se suprasolicită şi pierd din eficienţă;
• traficul este aglomerat şi eterogen;
• vara se execută lucrări de întreţinere a carosabilului;
• copiii sunt în vacanţă şi se joacă neatenţi pe carosabil sau în apropriere;
• este perioada concediilor în care, apar în trafic, conducători auto „de duminica”;
• căldura crează o stare de disconfort conducătorilor auto;
• pot apărea, neaşteptat, ploi torenţiale însoţite de descărcări electrice şi grindină;
• temperaturile ridicate, care deformează îmbrăcămintea asfaltică a drumurilor;
• la deplasarea pe autostradă poate apărea adormirea la volan.
Măsuri preventive:

• asiguraţi-vă o stare fizică şi psihică bună înainte de la porni „la drum”;


• stabiliţi un traseu de bază şi unul de rezervă dacă plecaţi într-o cursă mai lungă;
• etapizaţi traseul astfel încât să includeţi şi pauze pentru odihnă;
• consumaţi multe lichide;
• folosiţi ochelari de protecţie;
• adaptaţi în permanenţă viteza de deplasare în funcţie de trafic, drum, aderenţă.

Conducerea autovehiculului toamna


Elemente care pot genera pericole:

• alternarea intempestivă a fenomenelor meteorologice;


• sectoare de drum cu aderenţă bună alternează cu sectoare de drum cu aderenţă scăzută;
• frunzele copacilor cad, putrezesc şi formează un strat alunecos;
• toate tipurile de utilaje şi maşini agricole sunt întâlnite în trafic;
• porţiuni de carosabil pe care sunt împrăştiate paie, fân, boabe de grâu şi de porumb,
reducând aderenţa la sol;
• se pot întâlni pietoni sub influenţa alcoolului.
Măsuri preventive:

• adaptaţi viteza permanent la situaţiile întâlnite;


• reduceţi viteza când circulaţi în locuri supuse curenţilor de aer pentru că acolo se formează
adesea polei sau mâzgă;
• atenţie la maşinile şi utilajele agricole întâlnite şi/sau depăşite în trafic.

Conducerea autovehiculelor pe timp de ploaie

Elemente care pot genera pericole:

• vizibilitatea este redusă;


• geamurile se aburesc;
• şinele de tramvai alunecă periculos;
• noaptea, apa de pe carosabil reflectă lumina farurilor;

195
• piatra cubică umedă;
• pietonii nu se asigură la traversarea străzii, apărând surprinzător în fugă, mai ales în zona
staţiilor pentru mijloacele de transport în comun;
• apare acvaplanarea;
• se apreciază mai greu distanţele şi vitezele cu care se deplasează ceilalţi participanţi la trafic;
• datorită concentrării şi sporirii atenţiei apare mai repede oboseala pentru conducătorul auto;
• mâzga determină derapaje, patinare, mărirea spaţiului de frânare.
Măsuri preventive:

• adaptaţi viteza de deplasare pentru a evita acvaplanarea;


• anticipaţi situaţiile periculoase;
• evitaţi bruscarea comenzilor;
• folosiţi luminile de întâlnire, sistemul de climatizare, dezaburire, spălare şi ştergere a
parbrizului şi lunetei;
• activaţi instalaţia de spălat parbrizul înainte şi în timpul trecerii pe lângă un alt vehicul care
circulă în sens opus;
• curăţaţi lentilele farurilor, ale lămpilor de semnalizare şi plăcuţelor cu numerele de
înmatriculare;
• atenţie sporită la intersectarea cu un drum folosit de maşinile şi utilajele agricole, care aduc
noroi pe carosabil;
• dacă plouă torenţial, diminuând câmpul de vizibilitate, opriţi în afara părţii carosabile cu
luminile de poziţie şi avarie în funcţiune;
• în cazul călătoriilor lungi, este indicat să faceţi pauze de odihnă şi relaxare frecvente.

Conducerea autovehiculelor pe timp de ceaţă

Elemente care pot genera pericole:

• ceaţa poate fi de mai multe feluri:


9 uscată – praf, ciment, fum;
9 umedă – naturală formată din particule foarte fine de apă;
9 smogul (smoke + fog) – ceaţă îmbâcsită cu substanţe gazoase şi pulverulente
nocive, formată în oraşele mari, industrializate;
• distanţele se apreciază greu;
• semnalizatoarele şi luminile farurilor se observă greu şi târziu;
• asigurarea la intersecţii este îngreunată;
• pe drumurile fără marcaje orientarea devine problematică;
• prezenţa în trafic a bicicliştilor, pietonilor, maşinilor şi utilajelor agricole, foarte greu de
observat în aceste condiţii.
Măsuri preventive:

• se folosesc luminile de întâlnire şi de ceaţă, sistemul de climatizare şi dezaburire;


• se adaptează viteza în raport cu câmpul de vizibilitate;
• nu se opreşte pe partea carosabilă;
• se măreşte distanţa între autovehicule, în mers.

196
Conducerea autovehiculului în mediul rural

Elemente care pot genera pericole:

• pietonii folosesc partea carosabilă neregulamentar;


• prezenţa pe carosabil a animalelor nesupravegheate;
• tractoare, căruţe, remorci, utilaje agricole staţionate, prin spatele cărora trec în fugă şi fără să
se asigure copiii nesupravegheaţi;
• drumurile au carosabilul deteriorat;
• lipsesc indicatoarele sau marcajele rutiere;
• lipsesc trotuarele;
• intersecţiile cu circulaţie nedirijată, unde pot apărea în mod surprinzător tractoare sau utilaje
agricole;
• noaptea, toate aceste pericole sunt accentuate de iluminatul public deficitar.
Măsuri preventive:

• anticiparea pericolelor;
• folosirea judicioasă a mijloacelor de avertizare sonoră şi luminoasă;
• reducerea vitezei, sporirea atenţiei;
• păstrarea unei distanţe corespunzătoare la depăşirea bicicliştilor, căruţelor şi a tractoarelor;
• prudenţă sporită în condiţii meteo nefavorabile.

Conducerea autovehiculului în mediul urban

Elemente care pot genera pericole:

• trafic intens;
• diversitatea mare de vehicule (autoturisme, autobuze, troleibuze, tramvaie, biciclete, etc.);
• număr mare de intersecţii cu geometrii şi semnalizări diferite;
• semnalizare verticală aglomerată şi nu foarte uşor de observat;
• semnalizare luminoasă, de la unele intersecţii se observă mai greu din cauza reclamelor de
tot felul.
Măsuri preventive:

• reducerea vitezei în funcţie de valorile de trafic, aderenţă, vizibilitate etc.;


• un comportament preventiv şi civilizat;
• alegerea unor trasee neaglomerate;
• evitarea orelor de vârf;
• la intersecţia cu circulaţia nedirijată asiguraţi-vă întâi din partea stângă (primul punct de
conflict);
• semnalizaţi din timp manevrele pe care doriţi să le executaţi;
• nu măriţi viteza la intersecţia semaforizată pentru a prinde culoarea verde.

NOTĂ
În ceea ce priveşte regulile pentru alţi participanţi la trafic vezi secţiunea a 4-a „Reguli
pentru alţi participanţi la trafic”, art. 160 – 169 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002,
actualizată.
197
Subiectul nr. 4
MODUL DE UTILIZARE A
COMENZILOR AUTOVEHICULELOR

Comenzi manuale:

• frâna de staţionare şi levierul schimbătorului de viteze;


• comanda lămpilor de semnalizare (pentru virajul la stânga/dreapta, fazele de întâlnire sau de
drum, a farurilor de ceaţă şi luminile de avarie);
• ştergătoarele de parbriz, dezaburizatorului, ale aerului condiţionat etc.;
• avertizorul sonor (claxonul).
Ar trebui să găseşti toate aceste comenzi fără să-ţi iei privirea de la drum, sau să le găseşti
cu o foarte scurtă privire.
Tabloul de bord
Tabloul de bord îţi va înfăţişa următoarele dispozitive:

• Turometrul (tahometrul) – indică numărul de rotaţii pe minut ale vibrochenului;


• Vitezometrul – îţi indică rapiditatea cu care se deplasează autovehiculul, exprimată în
km/h;
• Indicatorul de temperatură a lichidului de răcire – odată ce motorul s-a încălzit, nivelul
temperaturii acestuia trebuie să rămână constant;
• Indicatorul de combustibil – fiind atent la cantitatea de combustibil rămasă în rezervor;
• Limitatorul de viteză – limitează motorul în turaţie şi autovehiculul în deplasare;
• Tahograful digital – înregistrează un important număr de date privitoare la conducător şi la
autovehicul;
• Tempomatul – dispozitiv electronic care menţine (automat) viteza autovehiculului stabilită
de către conducătorul acestuia.
Martorii luminoşi - avertizează asupra eventualelor disfuncţionalităţi, cum ar fi:

• lumina roşie, înseamnă pericol şi trebuie să opreşti autovehiculul imediat ce o poţi face în
condiţii de siguranţă;
• lumina portocalie, înseamnă „atenţie”, situaţie ce presupune rezolvarea problemei indicată
în etapa următoare.
Înainte de a porni la drum, verifică vizual:

• Nivelul combustibilului;
• Nivelul uleiului în carterul motorului;
• Nivelul lichidului de răcire în vasul de expansiune;
• Funcţionarea instalaţiei de iluminare – semnalizare;
• Presiunea în pneuri, gradul de uzură a anvelopelor, eventualele tăieturi şi/sau crăpături;
• Asigurarea încărcăturii (arimarea);
• Curăţenia parbrizului, lunetei şi a geamurilor laterale, a plăcuţelor cu numărul de
înmatriculare.
OBSERVĂ
După ce te-ai pregătit de drum prin reglarea scaunului, oglinzilor şi centurii de siguranţă,
priveşte de jur împrejur pentru a observa ceilalţi participanţi la trafic, în special pietonii şi bicicliştii.
Priveşte peste umăr să te asiguri că nu se află nimic în unghiul mort.

198
Subiectul nr. 5

PORNIREA DE PE LOC, OPRIREA AUTOVEHICULULUI

Plecarea de pe loc

Iată cum se face plecarea de pe loc:

• Apasă pedala ambreajului la podea şi piciorul drept uşor pe pedala de frână;


• Porneşte funcţionarea motorului;
• Cuplează maneta schimbătorului de viteză în treapta I;
• Eliberează frâna de staţionare;
• Accelerează uşor;
• Te asiguri şi semnalizezi intenţia deplasării spre stânga;
• Eliberează pedala de ambreaj, până când autovehiculul tinde să plece şi menţine pedala în
această poziţie până se parcurg câţiva metri, după care continuă să eliberezi progresiv
ambreajul, concomitent cu o uşoară accelerare;
• Manevrează volanul pentru a circula în aliniament, în poziţia care corespunde orelor 9 şi 15
pe cadranul unui ceas, iar la viraje trage progresiv volanul în jos cu mâna ce corespunde
sensului de virare, eliberând-o pe cealaltă;
• Circulă la o distanţă corespunzătoare faţă de bordura din partea dreaptă.

Subiectul nr. 6
UTILIZAREA SCHIMBĂTORULUI DE VITEZE

Schimbarea treptei de viteză de la 1 la 2

• După un parcurs de 8 – 10 metri, se apasă pedala de ambreaj concomitent cu eliberarea


pedalei de acceleraţie (mişcarea alternativă a picioarelor trebuie să fie rapidă şi
sincronizată);
• Se aduce maneta schimbătorului de viteză din poziţia 1 în poziţia 2;
• Se eliberează progresiv pedala de ambreaj până când se simte cuplarea, o menţinem puţin în
această poziţie, accelerăm uşor şi apoi eliberăm respectiva pedală.
Regulile de aur ale semnalizării intenţiei sunt:

• Consultă oglinzile înainte de semnalizare;


• Oferă semnale clare şi la momentul potrivit;
• Asigură-te că nu semnalizezi prea devreme sau prea târziu;
• Anulează semnalizarea după ce acţiunea s-a finalizat.
UNDE PARCHEZI AUTOVEHICULUL?
Este important să parchezi acolo unde eşti în siguranţă, acolo unde este legal şi convenabil.
Caută să parchezi întotdeauna unde ceilalţi participanţi la trafic te pot vedea, de exemplu nu după o
curbă sau după culmea unui deal. De asemenea, ţine cont să nu parchezi astfel încât ai putea bloca
pe cineva.
ÎNAINTE DE A OPRI AUTOVEHICULUL

• Întotdeauna priveşte înainte şi hotărăşte ce este de făcut fără să fie nevoie să frânezi brusc;
• Păstrează o distanţă suficientă între autovehiculul pe care-l conduci şi cel care te precedă;
• Consultă oglinzile, ce se întâmplă în spate e la fel de important cu ceea ce se întâmplă în faţă.
199
OPRIREA AUTOVEHICULULUI

• Te asiguri şi semnalizezi dreapta;


• Apropie autovehiculul cât mai mult de marginea din dreapta a drumului;
• Frânează lin şi progresiv, apasă pedala de ambreaj la podea şi continuă frânarea până la
oprirea autovehiculului;
• Acum poţi să întrerupi funcţionarea motorului;
• Introdu maneta schimbătorului de viteză în treapta I sau în marşarier (recomandat în pantă),
acţionează frâna de staţionare şi eliberează pedalele;
• Decuplează centura de siguranţă şi închide uşile.
SEMNALIZĂRILE
Semnalele pe care le transmiţi îi avertizează pe ceilalţi participanţi la trafic despre intenţia
ta. Poţi da semnalele prin:

• Lămpile de semnalizare a intenţiei schimbării direcţiei de mers spre stânga sau spre dreapta;
• Luminile de poziţie sau de staţionare;
• Luminile de întâlnire sau de drum;
• Luminile de ceaţă;
• Luminile pentru semnalizarea mersului înapoi;
• Luminile de avarie;
• Semnale cu avertizorul sonor (claxonul).

Subiectul nr. 7
ÎNTOARCEREA ŞI MERSUL ÎNAPOI
Întoarcerea autovehiculului
Întoarcerea autovehiculului se poate realiza în funcţie de lăţimea părţii carosabile prin
manevrare înainte şi înapoi sau prin viraj.
Întoarcerea prin manevrare înainte şi înapoi se efectuează în trei etape şi anume:

Etapa I

• Se opreşte autovehiculul cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului;


• se efectuează asigurarea şi semnalizarea intenţiei de a executa manevra;
• se cuplează maneta schimbătorului de viteze în treapta I şi se porneşte uşor de pe loc cu
ambreajul patinat;
• pe primii metri parcurşi se roteşte volanul spre stânga până la capătul cursei;
• când roţile din faţă se apropie de bordura din stânga drumului, se roteşte la maximum
volanul spre dreapta şi se opreşte perpendicular pe axul drumului.
Etapa II

• se execută o asigurare stânga – dreapta;


• se porneşte în marşarier cu ambreajul patinat (semiambreiat);
• se răsuceşte corpul spre stânga pentru a privi prin geamul lateral spate – stânga;
• când roţile din spate se apropie de bordură se roteşte rapid volanul la stânga, iar
autovehiculul se opreşte cu roata stângă spate lângă bordură.
Etapa III

• se execută o asigurare stânga – dreapta şi se semnalizează stânga;


200
• se porneşte în treapta I (întâi), foarte uşor pe măsură ce autovehiculul ajunge paralel cu axul
drumului, se v-a redresa volanul, manevra fiind terminată.
De reţinut:
Alegerea locului pentru efectuarea manevrei se face astfel încât la circa 2 – 3 metri în faţa
autovehiculului să nu se afle obstacole, caz în care nu ar putea fi folosită întreaga lăţime a străzii.
Întoarcerea prin viraj
Se execută acolo unde lăţimea drumului o permite. Pe drumurile publice prevăzute cu două sau
mai multe benzi de circulaţie pe sens, această manevră se va executa ţinând cont de următoarele reguli:
- manevra se va executa de pe banda de lângă ax şi se va finaliza pe prima bandă a celuilalt
sens;
- dacă există şi linie de tramvai pe banda de lângă ax, manevra se v-a executa de pe banda de
lângă linia de tramvai şi se termină pe prima bandă a celuilalt sens de mers.
În ambele situaţii manevra se execută numai dacă marcajul de separare a sensurilor de
circulaţie este discontinuu.
În situaţia în care cele două sensuri de circulaţie sunt separate printr-un scuar manevra se va
executa prin ocolirea acestuia cât mai aproape de bordura din stânga, pe la cea mai apropiată
întrerupere; sunt însă cazuri, în care întâlnim „marcaj pentru spaţii interzise” sau treceri pentru
pietoni, situaţie în care, această manevră este interzisă.
Mersul înapoi
Este manevra care presupune circulaţia autovehiculului cu spatele, în contra sensului normal
de deplasare.
Mersul înapoi poate fi voluntar, fără să fie obligat de către poliţistul rutier sau de vreo regulă
de circulaţie sau involuntar.
Pentru a efectua manevra de mers înapoi întâi trebuie să efectuam o oprire, sens în care
trebuie să ne asigurăm dacă manevra este permisă.
Mersul înapoi este interzis:

• în locurile în care este interzisă întoarcerea (cu excepţia drumului public cu sens unic);
• pe o distanţă mai mare de 50 metri;
• la ieşirea de pe proprietăţile laterale ale drumurilor publice.
În locurile în care mersul înapoi este interzis, dar vizibilitatea în spate este împiedicată,
vehiculul poate fi manevrat înapoi dacă conducătorul acestuia este dirijat de către cel puţin o
persoană aflată în afara vehiculului.
Desfăşurarea manevrei:
- oprim autovehiculul cu roţile drepte la aproximativ 0,5 metri de bordura trotuarului sau pe
acostament în afara localităţii;
- cuplăm maneta schimbătorului de viteză în treapta de mers înapoi (marşarier);
- ne poziţionăm astfel încât să avem o bună vizibilitate;
- răsucim corpul spre dreapta, astfel încât să putem privi prin geamul lunetă şi să vedem ambii
montanţi din spate a autovehiculului;
- punem braţul drept deasupra spătarului alăturat, iar mâna stângă pe volan, ora 12;
- ne asigurăm temeinic înaintea plecării de pe loc atât din spate cât şi din părţile laterale;
- efectuăm pornirea de pe loc şi circulăm cu atenţie sporită şi viteză redusă pentru a nu scăpa
autovehiculul de sub control;
- oprim deplasarea autovehiculului după care ne răsucim corpul spre stânga şi mutăm privirea
către înainte.
Legislaţia rutieră permite decuplarea centurii la efectuarea mersului înapoi; aceasta este o
permisiune şi nu o obligaţie.

201
Subiectul nr.8

Tema nr.9

202
203
Subiectul nr. 11
OPRIREA DE URGENŢĂ
EVITAREA OBSTACOLELOR APĂRUTE BRUSC
Aşa cum arată DEX: „De urgenţă” înseamnă imediat, grabnic, numaidecât, fără întârziere,
ceea ce ne face să înţelegem că oprirea de urgenţă s-ar traduce prin trecerea unui autovehicul, din
stare de mişcare în stare de repaus.
Factorii care determină oprirea de urgenţă a unui autovehicul aflat în mers ar fi:
- factorul natural (drumul) prin apariţia neaşteptată a unor obstacole de neocolit în siguranţă
(prăbuşiri a unor porţiuni din carosabil, căderi de pietre, alunecări de teren, porţiuni cu
gheaţă, polei, zăpadă etc.);
- factorul tehnic (autovehiculul) care, prin defecţiunile funcţionale manifestate la sistemele de
rulare, frânare, direcţie, iluminare – semnalizare, suspensie sau alimentare, face imposibilă
continuarea deplasării;
- factorul uman (conducătorul auto şi administratorul drumului public) care prin nerespectarea
normelor de circulaţie şi respectiv prin neîntreţinerea carosabilului în condiţii de siguranţă,
obligă la oprirea de urgenţă a autovehiculului.
Indiferent de factorul care o generează, oprirea trebuie efectuată pe banda destinată
staţionării de urgenţă (în cazul autostrăzilor) şi în afara părţii carosabile, atunci când manevra se
impune în cazul celorlalte categorii de drumuri, evitind astfel producerea unui eventual accident cât
şi crearea unui obstacol pentru ceilalţi participanţi la trafic.

Subiectul nr.12
VITEZA DE DEPLASARE
Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză şi să o adapteze în
funcţie de condiţiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiţii de siguranţă.
Limita maximă de viteză în localităţi este de 50 km/h.
Pe anumite sectoare de drum din interiorul localităţilor, administratorul drumului poate
stabili, pentru autovehiculele din categoria A şi B, şi limite de viteză superioare, dar nu mai mult de
80 km/h.
Limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul poliţiei rutiere.
Pe anumite sectoare de drum, ţinând seama de împrejurări şi de intensitatea circulaţiei,
administratorul drumului, cu avizul poliţiei rutiere, poate stabili şi limite de viteză inferioare, dar nu
mai puţin de 10 km/h pentru tramvaie şi de 30 km/h pentru toate autovehiculele.
Limitele maxime de viteză, în afara localităţilor, sunt:
a) pe autostrăzi – 130 km/h;
b) pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E) – 100km/h;
c) pe celelalte categorii de drumuri – 90 km/h.
Conducătorii autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritar pot încălca regimul legal de
viteză sau alte reguli de circulaţie, cu excepţia celor care reglementează trecerea la nivel cu calea
ferată, atunci când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţă.
Vitezele maxime admise în afara localităţilor pentru categoriile şi subcategoriile de
autovehicule sunt următoarele:
a) 130 km/h pe autostrăzi, 100 km/h pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E)
şi 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile A şi B;

204
b) 110 km/h pe autostrăzi, 90 km/h pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E)
şi 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile C, D şi subcategoria
D1;
c) 90 km/h pe autostrăzi, 80 km/h pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E) şi
70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile A1, B1 şi C1;
d) 45 km/h, pentru tractoare şi mopede.
Viteza maximă admisă în afara localităţilor pentru autovehiculele care tractează remorci sau
semiremorci este cu 10 km/h mai mică decât viteza maximă admisă pentru categoria din care face
parte autovehiculul trăgător.
Viteza maximă admisă pentru autovehicule cu mase şi/sau gabarite depăşite ori care
transportă produse periculoase este de 40 km/h în localităţi, iar în afara localităţilor de 70 km/h.
Viteza maximă admisă în afara localităţilor pentru autovehiculele ai căror conducători au
mai puţin de un an practică de conducere sau pentru persoanele care efectuează pregătirea practică
în vederea obţinerii permisului de conducere este cu 20 km/h mai mică decât viteza maximă admisă
pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse.
În zona rezidenţială, semnalizată ca atare conducătorii de vehicule sunt obligaţi să circule cu
o viteză de cel mult 20 km/h, să nu stânjenească sau să împiedice circulaţia pietonilor chiar dacă, în
acest scop, trebuie să oprească.
În zona pietonală, semnalizată ca atare, conducătorul de vehicul este obligat să circule cu
viteza maximă de 5 km/h, să nu stânjenească sau să împiedice circulaţia pietonilor şi, dacă este
necesar, să oprească pentru a permite circulaţia acestora.

Reducerea de viteză
Balansarea pe verticală a braţului poliţistului care dirijează circulaţia, având palma orientată
către sol, semnifică reducerea vitezei.
Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să reducă viteza, să circule cât mai aproape de
marginea drumului în sensul de deplasare şi să acorde prioritate la trecerea autovehiculelor cu regim
de circulaţie prioritară care au în funcţiune mijloacele speciale de avertizare luminoasă de culoare
albastră şi sonore.
Pe timpul nopţii, la apropierea a două vehicule care circulă din sensuri opuse, conducătorii
acestora sunt obligaţi ca de la o distanţă de cel puţin 200 m să folosească luminile de întâlnire
concomitent cu reducerea vitezei. Când conducătorul de autovehicul se apropie de un autovehicul
care circula în faţa sa, acesta este obligat sa folosească luminile de întâlnire de la o distanţă de cel
puţin 100 m.
La apropierea de o staţie pentru mijloace de transport public de persoane prevăzută cu
alveolă, din care conducătorul unui astfel de vehicul semnalizează intenţia de a ieşi, conducătorul
vehiculului care circulă pe banda de lângă acostament sau bordură este obligat să reducă viteza şi, la
nevoie, să oprească pentru a-i permite reintrarea în trafic.
Conducătorul vehiculului al cărui mers înainte este obturat de un obstacol sau de prezenţa
altor participanţi la trafic, care impun trecerea pe sensul opus este obligat să reducă viteza şi, la
nevoie, să oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care circulă din sens opus.
Semnalul de culoare galbenă intermitent permite trecerea, conducătorul de vehicul fiind
obligat să circule cu viteză redusă, să respecte semnificaţia semnalizării rutiere şi a regulilor de
circulaţie aplicabile în acea zonă.
Întâlnirea indicatorului “ Cedează trecerea “ impune reducerea vitezei.
La trecerea la nivel cu calea ferată curentă păzită, conducătorul de vehicul este obligat să
circule cu viteza redusă . Conducătorul de vehicul poate traversa calea ferată curentă prevăzută cu
bariere sau semibariere, dacă acestea sunt ridicate şi semnalele luminoase şi sonore nu funcţionează,
iar semnalul cu lumina albă intermitentă cu cadenţa lentă este în funcţiune.

205
Conducătorul de vehicul este obligat să circule cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h, în
localităţi, sau 50 km/h în afara localităţilor, în următoarele situaţii:
a) la trecerea prin intersecţiile cu circulaţie nedirijată;
b) în curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau în care vizibilitatea este mai
mică de 50 m;
c) la trecerea pe lângă grupuri organizate, coloane militare sau cortegii, indiferent dacă
acestea se află în mers sau staţionează pe partea carosabilă a drumurilor cu o singură bandă de circulaţie
pe sens;
d) la trecerea pe lângă animale care sunt conduse pe partea carosabilă sau pe acostament;
e) când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă, zăpadă bătătorită, mâzgă sau piatră
cubică umedă;
f) pe drumuri cu denivelări, semnalizate ca atare;
g) în zona de acţiune a indicatorului de avertizare „Copii” în intervalul orar 07:00 – 22:00
precum şi a indicatorului „Accident”;
h) la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare şi marcaje, când
drumul public are cel mult o bandă pe sens, iar pietonii aflaţi pe trotuar, în imediata apropiere a părţii
carosabile, intenţionează să se angajeze în traversare;
i) la schimbarea direcţiei de mers prin viraje;
j) când vizibilitatea este sub 100 de m în condiţii de ceaţă, ploi torenţiale, ninsori
abundente.
Administratorul drumului public este obligat ca în locurile prevăzute mai sus să instaleze
indicatoare de avertizare şi să ia măsuri pentru realizarea de amenajări rutiere care să determine
conducătorii de vehicule să reducă viteza de deplasare.

Subiectul nr. 13-14


TRAVERSAREA INTERSECŢIEI PRIN VIRAJE
Pentru executarea virajului într-o intersecţie cu circulaţia dirijată, conducătorul auto trebuie
să respecte următoarele:
- să-şi aleagă din timp traseul pe care îl v-a urma, precum şi direcţia de urmat;
- să observe cu atenţie indicatoarele şi marcajele şi să le respecte semnificaţia;
- să fie atent la semnalele speciale de avertizare, la semnalele poliţistului rutier sau la
semnalizarea temporară şi să le respecte semnificaţia;
- să semnalizeze intenţia de schimbarea a direcţiei cu cel puţin 50 metri înainte de a o efectua
în localităţi şi 100 metri în afara localităţilor;
- să semnalizeze, pe timp de noapte, prin schimbarea alternativă a luminilor de întâlnire cu
cele de drum, în intersecţiile cu circulaţia nedirijată prin semnalele luminoase sau de către
poliţişti;
- să se încadreze, înainte de intrarea în zona de preselecţie pe direcţia de urmat;
- să reducă viteza de deplasare înainte de intersecţie;
- să cupleze o treaptă de viteză inferioară;
- să aplice reguli de prioritate a pietonilor;
- să acorde prioritate bicicliştilor care circulă pe o pistă semnalizată ca atare;

206
- să se asigure şi să acorde prioritate tramvaielor care circulă pe direcţia înainte sau cele care
virează la dreapta;
- să nu ajungă cu roţile din faţă pe partea stângă a drumului sau pe banda de circulaţie
alăturată;
- pe timp nefavorabil, când carosabilul devine alunecos, manevrele se vor efectua cu viteză
redusă, pentru evitarea derapajelor;
- când un semafor cu trei culori are o lumină verde intermitentă suplimentară, montată la
acelaşi nivel cu lumina verde a semaforului, sub forma unei săgeţi verzi pe fond negru, cu
vârful spre dreapta, aprinderea acesteia semnifică permisiunea pentru vehicule de a-şi
continua deplasarea în direcţia indicată de săgeată, indiferent de culoarea semaforului
electric, cu condiţia acordării priorităţii de trecere, vehiculelor şi pietonilor care au drept de
circulaţie;
- este interzisă schimbarea direcţiei de mers în locurile unde sunt instalate indicatoare cu
aceeaşi semnificaţie;
- dacă, în apropierea intersecţiei este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obligă să
se circule într-o anumită direcţie, vehiculele trebuie să fie conduse numai în direcţia sau
direcţiile indicate;
- în situaţia existenţei unor benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea direcţiei de
deplasare se face prin stânga centrului imaginar al intersecţiei, cu respectarea semnificaţiei
marcajului de ghidare;
- în cazul vehiculelor care pătrund în intersecţie, circulând pe un drum în aliniament, dîn
sensuri opuse, schimbarea direcţiei de mers spre stânga, se face prin stânga centrului
imaginar al intersecţiei, fără intersectarea traiectoriei acestora;
- amenajările rutiere sau obstacolele din zona mediană a părţii carosabile se ocolesc prin
partea dreaptă;
- dacă în intersecţii există linii de tramvai şi nu există loc suficient, toate vehiculele aflate în
aşteptare, se aşează pe un singur rând, lăsând libere liniile tramvaiului.
ATENŢIE
Indicatoarele „Oprire” şi „Cedează trecerea” amplasate la pătrunderea în intersecţie sunt
indicatoare de pierdere a priorităţii, ele fiind egale, fiind caz de egalitate, între ele se aplică regula
priorităţii de dreapta.
Diferenţa dintre ele constă în faptul că la primul indicator oprirea este obligatorie, chiar dacă
din dreapta sau din stânga nu se apropie nici un vehicul.

207
Subiectul nr. 15

TRAVERSAREA UNEI INTERSECŢII PE DIRECŢIA ÎNAINTE


Pentru ca traversarea unei intersecţii să se efectueze în condiţii de deplină siguranţă,
conducătorul auto trebuie să ia măsuri de rezolvare a următoarelor stări conflictuale întâlnite:
1) înainte de intersecţie între vehicul şi pietoni;
2) la pătrunderea în intersecţie între vehicul şi vehicul;
3) la ieşirea din intersecţie între vehicul şi pietoni.
În vederea soluţionării eventualelor conflicte, conducătorul de vehicul v-a trebui să respecte
următoarele:
- la intersecţiile prevăzute cu indicatoare şi/sau cu marcaje pentru semnalizarea direcţiei de
mers, conducătorii de vehicule trebuie să se încadreze pe benzile corespunzătoare direcţiei
de mers voite, cu cel puţin 50 metri înainte de intersecţie, fiind obligaţi să respecte
semnificaţia indicatoarelor şi marcajelor;
- la intersecţiile fără marcaje de delimitare a benzilor, conducătorii de vehicule ocupă, în
mers, cu cel puţin 50 metri de intersecţie, următoarele poziţii:
9 rândul de lângă bordură sau acostament, cei care vor să schimbe direcţia de
mers spre dreapta;
9 rândul de lângă axa drumului sau de lângă marcajul de separare a sensurilor,
cei care vor să schimbe direcţia de mers spre stânga;
9 oricare dintre rânduri, cei care vor să meargă înainte.
- se interzice intrarea într-o intersecţie chiar dacă semnalul luminos ori un indicator de
prioritate permite, dacă din cauza aglomeraţiei conducătorul riscă să rămână imobilizat,
stânjenind sau împiedicând desfăşurarea traficului;
- conducătorul de vehicul este obligat să circule cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h în
localităţi şi 50 km/h în afara localităţilor la trecerile pentru pietoni nesemnalizate,
semnalizate prin indicatoare şi marcaje, când drumul are cel mult o bandă pe sens, iar
pietonii aflaţi pe trotuar, în imediata apropiere a părţii carosabile, intenţionează să se
angajeze în traversare;
- când două vehicule urmează să se întâlnească într-o intersecţie cu circulaţia dirijată prin
indicatoare, venind de pe drumuri publice unde sunt instalate indicatoare cu aceeaşi
semnificaţie, vehicule care vin din dreapta au prioritate.

208
Subiectul nr. 16

UTILIZAREA PĂRŢII CAROSABILE

Clasificarea benzilor de circulatie:

a) benzi materializate cu ajutorul marcajelor rutiere

b) benzi imaginare (rânduri) nematerializate cu ajutorul marcajelor rutiere

Cînd benzile de circulație sînt materializate , drumul public are atîtea benzi, cîte s-au
materializat (marcat ). Numerotarea benzilor de circulaţie pe fiecare sens se efectuează în ordine
crescătoare de la marginea din partea dreaptă a drumului către axa acestuia. În cazul autostrăzilor,
banda de urgenţă nu intră în numerotarea benzilor de circulaţtie. (Art.41 alin.2 din OUG nr
195/2002)

Cînd benzile sînt nematerializate (imaginare), un drum public oricît de lat ar fi , nu are decît
două benzi în același sens (în această situație pentru termenul de bandă se mai folosește denumirea
de rînd) , deci circulația se desfășoară pe maxim două rînduri sau două benzi imaginare .
Regulamentul precizează și locul de amplasare a rîndurilor (benzior imaginare) pe sensul de
circulaţie astfel: rîndul din dreapta ( 1 ) va fi amplasat întotdeauna lîngă bordura din dreapta sau
acostament , iar rîndul din stînga ( 2 ) va fi amplasat întotdeauna lîngă axa drumului.

Ocuparea părţii carosabile, circulaţia pe benzi

Vehiculele și animalele, atunci când circulă pe drumurile publice pe care le este permis
accesul, trebuie conduse pe partea din dreaptă a drumului public, în sensul de circulație, cât mai
aproape de marginea părții carosabile, cu respectarea semnificației semnalizării rutiere și a regulilor
de circulație.(Art.41 alin 1 din OUG nr 195/2002)

Când drumul are două sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele se conduc pe
banda situată lângă acostament sau bordură. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la
dreapta spre stânga, dacă banda de circulație utilizată este ocupată, cu obligația de a reveni
pe banda din dreapta atunci când acest lucru este posibil. (Art.101 din Regulamentul de aplicare
a OUG nr.195/2002)

209
Dacă un drum este prevazut cu o pistă specială destinată circulaţiei bicicletelor, acestea vor
fi conduse numai pe pista respectivă. (art. 41 alin.3 din OUG)

Dacă un drum este prevăzut cu o bandă destinată vehiculelor lente sau transportului public
de persoane, semnalizată ca atare, acestea vor circula numai pe banda respectivă.(art.43 alin.1 din
OUG)

Vehiculele care efectuează transport public de persoane se conduc pe banda rezervată


acestora, dacă o astfel de bandă există și este semnalizată ca atare. Pe aceeași bandă pot circula și
autovehiculele cu regim de circulație prioritară când se deplasează în acțiuni de intervenții sau în
misiuni care au caracter de urgență.(art.104 din Regulament)

Pe drumul public cu cel mult două benzi pe sens și cu o a treia bandă pe care este amplasată
linia tramvaiului lângă axul drumului, conducătorii de vehicule pot folosi această bandă, cu
obligația să lase liberă calea tramvaiului, la apropierea acestuia.(art.103 din Regulament)

Vehiculele grele, lente sau cu mase ori gabarite depășite sau cele care se deplasează cu
viteză redusă trebuie conduse numai pe banda de lângă acostament sau bordură, dacă în sensul de
mers nu este amenajată o bandă destinată acestora.(art.102 din Regulament)

Pe un drum public prevăzut cu minimum trei benzi pe sens, când conducătorii a două
autovehicule circulă în aceeași direcție, dar pe benzi diferite și intenționează să se înscrie pe banda
liberă dintre ei, cel care circulă pe banda din dreapta este obligat să permită celui care vine din
stânga să ocupe acea bandă.(art.106 alin.1 din Regulament)

Pe drumul public cu mai multe benzi, conducătorii de autovehicule care circulă pe o bandă
care se sfârșește, pentru a continua deplasarea pe banda din stânga trebuie să permită trecerea
vehiculelor care circulă pe acea bandă.(art.106 alin.2 din Regulament)

Regulă

Schimbarea direcției de mers spre stânga, în cazul vehiculelor care intră într-o intersecție
circulând pe același drum în aliniament, dar din sensuri opuse, se efectuează prin stânga centrului
intersecției, fără intersectarea traiectoriei acestora. (art.110 alin.2 din Regulament)

Amenajările rutiere sau obstacolele din zona mediană a părții carosabile se ocolesc prin
partea dreaptă. (art.110 alin.3 din Regulament)

Preselecţia la intersecţii, încadrarea pe benzi

Preselecţia reprezintă acţiunea conducătorilor de a ocupa poziţia corespunzatoare


direcţiei de mers dorite cu cel puţin 50m înaintea colţului de intersecţie.

Conducătorii de vehicule trebuie să respecte următoarele reglementări:

210
Regulă: La intersecţiile fără marcaje de
delimitare a benzilor, conducătorii vehiculelor
ocupă în mers, cu cel puţin 50m înainte de
intersecţie, următoarele poziţii:

a) rândul de lângă bordură sau acostament,


cei care vor să schimbe direcţia de mers
spre dreapta;
b) rândul de lângă axa drumului sau de lângă
marcajul de separare a sensurilor, cei care
vor să schimbe direcţia de mers spre
stânga;
c) oricare dintre rânduri, cei care vor să
meargă înainte. (art.107 alin.2 din
Regulament)

Excepţie 1:

La intersecţiile prevăzute cu indicatoare


şi/sau cu marcaje pentru semnalizarea direcţiei de
mers, conducătorii de vehicule trebuie să se
încadreze pe benzile corespunzatoare direcţiei de
mers voite cu cel puţin 50m înainte de intersecţie
şi sunt obligaţi să respecte semnificaţia
indicatoarelor şi marcajelor. (art.107 alin.2 din
Regulament)

Excepţie 2:

Dacă în intersecţie circulă şi tramvaie,


iar spaţiul dintre şina din dreapta şi trotuar nu
permite circulaţia pe două sau mai multe
rânduri, toţi conducătorii de vehicule,
indiferent de direcţia de deplasare, vor circula
pe un singur rând, lăsând liber traseul
tramvaiului.(art.107 alin.3 din Regulament)

211
Excepţie 3:

Când circulaţia se desfăşoară pe drumuri


cu sens unic, conducătorii de vehicule care
intenţionează să vireze la stânga sunt obligaţi să
ocupe rândul de lângă bordură sau acostamentul
din partea stângă. (art.107 alin.2 lit.b din
Regulament)

Subiectul nr. 17

CIRCULAŢIA ÎN INTERSECŢII CU SENS GIRATORIU

Virajul la dreapta în sensul giratoriu


Pentru a vira la dreapta, pe prima ieşire din sensul giratoriu se vor respecta următoarele
reguli:
- se face preselecţia pe banda nr.1, cu cel puţin 50 metri înainte de intersecţie;
- se semnalizează intenţia schimbării de mers către dreapta, cu cel puţin 50 metri înainte în
localitate şi cel puţin 100 metri înainte, în afara localităţii;
- se reduce viteza de deplasare până la cel mult 30 km/h;
- se acordă prioritate de trecere tuturor vehiculelor care circulă în interiorul intersecţiei;
- se continuă deplasarea pe banda nr.1, cu semnalizarea dreapta în funcţiune, până la
finalizarea manevrei;
- se asigură în oglinda retrovizoare dreapta pentru a acorda prioritate eventualilor biciclişti,
scutere sau mopede;
- se realizează încadrarea pe banda nr.1 a drumului public.
Circulaţia pe direcţia înainte
Pentru traversarea intersecţiei cu circulaţia în sens giratoriu, părăsim intersecţia pe direcţia
înainte, cu respectarea următoarelor reguli:
- se face preselecţia pe banda nr.1, cu cel puţin 50 metri înainte;
- nu se utilizează semnalizarea în zona de preselecţie, întrucât nu se schimbă direcţia de mers;
- se reduce viteza până la cel mult 30 km/h;
- se acordă prioritate de trecere tuturor vehiculelor care circulă în interiorul intersecţiei;
- se continuă deplasarea pe banda nr.1 din intersecţia cu circulaţia în sens giratoriu, fără
acţionarea semnalizării până se trece de prima ieşire din sens;
- după prima ieşire se acţionează semnalizarea dreapta;
- se face asigurarea în oglinda retrovizoare din partea dreaptă;
- se realizează încadrarea pe banda nr.1 a drumului public pe care ieşim.
Virajul la stânga în sensul giratoriu
Pentru a efectua virajul la stânga vom părăsi intersecţia pe cea de a treia ieşire.
Intrarea în intersecţia cu circulaţia în sens giratoriu

212
Intrarea, în intersecţia cu circulaţia în sens giratoriu se efectuează cu respectarea
următoarelor reguli:
- se realizează preselecţia pe banda nr.2, cu cel puţin 50 metri înaintea intersecţiei;
- se semnalizează intenţia, cu semnalizare stânga, cu cel puţin 50 metri înainte în localităţi şi
100 metri în afara localităţii;
- se reduce viteza de deplasare până la cel mult 30 km/h;
- se acordă prioritate vehiculelor care circulă în interiorul intersecţiei;
- se continuă deplasarea pe banda nr.2, din interiorul sensului giratoriu, având permanent în
funcţiune, semnalizarea stângă;
- după cea de a treia ieşire se comută semnalizarea dreapta;
- se asigură în oglinda retrovizoare dreapta şi se acordă prioritate vehiculelor care circulă pe
banda nr.1;
- se realizează încadrarea pe banda nr.1 a sensului giratoriu, după acordarea priorităţii
vehiculelor care circulă pe această bandă;
- se continuă deplasarea pe banda nr.1cu respectarea următoarelor reguli:
9 se efectuează preselecţia pe banda nr.2, cu cel puţin 50 metri înaintea
intersecţiei;
9 se cuplează semnalizarea stânga, pe ultimii 50 metri înaintea intersecţiei;
9 se reduce viteza până la cel mult 30 km/h;
9 se acordă prioritate vehiculelor care circulă în interiorul intersecţiei;
9 se continuă deplasarea pe banda nr.2 din interiorul sensului giratoriu, având
în funcţiune permanent semnalizarea stânga;
9 după cea de a treia ieşire se comută semnalizarea dreapta;
9 se asigură, în oglinda retrovizoare dreapta şi se va acorda prioritate
vehiculelor care circulă pe banda întâi;
9 se realizează încadrarea pe banda nr.1 a sensului giratoriu, după acordarea
priorităţii ce se impune la schimbarea benzii de circulaţie;
9 deplasarea pe banda nr.1 al sensului giratoriu se face cu semnalizarea dreapta
în funcţiune, permanent;
9 se realizează asigurarea în oglinda retrovizoare din dreapta;
9 se face încadrarea pe banda nr.1 a drumului public în care am ieşit cu
semnalizarea dreapta, permanent în funcţiune;
9 se asigură în oglinda retrovizoare din partea dreaptă;
9 se finalizează manevra de întoarcere, prin încadrarea pe banda nr.1 a
drumului public în care veţi ieşi.

Subiectul nr. 18
PRIORITATEA DE TRECERE PENTRU
AUTOVEHICULE ŞI TRAMVAIE

Intersecţii şi obligaţia de a ceda trecerea


Din punct de vedere a modului în care este dirijată circulaţia în intersecţii, se clasifică în:
- intersecţii cu circulaţie nedirijată;
- intersecţii cu circulaţia dirijată.
În ultima categorie sunt incluse şi intersecţiile în care circulaţia se desfăşoară în sens giratoriu.
La apropierea de o intersecţie conducătorul de vehicul trebuie să circule cu o viteză care să îi
permită oprirea, pentru a acorda prioritate de trecere participanţilor la trafic, care au acest drept.

213
La intersecţiile cu circulaţia nedirijată, conducătorul de vehiculeste obligat să cedeze trecerea
vehiculelor care circulă din partea dreaptă, iar la intersecţiile cu circulaţia dirijată, acesta este
obligat să respecte semnificaţia indicatoarelor, culoarea semaforului sau indicaţiile ori semnalele
poliţistului rutier.
Este interzisă pătrunderea în intersecţie a unui vehicul, dacă prin aceasta se produce blocarea
intersecţiei.
În intersecţia cu cu circulaţia în sens giratoriu, au prioritate vehiculele care circulă în interiorul
acesteia, faţă de cele care urmează să pătrundă în intersecţie.
În cazul intersecţiei dintru un drum închis circulaţiei publice şi un drum public, au prioritate
vehiculele care circulă pe drumul public.
Prioritatea de trecere pentru tramvaie
În intersecţiile cu circulaţia nedirijată conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate
vehiculelor care circulă pe şine; acestea pierd prioritatea când efectuează virajul spre stânga sau
când semnalizarea rutieră stabileşte o altă regulă de circulaţie.
Conducătorii vehiculelor care virează spre stânga sunt obligaţi să acorde prioritate de trecere
vehiculelor cu care se intersectează şi care circulă din partea dreaptă.
În intersecţiile cu circulaţie dirijată prin indicatoare de reglementare a priorităţii, regula
priorităţii de dreapta se respectă şi în situaţia în care conducătorii de vehicule întâlnesc indicatoare
cu aceeaşi semnificaţie, de prioritate sau de pierdere a priorităţii.
Când un semafor cu trei culori are o lumină verde intermitentă suplimentară, la acelaşi nivel cu
lumina de culoare verde a semaforului, sub forma unei săgeţi verzi pe fond negru, cu vârful spre
dreapta, aprinderea acesteia semnifică permisiunea pentru vehicule de a-şi continua drumul, în
direcţia indicată de săgeată, indiferent de culoarea semaforului electric, cu condiţia acordării
priorităţii de trecere a vehiculelor şi pietonilor care au drept de circulaţie.

Autovehiculele cu regim de circulaţie prioritară


Sunt autorizate să utilizeze semnale speciale de avertizare luminoase:
- pentru lumina roşie – autovehiculele aparţinând poliţiei şi pompierilor;
- pentru lumina albastră – autovehiculele aparţinând poliţiei, jandarmeriei, poliţiei de
frontieră, ANAF, serviciul de ambulanţă sau medicină legală, protectiei civile, MAN,
unităţilor speciale ale SRI şi SPP, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din cadrul
Ministerului Justiţiei şi autovehiculelor din serviciul procurorilor din Ministerul Public,
atunci când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni cu caracter de urgenţă.
Pentru a avea prioritate de trecere aceste autovehicule trebuie să aibă în funcţiune semnale
luminoase şi sonore.
Conducătorii acestor autovehicule pot încălca regimul legal de viteză sau alte reguli de
circulaţie cu excepţia celor care reglementează trecerea la nivel cu calea ferată, atunci când se
deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni cu caracter de urgenţă.
În situaţia în care circulaţia pe drumul public este dirijată de către un poliţist rutier, conducătorii
vehiculelor cu regim de circulaţie prioritară sunt obligaţi să respecte semnalele, indicaţiile şi
dispoziţiile acestuia, iar la intrarea în intersecţiile pe lumina roşie a semaforului electric trebuie să
reducă viteza şi să circule cu atenţie sporită pentru evitarea producerii unor accidente de circulaţie,
în caz contrar urmând să răspundă potrivit legii.
Când două asemenea autovehicule care se deplasează în misiune sau la intervenţie, se apropie
de o intersecţie, venind din direcţii diferite, vehiculul care circulă din partea dreaptă are prioritate.
Regulamentul de aplicare a O.U.G. 195/2002
Regulamentul stipulează şi alte norme juridice referitoare la circulaţia prin intersecţii şi obligaţia
conducătorilor de autovehicule de a ceda trecerea.

214
- are prioritate de trecere vehiculul care circulă pe un drum public pe care este instalat unul
dintre indicatoarele „Drum cu prioritate”, „Intersecţie cu un drum fără prioritate” sau
„Prioritate faţă de circulaţia din sens invers”;
- când două vehicule urmează să se întâlnească într-o intersecţie cu circulaţia dirijată prin
indicatoare şi se întâlnesc indicatoare cu aceeaşi semnificaţie, vehiculul care circulă din
partea dreaptă are prioritate;
- dacă un conducător de vehicul se apropie de intrarea într-o intersecţie simultan cu un
autovehicul cu regim prioritar care are în funcţiune semnalele luminoase şi sonore, are
obligaţia să-i acorde prioritate de trecere;
- la apropierea de o staţie a mijloacelor de transport cu alveolă, din care conducătorul unui
asemenea vehicul semnalizează intenţia de a ieşi, conducătorul vehiculului care circulă pe
banda de lângă bordură sau acostament este obligat să reducă viteza şi la nevoie, să oprească
pentru a-i permite reintrarea în trafic.;
- conducătorii de vehicule sunt obligaţi să acorde prioritate pietonilor aflaţi pe partea
carosabilă pentru a urca în tramvai sau după ce au coborât din acesta, dacă tramvaiul este
oprit în staţie fără loc de refugiu;
- dacă mersul înainte este obturat şi se impune trecerea pe sensul opus, conducătorul de
vehicul este obligat să reducă viteza şi la nevoie, să oprească pentru a permite trecerea
vehiculelor care circulă din sens opus;
- la ieşirea din zonele rezidenţiale sau pietonale, conducătorii de vehicule sunt obligaţi să
acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersectează.
De asemenea, conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere şi în
intersecţiile cu circulaţia nedirijată, când pătrunde de pe un drum de categorie inferioară pe un drum
din categorie superioară, precum şi când urrnează să pătrundă într-o intersecţie cu circulaţia în sens
giratoriu, când circulă în pantă faţă de cel care urca rampa, la punerea în mişcare sau la pătrunderea
pe drumul public venind de pe o proprietate alăturată acestuia, bicicliştilor care circulă pe o pistă
special amenajată şi pietonului angajat în traversare la semnalul verde al semaforului destinat
acestuia, pe sensul de mers al vehiculului.

215
Subiectul nr. 19
TRECERILE PENTRU PIETONI
ZONA REZIDENŢIALĂ ŞI PIETONALĂ

Trecerile pentru pietoni


Sunt locuri special amenajate, semnalizate cu indicatoare şi/sau marcaje, pe unde pietonii
traversează regulamentar drumul public şi au prioritate de trecere faţă de vehicule. Acestea pot fi
prevăzute cu semafoare cu/fără dispozitiv de cronometrare a timpului aferent culorii, precum şi cu
semnale acustice specifice.
Sunt asimilate pietonilor, persoane care conduc un scaun rulant de construcţie specială, cele care
conduc vehicule destinate exclusiv tragerii sau împingerii cu mâna, precum şi cele care se
deplasează pe patine sau pe dispozitive cu role.
Toate vehiculele pierd prioritatea (inclusiv tramvaiele) faţă de pietonii angajaţi în traversarea
drumului public pe trecerile de pietoni semnalizate corespunzător.
La apropierea de o trecere pentru pietoni semnalizată cu indicatoare şi/sau marcaje rutiere,
conducătorii de vehicule sunt obligaţi să reducă viteza de deplasare, iar dacă pe trecere sunt pietoni
angajaţi în traversare, să le acorde prioritate de trecere.
În situaţia în care într-o intersecţie din interiorul localităţii nu există trecere pentru pietoni
semnalizată, pietonii vor traversa drumul public pe la colţul intersecţiei, dar nu au prioritate;
conducătorii de vehicule sunt obligaţi să reducă viteza.
Pentru avertizarea conducătorilor auto, mai ales pe timpul nopţii, trecerile pentru pietoni pot fi
semnalizate cu lumină galben – intermitentă, sau printr-un chenar galben reflectorizant aplicat pe
lateralele indicatorului.
În circulaţia modernă există şi treceri pentru pietoni care funcţionează cu celule fotoelectrice.
Mai exact, pe „zebră” au fost montate led-uri care se aprind la apropierea pietonului şi se sting după
ce acesta a trecut. Acest sistem detectează pietonul care se apropie şi avertizează conducătorii de
vehicule că pe trecere traversează pietoni.
Înaintea unei treceri pentru pietoni se poate întâlni indicatorul „Presemnalizare trecere pietoni”,
la întâlnirea căruia conducătorii de vehicule trebuie să-şi mărească atenţia pentru a observa din timp
indicatorul şi marcajul de la trecerea pentru pietoni.
În cazurile în care pietonii sunt surprinşi şi accidentaţi ca urmare a traversării prin locuri
nepermise, la culoarea roşie a semaforului destinat acestora sau a nerespectării altor obligaţii
stabilite de normele rutiere, acestea poartă întreaga răspundere a accidentării lor, în condiţiile în
care conducătorul vehiculului respectiv a respectat prevederile legale privind circulaţia pe acel
sector de drum.

Zona rezidenţială
Zona rezidenţială reprezintă perimetrul dintr-o localitate unde se aplică reguli speciale de
circulaţie, având intrările şi ieşirile semnalizate în conformitate cu prevederile legale.
În zona rezidenţială, semnalizată ca atare, pietonii pot folosi toată lăţimea părţii carosabile, iar
jocul copiilor este permis.
Conducătorii de vehicule sunt obligaţi:
- să circule cu o viteză de cel mult 20 km/h;
- să nu staţioneze sau să parcheze vehiculul în afara spaţiilor anume destinate şi semnalizate
ca atare;
- să nu stânjenească sau să împiedice circulaţia pietonilor, chiar dacă în acest scop, trebuie să
oprească.

216
Zona pietonală
Este perimetrul care cuprinde una sau mai multe străzi rezervate circulaţiei pietonilor, unde
accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale de circulaţie, având intrările şi ieşirile
semnalizate în conformitate cu prevederile legale.
În zona pietonală conducătorul de vehicul poate intra numai dacă locuieşte în zonă sau prestează
servicii publice „din poartă în poartă” şi nu are altă posibilitate de acces.
Conducătorii de vehicule sunt obligaţi:
- să circule cu o viteză maximă de 5 km/h;
- să nu stânjenească sau să împiedice circulaţia pietonilor şi dacă este necesar, să oprească
pentru a permite circulaţia acestora;
- la ieşirea din zona pietonală, semnalizate ca atare, conducătorii de vehicule sunt obligaţi să
acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersectează.

Subiectul nr. 20
TRECEREA LA NIVEL CU CALEA FERATĂ
La trecerea la nivel cu calea ferată curentă, conducătorul de vehicul este obligat să circule cu
viteză redusă şi să se asigure ca din partea stângă sau din partea dreaptă nu se apropie un vehicul
feroviar.
La traversarea căii ferate, pietoni sunt obligaţi să se asigure ca din stânga sau din dreapta nu se
apropie un vehicul feroviar.
Conducătorul de vehicul poate traversa calea ferată curentă, prevăzută cu bariere sau
semibariere, dacă acestea sunt ridicate şi semnalele luminoase şi sonore nu funcţionează, iar
semnalul cu lumina albă intermitentă cu cadenţa lentă este în funcţiune.
Conducătorul de vehicul este obligat să oprească atunci când:
a) barierele sau semibarierele sunt coborâte, în curs de coborâre sau ridicare;
b) semnalul cu lumini roşi şi/sau semnalul sonor sunt în funcţiune;
c) întâlneşte indicatorul „Trecerea la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere”, „Trecerea la
nivel cu calea ferată dublă, fără bariere” sau „Oprire”.
Vehiculele trebuie să oprească, în ordinea sosirii, în locul în care există vizibilitate maximă
asupra căii ferate fără a trece de indicatoarele prevăzute la alin.(1) lit.c) sau, după caz, înaintea
marcajului pentru oprire, ori înaintea barierelor sau semibarierelor, când acestea sunt închise, în
curs de coborâre sau ridicare.
În cazul imobilizării unui vehicul pe calea ferată, conducătorul acestuia este obligat să scoată
imediat pasagerii din vehicul şi să elibereze platforma căii ferate, iar când nu este posibil, să
semnalizeze prezenţa vehiculului cu orice mijloc adecvat.
Participanţii la trafic, care se găsesc în apropierea locului unde un vehicul rămas imobilizat pe
calea ferată, sunt obligaţi să acorde sprijin pentru scoaterea acestuia sau, când nu este posibil, pentru
semnalizarea prezenţei lui.
Conducătorului de vehicul îi este interzis să treacă sau să ocolească porţile de gabarit instalate
înaintea căilor ferate electrificate, dacă înălţimea sau încărcătura vehiculului atinge ori depăşeşte
partea superioară a porţii.
La intersectarea unui drum public cu o cale ferată industrială, accesul vehiculelor feroviare se
face numai după semnalizarea corespunzătoare şi din timp de către cel puţin un agent de cale ferată.
În cazul prevăzut la alin.(1), conducătorii de vehicule sunt obligaţi să se conformeze
semnificaţiei semnalelor agenţilor de cale ferată.

217
Subiectul nr.21

DEPĂSIREA
DEPASIREA – este manevra prin care conducatorul unui vehicul il devanseaza pe un altul , aflat in
mers sau imobilizat , daca prin aceasta se trece peste axul longitudinal al drumului sau peste
marcajul de separare a sensurilor de circulatie. Depasirea se efectueaza de regula , pe partea stanga
in sensul de mers .

EXCEPTII - vehiculele ai caror conducatori au semnalizat si s-au incadrat corespunzator


schimbarii directiei de deplasare spre stanga si a tramvaielor , care se depasesc pe partea dreapta .

TRAMVAIELE aflate in mers pot fi depasite si pe partea stanga:

- cand drumul este cu sens unic

- cand intre sina din dreapta si marginea drumului nu exista spatiu suficient pentru depasire

Intentia conducatorilor de autovehicule de a depasi se


semnalizeaza prin punerea in functiune a luminii
intermitente a semnalizatoarelor cu cel putin 50 m in
localitati si 100 m in afara localitatilor inainte de
efecuarea manevrei .

1 . Obligatiile celui care executa depasirea :

- sa se asigure ca cel care il urmeaza sau il precede nu a semnalizat intentia inceperii unei manevre
similare si ca poate depasi fara a pune in pericol sau stanjeni circulatia din sens opus

- sa semnalizeze intentia de efectuare a depasirii

- sa pastreze in timpul depasirii o distanta laterala suficienta fata de vehiculul depasit

- sa reintre pe banda de circulatie initiala , dupa ce s-a asigurat ca poate efectua aceasta manevra in
conditii de siguranta pentru vehiculul depasit si ceilalti participanti la trafic

218
2 . Obligatiile celui depasit:

- sa nu mareasca viteza de deplasare

- sa circule cat mai aproape de marginea din dreapta a partii carosabile

STATIILE MIJLOACELOR DE TRANSPORT PUBLIC DE PERSOANE

1 . Statiile de tramvai cu refugiu pentru pietoni :

- se poate depasi tramvaiul oprit in statie


- se reduce viteza de deplasare daca tramvaiul se afla
oprit in statie
- nu se semnalizeaza intentia de depasire a tramvaiului
daca nu se schimba directia de deplasare

2 . Statiile de tramvai fara refugiu pentru pietoni :

-se opreste in ordinea sosirii , in spatele tramvaiului oprit in


statie
-se reia deplasarea numai dupa ce usile tramvaiului au fost
inchise

3 . Statiile de autobuze si troleibuze din serviciul de transport public de persoane :

- se reduce viteza de deplasare daca un mijloc de transport


in comun se afla in statie
- la apropierea de o statie de autobuz sau troleibuz prevazuta
cu alveola (refugiu ) , din care conducatorul unui astfel de
vehicul semnalizeaza intentia de a iesi , conducatorul de
autovehicul care circula pe banda de langa acostament sau
bordura este obligat sa reduca viteza si la nevoie , sa
opreasca pentru a-i permite reintrarea in trafic .

219
SITUATII IN CARE DEPASIREA ESTE INTERZISA

[Link] intersectii cu circulatie nedirijata prin mijloace de semnalizare rutiera ori de catre
politisti :

Conducatorilor de vehicule le este interzisa depasirea in


aceste intersectii deoarece sunt obligati sa circule cu
viteza redusa pentru a putea acorda prioritate de dreapta ,
iar pentru efectuarea depasirii , viteza ar trebui marita ,
situatie ce nu ar putea permite o buna asigurare deoarece
vehiculul depasit ar impiedica vizibilitatea vehiculului
aflat in depasire .

2 . In apropierea varfurilor de rampa , cand vizibilitatea este redusa sub 50 m :

La apropierea de varful rampei manevra se interzice


datorita imposibilitatii asigurarii referitoare la vehiculele
care circula din sens opus aflate de cealalta parte a
varfului .

3 . In curbe si in orice alte locuri unde vizibilitatea este redusa sub 50 m :

Depasirea in asemenea locuri periculoase unde


vizibilitatea este redusa constituie o manevra riscanta ,
datorita neobservarii la timp a vehiculelor care se apropie
din sens opus .

220
4 . Pe pasaje denivelate , pe poduri , sub poduri si in tuneluri . Prin exceptie , pot fi depasite in
aceste locuri vehiculele cu tractiune animala , motocicletele , ciclomotoarele si bicicletele daca
lungimea segmentului de vizibilitate este mai mare de 20 m , iar latimea drumului de cel putin
7m:

Datorita spatiului lateral mic manevra nu s-ar efectua in


conditii de siguranta , fapt pentru care legea obliga la
reducerea vitezei pe poduri , sub poduri sau in tuneluri .

5 . Pe treceri pentru pietoni semnalizate prin indicatoare si marcaje :

La trecerile pentru pietoni conducatorii de vehicule au


obligatia sa reduca viteza , ori efectuarea depasirii
impune sporirea vitezei , situatii care de foarte multe ori
face imposibila oprirea in vederea acordarii prioritatii
pietonilor angajati in traversare .

6. Pe treceri la nivel cu calea ferata curenta si la mai putin de 50 m de acestea :

Interdictiile depasirii in aceasta situatie se justifica


prin necesitatea observarii aparitiei trenului in timp
util , pentru a putea opri in deplina siguranta .

221
7. In statii de tramvai , atunci cand acesta este oprit , iar statia nu este prevazuta cu refugiu
pentru pietoni :

Interdictia se refera la statiile care nu sunt prevazute cu


loc de refugiu pentru pietoni , datorita pericolului pe
care il reprezinta pietonii care traverseaza de pe trotuar
pentru a se urca in tramvai si invers .

8. In zona de actiune a indicatorului “DEPASIREA INTERZISA’’ :

Interzicerea depasirii pe asemenea sectoare de drum pot fi determinate de anumite conditii


deosebite pe care le reprezinta drumul ca ; efectuarea unor lucrari , latime limitata , vizibiliate
redusa in zona respectiva etc.

9. Cand pentru efectuarea manevrei se trece efectiv peste marcajul continuu , simplu sau
dublu , care desparte sensurile de mers , iar autovehiculele circula pe contra sens .

Aceasta depasire este interzisa


chiar daca din sens opus nu circula
nici un vehicul , deoarece
revenirea pe partea dreapta este
greoaie si din fata pot aparea in
orice moment vehicule .

222
10. In situatia cand din sens opus se apropie un alt vehicul al carui conducator este obligat sa
efectueze manevre de evitare pentru a nu intra in coliziune .

Conducatorilor de vehicule le este interzis sa efectueze


depasirea daca conducatorul vehiculului care circula din
sens opus este nevoit sa franeze sau sa efectueze vreo
manevra de evitare pentru a nu intra in coliziune .

11 . In locul unde s-a format o coloana de vehicule in asteptare , daca prin aceasta se intra pe
sensul opus de circulatie :

Depasirea este interzisa in aceste locuri deoarece


aparitia unui vehicul din sens opus ar duce la blocarea
circulatiei sau producerea unui accident .

Se interzice depasirea coloanei oficiale asigurate , inainte si in urma , cu


echipaje ale politiei :

-conducatorii de vehicule pot depasii coloana numai daca li se semnalizeaza aceasta manevra de
catre conducatorul coloanei .

223
Subiectul nr. 22

CIRCULAŢIA PE AUTOSTRADĂ
Autostrada este definită ca fiind drumul naţional de mare capacitate şi viteză, semnalizat
special, rezervat exclusiv circulaţiei autovehiculelor, cu sau fără remorci, care nu serveşte
proprietăţii riverane, prevăzut cu două căi unidirecţionale, separate printr-o zonă mediană sau în
mod excepţional, prin alte modalităţi, cu excepţia unor locuri speciale sau cu caracter temporar,
având cel puţin două benzi de circulaţie pe sens şi banda de urgenţă, intersecţii denivelate şi accese
limitate, intrarea şi ieşirea fiind permise numai prin locuri special amenajate.
Pe autostrăzi este interzisă circulaţia pietonilor, a autovehiculelor cu gabarite sau mase depăşite,
fără autorizaţie specială de transport eliberată de administratorul drumului public, conform
reglementărilor în vigoare, a vehiculelor cu tracţiune animală, a animalelor, a vehiculelor trase sau
împinse cu mâna, a bicicletelor şi mopedelor, a tractoarelor şi maşinilor autopropulsate pentru
lucrări agricole, precum şi a vehiculelor care prin construcţie sau din alte cauze, nu pot depăşi viteza
de 50 km/h.
De asemenea, pe autostrăzi sunt interzise învăţarea conducerii unui vehicul, încercările
prototipurilor de şasiuri şi de autovehicule, manifestările, defilările, caravanele publicitare,
antrenamentele şi competiţiile sportive de orice fel, precum şi cortegiile.
Se interzice circulaţia, oprirea sau staţionarea autovehiculelor pe banda de urgenţă, cu excepţia
cazurilor justificate, precum şi a autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritar.
Circulaţia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de mărfuri se
efectuează, de regulă numai pe banda marginală din partea dreaptă a autostrăzii, în sensul de mers.
Conducătorii de autovehicule care intră pe autostrăzi folosind banda de intrare (de accelerare),
trebuie să cedeze trecerea autovehiculelor care circulă pe prima bandă a autostrăzilor şi să nu
stânjenească în nici un fel circulaţia acestora.
Conducătorii care urmează să părăsească autostrada sunt obligaţi să semnalizeze din timp şi să
se angajeze pe banda de ieşire (de decelerare).
Pe autostrăzi se interzice:
- circulaţia pe banda de urgenţă;
- abandonarea autovehiculelor;
- remorcarea autovehiculelor rămase în pană dincolo de cea mai apropiată ieşire de pe
autostradă, ori intrarea pe autostradă cu un autovehicul remorcat;
- efectuarea manevrei de întoarcerea sau mers înapoi, ori intrarea în zona mediană, inclusiv pe
racordurile dintre cele două părţi carosabile;
- staţionarea ori parcarea autovehiculelor în alte locuri decât cele special amenajate şi
semnalizate prin indicatoare; în cazul imobilizării fortuite, conducătorii sunt obligaţi să
scoată autovehiculele pe banda de urgenţă, iar dacă nu o pot face, să le semnalizeze imediat
prezenţa.
Deplasarea şi imobilizarea voluntară pe banda de urgenţă sunt permise autovehiculelor
prevăzute la art.32 alin.(1) lit.a) şi b) din O.U.G. numai în cazurile când circulaţia pe celelalte benzi
este blocată.
Vitezele maxime admise pe autostradă sunt de 130/80 km/h, în funcţie de condiţiile
meteorologice:
- pentru autovehiculele care tractează remorci sau semiremorci este de 10 km/h, mai mică
decât viteza maximă admisă pentru categoria din care face parte autovehiculul trăgător;
- pentru autovehiculele cu mase şi/sau gabarite depăşite ori care transportă produse
periculoase este de 70 km/h;
- pentru autovehiculele ai căror conducători au mai puţin de un an practică de conducere este
cu 20 km/h mai mică decât viteza maximă admisă pentru categoria din care face parte
autovehiculele conduse.

224
TEMA nr. 5

Subiectul:
PEDAGOGIA - ŞTIINŢĂ A EDUCAŢIEI
DIDACTICA – STIINTĂ A PROCESULUI DE ÎNVATAMANT

“Natura şi educaţia sunt asemănătoare.


Într-adevăr educaţia îl transformă pe om şi,
transformandu-l, îi dă o a doua natură”
DEMOCRIT
Educatia: Latinescul educatio: substantiv derivat din: educo – educare(a creste, a hrani,
ingriji); educo: educere(a rdidica, a inalta)
Immanuel Kant (1724-1804): educatie = o activitate de disciplinare, de cultivare, de
civilizare si de moralizare a omului in scopul de a dezvolta in individ intreaga perfectiune de care
acesta este susceptibil.
Termenul “pedagogie” provine din greceştile pais, paidos – copil şi agoge – acţiunea de a
conduce; paidagos - activitatea de crestere a copilului

PEDAGOGIA - ŞTIINŢĂ A EDUCAŢIEI


Pedagogia se defineste ca fiind ştiinţa care studiază fenomenul educaţional sub toate
aspectele realizării sale şi implicaţiile pe care educaţia le are asupra dezvoltării fiinţei umane în
plan cognitiv, afectiv-motivaţional şi comportamental.
În calitatea sa de ştiinţă a educaţiei, pedagogia studiază şi analizează organizarea şi
structura situaţiilor educative în vederea identificării posibilităţilor concrete de valorificare la
maximum a potenţialului acestora, de modelare în sens pozitiv şi pe termen lung a subiectului
uman.
Pedagogia este deci, în esenţa sa, ştiinţa care analizează fenomenul educaţional în toată
complexitatea lui cu scopul optimizării atât a structurii sale (relaţia finalităţi educaţionale – conţinut
informaţional – metode şi procedee practice de realizare) cât şi a influenţelor acestuia asupra
devenirii şi formării personalităţii celui care se educă.
stiinta descriptivă (se ocupă cu ceea ce este);
Pedagogia este:
teorie normativă (este preocupată de ceea ce trebuie să fie)
realizare practică

Elementele fundamentale ale procesului educativ:


a) finalităţile educaţiei (ideal, scopuri, obiective educaţionale),
b) conţinutul învăţământului (ansamblul informaţional vehiculat),
c) actorii procesului educativ (educatorul şi educatul)
d) mijloacele şi strategiile puse în joc de profesori şi elevi pentru atingerea efectivă a
scopurilor şi obiectivelor educaţionale propuse.

225
studierea activităţii şi comportamentului educaţional

al profesorului ca agent al acţiunii educaţionale


Sarcinile pedagogiei (personalitate, cunoştinţe, aptitudini şi deprinderi necesare
derulării în condiţii optime a activităţii instructiv- educative);

studierea tehnologiei educaţionale, a strategiilor didactice


de predare, a mijloacelor de învăţământ şi a formelor de
organizare a procesului de învăţământ;

investigarea activităţii şi comportamentului elevilor în


activitatea de învăţare;

studierea sistemului de învăţământ şi a componentelor


sale atât din perspectiva eficienţei pedagogige a fiecăreia
cât şi din aceea a relaţiilor dintre ele.

relatia pedagogie-biologie

Raporturi de interdisciplinaritate relaţia pedagogie-psihologie


ale pedagogiei cu alte ştiinţe:
relaţia pedagogie-sociologie
relaţia pedagogie-logică

relaţia pedagogie-filosofie

DIDACTICA – ŞTIINŢĂ A PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

CAPITOLUL I.
CONCEPTUL DE DIDACTICĂ

Din punct de vedere etimologic didactica semnifică atât stiinta cât şi arta învătării, atât ca
auto-învatare, cât şi ca inter-învătare.
Etimologic: (gr) didasko – învatare, învatamant

latinescul ars disce


ndi (arta învăţării)
Grecescul didactike
(ştiinţa învăţării)
grecescul mathetica (ştiinţa de a-i învăţa pe alţii)

DIDACTICA a fost definită ca ştiinţa şi arta conceperii, organizării şi desfăşurării cu


succes a procesului de predare-învăţare-evaluare, sau a procesului intructiv-educativ ori
educational.
Dacă pedagogia este ştiinţa fundamentală şi de sinteză a educaţiei, didactica este ştiinţa şi
arta procesului de învăţământ.
Educaţia are o sferă mai largă decât procesul de învăţământ, ocupându-se cu toate tipurile şi
formele ei: educaţia formală, non-formală, informală.
Procesul de învăţământ are un caracter predominant formal, se desfăşoară în mod
special în şcoala de diferite tipuri şi niveluri.
Didactica are în centrul preocupărilor sale tehnologia procesului de învăţământ: metodele,
mijloacele şi formele de organizare şi evaluare a procesului educational.
226
JAN AMOS COMENIUS (KOMENSKY, 1592- 1670) este considerat fondatorul
pedagogiei şi în mod implicit al didacticii. În secolul al XVII-lea pedagogul ceh abordează pentru
prima dată, în mod ştiinţific, rolul educaţiei în familie, punând bazele unei instituţii care se va numi
mai târziu şcoala maternă .El elaborează lucrarea fondatoare a ştiinţei pedagogice şi didactice
numită DIDACTICA MAGNA (Marea Didactică) sau CUM SA ÎNVEŢE TOŢI TOATE.
Prin această lucrare Comenius introduce învăţământul bazat pe clase şi lecţii, organizează
conţinutul procesului de învăţămînt, punând un accent deosebit pe conţinutul ştiinţific.
Spre deosebire de filosofie, noile metode specifice ştiinţelor sunt cele inductive de la
concret spre abstrat şi prin urmare metoda de bază a didacticii este declarată de Comenius
INTUITIA.
Învăţământul, aşa cum îl cunoaştem astăzi, i se datorează în mare parte lui Comenius.
Începând cu acest mare pedagog învăţământul nu se mai desfaşoară individual sau în grupuri
eterogene ci pe clase de elevi de aceeaşi vârstă, cu aceleaşi particularităţi, într-o formă organizată
numită lecţie.

CAPITOLUL II.
PROCESUL DE INVATAMANT ŞI LATURILE SALE

Procesul de învaţământ reprezintă activitatea intenţionată, conştientă şi organizată de


predare-învăţare-evaluare, realizată într-un spaţiu educaţional institutionalizat, cu o tehnologie
didactică determinată, cu anumite rezultate anticipate şi realizate.
Laturile procesului de învăţământ sunt : predarea, învăţarea, evaluarea.
Predarea este latura procesului de învăţământ intenţionată, programată, organizată de
transmitere de către profesor a cunoştinţelor teoretice şi practice care stau la baza învăţării.
Învăţarea este latura procesului de învăţământ intenţionată, programată şi organizată de
dobândire şi asimilare a cunoştinţelor teoretice şi practice de către elev pe baza predării şi a
studiului individual.
Evaluarea reprezinta o succesiune de operaţii de apreciere, măsurare şi control a
cunoştinţelor teoretice şi practice prin care se raportează obiectivele educaţiei la rezultatele
obţinute.
Eficienţa procesului de învăţământ este dată de interacţiunea dinamică dintre predare
învăţare şi evaluare. Fiecare dintre cele trei laturi ale procesului de învăţământ se raportează una la
cealalta, pentru a intra intr-o interacţiune reală şi eficientă.
Învăţarea poate fi privită din următoarele perspective :
1. Ca fenomen al lumii vii, învăţarea este procesul care constă în modificările adaptative
ce asigură continuitatea şi evoluţia lumii vii.
2. Învăţarea umană este procesul care asigură modificări structurale şi funcţionale
profunde, selective şi stabile, obiectivate în achiziţii cognitive, afective şi acţionale ca răspunsuri
şi anticipări ale fiinţei umane la solicitările variate ale mediului socio-cultural şi educaţional.
Învăţarea mersului, a vorbirii, a modului de a gândi, de a reacţiona afectiv şi
comportamental reprezintă cele mai bune exemple de învăţare umană.
3. Învăţarea şcolară este activitatea fundamentală a elevului în şcoală având doua
componente:
a. învăţarea internă care este latura mentală a procesului de învăţământ şi care constă în realizarea
actelor de percepţie, înţelegere, abstractizare, generalizare, fixare şi reproducere a
cunoştinţelor;
b. învăţarea externă sau comportamentală care constă în aplicarea cunoştinţelor, formarea
deprinderilor, obişnuinţelor şi priceperilor intelectuale şi practice.
Eficienţa procesului de învăţământ este dată de interacţiunea dintre învăţarea internă şi cea
externă, dintre cea cognitivă şi cea comportamentală.

227
CAPITOLUL III.
CARACTERISTICILE PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

1. Caracterul bilateral (profesor-elev) -biunivoc(1-1) -[Link] de învăţământ


se realizează între partenerii principali care sunt profesorul şi elevul.
Concepţia parteneriatului educaţional consideră procesul de învăţământ dependent în egală
măsură de profesor şi elev deoarece ei au rol-status-uri [Link] elevului se reflectă în
status-ul profesorului iar status-ul elevului determină rolul profesorului.
Relaţia biunivocă în procesul de învăţământ se desfăşoară în ambele sensuri de la profesor la
elev şi de la elev la [Link]ât profesorul cât şi elevul pot deveni emiţători şi receptori de
informaţie.
[Link] de obiect şi subiect al elevului. Până la gimnaziu elevul este în mod
predominant obiect al procesului de învăţământ deoarece profesorul are rolul determinant în
formarea şi modelarea personalităţii acestuia în şcoală. Treptat, în perioada preadolescenţei şi
adolescenţei, creşte rolul elevului în dobândirea cunoştinţelor, acesta devenind din ce în ce mai mult
din obiect în subiect al educaţiei.
[Link] informativ şi formativ al procesului de învăţământ Procesul de învăţământ
are ponderea cea mai mare în transmiterea cunoştinţelor generale şi de specialitate din toate
domeniile de activitate, dar şi în formarea capacităţilor cognitive, afective şi acţionale ale elevilor.
[Link] cognitiv-creativ al procesului de învăţământ se referă la:
-laturile procesului de învăţământ (predare, învaţare, evaluare),
-componentele procesului de învăţământ(cunoştinţe, priceperi, deprinderi, abilităţi ),
-partenerii educaţionali(profesor, elev), resurse materiale, financiare etc.
[Link] cibernetic al procesului de invatamant este dat de relaţia biunivocă intre
profesor şi elev, mediată de interacţiunea dintre repertoriile emiţătorului şi ale receptorului, de
totalitatea structurilor cognitive, afective şi acţionale ale partenerilor comunicării şi de gradul lor de
întâlnire.
[Link] educaţional al procesului de învăţământ se referă la misiunea şcolii de
modelare a subiecţilor educaţionali, la finalităţile de lungă durată ale şcolii, de formare şi dezvoltare
a personalităţii complexe, flexibile şi creative ale elevilor.

CAPITOLUL IV.
COMPONENTELE PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

[Link]ştinţele -care reprezinta componenta ideatică, cognitivă a procesului de învăţământ


exprimată prin informaţii sub formă de noţiuni, principii, legi, teorii, ipoteze care se predau şi se
învaţă la o anumită disciplină de învăţământ sau pe ansamblul acestora. De exemplu la didactică
cunoştinţele se referă la: procesul de învăţământ, la strategii şi modele ale învăţării, la principii
diactice, la tehnologia didactică, la comunicare didactică, la evaluare, [Link]ştinţele transmise de
profesor trebuie sa fie ştiinţifice, organizate sistemic, clare, accesibile particularitatilor de varsta şi
individuale ale elevilor.
[Link] reprezintă componenta formativ-acţională a procesului de învăţământ
exprimată prin capacitatea de a aplica cunoştinţele în mod conştient, activ, participativ în condiţii
variate, schimbate. La didactică se pot forma priceperile de a aplica metodele didactice de predare,
de învăţare, de evaluare în mod diferenţiat în funcţie de situaţia de învăţare, de subiecţii
educaţionali, de obiectivele propuse. Jocul de rol este una dintre cele mai eficiente metode de
formare şi dezvoltare a priceperilor didactice.
3. Deprinderile sunt priceperi transformate în sisteme automatizate. Jocul de rol se poate
antrena timp de mai mulţi ani până când laturile procesului de învăţământ predare, învăţare,
evaluare se automatizeaza. Deprinderile didactice au atât aspecte pozitive, de desfăşurare cursivă,

228
eficientă a procesului de învăţământ cât şi aspecte negative care pot duce la rigidizarea acestuia , la
repetarea lui necreativă.
4. Obişnuinţele sunt componente formativ-actionale , de aplicare a cunoştinţelor în mod
curent şi frecvent ca o necesitate vitală, de obicei ca un act reflex total. Învăţarea unei meserii sau
profesiuni presupune formarea unor obişnuinţe profesionale care pot fi extinse în anumite limite şi
în afara ei.

CAPITOLUL V.
DINAMICA PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Desfăşurarea procesului de învăţământ se realizează în contextul interacţiunii unor etape de


natură pedagogigă, psihologică, gnoseologică şi logică.Acestea sunt: perceperea, înţelegerea,
abstractizarea şi generalizarea, fixarea, formarea priceperilor şi deprinderilor şi evaluarea
cunoştinţelor.
[Link] este etapa cunoaşterii senzoriale, prin contactul direct cu realitatea(materiale
didactice intuitive, experienţe), prin mijlocirea simţurilor şi a îmbinării cu raţionalul -când se
formează imaginea globală a realităţii sub formă de percepţii şi reprezentă[Link]şterea umană se
realizează la cele două nivele ale sale: cunoaşterea senzorială care se reflectă în senzaţii şi percepţii
şi cunoaşterea logică care se reflectă în gândire şi limbaj.
2.Înţelegerea, abstractizarea şi generalizarea cunoştinţelor este etapa cunoaşterii logice,
raţionale, abstracte. Pe baza comparaţiilor, analizei şi sintezei se diferenţiază semnificaţiile şi
conexiunile esenţiale, tipice şi generale ale realităţii studiate realizandu-se înţelegerea,
abstractizarea şi generalizarea acestora sub formă de noţiuni, concepte, idei, teze, principii şi legi.
Pedagogia şi didactica sunt discipline ştiinţifice cu un grad mare de abstractizare.
3. Fixarea şi stocarea cunoştinţelor este actul de înregistrare şi fixare mentală a
cunoştinţelor asigurându-se memorizarea acestora logică, creîndu-se fondul aperceptiv necesar
înaintării cunoaşterii. Fixarea trebuie să fie dinamică în sensul restructurării şi integrării continue a
sistemelor de cunoştinte. Fixarea cunoştintelor se face prin întrebări şi răspunsuri, prin exerciţii
orale, prin rezolvari de probleme.
4. Formarea priceperilor şi depinderilor este etapa de formare a capacităţilor de aplicare a
cunoştinţelor, de formare a priceperilor şi deprinderilor intelectuale şi practice, de proiectare şi
investigaţie ştiinţifică. Aceasta este baza formării profesionale a elevilor.
[Link] cunoştinţelor este actul didactic de control(verificare, apreciere, notare) a
cunoştinţelor. Evaluarea evidenţiază valoarea, nivelul, şi eficienţa învăţării. Didactica actuală cu
privire la problematica evaluării susţine necesitatea integrării evaluarii întregului proces
educaţional, în toate etapele sale. Cu cât evaluarea este mai contiuă, mai formativă şi mai acţională
cu atât ea devine mai eficientă.

CAPITOLUL VI.
CONDIŢIILE ÎNVĂŢĂRII EFICIENTE

In procesul de învăţământ eficienta invatarii depinde de urmatoarele conditii:


[Link] individuale ale subiectilor educationali,
[Link], calitatea si accesibilitatea cunostintelor,
[Link] de cunostinte;
[Link]ţiul;
5strategiile de predare si învatare;
[Link]ţele morale, profesionale şi pedagogice ale profesorului.
[Link] vieţii scolare,
[Link] sistemic al procesului de invatamant.
[Link]ţele socio-culturale exercitate asupra procesului de invatamant.
229
Competentele generale ale profesorului - inginer sunt:
[Link], organizarea,desfasurarea si evaluarea activitatilor didactice din invatamantul
tehnic
[Link] didactica si educationala eficienta
[Link], consolidarea si perfectionarea deprinderilor tehnice, a capacitatilor cognitive
si motrice specifice invatamantului tehnic
[Link] creativitatii tehnice si a invatarii de tip formativ
[Link] si desfasurarea de activitati extra- curriculare si extra- scolare cu character
ethnic si educational
[Link], orientare si integrare socio-psiho-pedagogica a elevilor din invatamantul tehnic
[Link] de sine si echilibrul comportamental in toate situatiile educationale
[Link] profesionala continua, in domeniul ethnic si cultural in general.
Competenta nr.1 se poate traduce in competente specifice cum ar fi:
a. utilizarea adecvata a cunostintelor de didactica generala , a specialitatii , de psihologie.
b. proiectarea si evaluarea continuturilor instructiv-educative tehnice;
c. organizarea adecvata a activitatilor didactice in functie de tipurile de lectie.
d .adoptarea de strategii didactice care sa permita utilizarea eficienta a mijloacelor si
auxiliarelor didactice in procesul instructiv-educativ tehnic.
Competenta nr.2 se poate traduce in urmatoarele competente specifice:
a. stapanirea conceptelor si teoriilor moderne de comunicare orizontala, verticala, complexa,
multipla , diversificata si specifica.
b. proiectarea, conducerea si realizarea procesului instructiv-educativ ca act de comunicare
c. capacitatea de a diagnostica asteptarile si interesele familiei
Capacitatea nr.3 de dezvoltare, consolidare si perfectionare a deprinderilor si
capacitatilor cognitive tehnice si motrice se poate transforma in competente specifice ca:
a. stapanirea conceptelor si teoriilor moderne privind formarea schemelor de actiune si a
capacitatilor de cunoastere tehnica.
b. selectarea metodelor optime in vederea formarii gandirii critice si a deprinderilor
practice tehnice:
[Link] metodelor optime in vederea formarii gandirii tehnice si a dezvoltarii simtului
artistic si estetic.
Competenta nr.4 de stimulare a creativitatii tehnice si a invatarii de tip formativ se
poate traduce in competente specifice ca:
[Link] unei conduite psiho-pedagogice inovative in plan profesional si social.
b. intelegerea mecanismului de formare a trasaturilor psiho-morale si adoptarea
metodelor si tehnicilor de cunoastere si activizare a elevilor.
c. organizarea unor activitati didactice cu rol formativ crescut.
Toate celelalte competente specifice pot fi astfel derivate din competentele generale.

MODELE ŞI STRATEGII ALE ÎNVĂŢĂRII


Cele mai importante întrebări, formulate cu privire la învăţare, au fost:
[Link] se învaţă?
[Link] se învaţă?
[Link] se învaţă?
[Link] învaţă?
La intrebarea CE SE INVAŢĂ? s-a raspuns treptat:
[Link]([Link] luminii verzi la trecerea de pietoni).
b.înlănţuirea de semnale(mersul)
[Link]ţiile simple(buna ziua !);
[Link], acţiuni, comportamente(îmbrăcatul).

230
[Link] simple(relaţia socială),
[Link] mintale(analiza, sinteza,comparatia),
[Link] complexe:cognitive, afective, psiho-motorii, volitive(învăţarea, prietenia,
conducerea auto, a lua decizii).
La întrebarea CUM SE ÎNVAŢĂ? PRIN CE MECANISME, LEGI, LEGITĂŢI?
s-a răspuns prin:
[Link] condiţionate(Pavlov, Skinner, Tolman)
[Link]ţie(Spencer, Wundt)
[Link] efectului sau a reuşitei(Thorndike).
La intrebarea CÂND SE ÎNVAŢĂ? S-a răspuns : se învaţă pe parcursul întregii vieţi, dar
în mod diferenţiat în funcţie de dezvoltarea psihică, trecând de la dezvoltarea senzorio-motorie spre
cea verbal conceptuală.
La întrebarea CINE INVAŢĂ ? S-a raspuns: animalele superioare si omul.
În lucrarea sa « Condiţiile învăţării » R. GAGNE distinge 8 tipuri de învăţare de complexitate
crescandă, în aşa fel încât o învăţare mai complexă presupune realizarea prealabilă a celorlalte
moduri de învăţare mai simplă.

Cele 8 niveluri ale învăţării sunt:

1.Învăţarea de semnale reprezintă condiţionarea clasică a învăţării de tip pavlovian. Pe


baza unui reflex necondiţionat semnificativ pentru un anumit tip de activitate se formează un reflex
conditionat. De exemplu, în procesul de învăţământ se pot condiţiona unele semnale non-verbale
(privirea, gestica, mimica,) în relaţie cu reflexul necondiţionat de orientare, cu scopul obţinerii de
condiţii eficiente ale învăţării.
2. Învăţarea stimul – răspuns (S-R) este o învăţare comportamentală. Aceasta nu se
realizează doar prin asociere de stimuli, ci pe baza legii efectului sau a satisfacţiei (Thorndike). De
exemplu atunci când sugarul învaţă să-şi ţină singur biberonul sau atunci cand copilul învaţă să
deseneze bastonaşe. Acţiunea în sine îi produce satisfacţii şi îl determină să continue.
3.Înlănţurarea de mişcări este prezentă în formarea tuturor deprinderilor noastre: mersul,
vorbirea, scrisul, mersul pe bicicletă, conducerea auto, tehno-redactarea unui text. Aceasta este un
tip de învăţare S-R mai complexă, cunoscută în literatura de specialitate ca învăţare prin încercare
şi eroare, învăţare operantă sau instrumentală.
[Link]ţiile verbale sau înlanţuirile de cuvinte şi propoziţii când intervine şi procesul de
codificare a informaţiei. Începând cu acest nivel învăţarea devine specific umană deoarece este
verbală, mediată de cuvânt, care este un stimul generalizat. Dar învăţarea verbală se bazează pe
învăţarea elementară care este achiziţia copilului până la 2 ani.
5.Învăţarea prin discriminare se realizează atunci când odată însuşită o noţiune de
exemplu cea de floare se exersează diferenţa fină între floare şi trandafir.
6.Învăţarea conceptelor concrete
Noţiunea reprezintă forma logică, fundamentală a gândirii care reflectă însuşirile esenţiale,
necesare şi generale ale unei clase de obiecte.
Noţiunile se învaţă prin metode concrete bazate pe observaţie, povestire, mai ales noţiunile
concrete şi prin metode abstracte, bazate pe explicaţie sau definiţie-în cazul noţiunilor abstracte.
7. Învăţarea regulilor, a legilor, a formulelor matematice şi a noţiunilor abstracte.
Acest nivel de învăţare abstractă presupune mai multe condiţii ale învăţării:
[Link]ăpânirea noţiunilor care intră în regula , principiul sau legea respectivă;
[Link]şterea raporturilor dintre noţiunile respective,
[Link] relaţiei inductive de la particular la general şi deductive de la general
la particular.
[Link] de probleme constituie tipul de învăţare cel mai complicat care constă în
combinarea regulilor cunoscute pentru a soluţiona situaţii, probleme noi.

231
Metodele didactice şi educaţionale prin care se realizează modelul învăţării
constructiviste sunt cele activ-participative: întrebări, problematizare, activitatea în grup
învăţarea prin cooperare şi [Link] cât mediul de învăţare este mai complex, formal dar şi
non-formal şi informal, cu atât învăţarea este mai stimulativă.Cu cât elevul este solicitat să
acţioneze autonom asupra unor conţinuturi variate ale învăţării cu atât învăţarea sa este mai
eficientă şi autentică. Interacţiunea cu profesorul, cu ceilalţi elevi , cu alţi parteneri educaţionali
conduce la creşterea productivităţii învăţării.

BIBLIOGRAFIE
[Link], 1985, Condiţiile învăţării, E.D.P., Bucureşti
[Link] 2005, Introducere în pedagogie, Curs în formă electronică pentru
studenţi, Iaşi
[Link], [Link], 2002, Fundamente Pedagogice, [Link], Iaşi
[Link]ş, 2002, Pedagogie, Polirom, Iaşi.

TEST
pentru consolidarea şi verificarea cunoştinţelor

1. Prin pedagogie, ca totalitate a principiilor, metodelor, mijloacelor şi tehnicilor de


lucru, se realizează:
a) instruirea indivizilor;
b) educarea cetăţenilor ;
c) formarea, instruirea şi educarea indivizilor;
d) atestarea unei profesii.

2. Ca ştiintă, pedagogia, are legături, printre altele, cu:


a) psihologia, sociologia şi filozofia;
b) numai cu matematica şi fizica;
c) geografia şi istoria ştiinţelor exacte;
d) cu toate ştiinţele exacte.

3. Ce este didactica?
a) ştiinţa învăţării prin memorizare;
b) disciplina pedagogică al cărei obiect de studiu este învăţământul organizat într-un spaţiu
instituţionalizat;
c) ştiinţa predării materiilor în învăţământ preuniversitar;
d) o ramură a planificării mijloacelor de învăţământ.

4. Metodica predării studiază:


a) organizarea instituţională a învăţământului teoretic;
b) organizarea instituţională a învăţământului practic;
c) procesul de transmitere a cunoştinţelor şi al formării priceperilor şi deprinderilor la un
obiect de învăţământ;
d) metodele de instruire la practica conducerii.

5. Sistemul de învăţământ, care este considerat ca un subsistem instituţional în cadrul


sistemului global al societăţii, este constituit din :
a) ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de diferite tipuri,niveluri şi forme de
organizare;

232
b) ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ privat;
c) ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat;
d) suma metodelor , mijloacelor şi procedeelor de predare .

6. Ce este procesul de învăţământ?


a) o disciplină pedagogică;
b) un complex de activităţi organizate şi desfăşurate sub îndrumarea cadrelor didactice;
c) metoda de organizare instituţională a învăţământului;
d) planificarea metodică a obiectelor de studiu.

7. Care este rolul cadrelor didactice?


a) de a transmite numai cunoştiinţe teoretice;
b) de a armoniza capacităţile fizice ale cursanţilor;
c) de a transmite cunoştiinţele teoretice, de a forma capacităţile practice şi de a armoniza
capacităţile fizice, psihice şi intelectuale ale cursanţilor;
d) de a preda materiile pentru care au fost atestate.

8. Cine participă la procesul de învăţământ ?


a) agentul ( educatorul) şi receptorul (cursantul) ;
b) conducerea unităţii de învăţământ ;
c) corpul didactic din respectiva şcoală ;
d) familia şi şcoala.

9. Care este rolul receptorului?


a) de e participa la discuţii cu agentul ;
b) de a-şi însuşi cunoştiinţele teoretice şi de a dobândi priceperile şi deprinderile, în
vederea aplicării lor în practică;
c) de a răspunde cu regularitate la întrebările agentului;
d) de a asculta atent şi de a lua notiţe.

10. Agentul şi receptorul se mai numesc:


a) corpul didactic al unităţii de învăţământ ;
b) structura organizatorică a învăţământului gimnazial;
c) polii procesului de învăţământ între care se realizează o comunicare de tip bilateral
( transmitere şi receptare a informaţiilor );
d) cadrele de bază ale unităţii şcolare.

11. Realizarea comunicării de tip bilateral,dintre agent şi receptor,determină:


a) funcţia informativă a procesului de învăţământ ;
b) o acţiune automatizată a corpului didactic;
c) funcţia instruirii practice a cursantului;
d) funcţia de transmitere a materialului didactic.

12. Instruirea,ca latură cu cel mai mare volum din procesul de învăţământ,este :
a) forma de organizare şi desfăşurare a procesului de predare-învăţare, care se realizează cu
toţi cursanţii unei clase, în cadrul lecţiei;
b) numai forma de predare a unei lecţii teoretice ;
c) numai forma de însuşire practică a unei materii de specialitate;
d) metoda principală de formare a deprinderilor practice.

13. De cate feluri este instruirea?


a) dobândită şi formată în şcoală ;
233
b) teoretică şi practică;
c) mecanică şi sistematică;
d) gimnazială, liceală şi universitară .

14. Capacitatea unui individ de a executa ,în mod conştient şi intenţionat,operaţii


intelectuale şi practice, prin exerciţii efectuate sub îndrumarea unui instructor, se numeşte:
a) îndemânare;
b) reprezentare;
c) pricepere ;
d) talent nativ.

15. Componenta automatizată a unei activităţi desfăşurate în mod conştient şi


intenţionat, care prin repetare capătă un caracter automat, se numeşte:
a) deprindere;
b) pricepere;
c) îndemânare;
d) un act reflex.

16. Activitatea de îndrumare şi ajutor din partea unui educator, cu efortul propriu al
celui educat şi cu influenţele mediului natural şi al celui social, se numeşte:
a) instruire;
b) educaţie;
c) deprindere;
d) reflex condiţionat.

17. Documentul şcolar oficial care stabileşte obiectivele de învăţământ şi succesiunea


lor, numărul de ore repartizat pe fiecare obiect, precum şi structura anului şcolar, se
numeşte:
a) plan de învăţământ;
b) programa analitică;
c) manual şcolar;
d) manual alternativ.

18. Finalitatea procesului de învăţământ,determinată de conţinutul şi volumul


instruirii şi al educaţiei, urmând un scop bine determinat (ex. absolvirea unei şcoli, atestarea
într-o meserie etc), se numeşte:
a) educaţie;
b) formare;
c) instruire;
d) pregătire specifică.

19. Metoda didactică intuitivă prin care un instructor de conducere auto îi prezintă
cursantului execuţia unei manevre, în etapele detaliată şi intuitivă, se numeşte:
a) demonstraţie practică;
b) studiu de caz;
c) exerciţiu;
d) expunere.

20. Metoda didactică activă, prin care cursantul este pus sa execute, în aceleaşi condiţii
de calitate, demonstraţia facută practic de instructor, se numeşte:
a) studiu de caz;
b) exerciţiu;
234
c) conversaţie;
d) repetiţie fidelă.

21. Materialele didactice ca planşele, machetele, utilajele, instalaţiile etc, se numesc:


a) mijloacele de învăţământ informativ-demonstrative;
b) mijloacele de învăţământ de exersare a priceperilor;
c) mijloacele de învăţământ de verificare şi evaluare;
d) mijloace de investigare şi fixare.

22. Ce sunt trusele, mecanismele, maşinile şi simulatoarele?


a) mijloace informativ-demonstative;
b) mijloace de exersare şi formare a priceperilor şi deprinderilor;
c) mijloace auxiliare audiovizuale;
d) mijloace de memorizare.

23. Aspectomatul, videoproiectorul, epidiascopul şi televiziunea cu circuit închis,


constituie grupa:
a) mijloacelor auxiliare audiovizuale
b) mijloacelor de demonstraţie practică;
c) mijloacelor de evaluare a cunoştinţelor dobândite;
d) mijloacelor principale de predare.

24. Conversaţia este metoda de învăţământ care stimulează şi dirijează activitatea de


învăţământ a cursantului, prin:
a) dialog (întrebări şi răspunsuri );
b) discuţii sau dezbateri;
c) dictare ;
d) testare scrisă şi /sau orală.

25. În funcţie de reacţiile de răspuns, la acţiunea stimulilor externi, psihologii au determinat:


a) 2 tipuri de temperament(coleric şi sangvinic);
b) 3 tipuri de temperament(coleric, sangvinic şi flegmatic);
c) 4 tipuri de temperament( melancolic, flegmatic, coleric şi sangvinic);
d) numai flegmatic şi coleric.

26. Constatând ca tipul de temperament influenţează conducerea autovehiculului,


psihologii au grupat conducătorii auto:
a) numai în stilul agesiv;
b) numai în stilul pasiv;
c) în trei stiluri de conducere(agresiv,pasiv şi preventiv-defensiv);
d) în stilurile pasiv şi sportiv.

27. Care sunt metodele pe care instructorul le va aplica pentru formarea unei manevre
în conducerea automobilului?
a) conversaţia şi explicaţia;
b) demonstraţia şi exerciţiul;
c) lucrările de laborator şi conversaţia;
d) lucrul în poligon şi exercitiul pe drum.

28. Un conducător auto, înzestrat cu temperament coleric, în traficul rutier va manifesta:


a) o agresivitate evidentă;

235
b) toleranţa şi respect faţă de celalţi participanţi la trafic;
c) disciplina şi spirit de întrajutorare;
d) o influenţă pozitivă asupra coparticipanţilor la trafic.

29. Activităţi care conduc la formarea deprinderilor sunt următoarele:


a) explicarea acţiunii;
b) corectarea acţiunii greşite;
c) explicarea acţiunii,demonstrarea,exerciţiul şi cercetarea succesivă a acţiunii;
d) predarea, seminarul şi repetiţia.

30. Răspunsul organismului, prin intermediul sistemului nervos, la acţiunea unui stimul
extern sau intern, se numeşte :
a) raţional;
b) reflex;
c) reprezentare;
d) judecată.

31. Îmbinarea particulară a componentelor pshiho – fiziologice înnăscute cu cele


dobândite, care permit obţinerea unor performanţe ridicate într-un domeniu de activitate, se
cheamă:
a) aptitudine;
b) pricepere;
c) deprindere;
d) reflex.

32. Aptitudinea de a fi instructor este :


a) o aptitudine practică;
b) o aptitudine didactică;
c) o aptitudine intelectuală;
d) o aptitudine fizică.

33. Aptitudinea de a conduce un autovehicul este :


a) o aptitudine fizică;
b) o aptitudine ereditară;
c) o aptitudine practică;
d) o aptitudine didactică.

34. Priceperea, acea capacitate de a duce la îndeplinire în mod conştient şi prompt


operaţii intelectuale şi practice, se bazează pe :
a) cunoştinţele teoretice obţinute în şcoală;
b) cunoştinţele practice obţinute în procesul activităţii;
c) exerciţiile efectuate la cursurile de reciclare;
d) cunoştinţele acumulate, pe deprinderile dobândite şi pe practica personală.

35. Deprinderea de a opera cu simboluri, de a lucra cu cartea şi de a conduce un


autovehicul este :
a) o componentă automatizată a activităţii, elaborată iniţial conştient şi intenţionat ;
b) o componentă automatizată a activităţii, elaborată în mod reflex;
c) o acţiune spontană;
d) o acţiune bazată numai pe practica personală.

236
36. Răspunsurile organismului, prin intermediul sistemului nervos, la acţiunile unor
sisteme externe sau interne, numite reflexe, sunt :
a) numai necondiţionate( înnăscute);
b) numai condiţionate (dobândite) ;
c) înnăscute şi dobândite ;
d) spontane şi dirijate ;

37. Un instructor eficient este cel care manifestă faţă de cursanţi:


a) un stil agresiv pentru a se impune;
b) un stil pasiv pentru a le conferi libertate în acţiune;
c) o manieră dezinteresată;
d) echilibru, politeţe şi atitudine prietenoasă.

38. Exerciţiul este o metoda de învăţământ în care predomină:


a) acţiune teoretică;
b) expunerea;
c) acţiunea conversaţiei euristice ;
d) acţiunea practică/ operaţională reală .

39. Ce este prelegerea ?


a) o metodă de predare des folosită;
b) o metodă de învăţământ nerecomandată;
c) o metodă folosită numai în cazul unui grup restrâns;
d) un principiu de aplicare imediată a cunoştinţelor accumulate.

40. Ce este dialogul ?


a) un mod eficient de evaluare ;
b) o metodă eficientă de stimulare a participării ;
c) o discuţie gnerală prin întrebări privind mai multe subiecte ;
d) un principiu care implică toată grupa la răspunsuri.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
c a b c a b c a b c a a b a a b a b a b
21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40
a b a ab c c b a c b a b c d a c d d a b

237
TEMA nr. 6
Subiectul:
PRINCIPIILE DIDACTICE
CLASIFICAREA METODELOR DE INVATAMANT
PROIECTAREA DIDACTICA

“Educaţia şi pregătirea profesională


sunt cele mai importante investiţii
în capitalul uman”
Garry BECKER

NORMATIVITATEA PROCESULUI DE ÎNVÂŢĂMÂNT


PRICIPIILE DIDACTICE
Termenul de principiu derivă din latinescul principium care înseamnă normă, teză
fundamentală, lege, legitate.
Principiile didactice reprezintă normele generale care fundamentează teoria şi practica
educativă şi deci orientează conceperea, organizarea şi desfăşurarea cu success a procesului de
învăţământ.
O contribuţie deosebită în acest sens a avut-o pedagogul Jan Amos Comenius în lucrarea
Didactica magna.

SISTEMUL PRINCIPIILOR DIDACTICE

DIDACTICA sau ŞTIINŢA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI a omologat următorul sistem de


pricipii didactice:
1. principiul intuitiei sau al unitatii intre senzorial si logic,
2. principiul conexiunii teoriei cu practica,
3. principiul insusirii constiente si active a cunostintelor,
4. principiul sistematizarii si continuitatii cunostintelor
5. principiul accesabilitatii cunostintelor sau al respectarii particularitatilor de varsta,
6. principiul individualizarii si diferentierii invatarii sau al respectarii particularitatilor
individuale,
7. principiul insusirii temeinice a cunostintelor.

CARACTERISTICILE PRINCIPIILOR DIDACTICE


[Link] legic-deoarece exprimă raporturile esenţiale şi generale care orientează
conceperea şi desfăşurarea procesului de învăţământ. De exemplu unitatea între teorie şi practică nu
este întâmplătoare şi accidentală ci esenţială, de ea depinde eficienţa procesului de învăţământ.
Dacă elevii îşi însuşesc doar din punct de vedere teoretic cunoştinţele sau au învăţat numai să le
aplice, legea unităţii între teorie şi practică se « răzbună » pe ei.
[Link] obiectiv-care arată acţiunea legilor în mod independent faţă de educator şi
educat. De exemplu principiul conştientizării cunoştinţelor acţionează pozitivconducând la
înţelegerea şi reţinerea acestora dacă este corect aplicat de către profesor şi elev-cu ajutorul
motivaţiei intrinseci, stimulative şi negativ dacă nu este aplicat corect, apelându-se în mod excesiv
la motivaţia extrinsecă, la reproducerea cunoştinţelor şi nu la înţelegerea acestora. În ambele cazuri
legea obiectivităţii funcţionează.
[Link] algoritmic-deoarece normele didactice se exprimă printr-un set de reguli ce se
cer cunoscute şi respectate. De exemplu unitatea între senzorial şi logic în funcţie de vârstă susţine
faptul că la vârstele mici predomină cunoaşterea senzorială iar la cele mari cunoaşterea logică. Ca

238
urmare în procesul de învăţământ se respectă aceleaşi etape ca şi în evoluţia ontogenetică a
copilului, pentru a se obţine eficienţa necesară.
[Link] dinamic-subliniază faptul că normele didactice sunt deschise înnoirilor. De
exemplu temeinicia învăţării prin noi metode, tehnici şi procedee educaţionale.
[Link] sistemic -care arată faptul că normele didactice alcătuiesc un sistem, un
ansamblu unitar în care se intercondiţionează reciproc. Dacă una dintre legile didacticii nu este
respectată pot să apară efecte negative şi în cazul acţiunii celorlalte legi
De exemplu unitatea între teorie şi practică se corelează în mod esenţial cu unitatea între
senzorial şi logic, efectele negative ale încălcării uneia se reflectă în mod direct asupra celeilate
legi.

Explicitarea principiilor didactice


1). Principiul intuiţiei sau al unităţii între senzorial şi logic

Termenul de intuitie derivă din latinescul intuiţio care înseamnă a privi, a observa
realitatea nemijlocită.
Principiul intuiţiei exprimă necesitatea studierii obiectelor, fenomenelor, proceselor prin
intermediul simţurilor care realizează cunoaşterea senzorială a realităţii ca punct de plecare spre
cunoaşterea logică, raţională contribuind la înfăptuirea unităţii între senzorial şi logic. Cunoaşterea
umană se produce la cele două nivele ale sale: a. cunoaşterea senzorială, care se realizează prin
simţuri şi care conduce la formarea imaginii b. cunoaşterea logică, care se realizează cu ajutorul
gândirii în unitate cu limbajul. Intre cele două nivele de semnalizare a lumii există atât continuitate
cât şi discontinuitate. Continuitatea se referă la faptul că primul nivel stă la baza celui de-al doilea,
în sensul că nu poate exista cunoaştere logică fără cunoaşterea senzorială iniţială.
Discontinuitatea se referă la saltul care se realizează de la cunoaşterea senzorială la cea
logică, în sensul reflectării lumii complexe, globale, trecute, prezente şi viitoare cu ajutorul gândirii
în unitate cu limbajul.
Jan Amos Comenius numea acest principiu regula de aur a predării învăţării, deoarece el a
apărut ca un demers logic împotriva învăţării scolastice, mecanice, pe de rost, împotriva buchiriselii.
In procesul de învăţământ principiul intuiţiei se realizează de asemenea prin îmbinarea
materialului didactic natural(obiecte, substanţe, sisteme tehnice)cu cel de substituţie(machete,
modele, reprezentari grafice), cu limbajul verbal şi cu elementele logico-matematice. Imbinarea
echilibrată a imaginii, cuvântului şi a elementelor logicomatematice reprezintă esenţa intuiţiei
pentru o învăţare eficientă sustine [Link].

2). Principiul conexiunii teoriei cu practica

Teoria este rezultatul reflectării abstracte, conceptuale a realităţii sub formă de informaţii
sau cunoştinţe. În fiecare domeniu al realităţii sunt elaborate teorii specifice explicative, ceea ce a
dus la dezvoltarea ştiinţelor în domeniile naturii, gândirii, societăţii.
De exemplu în psihologia educaţiei, legile învăţării constituie un sistem de idei esenţiale,
necesare şi abstracte ale fenomenului de învăţare, care explică eficienţa acestuia. In pedagogie,
normele didactice înseşi se situează la cel mai înalt nivel de reflectare abstractă a realităţii.
Practica este rezultatul aplicării cunoştinţelor obiectivate în tehnici, tehnologii, priceperi,
deprinderi de producere a bunurilor materiale şi spirituale care sunt în acelaşi timp şi demersuri de
formare şi exercitare a profesiunilor.

3). Principiul însuşirii active şi conştiente a cunoştinţelor

Acest principiu exprimă necesitatea ca învăţarea să se facă cu ştiintă, subiectul educaţional


să înţeleagă semnificaţiile obiectului sau procesului studiat, să depună efort operaţional, mental şi
acţional.
239
Învăţarea trebuie să fie un act de trecere a cunoştinţelor prin filtrul propriu al
gândirii.
Princiupiul însuşirii conştiente şi active a cunostinţelor se aplică de către profesor prin :-
întrebări retorice- ipoteze;-interpretări-conexiuni între vechile şi noile cunoştinte,
-modelări-simulări-documentare.
In procesul educaţional cele mai adecvate metode de predare-învăţare-evaluare sunt cele
active-participative care conduc la însuşirea conştientă şi activă a cunoştinţelor teoretice şi practice.

4). Principiul sistematizării şi continuităţii cunoştinţelor

Acest principiu exprimă necesitatea ca materia de studiu să fie structurată în unităţi metodice
coerente, ordonate într-o succesiune logică, ştiinţifică şi pedagogică şi care să alcătuiască un sistem
informaţional. Criteriile de organizare a conţinuturilor educaţionale: logic, ştiinţific, pedagogic
trebuie respectate atât la selectarea cunoştinţelor din diferite domenii ale ştiinţei, tehnicii, culturii şi
artei cât şi la elaborarea manualelor, a cursurilor, a proiectelor de tehnologie didactică.
Documentele şcolare, planul de învăţământ, programa analitică, planificarile anuale sau
semestriale ale cunoştintelor sunt modalitati de sistematizare şi continuitate a cunoştinţelor.
Procedeele de sistematizare a cunoştinţelor se concretizează în scheme, conspecte, tabele,
clasificări , referate.

5). Principiul accesibilităţii cunoştinţelor sau al respectării particularităţilor de vârstă

Particularităţile de vârstă sunt trăsăturile fizice, psihice şi acţionale comune unei anumite
categorii de vârstă ca urmare a interacţiunilor între ereditate, mediu şi educaţie.
Principiul accesibilităţii cunoştinţelor exprimă necesitatea ca materia de studiu să fie astfel
vehiculată încât să fie înţeleasă cu o anumită uşurinţă corespunzător particularităţilor de vârstă.
Principiul respectării particularităţilor de vârstă şi al accesibilităţii cunoştinţelor poate
fi aplicat prin:
1. folosirea unor demersuri logice inductive de predare-învăţare de la simplu la complex, de la uşor
la greu , de la concret la abstract;
2. asigurarea unui studiu ritmic;
3. folosirea în mod concomitent în funcţie de vârsta subiecţilor educaţionali a unor demersuri
logico-deductive de la general la particular, de la abstract la concret;
4. îmbinarea controlului cu auto-controlul, în înţelegerea, reţinerea şi evaluarea cunoştinţelor.

6). Principiul individualizării şi diferenţierii învăţării

Principiul respectării particularităţilor de vârstă este în strânsă legatură cu principiul


respectării particularităţilor individuale. Dacă particularităţile de vârstă se referă la trăsăturile
comune unei vârste, particularitatile individuale se referă la trăsăturile fizice, psihice şi acţionale
diferite ale reprezentanţilor aceleiasi vârste. Dacă de exemplu toti adolescenţii sunt din punctul de
vedere al stadialitatii cognitive la nivelul gândirii abstracte , în cadrul acestei vârste nivelul lor de
inteligenţă diferă de la unul la altul, în funcţie de interacţiunea concretă dintre ereditate, mediu şi
educaţie.
Particularităţile individuale sunt nivelul şi tipul de inteligenţă, dominanta temperamentală,
trăsăturile de caracter, tipul de motivaţie, interesele, aspiraţiile, comportamentul specific, înalţime,
greutate- trăsături prin care fiecare persoană dintr-un grup de vârstă se individualizează.
In procesul de învăţământ principiului individualizării îi corespunde principiul diferenţierii
învăţării.

240
7). Principiul insuşirii temeinice a cunoştinţelor

Se concretizează în :
1. învăţarea deplină;
2. însuşirea cunoştinţelor, formarea priceperilor, deprinderilor, capacităţilor, a
personalităţii în general;
3. adaptabilitatea la norme,
4. responsabilitatea individuală şi socială.

TEHNOLOGIA PROCESULUI EDUCAŢIONAL

I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE
In problematica tehnologiei didactice, care reprezintă principala preocupare a didacticii ca
stiinţă a procesului de învăţămînt sunt necesare delimitări conceptuale între următoarele concepte :
stil pedagogic—tehnologie—metodologie—mod de organizare—metodică—
tehnică—metodă---procedeu—strategie didactică

STILUL PEDAGOGIC este dat de calitatea comportamentelor profesorului, de atitudinea


lui faţă de valorile profesiunii didactice în asigurarea eficienţei procesului intructiv-educativ.
Cele mai cunoscute stiluri de conducere a activităţii sunt considerate de [Link] următoarele:
[Link] autoritarist; [Link] democratic; [Link] laissez-faire.
Stilul autoritarist se caracterizează printr-o productivitate a muncii mare, prin agresivitate
scăzută şi prin stări de insatisfacţie a muncii.
Stilul democratic se caracterizează prin productivitatea muncii mare, prin agresivitate
scăzută şi prin stări de satisfacţie a muncii.
Stilul laisser-faire se caracterizează prin productivitatea muncii scazută, prin agresivitate
crescută şi prin stări de insatisfacţie a activitatii.
Dintre aceste trei stiluri clasice de conducere cel mai eficient este considerat stilul
democratic deoarece are caracteristici pozitive la toate cele trei criterii.

TEHNOLOGIA DIDACTICĂ a cunoscut o evoluţie calitativă de-a lungul timpului prin:


a. trecerea de la un învăţămînt bazat pe o metodă dominantă, la un proces didactic
caracterizat prin flexibilitate, dinamism, varietate de metode şi moduri de organizare a predării-
învăţării;
b. trecerea de la un învăţământ cu un singur actor, sau actor principal, profesorul la un
proces bipolar, cu doi actori care acordă elevilor dreptul de a învăţa prin participare;
c. trecerea de la un învăţământ care separa predarea-învăţarea de verificare , la un proces
didactic ce tinde să integreze evaluarea în învăţare , punând accentul pe evaluarea formativă şi pe
pregătirea elevilor pentru auto-evaluarea realistă.

METODOLOGIA DIDACTICĂ SAU ŞTIINŢA APLICĂRII METODELOR nu


trebuie confundată cu metodica sau didactica aplicată într-un anumit domeniu de activitate.
Metodologia didactică este reprezentată de concepţiile, principiile şi tehnicile care explică şi susţin
aplicarea metodelor didactice şi educaţionale.

MODUL DE ORGANIZARE A ÎNVĂŢĂRII constituie un grupaj de metode şi procedee


operaţionale într-o anumită situaţie de învaţare. De exemplu ore duble sau triple, 4-5 clase unite,
învăţarea asistată de calculator, învăţarea bazată pe manuale şi caiete programate, orarii glisante.

METODICA reprezintă ansamblul de metode specifice unei discipline de învăţământ. De


exemplu metodica predarii psihologiei , pedagogiei, ingineriei economice.
241
TEHNICA DIDACTICĂ reprezintă o îmbinare de procedee şi mijloace de învăţământ
pentru realizarea efectivă a unei activităţi didactice. De exemplu se foloseşte la începutul lecţiei
tabla, la mijlocul lecţiei retro- proiectorul şi la sfărşitul lecţiei o anumită planşă care redă în sinteză
lecţia predată.
METODA [<gr. Metodos (odos-cale, drum şi metha-spre)] modalitatea de căutare (şi
descoperire) a adevărului reprezintă un element esenţial al tehnologiei didactice şi presupune
anumite caracteristici:
[Link] selectionată de profesor şi pusă în aplicare la lecţie cu ajutorul elevilor ;
[Link] colaborarea profesor-elev;
[Link] foloseşte sub diverse variante sau procedee combinate ;
[Link] organizarea diferită a procesului instructiv-educativ şi integrarea profesorului în
diferite roluri: animator, ghid, evaluator.
[Link] METODELOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT
[Link] punct de vedere istoric au fost diferentiate :
[Link] traditionale sau clasice,
[Link] moderne, de dată mai recentă,
[Link] funcţie de extensiunea sferei de aplicabilitate au fost identificate:
[Link] generale( aplicabile tuturor disciplinelor stiintifice);-de exemplu observaţia
[Link] particulare-restrânse la predarea unor discipline sau aplicabile pe anumite trepte ale
învăţământului)-de exemplu dezbaterea
[Link] de la modalitatea principală de prezentare a cunoştintelor au fost clasificate:
[Link] verbale -bazate pe cuvântul scris sau vorbit, de exemplu conversaţia
[Link] intuitive -bazate pe observarea directă, concret -senzorială a obiectelor şi fenomenelor
realităţii sau a substitutelor acestora, de exemplu demonstraţia
[Link]ă gradul de angajare a elevilor la lecţie :
[Link] expozitive sau pasive centrate pe memoria reproductivă şi pe ascultarea pasivă a
elevilor, de exemplu expunerea
[Link] active, care suscită activitatea de explorare personală a realităţii ca descoperirea,
simularea, stimularea şi brainstorming-ul care este o tehnică creativă de grup, menită să dea nastere
unor idei în vederea solutionării anumitor probleme.
[Link]ă funcţia didactică principală:
[Link] de predare şi comunicare a cunoştinţelor,
[Link] de fixare şi consolidare a cunoştinţelor,
[Link] de apreciere şi verificare a cunoştintelor.
[Link]ă modul de administrare a experienţei ce urmează a fi însuşită:
[Link] algoritmice, bazate pe secvenţe operaţionale, stabile, construite dinainte,
[Link] euristice, prin descoperire proprie şi rezolvare de probleme.
[Link]ă forma de organizare a muncii:
[Link] individuale, pentru fiecare elev în parte, cum sunt fişele de progres
[Link] de grup, de exemlu lucrul pe grupe, omogene, eterogene, mixte
[Link] frontale, cu întreaga clasă, lecţia clasică
[Link] combinate, prin combinarea variantelor de mai sus.
[Link]ă tipul de învăţare :
[Link] bazate pe învăţarea prin receptare (expunerea, demonstraţia)
[Link] de descoperire dirijată (conversaţia euristică, observaţia dirijată, studiul de caz)
[Link] de descoperire propriu-zisă (exercitiul euristic, rezolvarea de probleme.
Metodele didactice nu se folosesc în stare pură ci în combinaţii cu alte metode, tehnici şi procedee,
în situaţii educaţionale diverse pentru a răspunde solicitărilor diferite ale procesului de predare-
învăţare-evaluare.

242
III PROCESUL DE MODERNIZARE A METODELOR CLASICE
1). Expunerea a fost definită în mod clasic ca activitatea profesorului de a comunica
elevilor cunoştinte noi , în mod sistematic sub forma unei prezentări orale , organizată şi susţinută.
2). ConversaţiA este modalitatea de lucru în care elevii stimulaţi şi îndrumaţi de profesor
participă în mod productiv cu forţele şi cunoştintele lor la însuşirea şi descoperirea altor cunoştinţe.
Conversaţia cunoaşte un spor de eficienţă prin perfecţionarea instrumentului ei de lucru, întrebarea.
3). Demonstrarea este metoda care constă în înfăţişarea intuitivă a fenomenelor realităţii
obiective în mod direct, nemijlocit sau mijlocit, prin substituire, pentru a asigura o bază perceptivă ,
concret- senzorială, bogată şi sugestivă activităţii de predare şi de formare a priceperilor şi
deprinderilor.
4). Experimentul reprezintă una dintre cele mai importanate metode de cercetare oferind
date obiective şi precise. Experimentul a fost definit ca metoda de provocare a unui fenomen.
Experimentul parcurge mai multe etape:

[Link]ţia fenomenului cercetat;


[Link] ipotezei;
[Link]ăşurarea efectivă,
[Link] datelor.
Metodele didactice tradiţionale au fost astfel perfecţionate cu elemente din metodologia
modernă, preluându-se elemente de: descoprerire, problematizare, modelare, algoritmizare,
simulare, dezbatere, cooperare, exercitiu , instruire programată cu scopul creşterii eficienţei
procesului educaţional.

NOILE METODE DIDACTICE ŞI RESURSELE LOR EDUCATIVE


1). Lucrări de laborator , în cabinet, ateliere şi ferme
2). Învăţarea prin descoperire -este o metodă de tip euristic care angajează elevul în
căutarea şi dobândirea noilor cunoştinte.
3). Modelarea didactică este metoda care transmite mesajul didactic cu ajutorul unui
model. Modelul reprezintă o reproducere simplificată a obiectelor, fenomenelor, sau proceselor
realităţii .
4). Problematizarea este o metodă activ-participativă complexă care constă în predarea -
învaţarea prin rezolvarea productivă de probleme.
5). Algoritmizarea-asimilarea, prelucrarea şi redrarea cunoştinţelor
6). Studiul de caz este o metodă de analiză a unei situaţii particulare: [Link]ă sau ipotetică;
[Link]ă sau simulată.
7). Dezbaterea este o metodă complexă care constă în confruntarea opiniilor şi clarificarea
informaţiilor obţinute prin studiul individual.
8) Brainstormingul (interzicearea criticii; spui ce crezi tu)
9). Simularea este modalitatea de predare-învăţare prin intermediul unor acţiuni , roluri sau
mijloace similare, în condiţii asemănătoare cu cele originale. Se pot simula activităţi de conducere,
de organizare, activitatea productivă, procesul de învăţământ.
10). Lucrul cu cartea, cu manualul reprezintă o modalitate complexă de învăţare
independentă, sub coordonarea profesorului. Profesorul este cel care stabileşte împreună cu elevii
tema şi subiectele ce pot fi abordate prin această metodă. Se recomandă bibliografia necesară, se
indică obiectivele urmărite, se stabilesc etapele necesare pentru a fi parcurse.
11). Exerciţiul reprezintă modalitatea de efectuare repetată a acţiunilor de învăţare teoretică
şi practică în vederea fixării şi consolidării cunoştinţelor. Cu ajutorul acestei metode se formează
stereotipurile, automatismele care duc la un randament sporit al învăţării.
Tipuri de exerciţii:
a. de acomodare;
b. de fixare şi consolidare;
c. de formare a priceperilor şi deprinderilor,
243
d. de recapitulare.
Pentru a fi eficiente exerciţiile trebuie să îndeplinească anumite condiţii:
a.să fie efectuate conştient;
b. să fie gradate progresiv;
c.să se realizeze într-un număr raţional;
d.să conţină elemente noi , practice;
e. să fie verificate de profesor.
STRATEGIA DIDACTICĂ reprezintă modalitatea de alegere, îmbinare şi aplicare a
metodelor, tehnicilor, procedeelor didactice în moduri de organizare diferite ale procesului
educaţional în funcţie de situaţiile diferite de învăţare, de particularităţile de vârstă şi individuale ale
subiecţilor educaţionali.
OBIECTIVAREA CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI se realizează într-un
sistem de dcocumete şcolare care sunt:
I. Planul de învăţământ;
[Link] analitică;
[Link] şcolar;
[Link] şcolar.

[Link] DE ÎNVĂŢĂMÂNT
[Link],
[Link]ţinutul planului de învăţământ,
[Link]ţele întocmirii planului de învăţământ.
[Link] de învăţământ este un document oficial fundamental, întocmit de instituţiile de
învăţământ şi aprobat de Ministerul Învăţământului. El asigură în forma sa cea mai generală şi mai
sintetică, îndeosebi cantitativ, conţinutul învăţămîntului pentru fiecare grad sau profil de
învăţământ.
[Link] de invatamânt prevede:
[Link] obiectelor de invatamânt;
[Link] de ore afectate pe semestru şi tipul activităţii: curs, seminar, laborator,
proiect,;
[Link] instructiv-educative ale fiecarui grad şi profil de şcoală.
În mod desfasurat Planul de învatamânt prevede:
• denumirea tipului de şcoală sau de facultate;
• specialitatea sau profesia obţinută,
• durata studiilor;
• sistemul de verificare;
• structura anului scolar sau universitar,
• perioada de activitate didactică;
• perioada de examene:
• perioada de practică.
• perioada de vacanţă,
• pregatirea şi susţinerea examenului de diplomă.
[Link]ţele întocmirii planului de învăţământ sunt:
a.să asigure o anumita stabilitate cel puţin pentru o serie de elevi/studenţi,
b.să prevadă cele mai noi discipline de învăţământ care să asigure pregatirea la nivelul exigenţelor
progresului tehnico-stiintific,
c.să stabilească o pondere cantitativ-raţională ca număr de ore pentru fiecare disciplină în funcţie
de rolul şi locul acesteia.
d.să aibă un caracter relativ unitar pentru un anumit grad sau profil de învăţământ ceea ce nu
exclude existenţa unor diferenţieri.
[Link] de specialitate să aiba o gamă largă de discipline înrudite şi discipline opţionale.

244
II. PROGRAMA ANALITICA
[Link] de programă analitică;
[Link]ţinutul programei analitice,
[Link]ţele elaborării programei analitice.
[Link] analitică obiectivează conţinutul învăţământului pentru fiecare disciplină
sau obiect de învăţămâ[Link] prezintă conţinutul disciplinei de învăţământ pe : capitole,
subcapitole, teme, titlul lectiilor.
Se elaborează ,pentru şcoli de către specialiştii în domeniu şi se aprobă de Ministerul
Învăţământului.
[Link] programei analitice sunt:
a. nota introductivă în care se prezintă locul şi importanţa studierii disciplinei, finalităţile
urmarite, îndrumările metodice;
b. obiectivele-cadru , care se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini generate de
specificul disciplinei fiind urmărite pe mai mulţi ani.
[Link] de referinţă , care reprezintă rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc
progresia învăţării de la un an la altul,
d. exemple de activităţi de învăţare
e. repartizarea orelor pe activităţile didactice , curs, seminar, laborator, recapitulări, lucrări
scrise,
f. conţinutul programei:denumirile capitolelor şi numărul de ore afectate; denumirile
temelor şi numărul de ore afectate; denumirile lucrărilor practice;
[Link] curriculare de performanţă ,care reprezintă criteriile de evaluare a calităţii
procesului de învăţământ şi baza de plecare pentru elaborarea descriptorilor de performanţă,
respectiv a criteriilor de notare.
curriculum (plural curricula) definţii:
-“The Oxford English dictionary-curs obligatoriu de studiu si/sau de instruire susţinut intr-o
scoala sau într-o universitate”
-“Webster-întregul corp de cursuri oferite într-o instituţie educaţională sau într-un
department al acesteia”
h. bibliografia pentru profesor şi elevi/studenţi;
i. condiţii de elaborare şi folosire în mod adecvat a programei.
[Link]ţele întocmirii programei analitice sunt de natura logică, psihologică, pedagogic

III. MANUALUL ŞCOLAR


Este documentul in care se obiectivează in forma scrisă conţinutul desfăşurat al unei
discipline de învăţămâ[Link] de învăţământ este o carte dactilografiată, xerografiată,
litografiată, sau tiparită pentru fiecare disciplină în parte.

IV. ORARUL ŞCOLAR


Este un document oficial ce izvorăşte din prevederile Planului de învatamânt şi care asigură
programarea conţinutului în cadrul activităţilor didactice ,pe o perioadă şcolară determinată ,având
ca modul care se repetă săptămâ[Link] se elaborează de către cadrele didactice în colaborare cu
reprezentanţii elevilor/studentilor, respectând prevederile Planului de învăţământ.
Condiţiile unui orar bine intocmit sunt de natură ergonomică, psiho-didactică şi de igienă a
studiului.
În mod sintetic prezentate acestea sunt:
a.îmbinarea in cursul unei zile de studiu a activităţii didactice diferite curs, seminar,
laborator;
[Link] la inceputul săptămânii a disciplinelor mai uşoare , la mijlocul săptămânii a
celor mai dificile iar la sfârşitul ei de asemenea a disciplinelor care nu presupun un efort deosebit;
c.îmbinarea disciplinelor de specialitate cu cele complementare in cursul aceleiaşi zile,
[Link]ăşurarea activităţii didactice de preferinţă într-o singură parte a zilei,
245
[Link] sfîrşitutlui de săptamână pentru studiul individual, pentru rezolvarea
temelor pentru acasă.
Proiectul de lecţie cuprinde articulaţia ideatică a mai multor elemente componente
repartizate in două părţi:
[Link] introductivă in care se precizează:
[Link];[Link];[Link];[Link] lectiei;[Link] de lectie;[Link] operationale.
B. Desfăşurarea propriu-zisă a momentelor lecţiei care poate fi redată în mod sintetic
astfel:
[Link] lectiei continutul lectiei;2. activitatea profesorului; [Link]; [Link];
[Link] elevilor.
Un proiect de lectie eficient se caracterizeaza prin:adecvarea la situatia concreta,
operationalitate, flexibilitate,economicitate.

EVALUAREA DIDACTICĂ ŞI EDUCAŢIONALĂ

[Link]ţieri conceptuale
Omul reprezintă prin definiţie, fiinţa valorizatoare, cea care compară şi apreciază, acordă
sens şi semnificaţie lumii materiale şi spirituale, activităţii şi rezultatelor acesteia. In activitatea
educaţională, această valorizare se face mai mult sau mai puţin conştient, sistematic, organizat în
funcţie de contextul specific: familie, şcoală, universitate.
Procesul de învăţământ este cunoscut şi sub denumirea de proces de predare- învăţare
evaluare denumire care scoate în evidenţă mai bine interacţiunea dintre laturile sale: predarea, -
învăţarea, -evaluarea. Indiferent de tipul de lecţie ales sau de varianta de lecţie folosită un anumit
grad de interacţiune între predare, învăţare şi evaluare există.
Evaluarea în sens restrâns reprezintă termenul generic, pentru acţiunile de verificare,
măsurare, apreciere, control, estimare, notare, examinare a cantităţii şi calităţii cunoştinţelor
teoretice şi practice asimilate de subiecţii educaţionali în procesul de învăţământ. Evaluarea
reprezintă actul didactic care determină promovarea sau nepromovarea educaţilor într-o etapă de
învăţământ sau alta iar în cazul în care se realizează sub formă de concurs asigură ocuparea unui loc
de muncă într-un domeniu de activitate social-utilă .
Ştiinţe şi discipline ştiinţifice cu privire la evaluare ca:
a. docimologia ;
b. docimantica;
c. doxologia.
Docimologia a fost definită de autorul său Henri Pieron, în 1929, ştiinţa examinării şi a
modurilor de notare, studiul sistematic al comportamentului examinatorilor şi al examinaţilor.
Vasile Pavelcu defineşte evaluarea ca ştiinţa examinării, sau ştiinţa care se ocupă cu studiul
examenelor, concursurilor şi notării, a formelor, procedeelor şi mijloacelor, care asigură aprecierea
justă şi obiectivă a cunoştinţelor celor evaluaţi.
Docimantica este disciplina care se ocupă de tehnica examenelor iar doxologia
reprezintă studiul sistematic al rolului evaluării în educaţia şcolară.

[Link]ţiile evaluării în procesul de învăţământ


In procesul de predare-învăţare-evaluare sintetizând mai multe criterii ale evaluării
putem diferenţia următoarele funcţii ale evaluării:
a. constatarea achiziţiei unor cunoştinte teoretice şi/sau practice sau funcţia diagnostică,
b. feed-back-ul sau informarea subiecţilor educaţionali cu privire la rezultatele obţinute sau
funcţia cibernetică;
c. funcţia selectivă prin care se realizează ierarhizarea şi clasificarea educaţilor în funcţie
de cantitatea şi calitatea cunoştintelor teoretice şi practice asimilate,
d. funcţia educativă -care se referă la conştientizarea rezultatelor evaluării, în situaţii
diferite de succes, insucces sau [Link] este cea mai importantă funcţie a evaluării,
246
deoarece are ca scop stimularea subiecţilor educaţionali pentru obţinerea de rezultate superioare în
pregătirea lor;
e. funcţia prognostică -care prevede pe baza diagnosticului educaţional stabilit evoluţia
ulterioară a subiecţilor educaţionali, valoarea, nivelul şi preformanţele pe care ar putea să le obţină
în etapele urmatoare;
f. funcţia social-economică-care face trimitere la eficienţa învăţământului la nivel macro-
sistemic, măsura în care acesta răspunde necesităţilor economice, sociale şi culturale ale societăţii.

III. Forme si metode de evaluare a rezultatelor didactice si educationale


Criterii de clasificare a formelor de evaluare didactică cum sunt:
1. cantitatea şi calitatea cunoştinţelor sau experienţa asimilată care sunt evaluate prin ceea
ce se numeşte evaluare parţială ( ascultare curentă, extemporale, probe practice curente) şi
evaluare globală ( teze, examene şi concursuri).
2. perspectiva temporală in funcţie de care evaluarea poate fi :
[Link]ţială sau predictivă, de diagnosticare a nivelului de pregătire la începutul anului sau
la începutul predării unor discipline;
[Link]ă (formativă, continuă şi de progres) pentru asigurarea pregătirii sistematice şi
continue a educaţilor,
c. evaluarea periodică, de verificare a gradului de restructurare a materiei în modele
informaţionale mai mari,
d. evaluarea finală (sumativă, certificativă, cumulativă), de verificare a capacităţii de
sinteză privind cunoaşterea întregii materii de studio ea nu mai permite corecţii pentru cel evaluat.
3. coroborarea celor două criterii (cunoştinţe, timp).
Lucrările scrise de control dupa parcurgerea unui capitol reprezintă o modalitate de
verificare amplă care poate dura 40-50 de minute.
Verificarea prin lucrări practice
Aceasta modalitate de verificare se realizează la disciplinele şi în şcolile tehnice, în liceele
industriale, în şcolile de arte şi meserii.
Controlul prin examene
Examenul reprezintă o formă a evaluării printr-o lucrare deosebită , cu semnificaţie de
bilanţ, asupra gradului de pregătire a subiecţilor educaţionali, într-o perioadă lungă de şcolarizare,
cu un anumit caracter selectiv.
Forme de optimizare a evaluarii fata de modalitatile traditionale
[Link] prezinta mai multe forme de optimizare a evaluarii cum ar fi :
1. testele docimologice,
2. evaluarea prin discutii libere, pe baza unei tematici stabilita anterior,
3. evaluarea cu ajutorul mijloacelor electronice –calculatoarele.
Testele docimologice (grilele), contin un numar mare de intrebari (50-60) diferite:
a. binare (da sau nu),
[Link] din mai multe raspunsuri din care numai unul este corect;
[Link] de elev.
Evaluarea prin discutii libere, pe baza unei tematici stabilite anterior-dă subiectilor
posibilitatea de a se prezenta degajat dar dificultatea in apreciere este mai mare datorita lipsei
baremurilor si posibilitatii aparitiei subiectivitatii.
Evaluarea cu ajutorul mijloacelor electronice-calculatoare -se realizeaza pe baza unor
programe de evaluare, dispozitivele elctronice compara si apreciaza cu note cunostintele.

IV. NOTAREA.
Aprecierea rezultatelor scolare se concretizeaza de cele mai multe ori prin notare. Notarea
este un act de atasare a unei etichete, a unui semn al unui anumit rezultat al invatarii. Nota este un
indice ce corespunde unei anumite realizari a randamentului scolar.
Randamentul scolar. Succesul si insuccesul
247
Randamentul scolar nu se reduce la rezultatele activitatii didactice si educationale raportate
la obiectivele stabilite anterior ci este un concept mai larg care se refera la evaluarea personalitatii
subiectilor educationali in intregime, la evaluarea sistemului educational raportat la sine dar si la
sistemul societal.
Randamentul scolar in sens restrans priveste raportul dintre succesele si insuccesele
didactice si educationale.

BIBLIOGRAFIE
[Link]ş,I., Pedagogia învăţământului superior tehnic, E.D.P., Bucureşti, 2000.
[Link]ş,C, Pedagogie, [Link], Iaşi, 2002
[Link],M., Didactica modernă, [Link], Bucureşti, 2004
[Link]ăchinaru,I, Metode de învăţământ, [Link], Iaşi, 2002
[Link] E., Pedagogie, Curs în format electronic, Iaşi, 2005.

PLAN (PROIECT) DE LECTIE


Didactica predării legislaţiei rutiere

UNITATEA DE INVATAMANT
S.C Euro Form Atestare Soferi 2007 S.R.L. PITESTI
DISCIPLINA
Legislaţie rutieră
GRUPA
Profesori de legislaţie rutieră
PROPUNATOR
[Link] FLOREA
TEMA LECTIEI
Circulaţia pe autostrăzi
TIPUL LECTIEI
Dobandire de cunostinţe
TIMP AFECTAT = 50 minute
OBIECTIVE OPERATIONALE ALE LECTIEI IN DESFASURARE
Pană la finele lecţiei cursanţii vor fi capabili:
a) Să definească respectiva cale de comunicaţie;
b) Să stie din ce categorie de drumuri face parte;
c) Să cunoască elementele geometrice constructive;
d) Să clasifice fluxurile traficului pe benzile de circulaţie specifice autostrăzii
e) Să cunoască semnalizarea rutieră verticală si orizontală

METODE DE INVATAMANT
a) Predarea si comunicarea cunostinţelor despre autostradă
b) Fixarea si consolidarea cunostinţelor predate
MIJLOACE DE INVATAMANT
a) Suportul de curs
b) Plansele specifice
c) Videoproiectoarele
METODE DE EVALUARE
- Ascultare curentă ( sistematică), notarea răspunsurilor, aprecieri verbale
STABILIREA TEMEI PENTRU ACASA
- Indicatoarele si marcajele specifice semnalizării autostrăzii.

248
SCENARIU DIDACTIC
(Desfăşurarea lecţiei ca unitate didactică fundamentală)
Nr Momentele Timpu Activitatea Metode si mijloace Tip de
crt. lectiei l Lector C. FLOREA Cursanţi de învăţământ evaluare
afectat
1 MOMENT Trecerea absentelor in Preiau Conversatia Orala
ORGANIZATORIC 3min catalog; sarcinile Frontala
Verificarea existentei, propuse de
pe bancile cursanţilor, a lector
suportului de curs si a
caietului de notiţe .
2 CAPTAREA 3min Se va verifica prin Raspund la Conversatia Orala
ATENTIEI SI sondaj tema . Daca intrebari Frontala
TREZIREA problemele din tema nu
INTERESULUI au fost înţelese de mai
PENTRU LECTIE multi cursanţi , se vor
efectua la tabla.
3 PREZENTAREA 2 min Se anunta titlul Noteaza in Expunere Orala
TEMEI SI A lectiei:Circulaţia pe caiet titlul Frontala
OBIECTIVELOR autostrăzi. lectiei.
OPERATIONALE

4 REACTULIZAREA 3min Scurta recapitulare a Raspund la Conversatia Orala


CUNOSTINTELOR cunostintelor dobandite intrebari. Individuala
DOBANDITE anterior despre
ANTERIOR respectivul drum public.
5 PREZENTAREA 30min - Definiţie; Noteaza in Explicare, Orala
NOILOR - Elemente geometrice caiet, asculta expunere, support Frontala
CONTINUTURI constructive; şi urmaresc de curs, planşe,
- Noduri rutiere; expunerea. prezentare imagini
- Spaţii de serviciu; Sunt atenti si cu
- Viteze maxime ajuta la videoproiectorul.
admise; deducerea
- Benzi de circulţie; formulelor.
- Interdicţii;
- Obligaţii.
6 REALIZAREA 3min Intreaba elevii daca Raspund la Conversatia Orala
FEEDBACK-ULUI SI exista ceva ce nu au intrebarile Frontala
A PRECIZA- inteles. adresate sau
RILOR CE SE formuleaza
IMPUN altele noi.
7 FIXAREA Se va face o scurta Raspund la Conversatia Orala
CUNOSTINTELOR recapitulare a intrebarile Frontala
cunoştintelor dobandite adresate.

8 EVALUAREA 5min Se prezinta testul pentru Rezolva Exercitiul, Scrisa


PERFORMANTEI sistematizarea testul, conversatia Individual
ELEVILOR cunostintelor. comenteaza eulistică.
rezultatele.

9 STABILIREA TEMEI 1min Dicteaza paginile din Noteaza Conversatia Orala


PENTRU ACASA suportul de curs pentru paginile din Frontala
rezolvarea temei. mijlocul de
învăţământ.

249
PROIECT DE LECTIE PRACTICĂ

UNITATEA: €URO FORMATESTARE ŞOFERI 2007 S.R.L.


DISCIPLINA: Cunoaşterea automobilului
PROPUNĂTOR: Instructor Constantin RIPEANU
TEMA LECŢIEI: Aparatura de bord
TIPUL LECŢIEI: Dobândirea de cunoştinţe
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Pe parcursul activităţii elevii vor fi capabili:
• Să-şi însuşească locul ocupat de fiecare aparat pe planşa de bord
• Să-şi formeze deprinderile de abstractizare necesare definirii, descrierii şi
folosirii fiecărui aparat în parte
• Să se familiarizeze cu modul de funcţionare a fiecărui aparat de bord
• Să-şi formeze capacitatea de a pune în funcţiune, fiecare dispozitiv de la bordul
autovehicului
OBIECTIVUL FUNDAMENTAL–SCOP SAU SARCINĂ DIDACTICĂ PRINCIPALĂ
Dobândirea unor cunoştinţe despre dispozitive de siguranţă în traficul rutier
Formarea deprinderilor de a aplica cunoştinţe dobândite în raport cu fiecare situatie ivită în trafic
METODE ŞI PROCEDEE: explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, descoperirea.
MIJLOACE DIDACTICE:
- planşa “Echipamentul de bord”, suportul de curs şi automobilele unităţii de învăţământ.
DURATA: 50 minute
DATA:……………ora……………………
LOCUL DE DESFĂŞURARE: poligonul de iniţiere în conducerea autovehiculului.
Succesiunea şi desfăşurarea momentelor lecţiei
1. Momentul organizatoric
- durata: 3 minute;
- obiective urmărite: crearea unei atmosfere specifice bunei desfăşurări a activităţii
didactice;
- activitatea instructorului : verificarea prezenţei, poziţionarea corespunzătoare a mijloacelor de
învăţământ;
- activitatea cursantului: pregătirea caietului de notiţe;
- metode şi procedee didactice: explicaţia, demonstraţia.
2. Anunţarea subiectului şi a obiectivelor lecţiei
- durata: 2 minute.
3. Dirijarea învăţării
- durata: 30 minute
- activitatea instructorului: le predă cursanşilor noţiunile tehnice privitoare la
componenţa, funcţionarea si interacţiunea dispozitivelor de bord.
Cursanţii sunt solicitaţi să participe activ la dezbaterea tuturor problemelor care vor conduce la
deplina înţelegere a materialului predat.
[Link] pentru consolidarea şi verificarea cunoştinţelor ca o extensie normală a lecţiei
predate
- durata: 10 minute;
- activitatea instructorului: distribuie testele si anexele;
- activitatea cursantului: rezolvă problematica ridicată de grilă
- metode şi procedee didactice: evaluarea frontală
5. Incheierea activităţii
- durata: 5 minute
- activitatea instructorului: Dă tema pentru acasă. Dă indicatii pentru rezolvarea acesteia.

Semnătura instructorului:
250
TEST
pentru consolidarea şi verificarea cunoştinţelor

1. Ce se înţelege prin noţiunea de lecţie ?


a) o activitate a corpului didactic;
b) o activitate a formatorului de opinie;
c) un obiect de învăţământ;
d) o activitate a cursanţilor sub îndrumarea profesorului.

2. Care este scopul unei lecţii ?


a) formarea îndemânării;
b) formarea relaţiilor interumane;
c) asimilarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor prevăzute de o temă din programa şcolară;
d) formarea unei comportări civilizate în societate.

3. Lecţia, acea activitate a cursanţilor, sub supravegherea profesorului se desfăşoară :


a) într-un timp nedeterminat;
b) întru-un timp determinat ;
c) într-un timp la dispoziţia profesorului;
d) într-un timp fixat aleatoriu.

4. Educaţia este un ansamblu de măsuri aplicate, în mod sistematic, în vederea


formării şi dezvoltării:
a) însuşirilor intelectuale , morale şi fizice;
b) numai ale însuşirilor morale;
c) priceperilor şi aptitudinilor;
d) îndemânării şi exerciţiului.

5. Ce este motivaţia învăţării ?


a) unele interese;
b) totalitatea trebuinţelor,intereselor şi idealurilor unui om;
c) numai unele scopuri şi idealuri;
d) asimilarea formală a unor cunoştinţe dintr-un anumit domeniu.

6. Ce este procesul de învăţământ ?


a) este o temă din programa şcolară;
b) un complex de activităţi organizate şi planificate într-o instituţie de învăţământ;
c) un complex de activităţi organizate şi planificate la nivelul oricărui tip de instituţie;
d) un complex de activităţi organizate şi planificate într-o instituţie numai de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării.

7. Obiectul de învăţământ este o disciplină de studiu în şcoli , inclusă în :


a) manualul şcolar;
b) planul de învăţământ;
c) planul de lecţie ;
d) principiile didactice.

8. Planul de învăţământ este :


a) un mijloc de învăţământ;
b) o metodă de învăţământ;
c) document şcolar;
d) o programă analitică.
251
9. Programa analitică este un document şcolar care:
a) tratează lecţiile prevăzute în orarul şcolii;
b) stabileşte manualele şcolare abilitate la predare;
c) stabileşte funcţiile principale ale învăţământului;
d) stabileşte conţinutul obiectelor de învăţământ predate.

10. Manualul şcolar tratează:


a) lecţiile prevăzute în programa analitică;
b) lecţiile prevăzute în planul unităţii de învăţământ;
c) lecţiile prevăzute în obiectul de învăţământ;
d) funcţiile principale ale învăţământului.

11. Procesul de învătământ reprezintă activitatea intentionată, conştientă şi organizată


de :
a) anticipaţie, intuiţie si educaţie ;
b) anticipaţie, tehnologie şi exerciţiu ;
c) anticipaţie, tehnologie şi demonstrare ;
d) predare, învăţare şi evaluare.

12. Care sunt laturile procesului de învătământ ?


a) predarea- învăţarea- evaluarea ;
b) exerciţiul – demonstrarea – învăţarea ;
c) evaluarea – învăţarea – repetiţia ;
d) evaluarea – demonstrarea – itemii.

13. Predarea este latura procesului de învătământ intentionată, programată şi


organizată de dobândire şi asimilare a cunoştintelor de către :
a) elev ;
b) grupa ;
c) profesor ;
d) seria de învăţământ.

14. Invătarea este latura procesului de învătământ intentionată, programată şi


organizată de dobândire şi asimilare a cunoştintelor de către :
a) conducerea şcolii ;
b) pedagogul cursului ;
c) profesor ;
d) elev.

15. Evaluarea este latura procesului de învătământ care constă într-o succesiune de
operatii de :
a) atenţie, îndemânare, apreciere ;
b) apreciere, măsurare şi control ;
c) exerciţii, demonstrări, repetiţii ;
d) exerciţii, masurări, notări.

16. Procesul de învătământ se realizează, interactiv, având ca principali parteneri :


a) familia – şcoala ;
b) societatea – şcoala ;
c) profesorul – elevul ;
d) profesorul – instituţia de învăţământ.

252
17. Care sunt componentele procesului de învătământ ?
a) programa – orarul – proiectul lecţiei – lecţia ;
b) programa – orarul – tema pentru acasă – lecţia ;
c) învăţarea – predarea – programa – evaluarea ;
d) cunoştinţele, priceperile, deprinderile, obişnuinţele.

18. Cunoştintele reprezintă componenta ideatică a proceselor de învătământ exprimate


prin informatii sub formă de :
a) noţiuni, principii, legi, teorii ;
b) noţiuni, principii, priceperi, deprinderi ;
c) principii, evaluări, intuiţii, priceperi ;
d) principii, evaluări, deprinderi, cutume.

19. Priceperile reprezintă componenta formatională a procesului de învătământ,


exprimate prin capacitatea de a aplica în mod constant, activ :
a) obişnuinţele ;
b) cunoştinţele ;
c) deprinderile ;
d) intuiţiile.

20. Ce sunt deprinderile ?


a) cunoştinţe transformate în sisteme automatizate ;
b) obişnuinţe transformate în sisteme automatizate ;
c) priceperi transformate în sisteme automatizate ;
d) evaluări transformate în sisteme automatizate.

21. Obişnuintele sunt, componentele formativ-educationale de aplicare a :


a) priceperilor în mod curent, intâmplător ;
b) priceperilor în mod curent, ocazional ;
c) cunoştinţelor în mod curent ca un act reflex ;
d) cunoştinţelor în mod frecvent ca o necesitate vitală.

22. Evaluarea este actul didactic de control( verificare, apreciere, notare ) a


cunoştintelor prin care se evidentiază :
a) valoarea învăţării ;
b) nivelul învăţării ;
c) eficienta învăţării ;
d) cantitatea cunoştinţelor predate.

23. Competentele generale ale profesorului- inginer auto sunt :


a) proiectarea şi organizarea activităţilor de învăţământ ;
b) desfăşurarea şi evaluarea activităţilor de învăţământ ;
c) numai predarea lecţiilor specifice ;
d) calitatea vieţii şcolare.

24. Suspendarea autorizatiei instructorului auto se face :


a) de către ARR cand instructorul şi-a încetat activitatea ;
b) de către ARR cand instructorul nu mai îndeplineşte condiţiile care au stat la baza
autorizării ;
c) de către politia rutieră cand instructorul nu mai îndeplineşte condiţiile care au stat la baza
autorizării ;

253
d) de către RAR cand instructorul nu mai îndeplineşte condiţiile care au stat la baza
autorizării .

25. Anularea autorizatiei instructorului auto se face :


a) de către ARR la cererea respectivului instructor ;
b) de către ARR la cererea agentului de poliţie rutieră ;
c) de către poliţia rutieră la încetarea activităţii ;
d) de către poliţia rutieră cand nu respectă clauzele contractuale.

26. Ce măsură se întreprinde când se constată că instructorul efectuează pregătirea şi


pentru alte categorii de vehicule decât cele pentru care este autorizat ?
a) amenda contravenţională ;
b) amenda penală;
c) suspendarea autorizaţiei de instructor ;
d) anularea autorizaţiei de instructor.

27. Când instructorul auto nu-şi indeplineşte obligatia de a informa conducerea şcolii de
conducători auto asupra conditiilor de efectuare a pregătirii practice se va lua măsura de :
a) suspendare a autorizaţiei de instructor ;
b) anularea autorizaţiei de instructor ;
c) imobilizare a autovehiculului- şcoală ;
d) ridicarea plăcuţelor de înmatriculare.

28. In cazul utilizarii unui autovehicul pentru pregătirea practică în vederea obtinerii
permisului de conducere fără a detine autorizatie de instructor auto se ia măsura :
a) sancţiunii contraventionale ;
b) confiscării autovehiculului ;
c) suspendării dreptului de utilizare a autovehiculului ;
d) anulării autorizaţiei de instructor şi a şcolii cu care a încheiat contract.

29. Sanctiunea de suspendare a dreptului de utilizare a unui autovehicul folosit ilegal în


pregătirea unei persoane, în vederea obtinerii permisului de conducere, se aplică de către :
a) inspectorii de la garda financiară ;
b) inspectorii RAR ;
c) numai de inspectorii ARR ;
d) de inspectorii de trafic şi poliţistii rutieri.

30. Suspendarea dreptului de utilizare a unui autovehicul folosit în procesul de pregătire


a unei Persoane, în vederea obtinerii permisului de conducere , fără detinerea autorizatiei
de instructor se materializează :
a) numai în reţinerea certificatului de înmatriculare ;
b) numai în reţinerea plăcuţelor ;
c) retinerea cărţii de identitate a autovehiculului ;
d) în reţinerea plăcuţelor si certificatului de înmatriculare cu aplicarea sancţiunii
contravenţionale corespunzătoare.

31. Planşele, trusele, mecanismele, maşinile şi simulatoarele sunt:


a) mijloace de învăţământ (predare – învăţare );
b) metode de antrenament ;
c) metode de modelare didactică ;
d) metode de învăţare prin descoperire.

254
[Link] sau ansamblul de procedee, folosite în predarea unei lecţii sau în evaluarea
cunoştinţelor, se numeşte :
a) metodică;
b) metodă;
c) exerciţiu;
d) repetiţie.

33. Partea didacticii generale care studiază principiile, metodele şi formele de predare
adaptate la specificul fiecărui obiect de învăţământ, se numeşte :
a) psihologie ;
b) pedagogie;
c) metodică;
d) metodă sau procedeu.

34. Partea pedagogiei care se ocupă cu metodele predării materiilor şi cu organizarea


învăţământului, se numeşte :
a) procedeu;
b) programă de învăţământ ;
c) metodică generală;
d) didactică.

35. Problematizarea folosită în pregătirea iniţială pentru conducerea autovehiculului este:


a) o metodă de învăţământ;
b) un exerciţiu;
c) o formă de evaluare;
d) o formă de apreciere a pregătirii cursantului.

36. Exerciţiul este o acţiune efectuată în mod conştient şi repetat de către elev cu scopul
dobândirii:
a) unor priceperi;
b) unor deprinderi;
c) unor noi cunoştinţe;
d) unor noi temperamente.

37. Metoda didactică a demonstrării se realizează:


a) de către cursant pe cale orală;
b) de către cursant prin teste scrise tip grilă;
c) de către profesor, care dovedeşte cu material concret realitatea unui obiect sau a unui
fenomen;
d) de către cursant folosind mijloace de învăţământ pe care profesorul i le pune la dispoziţie.

38. Studiul de caz, conversaţia euristică, experimentul şi observarea individuală sunt:


a) mijloace de învăţământ ;
b) obiecte de învăţământ ;
c) programa de învăţământ ;
d) metode didactice.

39. Zestrea ereditară, mediul în care trăieşte şi educaţia pe care o primeşte individul
constituie principalii factori ai :
a) dezvoltării şi formării fiinţei umane;
b) instruirii practice a fiinţei umane;
255
c) instruirii teoretice a fiinţei umane;
d) temperamentului si comportamentului anului social.

40. Stilul ( maniera) de conducere a autovehiculului reprezintă :


a) modul de viaţă al anturajului în care şoferul trăieşte;
b) omul însuşi ; el conduce aşa cum trăieşte ;
c) felul în care a fost instruit în şcoală;
d) felul în care a fost examinat.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
d c b a b b b c d a d a c d b c d a b c
21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40
cd abc ab b a c a c d d a b c d a abc c d a b

256
TEMA nr. 7
Subiectul:
FORME DE ORGANIZARE
A
PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV

“Ai toata viata un scolar de educat,


pe care niciodata nu trebuie sa-l
pierzi din vedere: tu insuti”
Nicolae IORGA

REITERARE: Procesul de învăţământ este un ansamblu de acţiuni exercitate, în mod


conştient şi sistematic, de către educatori asupra educaţilor într-un cadru instituţionalizat organizat
in vederea formării personalităţii acestora în concordanţă cu cerinţele idealului educaţional.
Sistemul de învăţământ se referă la organizarea instituţională a unitaţilor în care se
desfăşoară procesul de învăţământ.
Organizarea procesului de invatamant are urmatoarele categorii de baza:
[Link],
[Link] de lectii;
[Link] de lectie;
[Link] de lectie;
[Link] de lectie.

I. LECTIA
1) Lectia este forma principala de organizare a procesului de invatamant in cadrul
careia clasa de elevi desfasoara o activitate comuna de invatare sub coordonarea profesorului intr-o
anumita unitate de timp.
2) Sistemul de lectii -reprezinta o unitate supraordonata a lectiei prin care se desemneaza
grupul de lectii ,de tipuri diferite necesare tratarii unei teme sau capitol din programa de
invatamant.
3) Tipul de lectie este o modalitate de organizare si desfasurare a lectiei determinate de
unul dintre obiectivele instructiv-educative ale procesului de invatamant:
a. comunicare si insusire a noilor cunostinte,
b. formarea de priceperi si deprinderi intelectuale, motorii si senzoriale,
c. consolidarea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor:
d. invatarea de atitudini, trairea valorilor.
[Link] si aprecierea performantelor elevilor
4) Varianta de lectie -este modalitatea de organizare si desfasurare a unui tip de lectie,
determinata de unul dintre factorii variabili ai procesului de invatamant :mijloc, metoda, procedeu,
stil de lucru, loc de desfasurare, modul de organizare a procesului invatarii: individual, pe
grupe, frontal.
5) Proiectul de lectie -reprezinta schema rationala de concepere si desfasurare a lectiei,
prin care se precizeaza obiectivele si continuturile, se selecteaza si se combina cele mai adecvate
metode, mijloace, moduri de organizare a activitatii si de evaluare a eficientei acestora.
Lectia – forma principala de proiectare si desfasurare a procesului de invatamant
presupune urmatoarele cerinte de baza:
[Link] clara a scopului lectiei-in functie de sarcina didactica fundamentala a acesteia;
[Link] lectiei ca unitate independenta si ca parte a unui intreg(sistemul de lectii).
[Link] continutului fiecarei parti de lectie si a metodelor didactice necesare pentru
transmiterea acestui continut;

257
[Link] de a imbina munca individuala cu cea de grup. Lectia este predata de
profesor intregii clase dar cunostintele sunt insusite in mod individual, in functie de particularitatile
de varsta si individuale ale subiectilor educationali. De aceea profesorul va gasi limbajul si tonul
care sa antreneze atentia si interesul tuturor la un loc si fiecaruia in parte.
5. legarea în mod organic a laturii instructive cu cea educativa.
6. folosirea timpului lectiei in mod eficient.
Taxonomia lectiei( grecescul “taxis”- aranjare; “nomos” – lege)
Realizarea scopului unei lectii depinde de structura lectiei, adica de organizarea si
succesiunea in timp a etapelor sau verigilor unei lectii. Scopul si sarcinile unei lectii corespund
etapelor sau verigilor unei lectii care sunt:
[Link] si insusirea de noi cunostinte,
2. formarea priceperilor, deprinderilor pe baza aplicatiilor.
3. consolidarea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor;
4 .verificarea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor.
Criteriul sarcinii didactice pricipale a condus majoritatea pedagogilor la urmatoarea
clasificare a lectiei:
1) lectia mixta sau combinata,
2) lectia de comunicare,
3) lectia de formare a priceperilor si deprinderilor,
4) lectia de consolidare a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor,
5) lectia de control si evaluare a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor.
In mod curent tipul de lectie cel mai frecvent utilizat in scoala il constituie lectia mixta sau
combinata.
Alti pedagogi au emis urmatoarea clasificare a lectiei:
1) lectia mixta sau combinata
2) lectia de comunicare (transitere/insusure de cunostinte)
3) lectia de fixare si consolidare a noilor cunostinte
4) lectia de recapitulare, sistematizare si sinteza ale cunostintelor
5) lectia de formare a priceperilor si deprinderilor
6) lectia de evaluare orala a cunostintelor
7) lectia de evaluare a priceperilor si deprinderilor practice
Lectia mixta sau combinata – este lectia care parcurge toate etapele, antrenand toate
verigile procesului instructiv-educativ (verificare, comunicare, fixarea si consolidarea cunostintelor,
priceperilor si deprinderilor).
Acest tip de lectie are urmatoarea structura:
[Link] clasei pentru lectie(1-2minute) consta in asezarea elevilor la locurile lor,
pregatirea pentru activitatea didactica, notarea absentelor, crearea atmosferei necesare pentru etapa
urmatoare.
[Link] temelor date pentru acasa, controlul sau ascultarea lectiei se realizeaza in
functie de varsta elevilor, de disciplina respectiva prin modalitati diferite.
c anuntarea lectiei noi si stabilirea legaturii cu lectia sau lectiile anterioare.
[Link] noilor cunostinte, comunicarea de cunostinte sau predarea propriu-zisa (
20-25 de minute). Aceasta este partea principala a lectiei in care profesorul expune si explica noul
continut de cunostinte.
[Link] si consolidarea noilor cunostinte se realizeaza cu ajutorul conversatiei dintre
profesor si [Link] constituie o modalitate de verificare a gradului de intelegere a
cunostintelor, de integrare a lor intr-un sistem de cunostinte, de pregatire a trecerii cunostintelor din
memoria de scurta durata in memoria de lunga durata.
[Link] temei pentru acasa-constituie ultima veriga a lectiei mixte sau combinate.
Succesiunea etapelor sau verigilor unei lectii nu este rigida ci are o anumita relativitate.

258
Ca urmare a folosirii in mod predominant in lectia combinata a unei metode didactice
sau a alteia s-au diferenţiat urmatoarele variante de lectie:
[Link] introductiva,
[Link] prelegere;
[Link] problematizata,
[Link] studiu de caz,
[Link] experimental-factuala;
[Link] in cabinet, atelier, pe terenul scolar, intr-o unitate productiva;
[Link] lectiei frontale cu cea pe grupe sau individuala.

Structura shematica a celorlalte tipuri de lectie:


Lectia de comunicare a noilor cunostinte
1. Momentul organizatoric(2-3 minute)
2. Reactualizarea cunostintelor(3-4 minute)
[Link] noilor cunostinte(40 de minute)
4. Fixarea noilor cunostinte si realizarea feed-back-ului (4-5 minute)
[Link] pentru acasa(2-3 minute)

Lectia de fixare si consolidare ale noilor cunostinte


1. Momentul organizatoric(2-3 minute)
2. Fixarea si consolidarea cunostintelor(40 minute)
3. Concluzii si realizarea feed-back-ului (5-6 minute)
[Link] pentru acasa(2-3 minute)
Acest tip de lectie se proiecteaza dupa parcurgerea unui sistem de lectii sau a unui capitol
intreg.
Lectia de recapitulare, sistematizare si sinteza ale cunostintelor
1. Moment organizatoric (2-3 minute)
2 .Recapitulerea, sistematizarea si sinteza cunostintelor (40 minute)
3. Concluzii si realizarea feed-back-ului (5-6 minute)
4. Tema pentru acasa (2-3 minute)
Asemenea tipuri de lectie se proiecteaza dupa parcurgerea uni sistem de capitole ale
disciplinei de invatamant si la sfarsitul disciplinei respective

Lectia de formare a priceperilor si deprinderilor


1. Momentul organizatoric (2-3 minute)
2. Formarea priceperilor si deprinderilor sau efectuarea de exercitii (40 de minute)
3. Concluzii si realizarea feed-back-ului (5-6 minute)
[Link] pentru acasa (2-3 minute)
Asemenea tipuri de lectie se proiecteaza pentru efectuarea de exercitii si rezolvarea de
probleme in clasa, pentru efectuarea de lucrari practice, experimentale, in laborator,sau in atelierul -
scoala dupa caz.

Lectia de evaluare orala a cunostintelor


1. Momentul organizatoric (2-3 minute)
2. Verificarea cunostintelor elevilor(35-40 minute)
3. Notarea elevilor,concluzii si realizarea feed-back-ului(5-6 minute)
4. Tema pentru acasa(2-3 minute)

Lectia de evaluare a priceperilor si deprinderilor practice


1. Momentul organizatoric (5-6 minute)
2. Efectuarea probei practice de control(40 de minute)
3. Aprecieri, concluzii, feed-back(4-5 minute)
259
II. ALTE FORME DE PROIECTARE SI ORGANIZARE
ALE
PROCESULUI DE INVATAMANT

Concomitent cu activitatea didactica desfasurata sub forma de lectii, procesul de


invatamant cunoaste si alte forme de organizare si proiectare didactica printre care cele mai
importante sunt:
[Link];
[Link];
[Link];
[Link] si excursiile de studiu,
5. practica in productie;
6. practica pedagogica;
[Link] individual.
Proiectele sunt forme ale activitatii didactice care au in mod special un caracter de pregatire
profesionala ,bazat pe creativitatea elevilor.
Consultatiile didactice sunt activitati didactice suplimentare ,in afara orelor din orar,cu
caracter facultativ ,pentru categorii diferite de subiecti educationali:
a. elevi ramasi in urma la invatatura,
b. elevi cu rezultate deosebite pentru obtinerea unor rezultate superioare.
Meditatiile didactice sunt activitati didactice relativ obligatorii ,programate in afara orelor
din orar,pentru instruirea suplimentara a elevilor ramasi in urma la invatatura la o anumita
disciplina sau a elevilor mai slabi la invatatura.
Practica in productie reprezinta o forma de organizare didactica care realizeaza o gama
variata de obiective instructiv-educative ,practic-aplicative, de imbogatire si aprofundare a
cunostintelor de specialitate,de proiectare si cercetare.
Practica pedagogica reprezinta o forma de pregatire practica a viitorilor profesori care
completeaza si dezvolta pregatirea teoretica pedagogica si metodica.
Studiul individual reprezinta activitatea complexa si variata de invatare autonoma, atat
pentru indeplinirea obiectivelor activitatii didactice propriu-zise cat si a activitatii extradidactice
,cu caracter formal preponderent.
Pregatirea profesorului pentru lectie
Consta in elaborarea mentala si apoi in scris a proiectului de lectie care mai este cunoscut
sub denumirea de plan de lectie sau proiect de tehnologie didactica,incepand cu
obiectivele,delimitarea si descrierea tuturor etapelor lectiei ,alegerea si elaborarea strategiei
didactice si evaluarea acesteia.
Proiectarea didactica a lectiei parcurge urmatoarele etape:
[Link] programei analitice,a manualelor,a bibliografiei ,
[Link] obiectivului general si a obiectivelor operationale(cognitive,afective, psihomotorii,
volitiv-caracteriale),
[Link] continutului lectiei,
[Link] metodelor ,tehnicilor si procedeelor necesare pentru transmiterea acestui continut,
[Link] lectiei.
Pregatirea profesorului pentru lectie se concretizeaza in proiectul de tehnologie didactica
,proiectul sau planul de lectie.
Evaluarea lectiei reprezinta o modalitate de perfectionare a activitatii educatorului prin
raportarea rezultatelor obtinute la obiectivele urmarite.
Autoevaluarea lectiei este o modalitate de autoperfectionare a activitatii bazate pe
capacitatea de autoobservare si autoanaliza cu scopul ameliorarii permanente a lectiei.

260
TESTUL DOCIMOLOGIC
INSTRUMENT DE MASURARE A REZULTATELOR SCOLARE

Sfera semantică a problemei evaluării şcolare cuprinde si alţi termeni ca docimologie,


docimastică, doxologie, măsurare, apreciere, verificare, control, etc.
Docimologie = ştiinţă a examenelor (cf. gr. dokime – examen, logos - studiu)
Docimastică = tehnică a examenelor
Doxologie = studiul sistematic al rolului şi al efectelor pe care le are aprecierea în
procesul didactic
[Link] si clasificare
Testul este o proba standardizata-in ceea ce priveste elaborarea, aplicarea si interpretarea
sa- ce asigura masurarea unor cunostinte si capacitati prin raportarea acestora la anumite norme
stabilite anterior sau/si la o anumita populatie semnificativa.
Testul este una dintre probele cu un grad mai mare de obiectivitate, folosite in
domeniile psihologic, pedagogic, sociologic, pentru a evalua diferite procese psihice ca inteligenta,
memoria, vointa, emotivitatea, diferite priceperi, deprinderi, aptitudini, abilitati, capacitati, dar si
cunostinte,sau relatii inter-umane ca simpatia/antipatia etc.
Eficienta unui test este apeciata prin trei caracteristici ale testului : fidelitatea,
validitatea, obiectivitatea.
Testele au fost clasificate in modalitati diferite ,dupa criterii diverse astfel:
1. teste individuale si de grup;
2. teste verbale si non-verbale,
3. teste de inteligenta;
4. teste de aptitudini;
5. teste de personalitate.
Dupa modul de manifestare a comportamentului elevului au fost diferentiate:
[Link] orale
[Link] scrise
[Link] practice.

[Link] elaborarii si aplicarii testului


In elaborarea si aplicarea testului sunt parcurse mai multe etape :
• precizarea obiectivelor
• documentarea stiintifica
• avansarea unor ipoteze prin alegerea tipului de test de invatare sau de selectie.
• experimentarea testului
• analiza statistica si ameliorarea testului.

III Clasificarea testului [Link] de itemi.


In functie de tipul raspunsurilor testele docimologice pot fi:
[Link] raspunsuri deschise;
2. cu raspunsuri inchise de tip alegere multipla(unul din mai multe raspunsuri), de tip
adevarat-fals si itemi -pereche cand se asteapta notiuni pereche cu cele prezentate in intrebari.

TIPURI DE ITEMI UTILIZAŢI ÎN ALCĂTUIREA TESTELOR

Testul (proba) este instrumentul de evaluare proiectat, administrat şi corectat de profesor.


Definirea itemilor:
Itemul este elementul component al unui test, chestionar, etc.
Clasificarea itemilor. Aceştia pot fi: obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

261
[Link] OBIECTIVI
Realizează o structurare a sarcinilor propuse elevilor, în concordanţă cu obiectivele pe care
testele şi le asumă.
Principală trăsătură : obiectivitatea ridicată în măsurarea rezultatelor învăţării.
Aceşti itemi testează un număr mare de elemente de conţinut într-un timp scurt.

Variante de itemi obiectivi:

¾ Itemi cu alegere duală (binari) – solicită celui examinat asocierea unuia sau
mai multor enunţuri cu una dintre componentele următoarelor grupuri de alternative duale:
- adevărat-fals; corect-greşit; da-nu.
Exemple :
Răspundeţi cu adevărat sau fals :
Ribozomii au rol în sinteza proteinelor.
Aparatul Golgi are rol în furnizarea energiei celulei.
Mitocondria prezintă două membrane.
Cloroplastele au rol în realizarea fotosintezei.

1. Bifaţi răspunsul corect


Legătura dintre stomac şi intestinul subţire se face prin:
a)orificiul cardia; b)orificiul pilor; c)orificiul ileocecal; d)orificiul anal.
2. Partea terminală a intestinului gros se numeşte:
a)cecum; b)colon; c)ansă intestinală; d)rect.

[Link] răspunsul corect prin înscrierea unui X în căsuţa corespunzătoare.


a)Staminele formează: - învelişul florii ; - partea femeiască a florii ; - partea bărbătească
a florii .

♦ Itemi de tip pereche ( de asociere) – solicită din partea celor examinaţi stabilirea unor
corespondenţe(asociaţii) între cuvinte, propoziţii, fraze, litere, formule sau alte categorii de
simboluri, distribuite pe două [Link] din prima coloană constituie premisele, iar cele
din a doua coloană răspunsurile.
Exemple:
1. Asociaţi organele enumerate în prima coloană cu caracteristicile structurale şi
funcţionale corespunzătoare, din a doua coloană:

1. ficatul;(c) a) smalţul său acoperă coroana;


2. faringele; (d) b) produce şi insulină;
3. pancreasul; (b) c) secretă bila;
4. dintele. (a) d) este locul de întâlnire al căii respiratorii cu calea digestivă

♦ Itemi cu alegere multiplă – solicită elevul să aleagă unul sau mai multe răspunsuri
corecte dintr-o listă de alternative oferită pentru o singură premisă.. Variantele de răspuns incorecte
se numesc distractori .
Cel mai adesea în calitate de distractori se folosesc greşelile tipice ale elevilor.
Exemple:
Peştii respiră prin : 1. camera branhială ; 2. opercule; 3. branhii
Rechinul are corpul alcătuit din: a) oase; b) cartilaje;c) cartilaje şi oase.

262
♦ Itemi cu asociaţii prin excludere – cuprind noţiuni şi un număr mai mare de afirmaţii
decât noţiunile. Fiecare noţiune e legată de o afirmaţie. Trebuie găsită afirmaţia care nu se referă la
nici una dintre noţiunile date.
Exemplu: Dintre afirmaţiile notate cu majuscule, subliniază pe aceea care nu se referă la
unul dintre organele plantei notate cu litere mici :
a) rădăcina;
b) tulpina;
c)frunza;
d) floarea.
A. susţine frunzele;
B. realizează fotosinteza;
C. fixează planta;
D. are rol în reproducere;
E. conţine seminţe.

B. ITEMII SEMIOBIECTIVI
Variante de itemi semiobiectivi:

♦ Itemi cu răspuns scurt – solicită răspunsul sub forma unei propoziţii, fraze, a unui cuvânt
sau simbol. Se foloseşte o întrebare directă.
Exemple : [Link] este definiţia celulei ?
2. Câţi cromozomi prezintă Homo sapiens ?

♦ Itemi de completare – solicită drept răspuns doar 1-2 cuvinte care să se încadreze în
contextul suport oferit: un enunţ (frază lacunară) sau o reprezentare grafică incompletă (desen
lacunar).

Exemple :
1. Completati spatiile libere:
a)Cutia toracica este formata din…………………….., …………. si …………..; ea
adaposteste ………… si ……………
b)Sistemul muscular si sistemul osos au rol in………………….
c)Encefalul, maduva spinarii si nervii sunt componente ale sistemului………………
d)Ochiul, nasul, urechea sunt organe de ……………

[Link] SUBIECTIVI (CU RĂSPUNS DESCHIS)


Sunt reprezentate prin sarcini pe care elevul le rezolvă intr-un mod personal, liber, având
posibilitatea ca pe lângă cunştinţe să demonstreze şi capacităţile sale de exprimare, de gândire
logică şi creatoare.
Variante de itemi subiectivi:
♦ Rezolvare de probleme (situaţii problemă) - se evaluează gândirea convergentă şi
divergentă, operaţii mentale complexe(analiză, sinteză, transfer).
Exemplu:
[Link] cantitate de sânge se află în corpul unui om de 80 kg ?
8/100x80=6.4 l de sânge.

Explicaţie: Cantitatea de sânge, prezent în organismul uman, reprezintă 7-8 % din greutatea
totatală a corpului
În exemplul nostru, 8 la suta in 80 de Kg, reprezintă 6,4 litri de sânge.

263
Puţina psihologie…
personalitatea si trasaturile ei de bază

Personalitatea constituie o problemă complexă a psihologiei, complexitate dată şi de cele


peste 100 de definiţii de care aceasta a beneficiat de-a lungul timpului şi până în prezent.
H. Pieron defineşte personalitatea ca fiind “organizarea dinamică a aspectelor cognitive,
afective, conative, fiziologice şi morfologice ale individului”.
Această organizare dinamică se manifestă prin conduita omului în societate.
Ea se formează în procesul de interacţiune dintre individ şi lumea obiectivă.

Trăsăturile de bază ale personalităţii sunt:

1). Aptitudinile 2). Temperamentul 3). Caracterul.

Câte ceva despre trasaturile personalitatii

Aptitudinile:
Succesele ce se obţin în cadrul unor domenii ale activităţii umane presupun existenţa unor
însuşiri psihice, denumite aptitudini. Acestea reprezintă particularităţile individuale ale oamenilor
care se constituie ca o condiţie a realizării unor activităţi la un nivel superior.
Astfel, orice însuşire considerată din punctul de vedere al rezultatelor obţinute, este o
aptitudine.
Aptitudinile sunt fie ereditare fie dezvoltate în cursul unei activităţi în funcţie de mediu
şi de educaţie.
Reuşita in orice profesie nu este determinată de o aptitudine izolată, generală sau specială, ci
de un grup de aptitudini, dar şi de cunoştinţe, deprinderi, interese, atitudini şi motivaţie.
Talentul, forma superioara de manifestare a aptitudinilor, se defineşte ca fiind ansamblul
dispoziţiilor funcţionale, ereditare şi al sistemelor operaţionale dobândite, ce mijlocesc performanţe
deosebite şi realizări originale în activitate (P. Popescu - Neveanu , 1978).
Geniul este forma cea mai înaltă de dezvoltare a aptitudinilor care se manifestă într-o
activitate creatoare de însemnătate istorică.
Tipuri de aptitudini:
a. generale: b. speciale
- memoria - aptitudini tehnice
- spiritul de observaţie - aptitudini psihomotorii
- atenţia - aptitudini senzoriale
- inteligenţa - aptitudini de conducere şi de organizare

Temperamentul:
Este forma de manifestare a personalităţii sub aspectul energiei, rapidităţii, regularităţii şi al
intensităţii proceselor psihice. Este,deci, latura dinamică a personalităţii cu influenţă asupra
caracterului.
Psihologia desemnează patru tipuri de temperamente:
1. Sangvinic – rapiditate, vioiciune, calm, intensitate a emoţiilor şi superficialitate a
sentimentelor, năzuită spre schimbare, instabilitate a intereselor şi inclinaţiilor, distribuţie şi
comutare uşoară a atenţiei, maximă adaptabilitate, rezistenţă, menţinere a rezistenţei şi echilibrului
psihic.
2. Flegmatic – calm, lentoare, slabă reactivitate afectivă, durabilitatea sentimentelor, răbdare
naturală, inclinaţie spre rutină, refuz pentru schimbări.
264
3. Melancolic – capacitate de lucru redusa în condiţii de suprasolicitare, slabă rezistenţă
neuropsihică, sensibilitate acuta.
4. Coleric – nestapânire se sine, impulsivitate, agitaţie tumultozitate, nerăbdare, explozivitate
emoţională, oscilaţi între activism impetuos şi depresie, înclinaţie spre stări de alarmă şi angoasă.

Caracterul sau trăsăturile de caracter


Reprezintă motivele şi scopurile acţiunilor omului faţă de muncă şi societate, sau faţă de sine
însuşi.
G. Allport clasifică trasăturile de caracter în:
- trăsături cardinale (1-2) – trăsături persistente, dominante şi reprezentative pentru
subiectul în cauză;
- trăsături centrale sau principale (20-30) – definesc profilul persoanei;
- trasaturi secundare – foarte numeroase, puţin clare şi au o existenţă minoră şi latentă.

TEST
pentru consolidarea şi verificarea cunoştinţelor

1. Planşele, trusele, mecanismele, maşinile şi simulatoarele sunt:


a) mijloace de învăţământ (predare – învăţare );
b) metode de antrenament ;
c) metode de modelare didactică ;
d) metode de învăţare prin descoperire.

2. Procedeul sau ansamblul de procedee, folosite în predarea unei lecţii sau în evaluarea
cunoştinţelor, se numeşte :
a) metodică;
b) metodă;
c) exerciţiu;
d) repetiţie.

3. Partea didacticii generale care studiază principiile, metodele şi formele de predare adaptate
la specificul fiecărui obiect de învăţământ, se numeşte :
a) psihologie ;
b) pedagogie;
c) metodică;
d) metodă sau procedeu.

4. Partea pedagogiei care se ocupă cu metodele predării materiilor şi cu organizarea


învăţământului, se numeşte :
a) procedeu;
b) programă de învăţământ ;
c) metodică generală;
d) didactică.

5. Problematizarea folosită în pregătirea iniţială pentru conducerea autovehiculului este:


a) o metodă de învăţământ;
b) un exerciţiu;
c) o formă de evaluare;
d) o formă de apreciere a pregătirii cursantului.

265
6. Metoda euristică se realizează prin :
a) exerciţii explicitate de profesor;
b) dialogul interogativ între profesor şi cursant;
c) teste scrise de evaluare;
d) teste scrise de fixare şi verificare
.
7. Metoda didactică a demonstrării se realizează:
a) de către cursant pe cale orală;
b) de către cursant prin teste scrise tip grilă;
c) de către profesor care dovedeşte cu material concret realitatea unui obiect sau a unui fenomen;
d) de către cursant folosind mijloace de învăţământ pe care profesorul i le pune la dispoziţie. A

8. Studiul de caz, conversaţia euristică, experimentul şi observarea individuală sunt:


a) mijloace de învăţământ ;
b) obiecte de învăţământ ;
c) programa de învăţământ ;
d) metode didactice.

9. Zestrea ereditară, mediul în care trăieşte şi educaţia pe care o primeşte individul constituie
principalii factori ai :
a) dezvoltării şi formării fiinţei umane;
b) instruirii practice a fiinţei umane;
c) instruirii teoretice a fiinţei umane;
d) temperamentului si comportamentului anului social.

10. Stilul ( maniera) de conducere a autovehiculului reprezintă :


a) modul de viaţă al anturajului în care şoferul trăieşte;
b) omul însuşi ; el conduce aşa cum trăieşte ;
c) felul în care a fost instruit în şcoală;
d) felul în care a fost examinat.

11. Suspendarea dreptului de utilizare a autovehiculului, prin reţinerea plăcuţelor şi a


numerol de înmatriculare, se dispune şi atunci când:
a) licenţa de traseu pentru şcoală are valabilitatea depăşită;
b) certificatul de agreare RAR are valabilitatea depăşita;
c) inspecţia tehnică a aparaturii de bord are valabilitatea depăşita;
d) autorizaţia de şcoală sau de instructor auto are valabilitatea depăşita.

12. Instructorul de pregătire practică poate fi autorizat numai dacă:


a) nu a avut suspendat permisul de conducere în ultimii 2 ani;
b) nu a avut suspendat atestatul în ultimii 4 ani;
c) nu a avut suspendat permisul de conducere şi/sau atestatul în ultimii 2 ani;
d) nu a avut suspendat permisul de conducere şi/sau atestatul în ultimii 3 ani.

13. Vigilenţa reprezintă capacitatea conducătorului auto:


a) de a fi atent, în permanenţă, la ce se întâmplă în jurul său;
b) de a anticipa situaţiile din traficul imediat;
c) de a fi pregătit să acţiopneze prompt pentru evitarea oricărui accident;
d) de afi capabil să aleagă varianta optimă de iesire din situaţii periculoase.

14. Prevederea reprezintă capacitatea conducătorului auto:


a) de a efectua corect toate manevrele impuse de trafic;
266
b) de a anticipa situatţiile din trafic şi modul lor de desfăşurare;
c) de a judeca prompt, rapid şi selectiv situaţia apărută;
d) de a conduce în siguranţă şi confort.

15. Judecata este capacitatea conducătorului auto de a fi capabil:


a) să anticipeze rapid şi prompt situaţiile periculoase;
b) să aleagă varianta optimă de ieşire dintr-o situaţie periculoasă apărută pe neaşteptate în trafic;
c) de a gândi logic, prompt, rapid, selectiv şi corect situaţia apărută şi să acţioneze in consecinţă;
d) să efectueze manevrele ca şi acte reflexe în mod rapid;

16. Îndemânarea reprezintă capacitatea conducătorului auto:


a) de a urmari drumul, semnalizarea rutieră, precum şi comportarea celorlalţi participanţi la trafic;
b) de a recepţiona nereguli în funcţionarea autovehiculului;
c) de a efectua corect unele manevre ca viraje, depăşiri, etc;
d) de a efectua corect toate manevrele impuse de traficul rutier.

17. Conducătorul auto urmăreşte drumul, semnalizarea rutieră, precum şi intensitatea


traficului, folosindu-se de simţul:
a) vazului;
b) auzului;
c) mirosului;
d) tactil.

18. Diminuarea vigilenţei este determinată de:


a) convorbirile la telefonul mobil;
b) mânuirea radioului sau a cd-player-ului;
c) discuţii, gesturile ale ocupanţilor autovehicului;
d) balansarea obiectelor plasate pe parbriz(păpuşi, brelocuri, etc).

19. O vedere bună îi asigură conducătorului auto:


a) evaluarea corectă a distanţelor şi vitezelor;
b) dozarea corectă a apăsării pedalelor;
c) distingerea corectă a formelor şi detaliilor;
d) evaluarea culorilor.

20. Alcoolul afecteza percepţia, gândirea şi reflexele conducătorului auto, multiplicând, de 4


ori riscul de accident, la o concentraţie de:
a) 0,7‰ grame alcool pur în sânge;
b) 1,00‰ grame alcool pur în sânge;
c) 1,2‰ grame alcool pur în sânge;
d) 1,4‰ grame alcool pur în sânge.

21. Principalele efecte negative ale consumului de alcool sunt:


a) euforia, agresivitate şi/sau emotivitatea;
b) diminuarea preciziei gesturilor şi scăderea reflexelor;
c) creşterea nivelului concentrării;
d) scăderea timpului de reacţie.

22. Medicamentele psihotrope influenţează negativ capacitatea de conducere, generând:


a) tulburări în comportament şi în coordonarea mişcărilor;
b) somnolenţă şi/sau astenie;
c) diminuarea vigilenţei şi atenţiei;
267
d) capacitate sporită de concentrare.

23. Dacă aţi intrat în derapaj, conducând un autovehicul cu ABS, se impune:


a) neatingerea pedalei de frână;
b) ridicarea piciorului de pe acceleraţie;
c) debreierea şi frânarea uşoară;
d) acţionarea fermă a frânei şi controlului derapajului.

24. Adâncimea minimă legală a profilului unei anvelope de autocamion şi/sau autobuz este de:
a) 4 mm;
b) 3 mm;
c) 5 mm;
d) 7 mm.

25. Ce este procedeul didactic?


a) o secvenţă, o bucăţică a metodei;
b) o tehnică, o parte minusculă a metodei;
c) o metodă de sine stătătoare;
d) o importantă parte a pedagogiei.

26. Ce sunt testele pedagogice?


a) instrumente utilizate în procesul de instruire pentru a măsura progresele din activitatea de
învăţare;
b) instrumente utilizate în procesul de instruire pentru a măsura dificultăţile din activitatea de
învăţare;
c) instrumente de învăţămant folosite la ascultarea orală a elevilor;
d) instrumente de învăţămant folosite la demonstrarea unor activităţi învăţate.

27. Cate tipuri de teste privind comportamnetul cursantului cunoaşteţi?


a) orale;
b) audiovizuale;
c) scrise;
d) practice.

28. Exerciţiile sunt acţiuni efectuate în mod conştient şi repetat în scopul dobandirii:
a) unor priceperi, deprinderi şi cunoştinţe noi, de către profesor;
b) unor priceperi, deprinderi şi cunoştinţe noi, de către instructor;
c) unor priceperi, deprinderi şi cunoştinţe noi, de către elev( cursant);
d) unor priceperi, deprinderi şi cunostinţe noi, de către educator şi educat.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
a b c d a b c d a b d d a,c b b,c
16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28
d a a,b,c,d a,c,d a a,b a,b,c d a a,b a,b a,c,d c

268
PEDAGOGIE METODICĂ
(din baza de întrebări a ARR)

1. Ce se înţelege prin metodica sau didactica aplicată într-un anumit domeniu de activitate?
a) ansamblul principiilor de didactice
b) ansamblul obiectivelor stabilite pentru o disciplină de învăţământ
c) ansamblul de mijloace didactice specifice unei discipline de învăţământ
d) ansamblul de metode specifice unei discipline de învăţământ

2. Planul de învăţământ pentru instructorul auto este documentul ce stabileşte :


a) drumul de urmat de instructorul auto pentru atingerea obiectivelor operaţionale propuse
b) mijloacele de învăţământ ce trebuiesc folosite în cadrul procesului de instruire
c) obiectele de învăţământ,. numarul de ore repartizate pentru fiecare obiect şi obiectivele
instructiv-educative
d) normele care orientează activitatea cadrelor didactice în acadrul procesului de învăţământ

3. Programa analitică prezintă:


a) planul cadru al disciplinelor de învăţământ
b) planul cadru în învăţământul obligatoriu
c) ansamblul de norme şi principii didactice
d) conţinutul disciplinei de învăţământ pe capitole, subcapitole, teme, titlul lecţiilor

4. Autovehiculul folosit la instruirea practică reprezintă:


a) un principiu didactic
b) o metodă didactică
c) un mijloc didactic
d) o tehnologie didactică

5. După funcţia didactică principală, metodele didactice pot fi:


a) metode verbale
b) metode intuitive
c) metode de predare şi învăţare a cunoştinţelor
d) metode generale

6. După funcţia didactică principală, metodele didactice pot fi:


a) metode tradiţionale
b) metode moderne
c) metode de fixare şi consolidare a cunoştinţelor
d) metode bazate pe învăţarea prin receptare

7. După funcţia didactică principală, metodele didactice pot fi:


a) metode de verificare şi apreciere
b) metode euristice
c) metode autostructurante
d) metode generale sau particulare

8. Metodele didactice care sunt folosite în mod curent de instructorul de conducere auto sunt:
a) povestirea
b) exerciţiul
c) jocurile didactice
c) explicaţia

269
9. Metodele didactice care sunt folosite în mod curent de instructorul de conducere auto sunt:
a) modelarea
b) jocurile didactice
c) demonstraţia
d) conversaţia

10. Metoda care presupune efectuarea conştientă şi repetată a unor acţiuni, în scopul formării
de priceperi şi deprinderi practice, este:
a) explicaţia
b) studiul de caz
c) exerciţiul
d) prelegerea

11. Metodele care sunt folosite în mod curent de instructorul de conducere auto sunt:
a) descrierea, povestirea, instructajul, munca cu manualul
b) exerciţiul, jocurile didactice, învăţarea dramatizată, modelarea
c) explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, conversaţia, studiul de caz
d) prelegerea, exerciţiul teoretic, suportul de curs

12. Metoda didactică care presupune efectuarea conştientă şi repetată a unor acţiuni, în
scopul formării de priceperi şi deprinderi practice, este:
a) explicaţia
b) studiul de caz
c) exerciţiul
d) conversaţia euristică

13. Metoda didactică cu ajutorul căreia, prin întrebări şi răspunsuri, profesorul conduce
elevul la acumularea de noi cunoştinţe în baza celor deja însuşite este:
a) demonstraţia
b) conversaţia euristică
c) explicaţia
d) exerciţiul

14. Metoda didactică care presupune prezentarea de către profesor a unor cunoştinţe noi, pe
cale orală, în structuri bine închegate este:
a) expunerea
b) studiul de caz
c) conversaţia euristică
d) demonstraţia didactică
15. Metoda didactică care presupune prezentarea de către profesor a unor obiecte, fenomene,
substitute ale acestora, în scopul asigurării unui suport concret-senzorial care facilitează
însuşirea cunoştinţelor este:
a) expunerea
b) conversaţia euristică
c) observaţia didactică
d) demonstraţia didactic

16. Care dintre cele enumerate fac parte din principalele categorii/tipuri de lecţii ?
a) lecţia mixtă
b) lecţia introductivă
c) lecţia expozitivă
d) lecţia de comunicare/însuşire de noi cunoştinţe
270
17. Care dintre cele enumerate fac parte din principalele categorii/tipuri de lecţii ?
a) lecţia de formare de priceperi şi deprinderi
b) lecţie de fixare şi sistematizare
c) lecţia de verificare şi apreciere
d) lecţia demonstrativă

18. Instrumentele sau complexele instrumentale menite să faciliteze transmiterea unor


cunoştinţe sunt:
a) mijloace didactice
b) metode didactice
c) principii didactice
d) strategii didactice

19. Mijloacele didactice (de învăţământ) pot fi:


a) scheme structurale sau funcţionale
b) planşe
c) mijloace tehnice audio-vizuale
d) echipamente tehnice

20. Mijloacele didactice în procesul de formare a priceperilor şi deprinderilor pot fi:


a) autovehiculul
b) conversaţia
c) studiul de caz
d) expunerea

21. Mijloacele didactice în procesul de formare a priceperilor şi deprinderilor pot fi:


a) obiectul lecţiei
b) poligonul
c) subiectul lecţiei
d) momentul organizatoric

22. Mijloacele didactice pot fi:


a) obiectivul fundamental al lecţiei
b) modelarea didactică
c) manualul
d) jocul de rol

23. Mijloacele didactice folosite în procesul de formare a priceperilor şi deprinderilor în


pregătirea persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere pot fi:
a) metodele folosite zilnic în activitatea de instruire teoretică şi practică;
b) autoturismul
c) principiile didacticii.
d) drumul public

24. În procesul de formare a priceperilor şi deprinderilor, autovehiculul reprezintă:


a) o metodă de instruire practică
b) un principiu didactic
c) un mijloc didactic
d) obiectul lecţiei

271
25. După momentul în care se realizează evaluarea, există următoarele forme de evaluare a
elevilor:
a) iniţială
b) curentă
c) periodică
d) finală, sumativă, de bilanţ

26. Rezultatele pregătirii se compartimentează în următoarele structuri achizitive:


a) cunoştinţe acumulate şi integrate
b) obiectuale
c) simbolice
d) graduale

27. Rezultatele pregătirii se compartimentează în următoarele structuri achizitive:


a) ilustrative
b) capacitatea de operare şi aplicare a cunoştinţelor
c) selective
d) diagnostice

28. Rezultatele pregătirii se compartimentează în următoarele structuri achizitive:


a) conexiuni inverse
b) social-economice
c) conduite şi trăsături de personalitate
d) imagistice

29. Exerciţiul pe care-l executaţi cu elevii se repetă:


a) până la formarea priceperii realizării manevrei
b) până la formarea deprinderii realizării manevrei
c) de un număr de ori dinainte stabilit
d) până la expirarea orei didactice

30. Evaluarea formării priceperilor şi deprinderilor trebuie efectuată:


a) exclusiv de instructor
b) exclusiv de serviciul poliţiei rutiere, la examenul pentru obţinerea permisului de conducere auto
c) atât de instructorul de conducere auto cât şi de examinator
d) numai la sfârşitul procesului de învăţământ prin concurs sau examen

31. Lecţia de formare a priceperilor şi deprinderilor are următoarea structură:


a) organizarea grupei, enunţarea lecţiei şi a scopului şi desfăşurarea lecţiei
b) organizarea, verificarea cunoştinţelor, enunţarea temei şi comunicarea noilor cunoştinţe, fixarea
cunoştinţelor, tema pentru acasă
c) organizarea, enunţarea titlului lecţiei, desfăşurarea lecţiei, fixarea cunoştinţelor
d) demonstraţia, exerciţiul, repetarea

32. La elaborarea unui plan (proiect) de lecţie, trebuie să aveţi în vedere să dezvoltaţi
următorul cuprins:
a) scopul şi obiectivele lecţiei, metodele didactice şi mijloacele de învăţământ folosite, precum şi
desfăşurarea lecţiei
b) exclusiv formarea priceperilor şi deprinderilor
c) numai momentul organizatoric şi verificarea cunoştinţelor, a priceperilor şi deprinderilor
acumulate după fiecare lecţie
d) exclusiv transmiterea cunoştinţelor
272
33. Totalitatea trebuinţelor, intereselor, idealurilor şi mobilelor care incita, susţin energetic şi
direcţionează desfăşurarea activităţii de învăţare defineşte:
a) metoda de învăţământ
b) mijlocul de învăţământ
c) motivaţia învăţării
d) principiile de învăţământ

34. Ce va şti sau ce va şti să facă cursantul la sfârşitul unei lecţii reprezintă:
a) un mijloc de învăţământ
b) un ideal didactic
c) un obiectiv operaţional
d) structura lecţiei

35. Ce reprezintă studiul de caz


a) o metoda de învăţământ
b) un mijloc de învăţământ
c) un principiu didactic
d) un obiectiv operaţional

36. Prin instruirea practica se urmăreşte:


a) formarea unor priceperi şi deprinderi
b) formarea unor aptitudini practice
c) modificarea temperamentului
d) însuşirea de cunoştinţe

37. Cum poate instructorul auto să determine cursantul să participe activ şi conştient la
activitatea de predare, învăţare, evaluare?
a) determinând cursantul să participe la pregătirea autovehiculului pentru examen
b) anunţând la începutul fiecărei şedinţe de conducere obiectivele operaţionale
c) determinând cursantul să participe la orele de pregătire teoretica
d) adoptând „stilul autoritar” la exerciţiile practice executate greşit

38. Care sunt activităţile care duc la formarea competenţelor?


a) demonstrarea
b) exerciţiile
c) explicaţia
d) cunoaşterea rezultatelor şi corectarea succesivă a acţiunii

39. Principiile de învăţământ reprezintă:


a) metodele care stau la baza activităţii desfăşurate de instructorul de conducere auto
b) ideile teoretice despre organizarea procesului de învăţământ
c) normele generale care orientează activitatea cadrelor didactice în cadrul procesului de învăţământ
d) totalitatea mijloacelor de învăţământ

40. Observarea curentă a cursanţilor reprezintă :


a) o metodă de predare
b) o metodă de evaluare
c) un mijloc de învăţământ
d) un mijloc didactic

273
41. Care tip de temperament predomină în cazul unui comportament agresiv-ofensiv în
conducerea unui autovehicul ?
a) coleric
b) sangvinic
c) melancolic
d) flegmatic

42. Reacţia unui flegmatic reprezintă:


a) o însuşire temperamentală
b) un stil de conducere
c) o însuşire de caracter
d) o abilitate

43. Care dintre cele enumerate fac parte din cele 4 tipuri clasice de temperament:
a) coleric
b) romantic
c) melancolic
d) agresiv

44. Care dintre cele enumerate fac parte din cele 4 tipuri clasice de temperament:
a) introvertit
b) sangvinic
c) calculat
d) flegmatic

45. Maniera de conducere agresivă a unui autovehicul este caracteristică tipului


temperamental:
a) sangvinic
b) melancolic
c) coleric
d) flegmatic

PEDAGOGIE
(Răspunsuri corecte)
Nr. Rasp. Nr. Rasp. Nr. Rasp.
Intr. corect Intr. corect Intr. corect
1 D 16 AD 31 B
2 C 17 ABC 32 A
3 D 18 A 33 C
4 C 19 ABCD 34 C
5 C 20 A 35 A
6 C 21 B 36 B
7 A 22 C 37 B
8 BD 23 BD 38 ABCD
9 CD 24 C 39 C
10 C 25 ABCD 40 B
11 C 26 A 41 A
12 C 27 B 42 A
13 B 28 C 43 AC
14 A 29 B 44 BD
15 D 30 C 45 C
274
ANEXA 1
PROCEDURA
privind
aplicarea măsurii de suspendare a dreptului de utilizare a unui autovehicul prin
reţinerea plăcuţelor cu numărul de înmatriculare şi a certificatului de
înmatriculare (actualizata)

Art. 1. - Inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul


Rutier, denumiţi în continuare inspectori, ori, după caz, ofiţerii şi/sau agenţii de poliţie din cadrul
Poliţiei Române care au calitatea de poliţişti rutieri, denumiţi în continuare poliţişti rutieri, aplică,
potrivit legii şi în baza competenţelor ce le revin, măsura de suspendare a dreptului de utilizare a
unui autovehicul prin reţinerea plăcuţelor cu numărul de înmatriculare şi a certificatului de
înmatriculare, denumită în continuare măsura de suspendare, atunci când constată contravenţii
pentru care legislaţia în vigoare prevede o astfel de măsură.
Art. 2. - (1) La efectuarea controlului în trafic, oprirea unui autovehicul pentru
control se face, de regulă, în afara părţii carosabile, iar acolo unde nu există asemenea condiţii,
cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului, pe acostament sau lângă bordură ori în spaţiile
destinate parcării. Dacă drumul este intens circulat, oprirea autovehiculului se face pe o arteră
laterală, pentru a nu stânjeni circulaţia celorlalte autovehicule. Pe timpul nopţii, aceste locuri trebuie
să fie iluminate.
(2) Nu se permite oprirea autovehiculelor pentru control în curbe, pe sectoare de drum
înclinat, unde vizibilitatea este redusă, în intersecţii, pe trecerile pentru pietoni, pe porţiuni de
drumuri înguste, precum şi în orice alte locuri unde ar împiedica desfăşurarea normală a traficului.
(3) În interiorul localităţilor, oprirea autovehiculului se face lângă şi paralel cu
trotuarul, iar în lipsa acestuia, cât mai aproape de marginea din partea dreaptă a drumului, astfel
încât să nu fie afectată fluenţa traficului rutier.
Art. 3. – (1) Măsura de suspendare se realizează prin reţinerea plăcuţelor cu numărul de
înmatriculare şi a certificatului de înmatriculare, aplicându-se şi sancţiunea contravenţională
corespunzătoare.
(2) Reţinerea plăcuţelor cu numărul de înmatriculare se face după demontarea acestora de
către conducătorul auto, iar atunci când acesta refuză, de către agentul constatator, într-un spaţiu
destinat parcării. În vederea aplicării măsurii de suspendare, conducătorul auto are obligaţia de a
deplasa autovehiculul în cel mai apropiat loc indicat de agentul constatator.
(3) În raport cu persoana care are calitatea de agent constatator, în caz de neconformare
a conducătorului auto:
a) poliţistul rutier aplică dispoziţiile legale în vigoare privind nerespectarea semnalelor,
indicaţiilor şi dispoziţiilor poliţistului rutier aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu; sau
b) inspectorul aplică dispoziţiile legale în vigoare privind sustragerea de la efectuarea
controlului în traficul rutier.
Art. 4. - (1) După întocmirea procesului-verbal de constatare a contravenţiei, agentul
constatator aplică măsura de suspendare, întocmind în acest sens procesul-verbal de reţinere a
plăcuţelor cu numărul de înmatriculare şi a certificatului de înmatriculare, denumit în continuare
proces-verbal de reţinere.
(2) Modelele proceselor-verbale de reţinere sunt prevăzute în anexele la prezenta
procedură, după cum urmează:
a) proces-verbal de reţinere întocmit în cazul în care nu s-a făcut dovada deţinerii
documentelor menţionate la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b), prevăzut în anexele nr. 1a) – 1d);
b) proces-verbal de reţinere întocmit în cazul în care vehiculul prezintă defecţiuni tehnice
majore şi/sau periculoase conform reglementărilor în vigoare şi are inspecţia tehnică periodică
valabilă, prevăzut în anexele nr. 1e) – 1h);

275
c) proces-verbal de reţinere întocmit în cazul în care vehiculul prezintă defecţiuni tehnice
majore şi/sau periculoase conform reglementărilor în vigoare şi nu are inspecţia tehnică periodică
valabilă, prevăzut în anexele nr. 1i) – 1l).
(3) Procesul-verbal de reţinere se întocmeşte în două exemplare. Un exemplar se înmânează
conducătorului autovehiculului sau, în caz de refuz al primirii, se comunică acestuia de către
agentul constatator.
(4) Măsura de suspendare operează din momentul încheierii procesului-verbal de
reţinere, chiar dacă s-au reţinut doar plăcuţele cu numărul de înmatriculare.
(5) Motivele pentru care nu a putut fi reţinut certificatul de înmatriculare al autovehiculului se
înscriu în procesul-verbal de reţinere.
(6) Măsura de suspendare se aplică în momentul constatării faptei, cu excepţia situaţiei
în care autovehiculele controlate transportă animale vii, mărfuri perisabile sau sub
temperatură controlată.
(7) În cazul autovehiculelor care transportă animale vii, mărfuri perisabile sau sub
temperatură controlată, măsura de suspendare se aplică de către inspectori ulterior constatării faptei,
la locul de descărcare a mărfii sau la sediul/domiciliul contravenientului, după caz.
Art. 5. - (1) Începând cu data aplicării măsurii de suspendare atât autovehiculul, cât
şi marfa sau persoanele transportate, se află sub răspunderea juridică a utilizatorului
autovehiculului, conform legii.
(2) Începând cu data aplicării măsurii de suspendare, contravenientul este responsabil pentru
eventualele pierderi cauzate terţilor, inclusiv persoanelor transportate.
Art. 6. - (1) Măsura suspendării dreptului de utilizare a unui autovehicul se aplică de
către inspectori în următoarele cazuri:
a) utilizarea la efectuarea transportului rutier a unui vehicul fără a se putea face dovada
că se deţin următoarele documente valabile, după caz: licenţă de transport/licenţa comunitară,
copia conformă a licenţei de transport/copia conformă a licenţei comunitare, certificat de transport
în cont propriu, copia conformă a certificatului de transport în cont propriu, licenţă de traseu,
autorizaţia specială de transport, autorizaţia de transport internaţional sau documentul de transport
pentru transportul rutier de persoane prin servicii ocazionale, după caz;
b) utilizarea unui autovehicul pentru pregătirea practică a persoanelor în vederea obţinerii
permisului de conducere, fără a deţine autorizaţie de şcoală de conducători auto sau autorizaţie de
instructor auto;
c) utilizarea la efectuarea transportului rutier a unui vehicul care prezintă defecţiuni tehnice
majore şi/sau periculoase conform reglementărilor în vigoare.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), suplimentar faţă de măsura de suspendare, se aplică şi
măsura anulării inspecţiei tehnice periodice.
(3) Măsura de suspendare se aplică, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) pentru o
perioadă de 6 luni.
(4) În cazurile prevăzute la la alin. (1) lit. a) şi b), măsura de suspendare încetează
înainte de expirarea termenului de 6 luni, iar plăcuţele cu numărul de înmatriculare şi
certificatul de înmatriculare se restituie, la cerere, dacă sunt îndeplinite cumulativ
următoarele condiţii:
a) au trecut cel puţin 30 de zile de la data procesului-verbal de reţinere;
b) se depune dovada achitării amenzii contravenţionale.
(5) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), măsura de suspendare încetează, iar plăcuţele cu
numărul de înmatriculare şi certificatul de înmatriculare se restituie, la cerere, dacă sunt
îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) se depune dovada achitării amenzii contravenţionale;
b) se depune dovada privind efectuarea unei inspecţii tehnice în vederea redobândirii
certificatului de înmatriculare în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(6) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), dacă la momentul efectuării controlului
autovehiculul nu avea inspecţia tehnică periodică valabilă, măsura de suspendare se aplică
276
pentru o perioadă de 6 luni şi încetează înainte de expirarea acestui termen, dacă sunt
îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) au trecut cel puţin 30 de zile de la data procesului-verbal de reţinere;
b) se depune dovada achitării amenzii contravenţionale;
c) se depune dovada privind efectuarea unei inspecţii tehnice în vederea redobândirii
certificatului de înmatriculare în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(7) Dacă până la expirarea termenului de 6 luni prevăzut la alin. (3) şi (6) nu se face dovada
achitării amenzii contravenţionale şi/sau a efectuării unei inspecţii tehnice în vederea redobândirii
certificatului de înmatriculare, după caz, măsura de suspendare se prelungeşte pentru o nouă
perioadă de 6 luni.
(8) În cazul prelungirii măsurii de suspendare potrivit alin. (7), aceasta încetează, iar plăcuţele
cu numărul de înmatriculare şi certificatul de înmatriculare se restituie, la cerere, la data depunerii
dovezii achitării amenzii contravenţionale şi/sau a dovezii efectuării unei inspecţii tehnice în
vederea redobândirii certificatului de înmatriculare, după caz,
(9) Contravenientul nu beneficiază de reducerea termenului de suspendare, conform
prevederilor alin. (4) şi (6) în cazul în care, în cel mult 12 luni de la încetarea măsurii de
suspendare, săvârşeşte o faptă pentru care se aplică măsura de suspendare aceluiaşi autovehicul.
Art. 7. – (1) Atunci când fapta săvârşită cu autovehiculele prevăzute la art. 4 alin. (5),
pentru care este prevăzută aplicarea măsurii de suspendare, a fost constatată de poliţiştii rutieri,
procesul-verbal de constatare a contravenţiei se trimite în termen de cel mult două zile lucrătoare
inspectoratului teritorial I.S.C.T.R. în raza căruia îşi are sediul/domiciliul contravenientul, pentru a
dispune măsura de suspendare.
(2) În cazul în care poliţiştii rutieri aplică măsura de suspendare pentru unul dintre
cazurile prevăzute la art. 6 alin. (1), aceştia notifică aplicarea măsurii către I.S.C.T.R.., în termen de
cel mult 3 zile lucrătoare, La notificare se anexează, în copie, procesul-verbal de constatare a
contravenţiei şi certificatul de înmatriculare a vehiculului al cărui drept de utilizare a fost suspendat.
(3) În cazul în care măsura de suspendare a fost aplicată de către inspectori, aceştia
predau plăcuţele cu numărul de înmatriculare împreună cu certificatul de înmatriculare şi o copie a
proceselor-verbale de constatare a contravenţiei şi de reţinere a plăcuţelor cu numărul de
înmatriculare şi a certificatului de înmatriculare, în termen de maximum 3 zile, inspectoratului
judeţean de poliţie, respectiv Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti/serviciului
rutier/brigăzii rutiere pe raza căruia/căreia este înmatriculat autovehiculul, în termen de 3 zile de la
data constatării faptei, care notifică deţinătorului autovehiculului faptul că măsura de suspendare
încetează la 6 luni de la data procesului-verbal de reţinere.
(4) În cazul în care măsura de suspendare a fost aplicată de către poliţiştii rutieri, procesele-
verbale de constatare a contravenţiei şi de reţinere a plăcuţelor cu numărul de înmatriculare şi a
certificatului de înmatriculare, împreună cu plăcuţele cu numărul de înmatriculare şi certificatul de
înmatriculare se transmit, în prima zi lucrătoare care urmează celei în care a fost constatată fapta,
serviciului rutier/brigăzii rutiere din zona lor de competenţă teritorială.
(5) Serviciul rutier/brigada rutieră implementează menţiunile corespunzătoare în evidenţe şi
transmite documentele prevăzute la alin. (4) inspectoratului judeţean de poliţie sau Direcţiei
Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti/serviciului rutier/brigăzii rutiere pe raza căruia/căreia
este înmatriculat autovehiculul.
(6) Inspectoratul judeţean de poliţie sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului
Bucureşti/serviciul rutier/brigada rutieră pe raza căruia/căreia este înmatriculat autovehiculul
notifică deţinătorului înscris în certificatul de înmatriculare măsura de suspendare.
(7) Modelele notificărilor sunt prevăzute în anexele la prezenta procedură, după cum
urmează:
a) notificare întocmită în cazul în care nu s-a făcut dovada deţinerii documentelor menţionate
la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b), prevăzută în anexa nr. 1m);

277
b) notificare întocmită în cazul în care vehiculul prezintă defecţiuni tehnice majore şi/sau
periculoase conform reglementărilor în vigoare şi are inspecţia tehnică periodică valabilă, prevăzută
în anexa nr. 1n);
c) notificare întocmită în cazul în care vehiculul prezintă defecţiuni tehnice majore şi/sau
periculoase conform reglementărilor în vigoare şi nu are inspecţia tehnică periodică valabilă,
prevăzută în anexa nr. 1o).
(8) Odată cu notificarea măsurii de suspendare se transmite şi o copie a procesului-verbal de
reţinere.
(9) În cazul prevăzut la art. 6 alin. (7) inspectoratul judeţean de poliţie sau Direcţia Generală
de Poliţie a Municipiului Bucureşti/serviciul rutier/brigada rutieră pe raza căruia/căreia este
înmatriculat autovehiculul notifică deţinătorului înscris în certificatul de înmatriculare prelungirea
măsurii de suspendare pentru o perioadă de încă 6 luni.
(10) Modelele notificărilor sunt prevăzute în anexele la prezenta procedură, după cum
urmează:
a) notificare întocmită în cazul în care nu s-a făcut dovada deţinerii documentelor menţionate
la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b), prevăzută în anexa nr. 1p);
b) notificare întocmită în cazul în care vehiculul prezintă defecţiuni tehnice majore şi/sau
periculoase conform reglementărilor în vigoare şi are/nu are inspecţia tehnică periodică valabilă,
prevăzută în anexa nr. 1q);
(11) În cazul prevăzut la art. 6 alin. (9), Inspectoratul judeţean de poliţie sau Direcţia Generală
de Poliţie a Municipiului Bucureşti/serviciul rutier/brigada rutieră pe raza căruia/căreia este
înmatriculat autovehiculul notifică deţinătorului înscris în certificatul de înmatriculare măsura de
suspendare.
(12) Modelele notificărilor sunt prevăzute în anexele la prezenta procedură, după cum
urmează:
a) notificare întocmită în cazul în care nu s-a făcut dovada deţinerii documentelor menţionate
la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b), prevăzută în anexa nr. 1r);
b) notificare întocmită în cazul în care vehiculul prezintă defecţiuni tehnice majore şi/sau
periculoase conform reglementărilor în vigoare şi are/nu are inspecţia tehnică periodică valabilă,
prevăzută în anexa nr. 1s);
(13) Pe perioada în care operează măsura de suspendare autovehiculul pentru care s-a
aplicat această măsură nu poate fi reînmatriculat.
Art. 8. - (1) În situaţia în care autovehiculul pentru care s-a aplicat măsura de suspendare
este înmatriculat în alt stat, certificatul de înmatriculare şi plăcuţele cu numărul de înmatriculare
reţinute în condiţiile prezentelor proceduri se transmit serviciului rutier/brigăzii rutiere pe raza
căruia/căreia a fost dispusă măsura, unde se păstrează până la expirarea termenului de suspendare
sau până în momentul îndeplinirii condiţiilor pentru reducerea termenului de suspendare, după caz.

278
Anexa nr. 1a)
- Model –

ROMÂNIA
MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII
INSPECTORATUL DE STAT PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – I.S.C.T.R.
Inspectoratul Teritorial..........................

PROCES-VERBAL
de reţinere a plăcuţelor cu numărul de înmatriculare şi a certificatului de înmatriculare
Seria ....... nr. ..............
În ziua .............., luna .............., anul .........., locul ................., localitatea ........................................, judeţul
(sectorul) ..................................., subsemnatul, ........................................................, în calitate de
.............................. la Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier – I.S.C.T.R., Inspectoratul
Teritorial ............................, legitimaţia de control nr.................., în temeiul art. ......... din
............................................, dispun suspendarea dreptului de utilizare a vehiculului cu nr. de înmatriculare
...................... pentru o perioadă de 6 luni, drept care am procedat la reţinerea următoarelor: [ ] DA/[ ] NU
- Certificatul de înmatriculare nr. .................................... al vehiculului ........................................... (marca) nr.
.............................; sau Dovada seria ................. nr. .................... din data de ..................................., deţinător
.............................................................................. .
Certificatul de înmatriculare nu a fost reţinut deoarece
.............................................................................................. ………………………………………………….
- Plăcuţele cu numărul de înmatriculare ................................................, deoarece nu s-a făcut dovada deţinerii
......................................................................................................................................................................., fapt
constatat şi sancţionat prin Procesul-verbal de constatare şi sancţionare contravenţională seria ................. nr.
....................... din data de: ziua ..................... luna ................ anul ....................... .
Starea plăcuţelor de înmatriculare/certificatului de înmatriculare:
- plăcuţele cu numărul de înmatriculare sunt/nu sunt deteriorate
......................................................................................;
- certificatul de înmatriculare este/nu este deteriorat
............................................................................................... .
Plăcuţele cu numărul de înmatriculare împreună cu certificatul de înmatriculare/dovada, o copie a procesului-
verbal de constatare a contravenţiei şi o copie a procesului-verbal de reţinere a plăcuţelor cu numărul de
înmatriculare şi a certificatului de înmatriculare se transmit inspectoratului de poliţie judeţean sau Direcţiei
Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti/serviciului rutier/brigăzii rutiere pe a cărui/cărei rază teritorială este
înmatriculat vehiculul.
Suspendarea notificată a dreptului de utilizare a autovehiculului încetează înainte de expirarea termenului de 6
luni, iar plăcuţele cu numărul de înmatriculare şi certificatul de înmatriculare se restituie, la cerere, dacă sunt
îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) au trecut cel puţin 30 de zile de la data procesului-verbal de reţinere;
b) se depune dovada achitării amenzii contravenţionale.
Dacă până la expirarea termenului notificat de suspendare nu se depune dovada achitării amenzii
contravenţionale, suspendarea dreptului de utilizare se prelungeşte pentru încă 6 luni şi încetează, iar plăcuţele cu
numărul de înmatriculare şi certificatul de înmatriculare se restituie, la cerere, la data depunerii dovezii achitării
amenzii contravenţionale.
Împotriva măsurii de suspendare a dreptului de utilizare a autovehiculului se poate formula plângere la instanţa de
contencios administrativ în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi
completările ulterioare.
Conducerea autovehiculului ale cărui plăcuţe cu numărul de înmatriculare au fost reţinute constituie infracţiune,
prevăzută şi pedepsită de art. 85 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe
drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Semnătura inspectorului Semnătura de primire a unui exemplar din prezentul proces-verbal


……………………………. ………………………………………………………………….

Data .............................

279
Anexa nr. 1e)
ROMÂNIA
MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII
INSPECTORATUL DE STAT PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER
Inspectoratul Teritorial ……………………
PROCES-VERBAL
de reţinere a plăcuţelor cu numărul de înmatriculare şi a certificatului de înmatriculare
Seria ....... nr. ..............
În ziua ....... luna ................ anul ............, locul .............................................................localitatea
.........................................., judeţul (sectorul) ...........................
Subsemnatul, ..................................................................., în calitate de inspector la Inspectoratul de Stat pentru
Controlul în Transportul Rutier – I.S.C.T.R., Inspectoratul Teritorial ………….., legitimaţia de control nr
........................, în temeiul art. ............... din ..........................................................................., dispun suspendarea
dreptului de utilizare a vehiculului cu nr. de înmatriculare ............................., drept care am procedat la reţinerea
următoarelor:
- [] DA/[] NU
- Certificatul de înmatriculare nr. ............................. al vehiculului (marca) ................................. nr. .....................;
sau Dovada seria ....... nr. .................... din data de .............................., deţinător
...........................................................................
Certificatul de înmatriculare nu a fost reţinut deoarece ...............................................................................................
- Plăcuţele cu numărul de înmatriculare ..................................................................................................................,
deoarece vehiculul prezintă următoarele defecţiuni tehnice majore şi/sau periculoase :
..........................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
fapt constatat şi sancţionat prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare contravenţională seria ........... nr.
............................. din data de: ziua ......... luna ................ anul ..................... .
Starea plăcuţelor de înmatriculare/certificatului de înmatriculare:
- plăcuţele cu numărul de înmatriculare sunt/nu sunt deteriorate
......................................................................................;
- certificatul de înmatriculare este/nu este deteriorat
................................................................................................ .
Suspendarea dreptului de utilizare a vehiculului prin reţinerea plăcuţelor de înmatriculare şi a certificatului de
înmatriculare încetează, iar plăcuţele cu numărul de înmatriculare şi certificatul de înmatriculare se restituie, la
cerere, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii :
a) se depune dovada privind efectuarea unei inspecţii tehnice în vederea redobândirii certificatului de
înmatriculare în conformitate cu legislaţia în vigoare;
b) se depune dovada achitării amenzii contravenţionale.
Împotriva măsurii de suspendare a dreptului de utilizare a vehiculului se poate formula plângere la instanţa de
contencios administrativ în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi
completările ulterioare.
Conducerea autovehiculului ale cărui plăcuţe cu numărul de înmatriculare au fost reţinute constituie infracţiune
prevăzută şi pedepsită de art. 85 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe
drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Semnătura inspectorului Semnătura de primirea a unui exemplar din procesul-verbal


............................. ………………………………………………………………..

Data ...............................

280
REGLEMENTĂRI PROFESIONALE
(din baza de întrebări a ARR)

1. Durata unei ore didactice de pregătire teoretică sau practică a persoanelor în vederea
obţinerii permisului de conducere este de:
a) 60 min.
b) 55 min.
c) 50 min.
d) 45 min.

2. Cu acordul cursanţilor, se pot efectua 2 ore didactice de pregătire consecutive, urmate de o


pauză de:
a) 10 min.
b) 15 min.
c) 20 min.
d) 30 min.

3. Atestatul de instructor auto sau atestatul de profesor de legislaţie rutieră se reţine în


vederea suspendării de către ISCTR atunci când:
a) când titularului i s-a suspendat dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice pentru
consum de alcool
b) când nu sunt respectate duratele orelor de pregătire teoretică şi practică
c) când titularului i s-a suspendat dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice pentru
neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori în
curs de coborâre sau când semnalele cu lumini roşii şi/sau sonore sunt în funcţiune
d) când titularul a fost sancţionat pentru conducerea pe drumurile publice a unui vehicul care nu
corespunde din punct de vedere tehnic sau al cărui termen de valabilitate a inspecţiei tehnice
periodice a expirat

4. Atestatul de instructor auto sau atestatul de profesor de legislaţie rutieră se reţine în


vederea suspendării de către ISCTR atunci când:
a) când nu se respectă durata pauzelor prevăzută de reglementările în vigoare care trebuie luate
după orele didactice de pregătire
b) când se constată că titularul atestatului de instructor auto sau/şi profesor de legislaţie rutieră a
furnizat informaţii eronate cu ocazia solicitării eliberării respectivului atestat
c) când titularul nu a respectat termenul de predare a atestatului în vederea suspendării
d) când a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru o infracţiune la
regimul circulaţiei pe drumurile publice, de omor, lovire sau vătămare cauzatoare de moarte,
vătămare corporală gravă

5. Atestatul de instructor auto sau atestatul de profesor de legislaţie rutieră se reţine în


vederea suspendării de către ISCTR atunci când:
a) când a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru o infracţiune la
regimul circulaţiei pe drumurile publice
b) când se constată că titularul atestatului de instructor auto sau/şi profesor de legislaţie rutieră a
furnizat informaţii eronate cu ocazia solicitării eliberării respectivului atestat
c) când i-a fost anulat dreptul de a conduce pe drumurile publice
d) când titularului i s-a suspendat dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice pentru
depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru
categoria din care face parte autovehiculul condus

281
6. Atestatul de instructor auto sau atestatul de profesor de legislaţie rutieră se reţine în
vederea suspendării de către ISCTR atunci când titularul a
fost sancţionat pentru:
a) nepăstrarea distanţei laterale suficiente faţă de vehiculul care circulă din sens opus
b) nerespectarea regulilor privind depăşirea
c) conducerea autovehiculului cu defecţiuni grave la mecanismul de direcţie
d) conducerea unui autovehicul la care a expirat termenul de valabilitate al inspecţiei tehnice
periodice

7. Atestatul de instructor auto sau atestatul de profesor de legislaţie rutieră se reţine în


vederea suspendării de către ISCTR atunci când titularul a fost sancţionat pentru:
a) nerespectarea semnificaţiei indicatoarelor şi marcajelor de obligare
b) conducerea unui autovehicul care, în mers sau în staţionare, poluează fonic sau emana noxe peste
limita legal admisa
c) conducerea unui autovehicul care are montate anvelope de alte dimensiuni decât cele prevăzute
în certificatul de înmatriculare
d) nerespectarea regulilor privind circulaţia pe benzi

8. Atestatul de instructor auto sau atestatul de profesor de legislaţie rutieră se reţine în


vederea suspendării de către ISCTR atunci când titularul a fost sancţionat pentru:
a) nerespectarea regulilor privind depăşirea
b) nerespectarea regulilor privind depăşirea
c) neacordarea priorităţii de trecere vehiculelor care au acest drept
d) depăşirea colanelor de vehicule oprite la trecerile la nivel cu calea ferată

9. În care din următoarele cazuri se anulează atestatul de instructor auto sau profesor de
legislaţie rutieră ?
a) când titularul atestatului a furnizat informaţii eronate cu ocazia solicitării atestatului
b) când au trecut 5 ani de la data eliberării şi nu a urmat un curs de perfecţionare
c) când i-a fost suspendat dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice pentru consum de
alcool
d) când confirmă, prin semnare în fişa de şcolarizare terminarea pregătirii teoretice sau practice a
unui cursant, fără ca acesta să fi efectuat toate orele prevăzute în programa minimală de învăţământ

10. Anularea atestatului de instructor auto sau/şi profesor de legislaţie rutieră se face de către
ISCTR în următoarele cazuri:
a) când nu a respectat termenul de predare a atestatului în vederea suspendării
b) când nu sunt respectate duratele orelor de pregătire teoretică şi practică
c) când i-a fost suspendat dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice pentru consum de
alcool
d) când i-a fost anulat dreptul de a conduce pe drumurile publice

11. Anularea atestatului de instructor auto sau/şi profesor de legislaţie rutieră se face de către
ISCTR în următoarele cazuri:
a) când a avut de două ori atestatul suspendat şi se constată o a treia abatere pentru care
reglementările în vigoare prevăd suspendarea atestatului
b) când titularului i s-a suspendat dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice pentru
depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru
categoria din care face parte autovehiculul condus
c) când titularului i s-a suspendat dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice pentru
nerespectarea regulilor privind depăşirea

282
d) când se constată că titularul atestatului de instructor auto sau/şi profesor de legislaţie rutieră a
furnizat informaţii eronate cu ocazia solicitării eliberării respectivului atestat

12. Anularea atestatului de instructor auto sau/şi profesor de legislaţie rutieră se face de către
ISCTR în următoarele cazuri:
a) când confirmă, prin semnare pe fişa de şcolarizare terminarea pregătirii teoretice sau practice a
unui cursant, fără ca acesta să fi efectuat toate orele prevăzute în programa minimală de învăţământ
b) în cazul obţinerii unor rezultate necorespunzătoare, reflectat în promovabilitatea cursanţilor
instruiţi
c) când au trecut 5 ani de la data eliberării şi nu a urmat un curs de perfecţionare
d) când titularul a fost a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru o
infracţiune de ultraj cu violenţă

13. Anularea atestatului de instructor auto sau/şi profesor de legislaţie rutieră se face de către
ISCTR în următoarele cazuri:
a) la a doua suspendare a atestatului
b) când titularul refuză să oprească la semnalul regulamentar al personalului desemnat să efectueze
controlul prin reglementările legale în vigoare
c) când titularului i-a fost anulat dreptul de a conduce pe drumurile publice
d) când titularul a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru o
infracţiune ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniştii publice, trafic de influenţă, trafic sau
consum ilicit de droguri

14. Anularea atestatului de instructor auto sau/şi profesor de legislaţie rutieră se face de către
ISCTR în următoarele cazuri:
a) când titularului i-a fost anulat dreptul de a conduce pe drumurile publice
b) când i-a fost suspendat dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice pentru consum de
alcool
c) când confirmă, prin semnare în fişa de şcolarizare terminarea pregătirii teoretice sau practice a
unui cursant, fără ca acesta să fi efectuat toate orele prevăzute în programa minimală de învăţământ
d) când confirmă, prin semnare pe fişa de şcolarizare terminarea pregătirii teoretice sau practice a
unui cursant, fără ca acesta să fi efectuat toate orele prevăzute în programa minimală de învăţământ

15. Atestatului de instructor auto sau/şi profesor de legislaţie rutieră se suspendă pentru o
perioadă de:
a) 15 zile la prima suspendare
b) o lună la prima suspendare
c) o lună la a doua suspendare
d) trei luni la a doua suspendare

16. Atestatului de instructor auto sau/şi profesor de legislaţie rutieră se suspendă pentru o
perioadă de:
a) 45 zile la prima suspendare
b) două luni la prima suspendare
c) două luni la a doua suspendare
d) trei luni la a doua suspendare

17. Restituirea atestatului de instructor auto sau/şi profesor de legislaţie rutieră suspendat
se face dacă:
a) titularul a urmat un nou curs de pregătire şi perfecţionare profesională
b) titularul a promovat examenul pentru restituirea atestatului
c) a crescut promovabilitatea cursanţilor instruiţi în perioada de suspendare
283
d) titularul face dovada că au fost remediate deficienţele care au stat la baza suspendării atestatului

18. Instructorul sau profesorul de legislaţie rutieră auto are obligaţia de a se prezenta la
examinare medicală precum şi la avizare psihologică:
a) periodic, în funcţie de vârstă şi de categoriile de vehicule pe care are dreptul să le conducă
conform permisului de conducere pe care îl deţine
b) periodic, în funcţie de vârstă şi de categoriile de vehicule cu care este autorizat a efectua
instruirea candidaţilor
c) periodic, conform reglementărilor emise de către autoritatea competentă ori la solicitarea poliţiei
d) periodic, cu ocazia preschimbării permisului de conducere

Reglementari profesionale
(raspunsuri corecte)

Nr. Rasp. Nr. Rasp. Nr. Rasp. Nr. Rasp. Nr. Rasp.
intr. corect intr. corect intr. corect intr. corect intr. corect
1 C 5 - 9 ACD 13 CD 17 D
2 C 6 - 10 ACD 14 ABCD 18 C
3 B 7 - 11 AD 15 BD
4 A 8 - 12 AD 16 D

Întrebări suplimentare

1) Autorizatia scolii de conducere auto/ instructorului auto autorizat, conform HG nr


69/2012, poate fi:
a). retinuta;
b). anulata;
c). suspendata;
d). retrasa.

2) Autorizatia scolii de conducere auto/ instructorului auto autorizat, conform HG nr


69/2012, poate fi suspendata si / sau retrasa de catre:
a). ARR;
b). RAR;
c). ISCTR;
d). CNADNR.

3). Termenul notificat de catre ISCTR pentru remedierea, de catre o scoala de conducere
auto/ instructor auto autorizat, a riscului de a nu mai indeplini conditiile care au stat la
baza autorizarii acestora este de:
a). de 30 de zile
b). de 45 de zile
c). de 60 de zile
d). 6 luni

4). ISCTR suspenda autorizatia scolii de conducere auto/ instructorului auto autorizat,
pentru 30 de zile:
a). la expirarea termenului de 30 de zile de la notificarea, de catre ISCTR, a riscului de a nu mai
indeplini conditiile autorizarii acestora;

284
b). la expirarea termenului de 60 de zile de la notificarea, de catre ISCTR, a riscului de a nu
mai indeplini conditiile autorizarii acestora;
c). la expirarea termenului de 3 luni de la notificarea, de catre ISCTR, a riscului de a nu mai
indeplini conditiile autorizarii acestora;
d). la expirarea termenului de 6 luni de la notificarea, de catre ISCTR, a riscului de a nu mai
indeplini conditiile autorizarii acestora;

5). ISCTR suspenda autorizatia scolii de conducere auto/ instructorului auto autorizat,
pentru 30 de zile, pentru:
a). utilizarea, in procesul de pregatire practica a cursantilor, a vehiculelor care nu indeplinesc
conditiile prevazute de ARR;
b). utilizarea, in procesul de pregatire practica a cursantilor, a vehiculelor care nu indeplinesc
conditiile prevazute de CNADNR;
c). utilizarea, in procesul de pregatire practica a cursantilor, a vehiculelor care nu indeplinesc
conditiile prevazute de normele MAI;
d). utilizarea, in procesul de pregatire practica a cursantilor, a vehiculelor care nu indeplinesc
conditiile prevazute de normele legale in vigoare.

6). Efectuarea, de catre scolile de condurece auto/ instructorii auto autorizati, a pregatirii
cursantilor fara respectarea programei si a planului de invatamant, aprobate, se
sanctioneaza cu:
a) anularea autorizatiei scolii/ instructorului autorizat;
b) suspendarea autorizatiei scolii/ instructorului autorizat pentru 30 de zile;
c). retinerea autorizatiei scolii/ instructorului autorizat pentru 45 de zile;
d). retragerea autorizatiei scolii/ instructorului autorizat pentru 60 de zile.

7). ISCTR suspenda autorizatia scolii de conducere auto, pe o perioada de 30 de zile,


pentru:
a). nepastrarea, la sediu, a evidentei si a documetelor cursantilor;
b). nepastrarea, la sediu, a documetelor personalului care asigura pregatirea teoretica a
cursantilor
c). nepastrarea, la sediu, a autovehiculelor – scoala;
d). nepastrarea, la sediu a licentei comunitare.

8). ISCTR suspenda autorizatia scolii de conducere auto, pe o perioada de 30 de zile,


pentru:
a). nepastrarea, la sediu, a documetelor instructorilor care asigura pregatirea practica a
cursantilor;
b). neinformarea autoritatii emitente, in 15 zile, cu privire la pierderea autorizatilei;
c). neinformarea autoritatii emitente, in 15 zile, cu privire la sustragerea autorizatilei;
d). neinformarea autoritatii emitente, in 15 zile, cu privire la deteriorarea autorizatilei.

9). ISCTR poate suspenda, in cazul neremedierii situatiei notificate, autorizatia scolii de
conducere auto/ a instructorului auto autorizat, pentru o perioada de 30 de zile, care se
poate prelungi pentru perioade succesive de 30 de zile, insumand o perioada de pana la:
a). o luna;
b). 2 luni;
c). 6 luni;.
d). 3 luni

10). Daca, la expirarea termenului de 6 luni, dupa suspendarea pentru perioade succesive
de 30 de zile, nu a fost remediata situatia in cauza ISCTR aplica masura de:
285
a). suspendare, pentru 12 luni, a autorizatiei scolii de conducere/ a instructorului auto autorizat;
b). retragere a autorizatiei scolii de conducere/ a instructorului auto autorizat;
c). anulare a autorizatiei scolii de conducere/ a instructorului auto autorizat;
d). retinere a autorizatiei scolii de conducere/ a instructorului auto autorizat.

11). ISCTR retrage autorizatia scolii de conducere auto/ a instructorului auto autorizat in
situatia in care:
a). autorizatia respentiva a fost suspendata de 3 ori, in ultimele 12 luni;
b). autorizatia respentiva a fost suspendata de 2 ori, in ultimele 12 luni;
c). pentru retinerea autorizatiei, scoala de conducere auto/instructorul de conducere autorizat a
furnizat documete continand informatii incorecte;
d). la cererea titularului autorizatiei.

12). Pentru obstructionarea efectuarii controlului, la sediul scolii de conducere auto/


instructorului autorizat, ISCTR ia masura:
a). suspendarii autorizatiei scolii de conducere auto/ instructorului auto autorizat;
b). anularii autorizatiei scolii de conducere auto/ instructorului auto autorizat;
c). retinerii autorizatiei scolii de conducere auto/ instructorului auto autorizat;
d). retragerii autorizatiei scolii de conducere auto/ instructorului auto autorizat.

13). Pregatirea teoretica si practica a persoanelor, in vedera obtinerii permiselor de


conducere, fara a detine autorizatie de scoala de conducere auto, valabila sau avand
autoriztia suspendata ori retrasa, se sanctioneaza cu:
a). amenda penala;
b). imobilizarea autovehiculelor – scoala;
c). suspendarea autorizatiei scolii de conducere auto;
d). retragerea autorizatiei scolii de conducere auto.

14). Efectuarea, de catre instructorii auto autorizati, a pregatirii practice a cursantilor


fara a detine la bordul vehiculului, pe toata durata efectuarii pregatirii, unu sau mai
multe documente prevazute de legislatia in vigoare, se sanctioneaza cu:
a). retinerea permisului de conducere;
b). retinerea autorizatiei de instructor;
c). suspendarea autorizatiei de instructor;
d). amenda contraventionala

15). In toate cazurile de suspendare si / sau retragere a autorizatiilor scolilor de


conducere auto/ instructorilor auto autorizati, ISCTR aplica si sanctiunea:
a). amenzii contraventionale;
b). amenzii penale;
c). retinerii permisului de conducere;
d). avertismentului verbal

16). Utilizarea unui autovehicul pentru pregatirea practica a persoanelor, in vederea


obtinerii permirului de conducere, fara a detine autorizatie de scoala de conducere auto/
instructor auto autorizat se sanctioneaza cu:
a). suspendarea dreptului de utilizare a vehiculului pentru 6 luni;
b). suspendarea dreptului de a conduce vehiculul pentru 6 luni;
c). amenda contraventionala
d). anularea certificatului de inmatriculare

286
17). Utilizarea, la efectuarea transporturilor rutiere, a unui vehicul care prezinta
defectiuni tehnice majore si/sau periculoase, conform reglementarilor legale in vigoare, se
sanctioneaza cu:
a). amenda contraventionala;
b). imobilizarea autovehiculului;
c). suspendarea dreptului de utilizare a vehiculului pentru 6 luni
d). anularea inspectiei tehnice periodice

18). Masura suspendarii dreptului de utilizare, a unui vehicul, se infaptuieste prin:


a). amenda;
b). retinerea certificatului de inmatriculare;
c). retinerea placutelor cu numerele de inmatriculare;
d). retinerea permisului de conducere.

Intrebari suplimentare
(raspunsuri corecte)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
cd c a a d b ab abcd c b
11 12 13 14 15 16 17 18
bcd d d cd a ac abcd abc

287
CUPRINS
NOTA AUTORULUI…………………………………………...……………...….. 3
NORME DE ATESTARE………………………………………....…………...……5
TEMA NUMĂRUL 1………………………………………………...………….... 13
Semnalizarea rutieră actualizată…………………………………………………………..…….. 13
Clasificarea transporturile rutiere şi a drumurilor ………………………………………..….…. 63
Categorii de autovehicule………………………………………………..……………….….……70
Teste de verificare cunoştiinte……………………………………………………...……………. 73

TEMA NUMĂRUL 2…………………………………………………….…...…. 109


Conduita preventiva în traficul rutier……………………………………………….….….…… 109
Conducerea ecologică………………………………………………………..…….……….……119
Primul ajutor în accidentele de circulaţie efectele consumului de alcool asupra
organismului uman……………………………………………………….…………………..…..123
Teste de verificare cunoştinţe………………………………………………………..………..…. 132

TEMA NUMĂRUL 3 …………………………………………………..……..… 153


Mecanismele şi sistemele autovehiculului………………………………………………….....…. 153
Teste de verificare cunoştiinte……………………………………………………………………. 175

TEMA NUMĂRUL 4 ………………………………………………………….... 189


Cunoaşterea, exploatarea şi dotarea tehnică a autovehiculului ……………....................….…… 189

TEMA NUMĂRUL 5 ………………………………………………………….... 225


Pedagogia - stiinţa a educatiei didactica - stiinţa procesului de invatamant…………………..… 225
Teste de verificare cunoştiinte…………………………………………………………………… 232

TEMA NUMĂRUL 6 ………………………………………………………..…. 238


Principiile didactice clasificarea metodelor de invatamant proiectarea didactica………….……. 238
Teste de verificare cunoştiinte………………………………………………………………...… 251

TEMA NUMĂRUL 7………………………………………………………….... 257


Forme de organizare a procesului instructiv-educativ................................................................... 257
Teste de verificare cunoştintelor ………………………………………………………………... 265

288
Anexa
Suport de curs pentru instructori auto categoria A

1. Pregatiri

ALEGEREA MOTOCICLETEI POTRIVITE


Atunci când îti alegi motocicleta trebuie sa ai în vedere ce tip de trasee vei face. S-ar putea ca o motocicleta
mica sa nu aiba putere pentru a mentine viteze mari pe autostrada si poate deveni instabila la viteze mari. Pe
de alta parte, o motocicleta prea mare poate fi greu de controlat.
Esti pe o motocicleta de marimea potrivita daca:
 poti tine un picior cu toata talpa pe pamânt atunci când stai calare pe motocicleta aflata în pozitie
verticala;
 poti împinge, parca si ridica motocicleta pe cric fara un effort deosebit (aviz amatorilor de Dnepr!);
 ajungi usor la comenzi, fara efort si fara sa te întinzi;
 împingând motocicleta, poti face un traseu in forma de 8;
 poti ridica de jos motocicleta culcata apucând de ghidon (blocând roata pe fata daca este posibil).
Trebuie sa stii ce fel de trasee vei parcurge si sa alegi o motocicleta facuta special pentru acel tip de trasee.

MOTOCICLISTUL
Cunoaste-ti motocicleta suficient, astfel încât sa poti gasi si folosi întrerupatoarele si comenzile fara sa
trebuiasca sa-ti iei ochii de la drum; aceasta este valabil în special pentru semnalizari, claxon, faze, soc,
contact si robinetul de benzina.
Asigura-te ca motocicleta este în stare tehnica buna înainte de fiecare drum. Înainte de a porni, verifica-i
comenzile. Asigura-te ca stii succesiunea treptelor de viteza. Manevreaza de câteva ori acceleratia,
ambreiajul si frânele înainte de plecare. Mergi cu mare grija pâna te obisnuiesti cu tinuta de drum a
motocicletei. Încetineste la curbe si lasa-ti distanta suplimentara pentru frânare.
Spre deosebire de soferul unei masini, nu ai centura de siguranta sau o cusca de metal care sa te protejeze în
caz de coliziune. Condu întotdeauna cu mare grija.
Nu conduce niciodata daca ai baut alcool sau daca ai luat medicamente care dau ameteli sau somnolenta
(inclusiv multe medicamente care se iau fara reteta). Reactiile si judecata îti pot fi afectate de acestea. Nu
conduce daca esti obosit. Evita deshidratarea.

ECHIPAMENTUL MOTOCICLISTULUI
Poarta haine adecvate
Protejeaza-ti pielea si ochii de soare, vânt, insecte si mizerii. Pielea este cea mai buna, dar si gecile din nylon
gros sau din material de blugi si pantalonii lungi sunt acceptabile. Nu lasa cordoane, cheutori sau sireturi
atârnând. Nu purta haine care flutura sau care se umfla în vânt, pentru ca te obosesc sau îti distrag atentia.
Poarta manusi si alte elemente de echipament special pentru motociclisti. Poarta întotdeauna încaltaminte
solida, care sa acopere în întregime laba piciorului si glezna.
Poarta întotdeauna casca
Castile speciale pentru motociclisti sunt obligatorii prin lege si trebuie purtate atât de conducator, cât si de
pasager. Casca trebuie sa se potriveasca bine pe cap, suficient de strâns ca sa nu se miste pe cap atunci când
bareta este încheiata. Asigura-te ca iei o casca de foarte buna calitate atunci când o cumperi. Înlocuieste
castile care au fost trântite, julite sau deteriorate într-un accident. Foloseste numai apa si sapun pentru
curatarea castii.
Poarta întotdeauna cizme
Nu purta încaltaminte prea larga sau cu inele sau sireturi care s-ar pute agata de comenzi. Cizmele din piele
sau din material sintetic rezistent sunt cele mai bune. Trebuie ca cizmele sa fie rezistente si suficient de
înalte pentru a-ti proteja gleznele. Talpile trebuie sa fie dintr-un material tare si cu model antiderapant.
Poarta încaltaminte care sa-ti permita sa manevrezi corect comenzile de picior.
Protejeaza-ti ochii
Vântul si ploaia îti obosesc ochii si îti tulbura vederea. Praful, insectele si mizeriile îti pot rani ochii si te pot
face sa scapi motocicleta de sub control. Parbrizele de pe motocicleta te apara într-o oarecare masura de
vânt, ploaie si de obiecte care zboara prin aer, dar nu-ti apara ochii, asa ca poarta viziera chiar daca ai parbriz
la motocicleta.
Viziera trebuie sa:
 nu aiba zgârieturi;
 permita vederea clara pe ambele parti;
 lase loc pentru ochelari de vedere, de soare, sau de protectie;
 fie bine prinsa;
 fie facuta din material securizat
Fa-te vazut
Pentru un motociclist, a fi vizibil poate însemna diferenta dintre viata si moarte. Poarta culori vii, portocaliu,
rosu sau galben. Culorile fluorescente sunt foarte indicate. O idee buna este sa-ti lipesti banda reflectorizanta
pe motocicleta, pe casca si pe geaca.
Poarta manusi
Manusile îti tin de cald si îti dau o priza mai buna pe comenzi. Cele mai bune sunt manusile special
confectionate pentru motociclisti.

VERIFICAREA MOTOCICLETEI
A. Cauciucurile - asigura-te ca sunt umflate corect. Foloseste un indicator de presiune pentru a verifica
presiunea în ambele pneuri în fiecare zi în care iesi cu motocicleta. Presiunea prea mare sau prea mica poate
duce la scaderea gradului de control asupra motocicletei. Verifica întodeauna uzura cauciucurilor. Nu merge
niciodata cu cauciucuri cu crapaturi, taieturi sau umflaturi care ar putea cauza o explozie. Cauciucurile foarte
uzate sunt si ele periculoase, mai ales pe vreme umeda.
B. Piulite, suruburi si sigurante - vibratiile slabesc piulitele, suruburile si sigurantele. Verifica-le în mod
regulat.
C. Claxonul - verifica-l. Îti poate salva viata.
D. Cabluri - verifica sa nu fie uzate, slabite, cu fire din sufa rupte sau încâlcite. Înlocuieste cablurile
necorespunzatoare. Ai grija ca toate cablurile sa fie bine unse si vezi daca cablul de acceleratie se întoarce în
pozitia de repaus atunci când îi dai drumul. Verifica cablul de ambreiaj, sa fie reglat corect.
E. Frânele - actioneaza pe rând frânele pe fata si pe spate, ca sa te asiguri ca fiecare din ele functioneaza
cum trebuie.
F. Lumini - pozitia din far trebuie sa se aprinda atunci când merge motorul. Verifica si faza lunga, si faza
scurta. Verifica, de asemenea, semnalizarile si stopurile de frâna înainte de a pleca.
G. Lantul sau cureaua de transmisie sau cardanul - regleaza si unge lantul motocicletei în mod regulat,
asa cum este indicat în manualul motocicletei. Verifica dupa manual reglaul corect al curelei de transmisie,
daca motocicleta ta are transmisie cu cardan, verifica regulat nivelul uleiului.
H. Oglinzile - tine oglinzile curate. Fiecare oglinda ar trebui sa-ti permita sa vezi aproximativ 1/2 din banda
din urma ta si cât mai mult posibil din banda de alaturi. Când oglinda este reglata corect ar trebui sa vezi în
ea o bucata din brat si din umar. Regleaza oglinzile înainte de a pleca, pentru ca este dificil si periculos sa le
reglezi din mers. Retine ca obiectele vazute în oglinda pot fi mai aproape decât par. Uita-te scurt peste umar
înainte de fiecare schimbare de directie. Nu conta niciodata numai pe oglinzi.
I. Nivelele la combustibil, apa si ulei - verifica nivelele la combustibil, apa si ulei înainte de a pleca.
Verifica sa nu ai scurgeri. Daca ti se caleaza motorul, ti se poate bloca roata pe spate si poti scapa
motocicleta de sub control.

2. Pastrarea Controlului

Motocicleta este un vehicul unic in felul sau. Necesita in acelasi timp indemanare si balans de la
conducatorul ei pentru a fi condusa in siguranta. Numai exersarea si antrenamentul va pot invata totul dar
aici sunt cateva idei care va pot ajuta:
POZITIA MOTOCICLISTULUI
 Saua - stati suficient de avansati astfel incat bratele sa fie un pic indoite cand tineti ghidonul. Aceasta
pozitie va va permite sa virati comod fara sa va intindeti.
 Mainile - apucati ghidonul usor dar ferm si folositi metoda de apucare "incheietura jos" ("wrist
down") pentru a preveni o accelerare accidentala prea mare (vezi figura).
 Balansul - pentru a va ajuta la pastrarea balansului in timpul virajelor, presati genunchii de rezervor
si uitati-va in directia in care vreti sa mergeti. Nu va uitati in jos.
 Picioarele - ar trebui sa fie permanent fixate ferm pe suporti in tot timpul in care motocicleta se afta
in miscare. Tineti varfurile ("toes")in sus. Daca vor cadea ar putea fi prinse intre drum si suporti.
Aveti nevoie de picioare pentru franare si pentru schimbarea vitezelor, deci asugurati-va ca le tineti
langa controale in permanenta.
 Pornirea (Starting Off) - pornirea si oprirea sunt doua situatii unde controlul poate fi pierdut cu
usurinta. Pentru incepatori este bine sa exerseze pornirea si oprirea intr-un loc sigur, fara trafic, pana
cand aceste operatii sunt stapanite foarte bine. Este necesara o cooordonarea perfecta este intre
ambreiaj si acceleratie. Prea multa acceleratie duce la pierderea controlului, prea putina "omoara"
motorul.

Inainte de pornire verificati urmatoarele:


 roata din fara nu este blocata;
 ajustati oglinziile retrovizoare;
 benzina pornita;
 motorul s-a incalzit si nu face zgomote anormale;
 luminile sunt pornite.
Coborati motocicleta de pe cric inainte ca pasagerii sa se urce. Intodeauna verificati pozitia picioarelor
inainte sa coborati motocicleta de pe suport.
Asigurati-va ca drumul este liber, si nu sunt:
 copii;
 pietoni;
 alt trafic;
 orice obstacol.
Inainte de a pleca asigurati-va ca manevra este sigura.
 Folositi oglinzile retrovizoare, dar nu va bazati doar pe ele. Uitati-va peste ambii umeri pentru a
verifica unghiurile moarte care nu se vad in oglinda.
 Asigurati-va ca si ceilalti participanti la trafic va observa. Multi soferi au probleme in a vedea
motociclistii si va pot lovi. Majoritatea soferilor implicati in accidente cu motociclisti spun ca nu i-au
vazut deloc. Folositi semnalizatoarele si acordati prioritate celorlalte vehicule chiar daca traficul este
redus.

PORNIREA IN RAMPA

Este mult mai dificil sa porniti motocicleta in rampa decat pe teren plat. Este un pericol foarte mare de a dat
inapoi si de a lovi pe cel din spate, sau de a cala motorul. Iata cea mai buna metoda:
1. Folositi frana fata pentru a tine motocicleta in timp ce porniti motorul si cuplati in prima treapta de viteza.
2. Treceti pe frana de picior pentru a tine motocicleta in timp ce actionati acceleratia cu mana dreapta.
3. Accelerati un pic mai mult pentru mai multa putere.
4. Debreiati usor si lasati usor frana spate in timp ce accelerati progresiv. Daca debreiati prea repede roata
din fata se poate ridica si motorul se poate cala.
5. Eliberati frana de picior in timp ce motorul incepe sa se opreasa, iar ambreiajul va tine motocicleta.
SCHIMBAREA VITEZELOR

Schimbarea vitezelor fin si repede necesita antrenament... dar, odata invatata va reduce teama pe motocicleta
si va va ajuta sa mentineti controlul. Manualul de utilizare va spune viteza maxima pentru fiecare viteza.
Tineti minte, in permanenta folositi treapta de viteza corecta pentru viteza cu care circulati, indiferent daca
ea creste sau scade. Este mai multa la schimbatul vitezelor decat obtinerea onei accelerari continue a
motociclete. Se poate pierde controlul daca vitezele sunt folosite incorect la decelare, viraje sau pante.
Schimbarea in jos a vitezelor
Schimbarea vitezelor in jos poate fi mult mai dificil de efectuat fin decat schimbarea in sus. Iata cum se face:
 inchideti acceleratia;
 strangeti ambreiajul si accelerati putin, cu o miscare ferma impingeti schimbatorul de viteze in jos cat
de departe merge si eliberati-l
 eliberati ambreiajul complet dar gradual in timp ce accelerati pentru a ajusta viteza motorului cu
viteza dorita de mers.
Asigurati-va ca mergeti suficient de incet cand schimbati intr-o treapta inferioara. Daca mergeti prea repede
motocicleta va zdruncina (lurch) si roata din spate se poate bloca. Acest lucru este mai probabil sa se
intample cand schimbati in treapta intai sau cand mergeti in panta. In aceste imprejurari trebuie sa folositi
franele pentru a incetini suficient pentru a schimba viteza in siguranta.
Schimbarea vitezelor in viraje
Nu schimbati vitezele in viraje decat in situatii exceptionale. O schimbare brusca a puterii pe roata din spate
o poate bloca sau rasuci, provocand un derapaj. Cel mai bine este sa schimbati vitezele inainte de intrarea in
viraj.

INTOARCERI SI VIRAJE
Sunt doua moduri de a intoarce o motocicleta, depinde de viteza.
Cand rulati cu mai putin de 20km/h o motocicleta se poate vira intorcand roata din fata in directia in care
doriti sa mergeti. Acest lucru necesita un balans bun si coordonare intre ambreiaj si acceleratie. Exersati
acestra manevra intr-un loc sigur, fara trafic.
La viteze mai mari de 20km/h trebuie sa inclinati motocicleta si sa stapaniti manevra numita "contra-virare"
("counter-steering","push-steering").
In timp ce intoarceti la viteze mari motocicleta este impinsa in afara de forta centrifuga. Pentru a compensa
aceasta forta trebuie sa va inclinati catre interiorul virajului. Cu cat viteza este mai mare cu atat ma mult
trebuie sa va inclinati. Multi motociclisti, in special incepatorii, nu apreciaza corect viteza si incearca sa
abordeze virajul prea repede. Incetiniti inainte de viraj. Uitati-va prin curba in directia in care virati.
Pentru a provoca inclinarea spre interior impingeti in fata ghidonul din partea in care virati. Adica impingeti
cu mana dreapta daca faceti dreapta, impingeti cu stanga daca faceti stanga.
In timp ce motocicleta incepe sa se incline veti indrepta automat ghidonul in directia in care virati. Aceasta
tehnica este utila in situatiile de zi cu zi pentru a evita sparturile in asfalt, guri de canal si accidentele.
Strangeti usor ghidonul dar ferm pentru toate virajele.
Cand virati:
 Reduceti viteza in timp ce va apropiati de curba. Incetiniti mai mult in conditii de drum nefavorabile
sau pe vreme proasta.
 Decat sa va uitati intr-un punct imediat in fata motocicletei, intoarceti capul si tineti ochii la un nivel
in asa fel incat sa priviti prin curba in directia in care doriti sa mergeti.
 Daca franati sau schimbati vitezele in jos, faceti-o inainte de viraj.
 Inclinati-va in directia virajului.
 Accelerati gradual in timpul virajului sau mentineti o viteza constanta. Evitati incetinirea in timpul
virajului.
 Accelerati incet si folositi "push-steering" pentru a indrepta motocicleta cand iesiti din viraj.
FRANAREA SI OPRIREA
Majoritatea motocicletelor au doua frane, care se opereaza in mod independent. La oprire folositi ambele
frane (fata si spate) in acelasi timp. Frana fata ofera 75% din puterea de franare si trebuie folosita in
majoritatea cazurilor. Totusi, la viteze mici folosirea franei fata poate cauza o cazatura.
Unele motociclete sunt echipate cu sisteme integrate de franare care opereaza cele doua frane impreuna.
Sisteme anti-blocare (ABS) sunt de asemenea disponibile pe unele modele. Daca motocicleta voastra este
echipata cu un astfel de sistem consultati manualul pentru instructiuni privind folosirea optima a franelor.
Cateva sfaturi utile pentru franare:
 Schimbati vitezele in jos in timp ce franati (frana de motor), in acest fel compresia motorului ajuta de
asemenea la franare
 Aveti grija mare cand franati in curba sau pe drum alunecos sau griblura. Pentru o franare eficienta in
curba, aduceti motocicleta la verticala, indreptati ghidonu inainte de a frana ferm cu ambele frane.
 Exersati opriri controlate intr-o zona sigura, fara trafic.
 Invatati sa franati echilibrat si sa simtiti cand rotile sunt pe cale de a se bloca.
 Puteti frana in viraj folosind ambele frane dar cu precautie. Aveti grija sa nu blocati vre-o roata in
special pe drumuri alunecoase.
 Ramaneti in prima viteza cand sunteti oprit ca sa puteti degaja repede daca este necesar. Mentineti
cel putin o frana ferma in timp ce suntei oprit in caz ca ambreiajul se elibereaza din gresala.
 Niciodata nu circulati cu frana partial aplicata. Acest lucru este semnalizat de stopul de frana care
poate induce in eroare alti soferi, de asemenea cauzeaza uzura franelor.
 Este important ca sa fiti atenti la ce este in spatele vostru verificand des oglinzile retrovizoare. Lasati
spatiu suficient intre voi si cel din fata, cel putin doua secunde. Nu numai ca va ajuta sa evitati o
coliziune cu cel din fata, dar va permite sa circulati mai lin si linistit fara opriri bruste.
 Pentru frane de urgenta folositi ambele frane cu efort maxim dar fara a bloca rotile. Supra-franarea
unei roti sau a ambelor cauzeaza de obicei o derapare.
 Franati cu frana fata complet. Daca se blockeaza, lasati frana imediat. In acelasi timp apasati frana
spate. Daca in mod accidental se blocheaza, lasati-o blocata pana ati oprit complet. Daca motocicleta
este verticala si va deplasati in linie dreapta puteti inca sa o controlati, chiar daca roata spate se
blocheaza. Daca derapajul este cauzat de supra-accelerare slabiti acceleratia. Virati in directia in care
doriti ca fata motocicletei sa se deplaseze.
 Evitati franele bruste pe nisip sau griblura, drumuri alunecoasa, marcaje vopsite, suprafete metalice,
drumuri ude, in special in primele minute de ploaie.
DERAPAJELE
Cele mai multe derapaje sunt cauzate de o eroare de pilotaj:
 Virajul prea brusc sau la o viteza prea mare
 Franarea prea puternica, de obicei pe roata din spate.
 Accelerarea prea rapida.

Erorile motociclistului sunt agravate de conditiile de drum proaste cum ar fi suprafetele alunecoase, griblura
sau nisipul. Cel mai bun mod de a iesi dintr-un derapaj este de a nu intra in derapaj. Anticipati astfel sa nu
fiti nevoiti sa faceti miscari rapide. Daca nu sunteti familiar cu drumul, conduceti incet. Daca intrati in
derapaj, nu va panicati. Daca manevrati corect veti putea sa iesiti din dificultate.
Cand apare un mic derapaj la roata spate cauzat de supra-franare, poate fi corectat virand in directia
derapajului si lasand usor frana. Metoda este explicata in sectiunea precedenta "Franarea si oprirea".

PARCAREA
Parcati unde este sigur si legal. Semnele, marcajele si bunul simt va vor spune unde puteti parca. Motocicleta
poate avea un suport central, un suport lateral, sau abele. De obicei sunt manevrate de pe partea stanga. Ar
trebui sa va obisnuiti sa descalecati pe partea stanga. Cand parasiti motocicleta asigurati-va ca este cuplata
viteza intai, roata fata este blocata si cheia de contact nu este in contact. Evitati parcarea motocicletei in
panta.
3 - Drumul si pozitia in trafic

Multi automobilisti nu se asteapta, sau nu vad, motocicletele care se afla pe aceeasi banda cu ei. Desi un
accident ar fi din vina lor, asta nu-l ajuta pe motociclist care, in mai toate cazurile, va sfarsi cel mai vatamat
din accident.
Protejati-va! Faceti-va vazuti!

PE UNDE SA CIRCULAM IN TRAFIC


Una dintre cele mai bune metode pentru a va face vazuti este a sti sa adoptati o pozitie corecta pe drum in
fiecare situatie. Deoarece nu exista o pozitie universala in continuare sunt cateva sfaturi:

Mentinerea spatiului-tampon
- Folositi oglinzile pentru a tine evidenta vehiculelor care deja stiti ca se afla in spatele vostru. Daca stati
prea aproape de cel din fata, soferii care vin din contrasens nu va pot vedea.
- Evitati sa ramaneti langa orice vehicule in miscare. Ele pot sa schimba banda de mers brusc si sa intre pe
banda voastra.
? Pastrati distanta. Cu cat rulati mai aproape de vehiculul din fata, cu atat mai mare este riscul pentru voi.
Cea mai buna protectie este distanta intre voi si ceilalti. Distanta are trei avantaje:
 Timp de reactie astfel incat sa nu loviti nimic sau pe nimeni
 Spatiu de manevra in caz de neprevazut.
 Se evita oririle bruste care va pot cauza o accidentare din spate
- Pastrati cel putin doua secunde in spatele vehiculului din fata. La viteze mai mari, sau cand conditiile de
drum nu sunt favorabile, pastrati o distanta chiar mai mare.
- Daca vehiculul din spatele vostru sta prea aproape, mariti distanta fata de cel din fata, pentru a putea opri
gradual si a evita o coliziune din spate.

- Amintiti-va ca limitele de viteza sunt date ca viteze maxime. Daca conditiile nu sunt ideale, incetiniti.
- Conducatorii experimentati stiu ca trebuie sa-si ajusteze constant pozitia pe banda, in functie de conditiile
de trafic. Partea stanga a benzii este des recomandata ca fiind cea mai buna deoarece:
 Evitati petele de ulei scurs de la alte autovehicule formate in centrul benzii de mers.
 Vedeti traficul in fata.
 Cei care vin din fata va pot vedea mai usor.
 Folositi toata banda care vi se cuvine, descurajand automobilistii care incearca sa intre pe aceeasi
banda.
 Puteti vedea mai mult din intersectiile de pe partea dreapta, si puteti fi vazut de acolo.
Acestea sunt avantajele in mare parte a timpului, dar sunt multe situatii cand este mai intelept sa folositit
partea centrala sau dreapta a benzii de mers, pentru a mari spatiul-tampon.
- Cand sunteti in spatele unui alt vehicul, stati in afara unghiului mort al soferului. Stati intr-un loc in care
puteti fi vazut clar in oglinzile retrovizoare a celui din fata. Pastrati distanta ca sa fiti vazut mai bine. In acest
fel aveti mai mult timp de reactie in cazuri neprevazute, cum ar fi gropi sau obstacole. Fiti pregatiti sa
folositi claxonul daca este necesar pentru a-i face pe ceilalti constienti de prezenta voastra.
- Intotdeauna presupuneti ca ceilalti soferi din jurul vostru nu stiu ca sunteti acolo. Incercati sa prevedeti ce
intentioneaza ceilalti soferi, si planuiti cum ii veti evita.
- Rulati intr-o pozitie care stabileste clar spatiul vostru. Nu megeti pe centrul benzii sau pe langa trotuar
deoarece poate tenta pe ceilalti soferi sa intre pe banda langa voi.
- Nu incercati sa mergeti pe langa alte vehicule, nici macar sa intrati printre linii cand traficul e oprit. Ceilalti
nu se asteapta si puteti fi ranit grav.
- Fiti foarte precaut cand conduceti langa trafic de pe alta banda. Se poate sa nu fiti vazut si alt sofer poate
face o schimbare brusca si sa intra pe banda voastra. Asigurati-va ca sunteti acolo unde ceilalti au cele mai
mari sanse sa va vada. Nu stati in unghiul mort al celorlalti soferi.

- Nu incercati sa depasiti fara trecerea liniei din mijloc, inghesuind vehiculul depasit pe aceeasi banda.

INTERSECTIILE
Majoritatea coliziunilor implicand motociclete se intampa la intersectii. Cele doua cauze principale care duc
la accidente in intersectii sunt:
- vehiculele car vin din fata vireaza la stanga (stanga lor) in fata unei motociclete;
- vehiculele care intra de pe o strada laterala.
Pentru a evita coliziunile:
- alocati-va un spatiu de manevra suficient;
- intotdeauna incetiniti cand va apropiati de o intersectie, chiar daca sunteti pe drum cu prioritate si ceilalti
trebuie sa va cedeze trecerea.
- fiti pregatitit sa opriti;
- intotdeauna verificati in oglinzile retrovizoare pentru a sti cat timp aveti fata de cel din spate;
- fiti pregatiti sa va mutati pe cealalta parte a benzii, care va va oferi mai mult spatiu.
Nu presupuneti ca ati fost vazut pana nu observati un semn de la sofer.
Daca vi se opreste motorul in mijlocul intersectiei si nu puteti porni, impingeti motocicleta in afara traficului
si in afara intersectiei. Porniti luminile de avarie.

Incetiniti si fiti pregatiti sa va pozitionati pe partea dreapta sau stanga a benzii, oricare va ofera mai mult
spatiu.
Daca un sofer din fata vrea sa vireze stanga, incetiniti si mutati-va pe partea dreapta a benzii. Daca un
vehicul poate intra pe banda voastra, presupuneti ca va intra!
Daca un autovehicul este pe cale sa intre din partea dreapta a intersectiei, mutati-va pe partea stanga a benzii
si fiti pregatit sa opriti. Daca un vehicul poate intra pe banda voastra, presupuneti ca va intra!

Daca sunt autovehicule care vor sa intre in intersectie din ambele parti, stati pe partea stanga a benzii. Fiti
pregatit sa opriti! Daca un vehicul poate intra pe banda voastra, presupuneti ca va intra!

SCHIMBAREA BENZILOR
Exista intotdeauna un risc cand se schimba benzile si este in functie de voi daca se face in siguranta. Evitati
schimbarile care nu sunt necesare. Nu faceti slalom printe benzi ("don't be a lane hopper"). Cele cateva
secunde castigate prin slalom nu merita riscul. Planuiti inainte traseul astfel incat sa nu fiti nevoiti sa
schimbati brusc banda.
Cand schimbati banda de mers:
 asigurat-va ca schimbarea benzii este permisa;
 verificati traficul din fata si folositi oglinzile pentru a verifica traficul din spate;
 deoarece oglinzile au puncte moarte, intotdeauna aruncati-va o privire scurta peste umarul de langa
banda pe care ma mutati;
 semnalizati corespunzator;
 uitati-va din nou, si daca e sigur, faceti schimbarea de banda

Incetiniti cand sunteti depasiti, dar nu treceti imediat pe partea dreapta deoarece il puteti incuraja pe celalalt
sofer sa incerce sa intre langa voi pe aceeasi banda. Odata ce vehiculul a inceput depasirea, fiti pregaitit sa
incetiniti si sa va mutati spre dreapta daca e necesar. Reluati-va pozitia pe banda dupa depasire.

CAND SUNTETI DEPASIT


Cooperati daca cineva va depaseste. Este ilegal si periculos sa mariti viteza daca sunteti depasit. Incetiniti,
daca este necesar, pentru a va asigura ca cel care va depaseste are suficient spatiu pentru a reveni in
siguranta.
Fiti atent cand un vehicul mare vine din fata. Poate bloca un vant puternic sau poate cauza un curent de
atractie care va poate dezechilibra.
Cand va apropiati de un vehicul mare stati alertati si tineti mainile ferme pe ghidon. Mutati-va pe partea
dreapta a drumului si fiti pregatiti pentru turbulente sau schimbari ale vantului.

DEPASIREA
Depasirea altui vehicul pare usoara dar intotdeauna este un risc implicat. Nu depasiti decat daca este necesar.
Intrebati-va: "Ce castig?". Daca este necesar totusi sa depasiti, asigurati-va ca sunteti intr-o zona in care
depasirea e legala si sigura.
Nu depasiti:
 in varf de panta;
 in intersectii;
 la trecere cu calea ferata;
 in curba sau in alt loc in care nu aveti vizibilitate;
 pe benzile de refugiu/trotuar ("on the shoulder of the road");
 cand traficul din fata incetineste pentru un motiv necunoscut.
 cand vehiculul din fata a oprit pentru un pieton.

Cand depasiti:
 verificati oglinda retrovizoare;
 intotdeauna aruncati o privire scurta peste umarul de langa banda in catre care va deplasati;
 semnalizati;
 uitati-va in fata pentru trafic din sens opus;
 uitati-va peste umar inca o data, si daca este sigur, continuati.
Dupa ce ati depasit un vehicul asigurati-va ca este vizibil in oglinda retrovizoare, verificati peste umar,
semnalizati, lasati un spatiu-tampon suficient, si intrati inapoi pe banda de mers cand e sigur.
Este ilegal sa depasiti viteza legala cand depasiti alt vehicul.

4 - Transportul Pasagerilor

Nu ar trebui sa transportati pasageri pana nu capatati experienta in manevrarea motocicletei. Greutatea in


plus schimba modul in care motocicleta se manevreaza, modul in care vireaza, accelereaza sau opreste.
Sunteti legal responsabili pentru siguranta pasagerului.
 Persoana din spate ar trebui sa stea cat mai in fata posibil fara sa va inghesuie.
 Asigurati-va ca pasagerul intelege ca trebui sa stea nemiscat, in special cand manevrati motocicleta.
 Trebuie sa aveti un scaun adecvat si suporti de picioare adecvate, care sa-i permita pasagerului sa sea
in spatele vostru fara sa va incomodeze, sau sa va faca sa va mutati de pe pozitia normala.
 Pasagerul trebuie sa poarte acelasi tip de echipemant de protectie ca si conducatorul motocicletei
(casca, protectie pentru ochi, costum, etc)
 Asigurati-va ca pasagerul stie ce va asteptati de la el, inainte sa porniti.
 Instruiti pasagerul sa nu coboare niciodata de pe motocicleta fara sa va intrebe in prealabil.
 Pasagerul si conducatorul motocicletei sunt obligati de lege sa poarte casti de protectie omologate.
 Pasagerii care sunt in aceasta postura pentru prima data trebuie acomodati printr-o rulare la viteze
joase in conditii de trafic redus.

ADAPTAREA LA GREUTATEA PASAGERULUI


Pentru a va adapta la greutatea in plus a pasagerului, trebuie sa:
 Conduceti cu viteze mai joase, in special in viraje, intersectii sau hopuri.
 Incepeti incetinirea mai devreme dacat de obicei cand va apropiati de un stop.
 Pastrati o distanta mai mare fata de cel din fata.
 Cautati spatii largi cand traversati sau cand intrati in trafic.
 Inainte sa faceti orice miscare, asigurati-va ca ati avertizat si pasagerul - pentru a evita surprizele.

1. Miscarile bruste pot face ca motocicleta sa fie greu de controlat. Pasagerul intotdeauna trebuie sa se miste
cu voi: sa se incline inainte cand accelerati, sa se incline inapoi cand incetiniti, si sa se incline intr-o parte
cand virati. Asigurati-va ca pasagerul foloseste manerul de sustinere corect.
2. Pentru a permite greutatea in plus a pasagerului, ajustati amortizoarele si verificati jocul la lantul de
transmisie finala.
3. Ambele picioare ale pasagerului trebuie sa stea pe suporti, chiar si cand sunteti opriti. Esapamentele
fierbinti sunt un mare rist pentru pasageri.
4. Numai voi, nu si pasagerul, trebuie sa semnalizeze cu mana.
5. Asigurati-va ca pasagerul poarte echipament de protectie adecvat (inclusiv casca).
Asigurati-va ca motocicleta voastra este construita pentru transportul pasagerilor. Consultati manualul pentru
a verifica daca trebuie ajustata presiunea in roti.
Pasagerul trebuie sa stea cat mai in fata posibil, dar fara a va inghesui. Asigurati-va ca pasagerul stie ca
trebuie sa stea nemiscat. Motocicleta voastra trebuie sa aiba o sa si suporti de picioare pentru pasager.

5 - Mersul in grup

Mersul in grup este acceptabil dar nu aveti drepturi speciale pe drum.


Alegeti un lider experimentat si puneti conducatorii neexperimentati in urma liderului.
Luati in considerare marimea grupului si limitati-o la patru-cinci motociclete. Daca aveti mai multe decat
atat, formati doua grupuri mai mici.
Niciodata nu rulati in paralel. Daca o faceti pe aceeasi banda este ilegal, si daca o faceti in benzi separate
poate incomoda traficul si poate limita abilitatea de manevra in caz de urgenta.
Folositi regula celor doua secunde fata de cel din fata. Pastrati o distanta suficienta intre motociclete.
Planuiti in avans. Asigurati-va toata lumea cunoaste traseul. Lasati ultima motocicleta sa stabileasca viteza.
Nimeni nu trebuie sa se grabeasca pentru a tine pasul. Folositi oglinzile retrovizoare pentru a supraveghea
motocicleta din spatele vostru.
Orice grup de motociclete ruleaza cel mai bine in formatie zig-zag ("staggered"), cu liderul si ultimul
motociclist pe partea stanga a benzii.
Plasati motociclistii neexperimentati in spatele liderului - acolo e mai putin probabil sa incurce. Folositi
oglinzile retrovizoare si ajustati viteza in functie de cel din spatele vostru. Este cel mai bun mod de a sta
impreuna.

6 - Conducerea in conditii dificile

CONSTIENTIZAREA PERICOLELOR
Anticiparea este cea mai buna metoda de a evita o situatie periculoasa. Daca puteti recunoaste o situatie
periculoasa, va puteti pregati din timp planul de evitare. Stati cu atentia la maxim si observati tot ce se
intampla in jurul vostru, luati actiuni dupa necesitati. Cand observati un potential pericol, incetiniti si
planuiti actiunile care sa permita evitarea neprevazutului.
De exemplu, daca observati copii jucandu-se langa sosea, pregatiti-va sa actionati daca unul sare in strada.
Daca se apropie masini de o intersectie si una nu cedeaza trecerea, fiti pregatiti sa reactionati. Invatati cum sa
procedati cand auziti sirena unui tren in timp ce va apropiati de o trecere la nivel cu calea ferata. Intelegeti ce
inseamna pentru voi si pentru motociclete cand drumul se schimba din asfalt in griblulara.
Sunt cazuri in care puteti pune viata altei persoane in pericol. Cand va planuiti actiunile, trebuie sa luati in
considerare atat evitarea pericolului cat si pericolele auxiliare care pot aparea din cauza evitarii situatiei
initiale. De exemplu, trebuie sa stiti cat de aproape de voi este masina din spate atunci cand franati brusc.
Trebuie sa stiti ce se petrece in toate directiile in jurul vostru.

CONDUCEREA PE TIMP DE NOAPTE


Cand conduceti noaptea riscul de a fi loviti creste foarte mult. Chiar si cu cele mai bune lumini, nu puteti
vedea clar, si nu puteti fi vazuti clar. Pentru a conduce in siguranta trebuie sa:
- Mergeti mai inceti decat ati face-o in timpul zilei
- Pastrati distanta mai mare fata de vehiculul din fata. In felul acesta va dati mai mult timp de reactie.
Pastrati o distanta de 3-4 secunde.
- Semnalizati mai devreme si franati mai devreme.
- Nu depasiti dacat daca este necesar.
- Fiti siguri ca puteti opri in timp util daca apare un obstacol in raza de actiune a farurilor. Nu depasiti
aceasta limita data de raza de actiune a farurilor.
- Stati in alerta. Totul este mai greu de observar pe timp de noapte. Daca va este somn, opriti-va.
- Pastrati-va ochelarii (goggles), viziera (face shield) si parbrizul (windshield ) curate. Daca sunt tare
zgariate inlocuiti-le. Pe timp de noapte folositi numai lentile clare, necolorate.
- Asigurati-ve ca sunteti vazuti. Stergeti-va farurile si reflectorizantele daca dunt murdare. Purtati culori vii
si deschise. Adaugati banda reflectorizanta in locurile in care ajuta cel mai mult. O vesta reflectorizanta este
ideala.
- Fiti atenti la animalele care pot sari in strada din santurile de pe marginea drumurilor. Uitati-va de-a lungul
drumului in departare pentru a observa miscarile animalelor si reflexia ochilor.

Pastrati-va ochelarii, viziera si parbrizul curate. Purtati vesta reflectorizanta.


CONDUCEREA PE VREME PROASTA
Fiti la fel de precauti si luati aceleasi masuri ca si la mersul pe timp de noapte. Cand aveti de a face cu
vremea proasta, aveti o mai mare grija la franare si accelerare.
Nu veti vedea prea multe motociclete pe drumuri de iarna. Este prea periculos si inconfortabil. Ganditi-va de
doua ori inainte sa conduceti pe vreme proasta.

Folositi faza scurta, deoarece faza lunga va orbeste (lumineaza zapada, fumul, etc din aer).

CONDUCEREA PE SUPRAFETE PERICULOASE


Suprafetele periculoase cum ar fi asfaltul ud, griblura, noroiul, mazga, zapada, poleiul, marcajele vopsite de
pe sosea, capacele metalice de canale trebuie evitate pe cat posibil. Daca totusi nu puteti evita urmati
urmatoarele sfaturi:
- Incetiniti.
- Tineti bratele si incheietura mainii lejere (loose) si picioarele pe suporti.
- Nu bruscati frenele, apasati usor si progresiv (use your brakes smoothly and gently)
- Evitati miscarile bruste. Trebuie sa virati, franati, accelerati si schimbati vitezele cat mai gradual si mai
putin posibil.
- Debreiati usor si pregresiv.

Impuritatile (praf, nisip, griblura) pe asfalt sunt la fel de periculoase ca si un drum alunecos.
- Incetiniti si conduceti cu grija. Griblura si nisipul pot fi mai putin periculoase daca reduceti viteza.
- Tineti mainile relaxate dar ferme pe ghidon.
- Daca roata din fata derapeaza(weaves), un pic lasati-o. Tineti bratele si incheieturile flexate, picioarele pe
suporti.
- Evitati opririle rapide pe cat posibil.

Cand traversati o denivelare, incercati sa abordati obstacolul (head on) daca este posibil. Unele suprafete
cum ar fi capetele de pod, capacele de santuri, sunt facute din grilaje metalice. Motocicleta va vibra si va
"dansa" (wander) in timp ce traversati grilajul. Nu strangeti ghidonul. In mod normal nu este periculor daca
incetiniti inainte de obstacol si mentineti o viteza constanta.
Atentie: Uleiul scurs din masini si camioane in mod normal se strange in centrul benzii de circulatie. Pentru
a evita situatiile periculoase, circulati pe banda lasata de rotile din stanga ale celorlalte vehicule, si fiti
precauti. Cand traversati caile ferate care nu sunt perpendiculare cu sosea este bine sa incetiniti inainte si sa
le traversati trecand drept in fata.
7 - Urgente in timpul mersului

EVITAREA OBSTACOLELOR
O oprire de urgenta poate sa nu fie suficienta pentru a evita lovirea unui obstacol aparut in calea voastra.
Daca o bucata de moloz sau o groapa apare brusc in calea voastra, uneori singurul mod de evitare este de a
face un viraj rapid.
Secretul unui viraj rapid este de inclina motocileta rapid in directia in care vreti sa virati. Pentru a inclina
motocicleta, contra-virati (contra-virarea inseamna sa virezi intr-o directie pentru a trimite motocicleta in
directie opusa). Daca vreti sa faceti dreapta, impingeti ghidonul cu mana dreapta, si invers. Aceasta va face
roata din fata sa se miste un pic catre stanga. Rezultatul este o inclinare spre drepta.
In timp ce motocicleta incepe sa se incline, puteti sa intoarceti ghidonul in directia in care se inclina, pentru a
evita cazatura.

TRECEREA PESTE OBSTACOLE


Uneori nu aveti incotro si trebuie sa treceti peste un obiect pe care l-ati vazut prea tarziu sa mai puteti vira. In
aceasta situatie, regulile de baza care trebuie urmate sunt:
 Tineti miinile relaxate, dar ferme pe ghidon.
 Mentineti o trasa dreapta.
 Ridicati-va un pic pe suporti.
 Lasati-va greutatea pe spate.
 Accelerati usor cand roata din fata ajunge la obiect.
 Incetiniti si lasati-va in fata cand treceti peste obiect.
 Reveniti la pozitia si viteza normale.
OPRIRILE BRUSTE
Daca trebuie sa va opriti brusc:
 Tineti motocicleta verticala si in linie dreapta cu ghidonul drept.
 Folositi fiecare frana cat de tare puteti, dar fara a bloca vreo roata.
 Daca roata se blocheaza si derapeaza, poate aluneca intr-o parte facand motocicleta greu de controlat.
 Daca trebuie sa franati cu roata din fata rotita, faceti-o gradual. Accentuati mai mult pe frana spate.
Trebuie sa exersati pentru a stii cat de tare puteti frana fara sa blocati roata si sa derapati:
 In situatii de urgenta, folositi ambele frane la maxim. Chiar daca rotile se blocheaza, poate nu aveti
alta optiune.
 Aminiti-va, daca luati picioarele de pe suporti pentru balansare, numai frana fata ramane activa.

1. Verificati oglinzile. Daca cineva este in spate aproade voi, incercati sa continuati sa va miscati (daca
puteti) pentru a nu fi loviti din spate.
2. Se poate sa puteti vira la dreapta daca conditile o permit. Nu franati in timp ce virati.
3. Greutatea se muta in fata in timp ce frantati, iar frana fata este in special puternica. Folositi-o bine, dar
respectati-o. Aproate 75% din capacitatea de franare este pe frana fata.

EXPLOZIILE DE CAUCIUC (PENELE)


Daca faceti pana/explozie, trebuie sa reactionati rapid sa va pastrati balansul. Nu puteti auzi intotdeauna o
explozie, dar trebuie sa detectati pana din modul in care motocicleta reactioneaza.
O pana pe fata este mai periculoasa deoarece afecteaza la virare. Daca roata fata face pana, se va simti ca
virarea este mai grea. Daca roata spate face pana, spatele motocicletei va avea tendinta sa se miste dintr-o
parte in alta.

Daca roata din spate explodeaza, pastrati-va pozitia pe motocicleta. Nu franati. Mai bine lasati accelearatia.
Cand ati incetinit destul, iestiti de pe partea circulata a drumului si folositi frana fata cu grija, pana la oprire.
Daca roata fata explodeaza, tineti-va bine si incercati sa indreaptati ghidonul, mutati-va greutatea spre spate.
Din nou, nu franati, dar lasati acceleratia. Cand ati incetinit destul, iesiti de pe partea circulata a drumului si
folositi frana spate pana la oprire.

BLOCAREA ACCELERATIEI
O acceleratie blocata necesita gandire rapida. Daca acceleratia este larg deschisa, folositi impreuna contactul
de oprire a motorului si ambreiajul, urmand o franare. Daca se blocheaza intr-o pozitie normala, uitati-va
dupa un loc sigur pentru oprire, semnalizati intentia, iar dupa ce ati ajuns intr-un loc sigur, folositi impreuna
contactul de oprire a motorului si ambreiajul. Apoi folositi franele.

VOBLAJUL
Cand rulati la viteze mari, dintr-o data roata din fata poate sa inceapa sa vobleze sau sa tremure dintr-o parte
in alta. Singurul lucru care-l puteti face este sa faceti fata situatiei.
 Nu franati.
 Tineti ghidonul ferm, dar nu incercati sa opriti tremuratul.
 Inchideti acceleratia gradual si iesiti de pe carosabil cat de repede puteti.
 Daca incercati sa accelerati in voblaj, doar veti inrautati situatia.
 Cauzele tipice pentru voblaj sunt: presiunea inegala in roti, roti nealiniate sau inclinate, spite slabite,
parbriz montat prost, transmisie proasta, viteza prea mare pentru designul motocicletei.

OBIECTE ZBURATOARE
Un motociclist poate fi lovit de asemenea obiecte, cum ar fi insectele, pietre aruncate de alte vehicule.
Rezultatul, presupunand ca nu aveti protectie pentru fata, poate varia de la obstructionarea vizibilitatii la
dureri mari sau orbire temporara.
Orice s-ar intampla, concentrati-va sa controlati motocicleta si sa ramaneti pe drum. Cat mai repede posibil,
cand e sigur, iesiti de pe partea carosabila si rezolvati problema.
Niciodata nu incercati sa rezolvati problema cand sunteti in trafic. Aveti nevoie de ambele miini si de toata
concentrarea pentru a rezolva alte probleme care pot aparea. Este mai bine sa faceti un singur lucru odata.
Rezumat
 Invatati sa conduceti motocicleta cum trebuie. Indreptati-va atentia catre un curs profesional.
 Un numar mare de accidente se intampla motociclistilor cu doar cateva luni de experienta. Capatati
experienta in cele mai bune conditii si in trafic redus.
 Un motociclist se supune acelorasi reguli ca si alti participanti la trafic.
 Farul motocicletei trebuie sa fie pornit in tot timpul in care conduceti.
 Supra-franarea unei roti sau a ambelor este cea mai intalnita cauza a derapajului. Daca roata din fata
se blocheaza, dati drumul la frana fata imediat. Daca roata spate se blocheaza, lasati-o blocata. Daca
derapajul este din cauza supra-acceleratiei, lasati acceleratia. Virati incet in directia in care vreti sa va
indreptati cu fata motocicletei.
 Fiti atenti la nisip, griblura, sau lichide scurse pe asfalt. Acestea pot fi periculoase, cauzand pierderea
controlului. Incetiniti si apucati ghidonul cu fermitate.
 Mentineti-va pozitia in banda de mers. Nu taiati calea celorlalti participanti la trafic. Pastrati o
distanta corespunzatoare folosind regula celor doua secunde.
 Intotdeauna aruncati o privire scurta peste umar inainte sa schimbati banda de mers.
 Folositi-va ochii si oglinzile pentru a stii unde sunt si ce fac ceilalti soferi.
 Intotdeauna semnalizati-va intentiile cu mult in avans.
 Cand sunteti in miscare, genunchii trebuie tinuti langa rezervor.
 Nu supra-incarcati motocicleta. Consultati manualul de utilizare pentru detalii si informatii
suplimentare.
 Protejati-va de vreme. Imbracati-va corespunzator si folositi casti omologate pentru voi si pasager.
 Un parbriz, ochelari sau viziera ofera protectie si merita investitia.
 Nu conduceti prea mult intr-o zi. Faceti pauze dese pentru odihna. Exercitiile de intindere inainte de
cursa si in timpul pauzelor va vor tine in forma.
 Faceti-va vizibili si conduceti in [Link] ca si cand ceilalti nu v-au vazut.
 Cand conduceti cu vant lateral puternic, fiti pregatiti pentru o schimbare brusca a intensitatii vantului.
 Evitati pe cat posibil mersul cand drumul este inghetat, ud sau alunecos.
 Priviti si planuiti dinainte. Nu va lasati luati prin surprindere.
 Folositi un manometru zilnic. Mentineti presiunea in roti la valoarea recomandata de producatorul
motocicletei. Faceti verificarea cand cauciucurile sunt reci.

S-ar putea să vă placă și