Dosarul nr.

1-1974/2025
1-25110013-12-1-01082025
SENTINŢĂ
În numele Legii
04 septembrie 2025 mun. Chişinău

Judecătoria Chişinău,
Instanţa compusă din:
Preşedintele şedinţei: judecător: Roman Mazureț
Grefier: Filoteia Anghel
Cu participarea:
procurorului Veaceslav Sturzu
avocatului Toia Anatolie
inculpatului Gheorghe Ursu
În lipsa:
Părţii vătămate: Nina Mereuța

examinând în ședința de judecată publică, în limba română, conform prevederilor

art. 3641 din Codul de procedură penală și 801 Cod penal, pe baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, în limba română, cauza penală de învinuire a
lui
Ursu Gheorghe *****, născut la *****, IDNP
*****, originar d*****, moldovean, cetățean al
Republicii Moldova, studii medii incomplete, în
concubinaj, un copil minor la întreținere, nesupus
militar, neangajat în câmpul muncii, anterior
judecat,
în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. d) din Cod penal al
Republicii Moldova
Procedura de citare legală, executată;
Date cu referire la examinarea cauzei: în procedura judecătorului Roman
Mazureț cauza s-a aflat în examinare din data de 01.08.2025 până la 04.09.2025;
Cu referire la materialele cauzei penale și a probelor administrate, instanța de
judecată:
C O N S T A T Ă:
Fapta prejudiciabilă constatată.
Ursu Gheorghe ***** la data de 20 iunie 2025, aproximativ orele 00:24,
acționând intenționat, urmărind scopul săvârșirii unui atac tâlhăresc în vederea
sustragerii unor bunuri care aparțin altei persoane, dându-și seama de caracterul
prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în
mod conștient survenirea acestora, conform unui plan bine determinat în vederea
realizării intenției sale criminale, a pătruns prin deteriorarea geamului, în domiciliul
cet. Mereuță Nina Ion din str. Lidia Istrati 8, com. Grătiești, mun. Chișinău, i-a
aplicat multiple lovituri cu pumnul în regiunea feței, cauzându-i conform raportului de
expertiză judiciară nr. 202502P1576 din 21.06.2025 hemoragie punctiformă în sclera
ochiului stâng, echimoze cu edem al țesuturilor moi la nivelul feței, echimoză cu
edem a țesuturilor moi la nivelul brațului stâng și mâna dreaptă, excoriație la nivelul
cotului stâng, antebrațul drept și ambii genunchi, care au fost cauzate în rezultatul
acțiunii traumatice a unui obiect, prin mecanism de lovire/fricțiune, posibil în
perioada de timp indicată, care condiționează dereglarea sănătății de până la 6 zile și
în baza acestui criteriu se califică ca vătămare neînsemnată a integrității corporale sau
a sănătății, ulterior a mobilizat-o legând-o cu mânile la spate cu un colan, după care în
mod deschis a sustras mijloace bănești în sumă de 5000 lei, un ceas confecționat din
aur, la preț de 18 000 lei, 3 brățări din aur, în valoare totală de 12 000 lei, 3 perechi de
cercei din aur, în valoare totală de 10 000 lei, 2 lanțuri din aur, în valoare totală de
7000 lei, un set din aur compus din lanț și cercei cu pietricele, în valoare totală de 10
000 lei, un lanț din aur cu bănuț, în valoare de 6000 lei, o cruciuliță din aur la preț de
1500 lei, 2 inele din aur în formă de verighetă, în valoare totală de 6000 lei, un inel
din aur cu piatră, la preț de 3000 lei, 2 inele din aur cu uzor, în valoare totală de 5000
lei, 2 culoane din aur cu „Maica Domnului”, în valoare totală de 6000 lei, după care
cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, plecând într-o direcție
necunoscută, cauzând părții vătămate un prejudiciu material în valoare totală de 89
500 lei.
De către organul de urmărire penală acțiunile lui Ursu Gheorghe *****, au fost
încadrate juridic conform art. 188 alin.(2) lit. d) din Codul penal, adică atacul săvârșit
asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoţit de violenţă periculoasă
pentru viaţa şi sănătatea persoanei agresate, săvârșit prin pătrundere în locuință.
Datele privind procedura.
În ședința de judecată la etapa ședinței preliminare, până la începerea cercetării
judecătorești, inculpatul Ursu Gheorghe ***** a înaintat o cerere olografă, prin care a
solicitat examinarea cauzei în baza probelor administrate la faza de urmărire penală,
conform prevederilor art. 3641 din Codul de procedură penală și art. 801 Cod penal,
indicând că recunoaște în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, recunoaște vina în
săvârșirea infracțiunii incriminate, nu solicită administrarea altor probe noi și se
căiește sincer.
În ședință de judecată, inculpatul a confirmat veridicitatea cererii întocmite și a
susținut admiterea acesteia, reiterând cele invocate în cerere şi faptul că recunoaște
vina în comiterea infracțiunii incriminate.
La fel, apărătorul Toia Anatolie, care acționează în interesele inculpatului Ursu
Gheorghe, în ședință de judecată a confirmat autenticitatea cererii întocmite și a
susținut admiterea acesteia, cu examinarea cauzei în procedura simplificată.
 Acuzatorul de stat, Veaceslav Sturzu, în ședință de judecată nu a obiectat în
privința admiterii cererii, invocând dreptul inculpatului de a solicita procedura
simplificată de judecare a cauzei.
Reieșind din cele expuse supra, instanța de judecată remarcând faptul că
semnătura inculpatului Ursu Gheorghe din cererea întocmită este autentică, susținută
de acesta personal în ședință de judecată, iar conținutul cererii prin care inculpatul
recunoaște faptele incriminate, cuprinde o manifestare de voință suficient de clară, dar
şi că ultimul a solicitat ca judecarea să se facă în baza probelor administrate în cursul
urmăririi penale, precum și nu pretinde la administrarea unor probe noi, reiterând toate
aceste argumente și în ședință de judecată, instanța de judecată a admis prin încheiere
protocolară cererea inculpatului Ursu Gheorghe cu privire la judecarea cauzei în
ordinea prevăzută de art. 3641 din Codul de procedură penală, adică în baza probelor
administrate în cadrul urmăririi penale și a procedat la audierea acestuia conform
regulilor de audierea a martorului.
Declarațiile inculpatului în ședința de judecată.
Inculpatul Ursu Gheorghe *****, în ședința de judecată, prin expunere
factologică, ce nu contravine învinuirii formulate în rechizitoriu, după depunerea
jurământului în ordinea art. 108 din Codul de procedură penală, cu referire la
circumstanțele de fapt incriminate a relatat că, recunoaște în totalitate probele indicate
în rechizitoriu. Nu dorește prezentarea de noi probe. Vina o recunoaște integral. Cu
referire la circumstanțele cauzei a declarat că în anul 2025, aproximativ luna iunie,
noaptea se afla în localitatea Grătiești. A intrat într-o casă mare cu două etaje, sărind
gardul. A forțat ușa și a intrat în casă, în care se afla o femeie în vîrsă pe care a
amenințat-o și i-a luat aurul și banii după care a plecat. Banii i-au fost dați de victimă,
însă aurul l-a găsit în dulap. Îi pare rău de cele comise.
La întrebările procurorului a menționat că pe doamna din casă a forțat-o însă fără
a-i aplica careva lovituri. Bunurile erau la el. În momentul reținerii bijuteriile din aur
au fost ridicate, însă banii nu-i avea.
Aprecierea probelor și încadrarea juridică a faptelor.
Astfel, instanța statuează că, chiar dacă inculpatul Ursu Gheorghe ***** își
recunoaşte vina în comiterea infracțiunii imputate, de către organul de urmărire penală
au fost acumulate suficiente probe pertinente și concludente cu privire la caracterul
infracțional al faptei comise, cât și a vinovăției acestuia în comiterea infracțiunii, după
cum urmează din următoarele mijloace de probă acumulate la faza urmăririi penale și
acceptate de inculpat în şedinţa de judecată:
Proces-verbal de cercetare la fața locului din 20.06.2025, potrivit căruia
cercetarea a început la ora 15:44 min. și s-a încheiat la 16:28 min. și a avut loc la o
casă de locuit pe adresa Lidia Istrati nr. 5. Intrarea în casă se efectuează prin o ușă
cafenie de termopan. În partea dreaptă de la ușă se află un frigider. De pe ușa
frigiderului au fost ridicate 4 pelicule cu urme papilare. La o distanță de aproximativ 5
metri în stânga este intrarea în living. În living, în mijloc este o masă și o canapea. Pe
canapea sunt mai multe lucruri aruncate aleatoriu. În spatele canapelei este un ghiveci
stricat cu o floare înaltă de aproximativ un metru. De pe ghiveciul dat au fost ridicate
două pelicule cu urme papilare. Alături de ghiveciul dat se află capacul de la ghiveci
de unde au fost ridicate două pelicule cu urme papilare. La o distanță de doi metri de
la ghiveci este un geam. De pe suprafața internă a geamului au fost ridicate două
pelicule cu urme papilare iar de pe pervazul intern, alte șase pelicule cu urme
papilare. În tot livingul sunt lucruri scoase din sertare și aruncate haotic.
Accesul la etajul 2 se efectuează prin intermediul unor scări din lemn. La etajul
doi, paralel cu scările este un dulap cu toate lucrurile aruncate pe podea. Paralel cu
dulapul este intrarea într-o cameră de locuit. În mijlocul camerei este un pat
matrimonial cu un dulap alături. În toată camera sunt multe lucruri aruncate aleatoriu.
Paralel cu patul este o comodă confecționată din lemn cu oglindă. De pe suprafața
oglinzii au fost ridicate trei urme papilare, folii. La partea dreaptă cu intrarea în
cameră e un al dormitor cu pat matrimonial pe mijloc. În camera respectivă la fel sunt
aruncate lucrurile aleatoriu pe toata suprafața camerei.
În cadrul cercetării a fost utilizat aparat foto.
La fața locului au fost ridicate 19 folii adezive (f.d. 6-7);
Proces-verbal de audiere a părții vătămate Mereuță Nina din 20.06.2025,
care a declarat că domiciliază pe adresa Lidia Istrati 8, comuna Grătiești. La data de
19.06.2025 se afla acasă și a mers la culcare în jurul orei 22:00. Deja la data de
20.06.2025 în jurul orelor 01:00 a auzit că geamul de la primul nivel s-a deschis.
Intuia că de la o bătaie de vânt puternică. Imediat a coborât pe scări în jos și s-a
întâlnit cu o persoană necunoscută de gen masculin cu înălțimea aproximativ 1 m 90
centimetri. Corpolență slabă, îmbrăcată într-o geacă de culoare neagră, pulover sur,
ghiozdan de culoare negru, pantaloni negri, încălțat în adidași albi. Avea vârsta
aproximativ 25-30 ani. Pe cap avea un chipiu negru. În acel moment ea s-a speriat și l-
a întrebat ce caută aici. I-a răspuns brutal să închidă gura că de altfel îi va fi foarte rău.
Ulterior a lovit-o, a îmbrâncit-o, când dădea să se ridice din nou o lovea până când a
obosit, a apucat-o de păr și a ridicat-o la nivelul doi unde a fost legată cu mâinile la
spate cu un brâu de la o rochie. Pe tot parcursul celor relatate, în continuu era întrebată
unde sunt banii fiindcă el este la curent că în casă se află 10.000 euro. Ea îi reproșa că
nu te ține așa sumă de bani, are numai 5000 lei cash. Ultimul nu a crezut-o și a început
să verifice peste tot în casă, în dulapuri, noptiere, sertare, totuși verificând dacă nu
sunt bani. A depistat pe noptieră cei 5000 lei. Cu forța a coborât-o la primul nivel
unde ultimul a depistat bijuteriile confecționate din aur și anume un ceas confecționat
din aur la preț de 18000 lei, 3 brățări din aur în sumă totală de 12000 lei, 3 perechi de
cercei din aur în sumă totală de 10000 lei, 2 lanțuri din aur în sumă totală de 7000 lei,
un set din aur compus din lanț și cercei cu pietricele în sumă de 10 000 lei, un lanț din
aur cu bănuț în sumă de 6000 lei, o cruciuliță din aur în sumă de 1500 lei, 2 inele din
aur în formă de verighetă în sumă totală de 6000 lei, un inel din aur cu piatră în sumă
de 3000 lei, 2 inele din aur cu uzor în sumă totală de 5000 lei, 2 culoane din aur cu
Maica Domnului în sumă totală de 6000 lei.
După ce a luat bijuteriile indicate, s-a ridicat iarăși la nivelul doi răscolind iarăși
prin toate dulapurile căutând și alte bunuri. Ei i-a ordonat să stea sus iar dumnealui s-a
coborât pe scări și probabil a plecat. Ea a stat sus până s-a luminat. S-a dezlegat
singură, a ieșit afară, era aprocximativ ora 05:30.
În ogradă a mai observat că a fost în bucătărie de vară și subsol. După aceasta a
aprins lumina deoarece a fost oprită de infractor, a privit camerele de luat vederi, s-a
așezat la terasă să-și revină din stresul petrecut noaptea. După ce puțin și-a revenit a
sunat nepotul Cristian Proca i-a povestit cele întâmplate iar împreună cu Cristian au
solicitat organele de drept (f.d. 32 );
Raport de expertiză judiciară nr. 202502P1576 din 21.06.2025, potrivit
căruia la examinarea medico-legală a persoanei pe numele Mereuța Nina a.n.
*****, s-a constatat hemoragie punctiformă în sclera ochiului stâng, echimoze cu
edem al țesuturilor moi la nivelul feței, echimoză cu edem a țesuturilor moi la nivelul
brațului stâng și mâna dreaptă, excoriație la nivelul cotului stâng, antebrațul drept și
ambii genunchi, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect,
prin mecanism de lovire/fricțiune, posibil în perioada de timp indicată, care
condiționează dereglarea sănătății de până la 6 zile și în baza acestui criteriu se
califică ca vătămare neînsemnată a integrității corporale sau a sănătății (f.d. 37-38);
Proces-verbal de ridicare din 17.07.2025, potrivit căruia de la cet. OSUP al IP
Orhei Costin Elena au fost ridicate următoarele obiecte: un un ceas din aur, 5 inele din
aur, 2 culoane cu Maica Domnului din aur, 2 brățări din aur, 3 perechi de cercei din
aur, un pandativ sub formă de cruce din aur, un pandativ din aur, un lanț cu cruciuliță
cu buline din aur, 6 lanțuri din aur, copia percheziției corporale a lui Ursu Gheorghe
pe 3 file care au fost recunoscute ca corp delict și transmise la păstrare părții vătămate
(f.d.53).
Proces-verbal de percheziție corporală din 28.06.2025 (f.d. 58-60);
Ordonanța de recunoaștere a obiectelor în calitate de corpuri delicte și de
anexare la cauza penală din 17.07.2025 (f.d.61);
Ordonanța de restituire a corpurilor delicte către proprietar din 17.07.2025
(f.d.63).
Aprecierea instanței de judecată:
Ascultând părţile, audiind inculpatul, cercetând materialele cauzei penale din
punct de vedere al pertinenţei, concludenţei, utilităţii şi veridicităţii lor, iar în
ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, instanţa de judecată consideră că a
fost demonstrată fapta incriminată lui Ursu Gheorghe *****, născut la *****,
vinovăția acestuia fiind demonstrată "dincolo de orice dubii rezonabile"
Încadrarea juridică a faptelor inculpatului.
Conform ordonanței de punere sub învinuire, din 10 iulie 2025, dar și potrivit
rechizitoriului, inculpatul Ursu Gheorghe, a fost pus sub acuzare pentru comiterea
infracțiunii de art. 188 alin. (2) lit. d) din Codul penal.
Articolul 188 alin. (2) lit. d) din Codul penal, în vigoare la data comiterii faptei,
stabilește răspunderea penală pentru, tâlhărie, adică, atacul săvârşit asupra unei
persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoţit de ameninţarea cu aplicarea violenţei
periculoase pentru viaţa și sănătatea persoanei agresate, săvârșită prin pătrundere în
locuință.
Audiind participanții la proces, cercetând probele prezentate din punct de vedere
al pertinenței, concludenții, utilității şi veridicității lor, iar în ansamblu din punct de
vedere al coroborării lor, reieșind din limitele învinuirii înaintate, instanța de judecată
consideră că toate semnele obiective și subiective ale componenței infracțiunii
prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. d) din Codul penal, sunt întrunite, prin urmare,
inculpatul Ursu Gheorghe, urmează a fi recunoscut vinovat și condamnat de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. d) din Codul penal.
Cu referire la individualizarea pedepsei.
La capitolul pedepsei penală, acuzatorul de stat a solicitat instanței de judecată
de a-l recunoaște vinovat pe Ursu Gheorghe ***** de săvârşirea infracţiunii prevăzute
de art. 188 alin. (2) lit. d) din Codul penal şi în baza acestui articol a-i stabili pedeapsa
sub formă de 7 (șapte) ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis.
În baza art. 85 alin. (1) din Codul penal, pentru cumul de sentințe (sentința
Judecătoria Cahul, sediul Central, din 30.12.2024, cauza penală nr. 1-463/2023,
pedeapsa 10 ani închisoare în penitenciar semiînchis), a-i stabili pedeapsa definitivă
sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executarea acesteia în penitenciar
de tip semiînchis.
Apărarea a cerut pronunțarea unei pedepse cât mai blânde.
Temeiuri de liberare de răspundere penală a inculpatului Ursu Gheorghe *****,
în speţă nu au fost stabilite. Prin urmare, inculpatul Ursu Gheorghe ***** urmează a
fi recunoscut vinovat şi tras la răspundere penală de săvârşirea infracţiunii prevăzute
de art. 188 alin. (2) lit. d) Cod penal.
Prin urmare, aplicând prevederile art. 801 alin. (1) Cod penal, prin reducerea cu o
pătrime a limitelor minime și maxime, instanța de judecată stabilește noile limite
minime și maxime a pedepsei prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu care
va opera la stabilirea pedepsei și anume închisoare de la 6 ani până la 7 ani și 6 luni.
La caz instanța a reținut circumstanța și agravanta prevăzută de art. 77 alin. (1)
lit. a) din Cod penal, adică săvîrşirea infracţiunii de către o persoană care anterior a
fost condamnată pentru infracţiune similară sau pentru alte fapte care au relevanţă
pentru cauză.
Această agravantă instanța a reținut-o reieșind din informația reflectată în
Registrul Informației Criminlistice și Criminologice (f.d.66-69), inclusiv din:
- copia sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul Central, nr. 1-351/2022 din 30
ianuarie 2023 prin care Ursu Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), d), e), f) și art. 188 alin. (2) lit. d),
e) și f) din Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un
termen de 7 (șapte) ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis (f.d.77-85);
- copia sentinței Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova, nr. 1-14/2023 din 27
decembrie 2023 prin care Ursu Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunii prevăzute de art.1921 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal, fiindu-i stabilită
pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis (f.d. 86-90);
- copia sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, nr. 1-341/2021 din 16
aprilie 2024 prin care Ursu Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, art. 186 alin. (2) lit.
c) și d) Cod penal, art. 1921 alin. (2) lit. c) Cod Penal, art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod
penal și art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, iar în temeiul art. 84 alin. (1) Cod
Penal, pentru concurs de infracțiuni i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare
pe un termen de 7 (șapte) ani cu execuatea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis,
în temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepsei aplicate prin
sentința Judecătorei Hîncești, sediul Central, din 30.01.2023, i-a fost stabilită
pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis (f.d.91-102),
- copia sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani nr. 1-3303/2022 din 16
mai 2024 prin care Ursu Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) și f) din Codul Penal, fiindu-i stabilită
pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis, iar în baza art. 84 alin. (4) din Codul penal, la pedeapsa stabilită prin
sentință, s-a adăugat parțial lui Ursu Gheorghe pedeapsa aplicată prin sentința
Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 30.01.2023, stabilindu-i definitiv lui Ursu
Gheorghe pedeapsa cu închisoare de 12 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de
tip semiînchis,
- copia sentinței Judecătoriei Cahul, sediul Central nr. 1-463/2023 din 30
decembrie 2024 prin care Ursu Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. d), e) și f) din Codul penal, art. 186
alin. (2) lit. c) și d) din Codul penal, art. 186 alin. (2) lit. c) și d) și art. 187 alin. (2)
lit. d), e) și f) din Codul penal. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, lui Ursu Gheorghe
i-a fost stabilită pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al
pedepselor aplicate, pedeapsa cu închisoare pe un termen de 10 (zece) ani, fără
amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Potrivit prevederilor art. 61 alin. (1) – (2) Cod penal, pedeapsa penală este o
măsură de constrângere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare a condamnatului
ce se aplică de instanţele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârşit
infracţiuni, cauzând anumite lipsuri şi restricţii drepturilor lor. Pedeapsa are drept
scop restabilirea echităţii sociale, corectarea şi resocializarea condamnatului, precum
şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni atât din partea condamnaţilor, cât şi a altor
persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferinţe fizice şi nici să
înjosească demnitatea persoanei condamnate.
Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) – (2) din Cod penal, persoanei recunoscute
vinovate de săvârşirea unei infracţiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele
fixate în Partea specială a prezentului cod şi în strictă conformitate cu dispoziţiile
Părţii generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei şi termenului pedepsei,
instanţa de judecată ţine cont de gravitatea infracţiunii săvârşite, de motivul acesteia,
de persoana celui vinovat, de circumstanţele cauzei care atenuează ori agravează
răspunderea, de influenţa pedepsei aplicate asupra corectării şi reeducării vinovatului,
precum şi de condiţiile de viaţă ale familiei acestuia. În cazul alternativelor de
pedeapsă prevăzute pentru infracţiunea săvârşită, pedeapsa cu închisoare are un
caracter excepţional şi se aplică atunci când gravitatea infracţiunii şi personalitatea
infractorului fac necesară aplicarea pedepsei cu închisoare, iar o altă pedeapsă este
insuficientă şi nu şi-ar atinge scopul. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor
alternative prevăzute pentru săvârşirea infracţiunii, se stabileşte numai în cazul în care
o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menţionate, nu va asigura atingerea
scopului pedepsei. Caracterul excepţional la aplicarea pedepsei cu închisoare urmează
a fi argumentat de către instanţa de judecată.
Instanța reține că sancțiunea normei penale prevăzută la art. 188 alin. (2) lit.d)
de din Codul penal, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii
bunurilor, însoţit de violenţă periculoasă pentru viaţa şi sănătatea persoanei agresate,
săvârșit prin pătrundere în locuință, se pedepseşte cu închisoare de la 8 la 10 ani, și
care în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (4) Cod penal se atribuie la categoria
infracțiunilor grave.
Este de reținut că fapta pentru care a fost găsit vinovat Ursu Gheorghe este
sancționată, potrivit legii, exclusiv cu pedeapsa închisorii. În consecință, instanța nu
este obligată să motiveze alegerea acestei pedepse, întrucât legea nu prevede
posibilitatea aplicării unei alte sancțiuni.
La individualizarea pedepsei aplicate lui Ursu Gheorghe, instanța reiterează
persistența circumstanței agravante prevăzute de art. 77 alin. (1) lit. a) din Codul
penal, constând în săvârșirea faptei de către o persoană care a mai comis anterior o
infracțiune.
De altfel, instanța a constatat că infracțiunea pentru care urmează să-i fie stabilită
pedeapsa lui Ursu Gheorghe, a fost comisă în stare de recidivă periculoasă.
În acest sens, instanța reține că, anterior comiterii faptei infracționale din 20
iunie 2025, Ursu Gheorghe era deja condamnat pentru infracțiuni intenționate grave și
anume: prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central, nr. 1-351/2022 din 30
ianuarie 2023, sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani nr. 1-3303/2022, din 16
mai 2024 și sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central nr. 1-463/2023 din 30
decembrie 2024.
 Astfel, potrivit art. 34 alin. (2) lit. b) din Codul penal, recidiva se consideră
periculoasă, dacă persoana anterior condamnată pentru o infracţiune intenţionată
gravă sau deosebit de gravă a săvîrşit din nou cu intenţie o infracţiune gravă, deosebit
de gravă sau excepţional de gravă.
Potrivit art.82 alin.(2) Cod penal, mărimea pedepsei pentru recidiva periculoasă
şi deosebit de periculoasă nu poate fi mai mică de două treimi din maximul pedepsei
prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod. În cazul în
care sînt stabilite numai circumstanţe atenuante, instanţa poate stabili pedeapsa în
limitele prevăzute pentru infracţiune în Partea specială a prezentului cod.
Această circumstanță a fost apreciată ca având o relevanță majoră în evaluarea
pericolului social concret al faptei și al persoanei inculpatului, constituind criteriul
determinant în stabilirea pedepsei închisorii în pe un termen de 7 (șapte) ani. Instanța
a considerat că aplicarea unei pedepse mai blânde nu ar răspunde nevoilor de
prevenție generală și specială, dat fiind că recidiva periculoasă relevă o conduită
persistentă în sfera ilicitului penal.
Totodată, instanța reține la caz incidența dispozițiilor art. 85 din Codul penal,
care reglementează aplicarea pedepsei în cazul unui cumul de sentinţe.
În conformitate cu prevederile art. 85 alin. (1) și (3) Cod penal, dacă, după
pronunţarea sentinţei, dar înainte de executarea completă a pedepsei, condamnatul a
săvârşit o nouă infracţiune, instanţa de judecată adaugă, în întregime sau parţial, la
pedeapsa aplicată prin noua sentinţă partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentinţa
anterioară. În acest caz, pedeapsa definitivă nu poate depăşi termenul de 30 de ani de
închisoare, iar în privinţa persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins
vârsta de 21 de ani – termenul de 20 de ani şi în privinţa minorilor – termenul de 15
ani. Pedeapsa definitivă în cazul unui cumul de sentinţe trebuie să fie mai mare decît
pedeapsa stabilită pentru săvîrşirea unei noi infracţiuni şi decît partea neexecutată a
pedepsei pronunţate prin sentinţa anterioară a instanţei de judecată.
Prin prisma art. 85 alin. (1) Cod Penal, instanța consideră necesar de a cumula
parțial părțile neexecutate ale pedepselor stabilite prin sentința Judecătoriei Cimișlia,
sediul Leova nr. 1-14/2023 din 27 decembrie 2023, sentința Judecătoriei Hîncești,
sediul Ialoveni, nr. 1-341/2021 din 16 aprilie 2024, sentința Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani nr. 1-3303/2022 din 16 mai 2024 și sentința Judecătoriei Cahul, sediul
Central nr. 1-463/2023 din 30 decembrie 2024, la prezenta pedeapsă de 7 (șapte) ani
închisoare, stabilindu-i pedeapsa definitivă închisoare pe un terme de 20 (douăzeci)
ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Totodată, instanța reține că pedeapsa aplicată inculpatului Ursu Gheorghe prin
sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central, nr. 1-351/2022 din 30 ianuarie 2023, a
fost deja cumulată cu pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani nr. 1-3303/2022 din 16 mai 2024. Din acest motiv, instanța de față nu a
procedat la o nouă cumulare a sentinței Judecătoriei Hîncești din 30 ianuarie 2023.
 Instanța de judecată consideră că aplicarea pedepsei penale în modul respectiv,
va fi în măsură să-l facă pe inculpat să conștientizeze pericolul faptelor sale şi să
prevină sau chiar să excludă predispoziția acestuia la comiterea faptelor cu aplicarea
violenței. În astfel de condiții, instanța apreciază că pedeapsa aplicată va contribuie la
formarea unei atitudini de respect faţă de legea penală, precum şi de valorile sociale şi
interesele protejate de acestea, din partea inculpatului, dar și a societății.
Astfel, instanța conchide că la aplicarea pedepsei în privința inculpatului a fost
acordată deplină eficiență prevederilor legale, s-a ținut cont de circumstanțele cauzei
legate de scopul şi motivele faptei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana
inculpatului, de influența pedepsei aplicate asupra corectării şi reeducării ultimului,
precum şi de prevenirea de săvârșirea a noi infracțiuni.
Chestiunea măsurii preventive.
În conformitate cu prevederile art. 395 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală,
în dispozitivul sentinţei de condamnare trebuie să fie arătată dispoziţia privitoare la
măsura preventivă ce se va aplica inculpatului până cînd sentinţa va deveni definitivă.
Luând în calcul categoria pedepsei aplicată condamnatului, gravitatea faptei
comise de inculpat, în scopul asigurării executării pedepsei, în conformitate cu
prevederile articolului 175 alin. (3) pct. 11) Cod de procedură penală, se aplică lui
Ursu Gheorghe *****, măsura preventivă sub formă de arestare preventivă până la
intrarea în vigoare a prezentei sentințe.
Chestiunea cheltuielilor judiciare.
Conform art. 227 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare sînt cheltuielile
suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.
Cheltuielile judiciare cuprind sumele: plătite sau care urmează a fi plătite martorilor,
părții vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților,
traducătorilor și asistenților procedurali; cheltuite pentru păstrarea, transportarea și
cercetarea corpurilor delicte; care urmează a fi plătite pentru acordarea asistenței
juridice garantate de stat; cheltuite pentru restituirea contravalorii obiectelor
deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a expertizei sau de reconstituire a
faptei; cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.
Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă
modalitate.
Potrivit art. 228 Cod procedură penală, în modul prevăzut de legea procesuală
penală, din sumele alocate de stat vor fi compensate următoarele cheltuieli judiciare
suportate de către martori, partea vătămată, partea civilă, asistenții procedurali,
interpreți, traducători, experți, specialiști, reprezentanții legali ai părții vătămate, ai
părții civile: cheltuielile făcute în legătură cu prezentarea la citare în organul de
urmărire penală și în instanță; cheltuielile de cazare; salariul mediu pentru toată
perioada de participare în procesul penal; cheltuielile de reparare, restabilire a
obiectelor care au fost deteriorate în urma utilizării lor în cadrul acțiunilor procesuale
la cererea organului de urmărire penală sau a instanței. Organele, întreprinderile,
instituțiile și organizațiile de stat sînt obligate să păstreze salariul mediu pentru toată
perioada de timp în care partea vătămată, reprezentantul ei legal, asistentul procedural,
interpretul, traducătorul, specialistul, expertul, martorul au participat în procesul penal
la citarea organului de urmărire penală sau a instanței. Expertului și specialistului li se
recuperează, de asemenea, costul materialelor care le aparțin și care au fost utilizate
pentru executarea însărcinării respective. Expertul, specialistul, interpretul,
traducătorul au dreptul la recompensă pentru executarea obligațiilor,afară de cazurile
cînd le-au executat în cadrul unei însărcinări de serviciu. Cheltuielile suportate de
persoanele menționate la alin.(1) vor fi recuperate la cererea acestora în baza unei
hotărîri a organului de urmărire penală sau a instanței în mărimea stabilită de legislația
în vigoare.
În conformitate cu art. 229 alin. (1), (2) Cod procedură penală, cheltuielile
judiciare sînt suportate de condamnat sau sînt trecute în contul statului. Instanța de
judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepţia
sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării
inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci cînd
aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare.
Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost
eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în
privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare.
Urmare celor menționate, instanța consideră faptul că cheltuielile de judecată în
mărime totală de 4328 lei, suportate pentru raportul de expertiză judiciară nr.
202502P1576 din 21.06.2025 în mărime de 128 lei (f.d. 37-38) și raportul de expertiză
judiciară nr. 34/12-R-2804 din 29.07.2025 în mărime de 4200 lei (f.d. 41-51),
urmează a fi achitate de inculpatul Ursu Gheorghe *****.
Având în vedere că la momentul derulării acțiunilor de urmărire penală, aceste
cheltuieli au fost suportate de stat, iar procesul penal era guvernat de principiul
prezumției nevinovăției, și în situația în care, în cadrul cercetării judecătorești a fost
dovedită pe deplin vinovăția inculpatului, acesta urmează să recupereze cheltuielile
judiciare suportate de stat pentru efectuarea la caz, a rapoartelor de expertiză judiciară.
Chestiunea corpurilor delicte.
Potrivit art. 385 alin. (1) pct. 13), 397 pct. 3) în coroborare cu art. 162 Cod de
procedură penală, la adoptarea hotărârii, instanța de judecată trebuie să hotărască și
chestiunea cu privire la corpurile delicte.
Corpurile delicte: un ceas din aur, 5 (cinci) inele din aur, 2 (două) culoane cu
Maica Domnului din aur, 2 (două) brățări din aur, 3 (trei) perechi de cercei din aur,
un pandativ sub formă de cruce din aur, un pandativ din aur, un lanț cu cruciuliță cu
buline din aur, 6 (șase) lanțuri din aur, transmise cet. Mereuța Nina Ion pentru
păstrare până la soluționarea cauzei, prin ordonanța organului de urmărire penală din
17.07.2025 și recipisa din 17.07.2025 (f.d.63-64), la intrarea în vigoare a sentinței,
acestea urmează a fi lăsate în posesia părții vătămate Mereuță Nina Ion.
 Corpul delict: copia percheziției corporale a lui Ursu Gheorghe din 28.06.2025
recunoscută în calitate de corp delict prin ordonanța organului de urmărire penală din
17.07.2025, în conformitate cu prevederile art. 162 alin. (5) Cod de procedură penală,
va rămâne în dosar pe tot termenul de păstrare a dosarului.
Chestiunea acțiunii civile.
Conform art. 385 alin. (1) pct. 10) din Codul de procedură penală, instanța de
judecată soluționează dacă trebuie admisă acţiunea civilă, în folosul cui şi în ce sumă.
Instanţa reţine că, potrivit art. 397 pct. 1) din Codul de procedură penală,
dispozitivul sentinţei de condamnare, precum şi al celei de achitare sau de încetare a
procesului penal, pe lângă chestiunile enumerate în art. 395 şi 396, în cazurile
necesare, trebuie să mai cuprindă hotărârea cu privire la acţiunea civilă înaintată sau
hotărârea pronunţată din oficiu de către instanţă referitor la repararea pagubei.
În cadrul urmăririi penale, prin ordonanța organului de urmărire penală din 20
iunie 2025 (f.d.29), Mereuță Nina a fost recunoscută în calitate de parte vătămată.
Tot la aceeași dată, Mereuță Nina a depus cerere către organul de urmărire
penală de a fi recunoscută în calitate de parte civilă, dat fiind faptul că prin infracțiune
i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 85000 lei, cerând despăgubirea sa în
volum deplin.
Fiind citată legal, partea vătămată Mereuță Nina, în ședința de judecată nu s-a
prezentat.
De asemenea, inculpatul Ursu Gheorghe a recunoscut faptele indicate în
rechizitoriu și cauzarea prejudiciului material, declarînd că suma de 5000 (cinci mii)
lei nu a fost restituită părții vătămate, însă restul bunurilor sustrase i-au fost ridicate în
timpul percheziției.
Instanța de judecată notează că, partea vătămată Mereuța Nina, a depus o cerere
prin care a solicitat recunoașterea sa în calitate de parte civilă, cerînd despăgubirea sa
pentru cauzarea prejudiciului material în mărime de 85 000 (optzeci și cinci mii) lei,
însă această cerere nu respectă condițiile de fond și formă specifice unei acțiuni civile
veritabile.
Totodată, instanța reține că o parte din bunurile sustrase și anume: un ceas din
aur, 5 (cinci) inele din aur, 2 (două) culoane cu Maica Domnului din aur, 2 (două)
brățări din aur, 3 (trei) perechi de cercei din aur, un pandativ sub formă de cruce din
aur, un pandativ din aur, un lanț cu cruciuliță cu buline din aur, 6 (șase) lanțuri din
aur, i-au fost restituite părții vătămate Mereuța Nina Ion.
Totodată, procurorul a declarat că bunurile sustrase cet. Mereuța Nina Ion i-au
fost restituite în totalitate, cu excepția sumei de 5000 lei, care de altfel a fost
recunoscută de inculpat.
Ca urmare, având în vedere cele expuse mai sus, instanța de judecată ajunge la
concluzia de a admite partial acțiunea civilă și a dispune încasarea de la inculpatul
Ursu Gheorghe ***** a sumei de 5000,00 lei (cinci mii lei zero bani) cu titlu de
prejudiciu material cauzat prin infracțiune.
 În temeiul celor expuse supra, examinând sub toate aspectele, complet şi obiectiv
circumstanţele cauzei penale, în conformitate cu prevederile art. 341, 384, 385, 389,
392-395, 397 Cod de procedură penală, instanţa de judecată

H O T Ă R Ă Ș T E:
Ursu Gheorghe *****, născut la *****, IDNP *****, se recunoaşte vinovat de
comiterea infracţiunii prevăzute de art.188 alin. (2) lit. d) din Cod penal al Republicii
Moldova şi în baza acestei legi, prin aplicarea art. 801 alin. (1) Cod penal, art. 3641
Cod de procedură penală, i se stabilește o pedeapsă sub formă de închisoare pe un
termen de 7 (șapte) ani, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis.
În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, instanța dispune cumularea parțială a
părților neexecutate din pedepsele stabilite prin următoarele hotărâri judecătorești:
sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova, nr. 1-14/2023 din 27 decembrie 2023,
sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, nr. 1-341/2021 din 16 aprilie 2024,
sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, nr. 1-3303/2022 din 16 mai 2024,
sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, nr. 1-463/2023 din 30 decembrie 2024, la
pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare aplicată în prezenta cauză, stabilindu-i
inculpatului pedeapsa definitivă de 20 (douăzeci) de ani închisoare, cu executarea
acesteia într-un penitenciar de tip semiînchis.
Se aplică inculpatului Ursu Gheorghe *****, măsura preventivă sub formă de
arestare preventivă până la devenirea definitivă a prezentei sentințe.
Se încasează de la Ursu Gheorghe *****, născut la *****, IDNP *****, în
beneficiul bugetului de stat, suma de 4328,00 lei (patru mii trei sute douăzeci și opt de
lei, zero bani) cu titlu de cheltuieli de judecată.
Se încasează de la inculpatul Ursu Gheorghe *****, născut la *****, IDNP
*****, în beneficiul părții vătămate Mereuța Nina Ion, a.n.*****.*****, dom. *****,
suma de 5000,00 lei (cinci mii lei zero bani), cu titlu de prejudiciu material cauzat
prin infracțiune.
Potrivit art. 162 Cod de procedură penală, după rămânerea definitivă a sentinței:
corpurile delicte- un ceas din aur, 5 (cinci) inele din aur, 2 (două) culoane cu Maica
Domnului din aur, 2 (două) brățări din aur, 3 (trei) perechi de cercei din aur, un
pandativ sub formă de cruce din aur, un pandativ din aur, un lanț cu cruciuliță cu
buline din aur, 6 (șase) lanțuri din aur, transmise cet. Mereuța Nina Ion pentru
păstrare până la soluționarea cauzei, prin ordonanța organului de urmărire penală din
17.07.2025 și recipisa din 17.07.2025 (f.d.63-64), urmează a fi lăsate în posesia părții
vătămate Mereuță Nina Ion;
corpul delict: copia procesului-verbal de percheziție corporală a lui Ursu Gheorghe
din 28.06.2025, recunoscut în calitate de corp delict prin ordonanța organului de
urmărire penală din 17.07.2025, va rămâne în dosar pe tot termenul de păstrare a
acestuia.
 Sentința poate fi atacată cu recurs, la Curtea de Apel Centru, în termen de 15
zile, prin intermediul Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani).

Preşedintele şedinţei,
Judecător Roman Mazureț