Operating

Systems
Ce este un sistem de operare
 Evoluţia sistemelor de operare
🕰️Epoca preistorică (anii 1940–1950) – Fără sistem de operare
Primele calculatoare (ex: ENIAC) nu aveau sisteme de operare
Programele erau încărcate manual cu cartele perforate sau cabluri
Fiecare aplicație controla direct hardware-ul

💾 2. Sisteme de operare primitive (anii 1950–1960) – Batch processing

Introducerea sistemelor batch, care rulau serii de joburi fără intervenție umană.
Exemple: IBM’s GM-NAA I/O, IBM OS/360.
Introducere timpurie a loader-ului, monitorului de joburi, și controlului
dispozitivelor.
 Evoluţia sistemelor de operare
⌛ 3. Sisteme interactive și time-sharing (anii 1960–1970)
Apariția time-sharing: mai mulți utilizatori puteau folosi același computer simultan.
Exemple: MULTICS, predecesorul UNIX.
Suport pentru tastaturi, terminale, memorie virtuală.

🖥️ 4. Nașterea UNIX și MS-DOS (anii 1970–1980)

UNIX (1971) – sistem modular, portabil, multi-utilizator.
MS-DOS (1981) – sistem de operare simplu, folosit pe PC-uri.
Apare distincția între user space și kernel space.
 Evoluţia sistemelor de operare
🪟 5. Sisteme cu interfață grafică (anii 1980–1990)
Windows 1.0 (1985), Mac OS – interfață grafică cu mouse și ferestre.
Concurență între Microsoft, Apple și comunitatea UNIX.
Introducerea multitasking-ului (preemptiv sau cooperativ).

🌐 6. Sisteme de operare moderne (anii 1990–2000)

Windows 95/98/XP, Mac OS X, Linux.
Integrare rețea, plug-and-play, securitate mai bună.
Linux devine tot mai important în servere și dezvoltare open-source.
 Evoluţia sistemelor de operare
📱 7. Era mobilă și embedded (anii 2000–2020)
Android (2008) și iOS – lideri în dispozitive mobile.
Sistemele de operare devin mai optimizate pentru energie și touch.
Sistemele de operare embedded în electrocasnice, mașini, IoT.

🤖 8. Viitorul: sisteme autonome, cloud și AI (2020–prezent)

Sisteme de operare pentru cloud computing (ex: Google Fuchsia).
Integrare cu AI și machine learning.
Creșterea sistemelor serverless, container-based (ex: Kubernetes, Docker).
Evoluția continuă spre sisteme distribuite, virtualizare avansată și edge
computing.
 Funcţiile sistemului de operare
Gestionarea memoriei
Managementul procesorului
Managementul dispozitivelor
Gestionarea fișierelor
Interpret de comandă sau interfața utilizatorului
Pornirea computerului
Securitate
Control asupra performanței sistemului
Contabilitatea locurilor de muncă
Ajutoare pentru detectarea erorilor
Coordonarea între programe și utilizatori
Îndeplinește sarcini de bază ale calculator
Administreaza rețeaua
 CLI – Command line interface
Command Line Interface - este o interfață pentru
utilizator care preia comenzi la intrare de utilizator
printr-o fereastră de terminal sau consolă. După ce
utilizatorul rulează o comandă, terminalul/shell-ul
interpretează comanda și realizează sarcina
solicitată, afișând de obicei un răspuns din partea
sistemului.
Cerința esențială pentru utilizarea unei interfete de
linie de comandă este de a avea o bună cunoaștere
a diferitelor comenzi si a sintaxei lor.
 GUI – Graphical User Interface
Graphical User Interface - se bazează pe elemente
grafice și vizuale, permițând utilizatorilor să
interacționeze cu sistemul folosind o tastatură și un
mouse. GUI urmărește să faciliteze gestionarea
sistemului și să îmbunătățească ușurința de utilizare
prin furnizarea de ferestre, diverse meniuri, butoane,
pictograme, wizard etc.
Caracteristicile cheie ale GUI sunt intuitivitatea și
simplitatea.
 Componentele unui sistem de operare
Shell se ocupă de interacțiunile
utilizatorului. Este stratul exterior al
sistemului de operare și gestionează
interacțiunea dintre utilizator și sistemul de
operare.
Shell oferă o modalitate de a comunica cu
sistemul de operare fie prin preluarea de la
utilizator, fie prin scriptul shell. Un script
shell este o secvență de comenzi de
sistem care sunt stocate într-un fișier.
 Componentele unui sistem de operare
Kernel sau Nucleul este componenta de
bază a unui sistem de operare pentru un
computer. Toate celelalte componente ale
sistemului de operare se bazează pe
nucleu pentru a le furniza servicii esențiale.
Acesta servește ca interfață principală între
sistemul de operare și hardware și ajută la
controlul dispozitivelor, rețelelor, sistemelor
de fișiere și gestionarea proceselor și a
memoriei.
 BIOS
BIOS este un software de bază stocat pe un
cip de pe placa de bază (motherboard) al
unui calculator.
Este primul program care rulează atunci
când pornești calculatorul – înainte de
sistemul de operare (Windows, Linux etc.)

În prezent, BIOS este treptat înlocuit cu UEFI

(Unified Extensible Firmware Interface),
care este:
mai modern
mai rapid
are o interfață grafică
suportă hard diskuri mai mari de 2TB
oferă funcții de securitate avansate (ex:
Secure Boot)
 BIOS
Funcții principale ale BIOS:
1. Pornirea hardware-ului
Verifică componentele (RAM, tastatură, hard disk, placă video etc.) — proces
numit POST (Power-On Self-Test).
2. Inițializarea dispozitivelor
Configurează tastatura, monitorul, hard diskurile etc. pentru a putea funcționa
corect.
3. Încărcarea sistemului de operare
După verificări, BIOS caută pe hard disk (sau alt mediu) fișierele necesare și
încarcă sistemul de operare.
4. Oferă interfață de configurare
Accesibilă prin tastele DEL, F2, F10 (în funcție de calculator), această interfață
permite:
Setarea ce dispozitiv să fie bootat primul (ex: USB, HDD)
Activarea/dezactivarea plăcii video integrate, sunet etc.
Setarea ceasului intern
Overclocking (la unele sisteme)
Procesul de pornire a computerului
 Tipurile sistemelor de operare

Clasificarea sistemelor de operare:

Batch OS
Distributed OS
Multitasking OS
Network OS
Real-OS
Mobile OS
 Batch Operating System
Batch Operating System este un sistem de operare care execută un grup (lot) de
comenzi/programelor fără interacțiune directă cu utilizatorul. Toate sarcinile sunt
pregătite în avans, puse într-un fișier „batch”, iar sistemul le rulează una după alta
automat.
Cum funcționează:
1. Utilizatorii pregătesc joburi (programe + date de intrare + instrucțiuni)
2. Le trimit sistemului (de ex., prin cartele perforate, în trecut)
3. Sistemul adună aceste joburi într-un lot (batch)
4. Le execută unul câte unul, fără întrerupere sau intervenție
5. Rezultatele sunt stocate sau printate

Utilizat în:
sistem de salarizare, extrase bancare,
introducere de date etc.
 Distributed Operating System
Un sistem distribuit este format din mai multe mașini
(servere, computere, dispozitive) aflate în locații diferite,
care lucrează împreună pentru a îndeplini o sarcină
comună.
Cum functioneaza
1. Nodurile comunică, trimit și primesc mesaje prin rețea
2. Colaborează, impart sarcini și sincronizează date
3. Gestionare erori, detectează căderea unui nod și
recuperează
4. Rezultate unite, combină rezultatele pentru răspuns
final
Utilizat în:
în rețele de telecomunicații, controale de
rezervare a biletelor companiilor aeriene și
rețele peer-to-peer
 Multitasking Operating System
Un sistem de operare multitasking este un sistem care permite executarea simultană a
mai multor programe (sau procese) pe același calculator, astfel încât utilizatorul să poată
comuta rapid între ele.
Cum funcționează:
CPU-ul alocă fiecărui proces un mic interval de timp (time slice sau quantum).
După expirarea intervalului, procesul este întrerupt, iar CPU-ul trece la alt proces.
Scheduler este o componentă a sistemului de operare care decide ordinea în care
procesele primesc acces la CPU.
Poate folosi diferite algoritmi: Round Robin, Priorități, etc.
Când se schimbă procesul activ, sistemul salvează starea procesului curent (registri,
pointeri).
Încarcă starea procesului următor pentru a continua execuția lui.

Exemple de sisteme:
Unix, Multics
 Network Operating System
Un sistem de operare de tip Network Operating
System este conceput pentru a gestiona resursele
și comunicațiile într-o rețea de calculatoare.
Cum funcționează:
1. Configurare server, se instalează un NOS pe un
server care devine „gazda” resurselor din rețea.
2. Conectarea clienților, calculatoarele client se
conectează la server prin rețea (LAN, WAN).
3. Gestionarea accesului, utilizatorii se autentifică
(login). NOS verifică drepturile și permite/deny
accesul la resurse.
4. Partajare și comunicare, fișierele, imprimantele
și alte servicii sunt accesibile în funcție de
permisiuni.
Exemple de sisteme:
Microsoft Windows Server 2003, Microsoft Windows Server 2008, UNIX, Linux,
Mac OS X, Novell NetWare, and BSD, etc.
 Real Time Operating System
Un Real-Time Operating System este un sistem de operare proiectat
să ofere răspunsuri garantate în timp real la evenimente externe sau
interne, adică răspunde la cereri în timp fixat și foarte rapid.
Cum funcționează:
1. Scheduler cu priorități fixe sau dinamice
Sarcinile cu prioritate mare sunt executate imediat.
Scheduler-ul garantează că taskurile critice nu sunt amânate.
2. Preemptive multitasking
RTOS poate întrerupe o sarcină cu prioritate mică pentru a rula alta
mai importantă.
3. Gestionare rapidă a întreruperilor (interrupts)
Când apare un eveniment hardware (ex: semnal de la senzor),
RTOS îl tratează imediat.
4. Timp real garantat (deadline)
Taskurile au termene stricte, iar RTOS asigură respectarea lor.
Utilizat în:
experimente științifice, sisteme de imagistică medicală, sisteme de control industrial,
sisteme de arme, roboți, sisteme de control al traficului aerian etc.
 Mobile Operating System
Avantaje:
posibilitatea de a vă conecta la internet prin modemul încorporat al smartphone-ului
și un furnizor de servicii wireless
sunt ușoare și simple într-o oarecare măsură
suporta GPS
suporta magazine de aplicatii
 TOP Mobile Operating System

Sistemul de operare Android: este cel mai

popular sistem de operare astăzi. Este un sistem
de operare mobil bazat pe Linux Kernel și
software open-source. Sistemul de operare
Android a fost dezvoltat de Google. Primul
dispozitiv Android a fost lansat în 2008.
 TOP Mobile Operating System

Apple iOS este sistemul de operare proprietar

utilizat pe dispozitivele mobile Apple, cum ar
fi iPhone și iPad.
iOS este a doua cea mai folosită platformă de
operare pentru dispozitive mobile din lume,
după Android.
iOS are un design intuitiv centrat pe utilizator
și abilitatea dezvoltatorilor de aplicații de a
crea aplicații, distribuite prin magazinul de
aplicații iOS.
 TOP Operating System
Cele mai utilizate sistemului de operare:
MS-Windows, este ușor de utilizat și pornește și își reia operațiunile rapid. Cele mai
recente versiuni au mai multă securitate încorporată pentru a vă menține siguranța dvs.
și a datelor
Ubuntu, este un sistem de operare bazat pe Linux care vine cu tot ceea ce cauți într-un
sistem de operare. Este perfect pentru organizații, școli și uz casnic.
Mac OS, cea mai mare realizare a Mac este cât de dinamic apare aspectul și designul
interfeței sale. Este probabil unul dintre cele mai bune sisteme de operare astăzi
Fedora, deși bun și pentru uz personal, fedora funcționează cel mai bine pentru
dezvoltatorii din mediul corporativ. Are toate instrumentele și utilitățile de care un
dezvoltator are nevoie pentru a lucra în proiectele sale și este gratuit!
 Partition
O partiție este o împărțire logică a unui hard disk sau SSD într-un segment separat,
care este tratat de sistemul de operare ca un disc independent.
Practic, un singur disc fizic poate fi „împărțit” în mai multe discuri virtuale (partiții),
fiecare cu propriul scop și format.

🔍 De ce sunt utile partițiile?

✅ Separarea sistemului de operare de fișierele personale
✅ Instalarea mai multor sisteme de operare (ex: Windows + Linux)
✅ Ușurarea backup-ului și restaurării
✅ Creșterea securității și organizării datelor
Cum funcționează o partiție?
Când instalezi un sistem de operare sau formatezi
un disc, poți crea partiții.
Fiecare partiție are un sistem de fișiere (ex: NTFS,
FAT32, ext4) care gestionează cum sunt stocate
fișierele.
Sistemul de operare „vede” fiecare partiție ca un
disc separat (ex: C:, D: etc. în Windows).
 Sistem de fișiere și descriere
Sistemul de fișiere este o colecție de metode și structuri utilizate de sistemul de
operare al computerului pentru aranjarea datelor pe orice dispozitiv de stocare
digitală, precum și pentru controlul spațiului liber.
Clasificarea sisteme de fișiere:
FAT32 = File Allocation Table (Tabel de Alocare a Fișierelor) este ca un „index” sau
o „hartă” care spune unde sunt stocate fișierele pe disc.

📉 Limitări ale modului de funcționare FAT32:

Fiecare fișier trebuie să fie mai mic de 4 GB.
Fragmentarea fișierelor poate duce la încetinire.
Nu suportă permisiuni complexe (ca în NTFS sau ext4).
 Sistem de fișiere și descriere
Cum scrie/stochează fișiere:
1. Când salvezi un fișier:
Sistemul împarte fișierul în bucăți mici numite clustere.
Găsește clustere libere în Data Region.
Scrie datele acolo și notează în FAT ce clustere aparțin acelui fișier.
2. Dacă fișierul e mare:
Se întinde pe mai multe clustere care nu trebuie să fie consecutive.
FAT ține minte „lanțul” acestor clustere.

Cum citește fișierele:

1. Sistemul caută în FAT unde începe fișierul.
2. Urmează lanțul de clustere (ex: cluster 5 → 10 → 13 → 20).
3. Recompune fișierul pentru a-l arăta utilizatorului.
 Sistem de fișiere și descriere
NTFS = New Technology File System, gestionează cum sunt stocate, organizate și
protejate fișierele pe hard disk, SSD, stick USB etc.

Cum funcționează:
1. Master File Table (MFT)
MFT este „inima” NTFS: un tabel mare care conține informații despre fiecare
fișier (nume, locație, dimensiune, permisiuni etc.).
2. Sistem de blocuri
Datele sunt scrise în blocuri (clustere) pe disc.
NTFS poate fragmenta fișierele, dar le gestionează eficient.
3. Jurnalizare (journaling)
Înainte de orice modificare, NTFS o notează într-un jurnal.
Dacă sistemul se oprește brusc (ex: cădere de curent), datele pot fi recuperate
 Sistem de fișiere și descriere
exFAT = Extended File Allocation Table este un sistem de fișiere creat de Microsoft în
2006, proiectat special pentru:
✅ Dispozitive portabile (USB, carduri SD, HDD externe)
✅ Compatibilitate largă
✅ Stocare fișiere mari (peste 4 GB)
Este considerat o combinație între FAT32 (compatibilitate) și NTFS (suport pentru
fișiere mari).

exFAT folosește o structură flexibilă de „Directory Entries” (intrări de directoare),

unde:
Fiecare fișier poate avea mai multe intrări (nume, dată, permisiuni de bază)
Numele lungi sunt susținute (până la 255 de caractere)
exFAT păstrează un „lanț” de clustere pentru fiecare fișier.
Acest lanț este înregistrat în FAT și este citit/scris secvențial pentru a accesa sau
modifica fișierele.
 Sistem de fișiere și descriere
ext4 = Fourth Extended File System, este un sistem de fișiere modern, stabil și
performant, folosit în mod implicit de cele mai multe distribuții Linux (Ubuntu, Debian,
Fedora etc.).
Cum funcționează ext4?
🔧 1. Structură pe blocuri
Un disc formatat cu ext4 este împărțit în blocuri (4 KB sau mai mari).
Fiecare fișier ocupă unul sau mai multe blocuri.
ext4 folosește un bitmap („calendar digital” care bifează ce este ocupat și ce
este liber) pentru a ține evidența blocurilor libere.
🗃️2. Jurnalizare (journaling)
Orice modificare este mai întâi notată într-un jurnal (log).
Dacă sistemul se oprește brusc, ext4 poate restaura datele rapid și sigur.
Poți alege ce se „jurnalizează”: doar metadatele sau și datele.
 Sistem de fișiere și descriere
🧾 3. Inode-uri
Fiecare fișier are un „inode” care conține:
Locația blocurilor de date
Proprietarul fișierului
Permisiuni (citire, scriere etc.)
Timpul de creare/modificare
🪄 4. Extents (blocuri continue)
ext4 folosește extents, adică blocuri continue pentru fișiere mari → mai puțină
fragmentare și viteză mai bună.
🚀 5. Delayed allocation
ext4 nu scrie imediat fișierul pe disc, ci așteaptă pentru a-l optimiza mai bine
(viteze mai mari de scriere).
Reduce fragmentarea, dar există un risc mic de pierdere de date dacă nu e închis
corect sistemul.
 Sistem de fișiere și descriere
APFS = Apple File System, este sistemul de fișiere dezvoltat de Apple și introdus
oficial în 2017 odată cu macOS High Sierra; este optimizat pentru stocarea pe SSD-uri
și dispozitive flash, oferind performanță, securitate și fiabilitate mai bune pe
dispozitivele Apple (Mac, iPhone, iPad)
Cum funcționează APFS?
1. Copy-on-write
Când copiezi un fișier, APFS nu duplică imediat datele, ci creează un pointer la
datele originale și le modifică doar la nevoie → economisește spațiu și crește
viteza.
2. Snapshot-uri
Poți salva instantaneu o stare a sistemului de fișere, util pentru backup și
restaurare.
3. Criptare avansată
Suportă criptare cu chei multiple: pentru întreg volumul, fișiere individuale, sau
directoare.
4. Optimizare pentru SSD
Minimizează scrierile inutile pentru a prelungi viața SSD-ului.
Cum a evoluat sistemul de operare
Windows
Creem o masina virtuala si instalam
imagines (.iso) pe masina virtuala