Scribd
Încărcați
35 vizualizări1 pagină

10

Congresul din 1923 a propus corectarea calendarului iulian pentru a-l alinia mai bine cu anul tropic, fără a adopta calendarul gregorian. Deși Biserica Ortodoxă Română a implementat reforma în 1924, nu toate Bisericile Ortodoxe au acceptat schimbarea, păstrând calendarul iulian necorectat. Această divergență a dus la utilizarea a două calendare diferite, complicând relațiile interortodoxe și menținând problema actuală până în prezent.

Încărcat de

pedro.kozey20622
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
35 vizualizări1 pagină

10

Congresul din 1923 a propus corectarea calendarului iulian pentru a-l alinia mai bine cu anul tropic, fără a adopta calendarul gregorian. Deși Biserica Ortodoxă Română a implementat reforma în 1924, nu toate Bisericile Ortodoxe au acceptat schimbarea, păstrând calendarul iulian necorectat. Această divergență a dus la utilizarea a două calendare diferite, complicând relațiile interortodoxe și menținând problema actuală până în prezent.

Încărcat de

pedro.kozey20622
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Problema calendarului a fost inițial pusă doar în termeni de armonizare a calendarului

bisericesc cu cel civil, adoptat deja de toate statele ortodoxe. Totuși, delegația Bisericii
Ortodoxe Române a prezentat un raport în care se propunea adoptarea unui calendar corect
pe termen lung — propunere care a fost acceptată de congres.

În acest sens, decizia congresului din 1923 nu presupunea adoptarea calendarului gregorian
propriu-zis, introdus în 1582 de papa Grigorie al XIII-lea, ci îndreptarea calendarului iulian într-o
manieră progresivă, pe termen lung. Noua propunere se diferenția de calendarul gregorian prin
aceea că rectifica anumiți ani seculari, pentru a corecta mai eficient diferența dintre anul
calendaristic (în acest caz, bisericesc) și anul astronomic (tropic), adică anul calculat în funcție
de echinocții.

Congresul a subliniat clar că nu propune un nou calendar, ci doar corectarea celui existent, astfel
încât să rămână cât mai aproape de anul tropic, cu o abatere minimă. De asemenea, congresul a
recomandat aplicarea imediată a acestei decizii, începând cu luna octombrie a aceluiași an
(1923).

Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă Română nu a implementat reforma decât în octombrie


1924, întrucât ședința Sfântului Sinod, care trebuia să aprobe această schimbare, a avut loc abia
în noiembrie 1923. O situație similară s-a regăsit și în alte Biserici Ortodoxe.

Totuși, nu toate Bisericile Ortodoxe au acceptat această îndreptare a calendarului. Patriarhia


Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă și mănăstirile din Sfântul Munte
Athos au păstrat calendarul iulian necorectat până în prezent. În acest context, pr. prof. dr. Ene
Braniște remarca pe bună dreptate că „noua reformă a calendarului, realizată de Conferința
Interortodoxă de la Constantinopol din 1923, chiar dacă a pornit dintr-o intenție bună și este
superioară celei gregoriene, a complicat și mai mult situația”, întrucât a condus la utilizarea a
două calendare diferite în cadrul Bisericilor Ortodoxe, fapt ce a generat și menținut divergențe
în privința sărbătoririi marilor praznice.

Astfel, o problemă care oricum trebuia rezolvată a devenit, începând cu 1923, un subiect major
în relațiile interortodoxe, menținut în actualitate până astăzi.

S-ar putea să vă placă și