0% au considerat acest document util (0 voturi)
5 vizualizări81 pagini

Modul 3-Structuri Reticulate

Încărcat de

CHIROSCA Catalin
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
5 vizualizări81 pagini

Modul 3-Structuri Reticulate

Încărcat de

CHIROSCA Catalin
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

STRUCTURI

PALAFOLLS SPORT HALL


( Barcelona )
RETICULATE
1
STRUCTURILE RETICULATE sunt sisteme spaţiale, elementele
componente fiind dispuse în formă de reţele (bare legate între
ele prin noduri realizate din piese speciale).

• Şaibă sau membrană la


FORMA construcţii cu forma în
plan dreptunghiulară
STRUCTURILOR
RETICULATE • Cupolă la construcţii cu
ACOPERIŞURI forma în plan circulară,
ovală sau poligonală

2
AVANTAJE
• Acoperirea unor suprafeţe mari fără reazeme intermediare;
• Greutate proprie redusă comparativ cu sistemele constructive
clasice;
• Siguranţă mărită în exploatare (o defecţiune locală nu atrage după
sine cedarea în lanţ a elementelor vecine);
• Rigiditate mărită a structurii în timpul montajului şi a execuţiei;
• Soluţii funcţionale şi estetice deosebit de avantajoase pentru
plafoane;
• Grad mare de libertate în proiectarea formei în plan şi a
configuraţiei geometrice a reţelei;
• Posibilităţi de demontare sau de extindere.

3
CLASIFICARE
Învelitori
reticulate
(cupole
Structuri
reticulate sau
reticulate
geodezice,
compuse
Structuri cilindri Alte tipuri de
Turnuri (barele de la
reticulate de tip reticulaţi simpli structuri
reticulate faţa superioară
planar sau multipli, reticulate
sunt înlocuite
învelitori de
cu plăci de
translaţie,
beton armat)
paraboloizi
hiperbolici
reticulaţi)

4
Structuri Structuri Structuri
monostrat bistrat tristrat

5
Structurile reticulate articulate spaţiale trebuie să fie sisteme
geometrice indeformabile, nodurile fiind articulaţii sferice perfecte.
Poziţia unui nod va fi invariabilă în raport ce celelalte, atât timp cât
lungimea barelor se consideră invariabilă.
Situaţii posibile:
i) indeformabilitatea geometrică rezultă din considerarea sistemului
împreună cu baza de sprijinire (împreună cu legăturile care-l
fixează pe baza de sprijin): nb - 3nn + nr  0
unde nb este numărul de bare, nn este numărul de noduri, nr este
numărul de bare de legătură cu baza de sprijin.
ii) structura are asigurată indeformabilitatea geometrică proprie,
independent de baza de sprijin pe care va fi fixată: este suficient
un număr de 6 bare de legătură cu planul rigid, respectiv cu
terenul de fundaţie (nr=6).

6
Structurile spaţiale reticulare planare sunt sisteme alcătuite din
bare articulate sau încastrate în noduri, situate în două plane
paralele:
- barele din planul superior constrituie reţeaua (faţa)
superioară,
- barele din planul inferior reţeaua (faţa) inferioară a structurii,
- cele două reţelele sunt legate între ele la noduri, prin
diagonale-uneori şi cu montanţi.

Elementul de bază constituent al reţelei spaţiale reticulare planare


este o piramidă cu baza situată în faţa superioară a structurii,
vârful fiind plasat la intersecţia barelor reţelei inferioare. Forma
geometrică a bazei este corespunzătoare formei geometrice a
ochiurilor reţelei (triunghiulară, pătrată, rombică, hexagonală).

7
8
Forma în plan a
ochiurilor reţelei
(pătrat, romb,
triunghi)

Poziţia relativă a
Caracteristici barelor din cele
geometrice două feţe în raport
cu conturul

Configuraţia
relativă a celor
două feţe
9
STRUCTURA PLANARĂ PĂTRATĂ SIMPLĂ

Feţele sunt paralele, identice,


decalate cu câte o jumătate de
interval în ambele direcţii.
Diagonalele sunt dispuse în
plane orientate la 45°.
În fiecare nod concură câte 8
bare (4 bare din faţa respectivă
şi 4 diagonale)

10
STRUCTURA PLANARĂ PĂTRATĂ DIAGONALĂ

Barele feţei inferioare sunt


paralele cu legăturile
conturului iar barele feţei
superioare sunt orientate la
45° faţă de contur.
Într-un nod superior se
întâlnesc 6 bare (4 bare şi 2
diagonale) iar într-un nod
inferior se întâlnesc 8 bare (4
bare şi 4 diagonale)

11
STRUCTURA PLANARĂ PĂTRATĂ DIAGONALĂ INFERIORĂ

Este o variantă a celor


anterioare.
Se caracterizează prin
rotirea barelor de la talpa
inferioară cu 45° în raport
cu barele tălpii superioare

12
STRUCTURA PLANARĂ PĂTRATĂ OBLICĂ

Se obţine prin rotirea


elementelor piramidale cu
baza pătrată astfel încât
barele celor două feţe să
formeze unghiuri de 45° faţă
de contur.

13
STRUCTURA PLANARĂ PĂTRATĂ SIMPLĂ

Este o variantă economică


prin eliminarea unor
diagonale.

14
STRUCTURA PLANARĂ PĂTRATĂ SIMPLĂ

Este o variantă economică


prin eliminarea unor
diagonale şi alternativ a
unor bare din faţa inferioară.

15
STRUCTURA PLANARĂ HEXAGONALĂ

Structura hexagonală simplă.

Reţeaua superioară este


formată prin alăturarea de
hexagoane care reprezintă
bazele piramidelor
constituente ale acestei
structuri. Vârfurile
piramidelor sunt legate între
ele prin barele reţelei
inferioare formând ochiuri
triunghiulare.

16
STRUCTURA PLANARĂ HEXAGONALĂ
Structura hexagonală dublă.

Ambele reţele (superioară şi


inferioară) au ochiuri hexagoanele.
Fiecare reţea este decalată în raport
cu cealaltă astfel încât centrul unui
ochi hexagonal al unei reţele se
proiectează în centrul unui ochi al
celeilalte feţe a structurii.
Nodurile situate pe o aceeaşi
verticală sunt legate printr-un
montant.
Dispunerea diagonalelor este astfel
încât nodurile unei reţele nu sunt
identice cu ale celeilalte.
17
TIPURI DE GRINZI SPAŢIALE

18
ELEMENTE GEOMETRICE ALE STRUCTURII

• pasul reţelei l=1.50...3.00 m,


•înălţimea structurii
h=(1/15...1/20)min(ml, nl),
•unghiul de înclinare al diagonalelor faţă
de planul feţelor γ=45°...60°,
•lungimea diagonalei pentru structuri
planar pătrate simple:
l h
ld = =
2cosγ sinγ

•lungimea diagonalei pentru structuri


planar pătrate diagonale:
l h
ld = =
2cosγ sinγ

19
diagonale

talpă superioară

volum elementar

talpă inferioară

grindă cu zăbrele înclinată

Zăbrele spaţiale formate din grinzi înclinate cu tălpi paralele

tălpi superioare
volum elementar

tălpi inferioare

Zăbrele spaţiale formate din grinzi înclinate şi tălpi diagonală


grindă spaţială
triunghiulară
volum liber

Tălpi paralele

volum liber

piramidă
Tălpi diagonale
volum elementar grindă înclinată
IPOTEZE DE CALCUL
A STRUCTURILOR RETICULATE PLANARE

 Nodurile sunt articulaţii sferice perfecte,


 Forţele exterioare acţionează normal pe suprafaţa structurii şi
sunt aplicate numai în nodurile acesteia,
 Barele sunt perfect centrate în nodurile teoretice ale structurii
(solicitare axială),
 Deformaţiile transversale sunt mici în comparaţie cu
deschiderile astfel încât condiţiile de echilibru pot fi exprimate
pe structura nedeformată,
 Rezemarea reţelei se face în toate nodurile de pe contur.

23
Eforturile din barele structurii se determină de obicei prin metoda
deplasărilor (se ţine seama de rigiditatea la torsiune a barelor şi permite
determinarea eforturilor verticale şi momentelor aplicate la extremităţile
fiecărui tronson de bară).

Se determină deplasările în noduri:


 K    Δ =  F      F 
-1
de unde Δ = K
Fiind cunoscute deplasările nodurilor “i” şi “j” în
raport cu sistemul de axe ix, iy, iz, şi jx, jy, jz, se
determină alungirea barei “ij” :
Δlij = (δ jx - δix )cosα x + (δ jy - δiy )cosα y + (δ jz - δiz )cosαz
Δl ij
Se determină alungirea specifică: εij =
l ij
Eforturile în bare: Δlij
N ij = εij EAij = EAij
lij

24
EFORTURILE MAXIME DIN CELE DOUĂ FEŢE ALE STRUCTURII:

±λ p  a 3 ±λ p  a 2
N=  = 
 h  h

 p este încărcarea uniform distribuită,


 a este deschiderea măsurată în sensul în care acţionează forţa
axială (direcţia barei),
 b este deschiderea reţelei normală pe latura a , a reţelei,
 h este înălţimea structurii,
 λ este un coeficient dependent de raportul a/b,
 β este un coeficient ce depinde de numărul de intervale (n)
existente în sensul deschiderii b.

25
Metodele de analiză ale mediului continuu echivalent – aproximarea
comportării structurii reticulate cu cea a structurii similare continue.
Eforturile în învelitoarea continuă (învelitoare subţire echivalentă
învelitoarei reticulate) sunt:
4P + P2 + P3
- în secţiunea α-α, prin proiecţia eforturilor pe axa x: Nx = 1
2 3L
- alte două secţiuni în nodul B: 3(P + P ) P -P 2 3
Ny = 2 3
N xy =
2L 2L
Valorile eforturilor în bare:
L
P1 = (3N x - N y );
2 3
L
P2 = (N y - N xy 3 );
3
L
 
P1
P3 = N y - N xy 3
a. b. 3
Echilibru eforturilor unei reţele triunghiulare (a)
şi echilibrul eforturilor secţionale ale mediului continuu echivalet (b)
26
NODURILE STRUCTURILOR RETICULATE

Sisteme constructive de structuri reticulate:


a)- TRIODETIC; b)- SPACE-DECK; c)- MERO; d)- UNISTRUT; e)- TRIDIMATEC

27
Nod sferic sudat Nod sub formă de disc

29
Grosimea pereţilor conectorilor sferici
poate fi stabilită pe baza graficului, cu:

d ts
α= e β=
Ds Ds
- de este diametrul exterior al ţevii,
- Ds este diametrul exterior al sferei
Ds = (1.80...2.00)de
- ts este grosimea peretelui sferei

Sfere fără goluri

Sfere cu goluri

30
SISTEM NILKA
31
Diametrul
M12 M16 M20 M24 M30 M30 M36 M42 M56 nominal
al filetului
Calitatea
5.6 8.8 8.8 8.8 8.8 10.9 10.9 10.9 10.9 şuruburilor

Forţa
D (mm) 18 65 105 150 240 360 530 720 1500 admisă
(kN)

50-AL
60
80
110
150
200
250

32
SISTEMUL SEO

33
SISTEMUL ORTZ

34
ALTE SISTEME DE NODURI

35
diagonală

generatoare
săgeata

arc

coarda
REZEMAREA PE STRUCTURĂ A GRINZILOR SPAŢIALE

38
REZEMAREA PE CONSOLE A GRINZILOR SPAŢIALE

FIXAREA ÎNVELITORII PE GRINZILE SPAŢIALE


39
METODE DE MONTAJ A GRINZILOR SPAŢIALE
ASAMBLAJ ÎN BLOC

ALUNECARE

EŞAFODAJ

MACARA

MACARA

EŞAFODAJ
SUSPENDAT

BLOC DE ASAMBLARE

40
CopaDavis ( Sevilla )
41
SPORTS HALL "MEDITERRANEO" ( Almeria)
42
Muzeu maritim Osaka , Japan- faze de montaj
43
Hong Kong Coliseum

44
Hong Kong Coliseum- faze de montaj

45
46
New Hong Kong International
Airport at Chek Lap Kok- faze
de montaj

47
48
49
50
51
52
53
Swiss Re Headquarters Building, London
54
Geoda La Villette-Paris, (D= 36m şi 6433
triunghiuri sferice din oţel inox)
55
Biosphère Montréal

56
Ecosphere ( Israel) 57
Epcot07

Planétarium de Taipei
58
Muzeu maritim Osaka , Japan

59
Vitra geodesic dome tubing

Climatron, Missouri Botanical Gardens


60
PALAFOLLS SPORT HALL
( Barcelona )

61
Centru comercial Belfast
62
Indoor Gymnasium at Thira island
36,00 x 47,00 m - 3,00 x 3,00 m
Indoor Swimming Pool at ACS College of
Athens 34,00 x 19,00 m - 2,40 x 2,40 m

63
Ano Liosia Gymnasium 2000 m2
- 1,90 x 1,90 m

64
Athens' American - Greek College
48,00 x 48,00 m - 3,00 x 3,00 m

Indoor Swimming Pool EAK Volos


36,00 x 34,00 m - 3,10 x 3,10 m 65
Corte Ingles ( Meridiana ) Pab. deportivo ( Almeria )
66
Panelinios F.C. Indoor Swimming Pool
1100 m2- 2,10 x 2,10 m
67
SPORTS
HALL
MARTÍN
CARPENA
( Malaga)

68
Rockodromo ( Madrid )

Teatro ( Zaragoza )

69
Re Island Toll Gate. Franta
70
71
Toyota Stadium (2001)
72
La Rosaleda ( Malaga )
73

Size

Aeroportul
Suvarnabhumi,
Bangkok, Thailanda

74
Basketball Hall of Amaliada city
34,00 x 21,50 m - 3,10 x 3,10 m
75
TENNIS TRACKS EDUARDO VII ( Lisboa)
76
TRACKS OF VILOBI ( Tarragona )
77
78
PAIPORTA TRACKS AND
SPORT HALL ( VALENCIA) 79
80
The THTR-300 cable-net dry cooling tower,
Shukhov tower shabolovka Moscow hiperboloid structure high-temperature
reactor 180m, diametrul 141-91m-
Germany
81

S-ar putea să vă placă și